Stenogramă plen

Bună dimineața și bine v-am găsit!

Sunt Mihai Goțiu și în această dimineață, asistat de domnul secretar Radu Oprea, declar deschisă ședința de declarații politice.

În deschidere, îl invit la microfon, din partea Grupului parlamentar al PSD, pe domnul senator Adrian Pănescu.

Mulțumesc, domnule președinte.

Titlul declarației mele: „România – locul 1 în Uniunea Europeană la incidența tuberculozei”.

Stimați colegi,

Am hotărât să vin astăzi la tribună pentru a trage un semnal de alarmă cu privire la tuberculoză, urmărind cu îngrijorare felul în care un număr din ce în ce mai mare de elevi, studenți și cadre didactice au fost diagnosticate cu această boală.

Matt Oliver, directorul Secretariatului „TB Caucus Global”, un organism din care fac parte parlamentari din întreaga lume, având ca scop eradicarea tuberculozei, a spus: „În următorii 35 de ani, experții au estimat că în cazul în care tuberculoza multidrog rezistentă va deveni cea mai comună formă a bolii, aceasta ar putea provoca două milioane de decese în Europa.” Potrivit statisticilor acestei organizații, anul trecut 10,4 milioane de persoane s-au îmbolnăvit și 1,8 milioane au murit din cauza acestei afecțiuni. Din 2000, peste 30 de milioane de oameni au murit de tuberculoză.

În România, tuberculoza ar trebui să constituie una dintre problemele prioritare de sănătate publică. Potrivit Institutului Național de Sănătate Publică, în 2016 România a înregistrat cea mai mare incidență a tuberculozei din Uniunea Europeană, de cinci ori peste media UE. Din două cazuri de tuberculoză înregistrate în UE, unul este din România. La noi în țară, 1.100 de persoane mor anual de tuberculoză și alte 16.000 sunt diagnosticate, majoritatea din rândul populației tinere și active. Incidența tuberculozei la copii este mare, în 2016 fiind înregistrate peste 600 de cazuri la copiii sub 14 ani. Conform acestor statistici, numărul îmbolnăvirilor de tuberculoză din România este de 4,7 ori mai mare decât în UE și de 2,5 ori față de regiunea OMS Europa.

De asemenea, Organizația Mondială a Sănătății estimează că în România ar trebui diagnosticate, în fiecare an, între 800 și 1.200 de cazuri noi de tuberculoză cu rezistență multiplă la medicamente. Din păcate, România

identifică anual doar 600 de cazuri de tuberculoză rezistentă și extrem de rezistentă la tratament.

Stimați colegi,

Știați că la ora actuală, la nivel mondial, există metode de diagnostic rapid, care scad timpul de diagnosticare de la șase luni la două ore? Este de menționat că, grație Fondului Global OMS și Fondului Norvegian, precum și muncii desfășurate prin unitatea de implementare a proiectelor din cadrul Institutului de Pneumoftiziologie „Marius Nasta” din București, există două laboratoare naționale de referință și șase laboratoare regionale care au aparatură suficientă și performantă pentru diagnosticare rapidă. Problema este că aceste finanțări și angajamente oferă doar o soluție temporară. Este necesară o implicare mai amplă a Guvernului, pentru o rezolvare sustenabilă, pe termen lung a nevoilor de resurse.

Unele dintre problemele semnificative în ceea ce privește tuberculoza sunt următoarele: nu există medicație completă pentru tratamentul tuberculozei cu rezistență multiplă, deoarece, din motive birocratice, aceste medicamente nu sunt trecute pe lista medicamentelor pentru tratamentul acestei boli. De menționat că în România sunt mai multe cazuri de tuberculoză și decese prin tuberculoză, comparativ, de exemplu, cu mult mediatizata situație privind rujeola. Trebuie schimbată legislația, fie printr-o hotărâre a Guvernului, fie printr-o lege în Parlament, privind lista medicamentelor necesare tratamentului tuberculozei cu rezistență. Acest lucru trebuie să se întâmple urgent, deoarece din 2018 nu vom mai avea medicamente obținute prin Fondul Norvegian și Fondul Global, iar bolnavii de tuberculoză rezistentă vor fi condamnați la moarte. Mortalitatea prin tuberculoză multidrog rezistentă este mai mare decât cea prin HIV-SIDA dacă nu se asigură un tratament de calitate, complet și continuu.

A doua problemă – și poate cea mai acută – este legată de infrastructură. Avem spitale vechi, nerenovate de peste 30 de ani. Deși pacienții diagnosticați cu tuberculoză ar trebui să aibă condiții de cazare deosebite, ei stau câte 8-10 într-un salon, există câte o baie la 30-40 de pacienți și o tendință permanentă de reducere a numărului de paturi, de marginalizare a secțiilor destinate pacienților cu tuberculoză în favoarea secțiilor de chirurgie toracică sau a celor de pneumologie. Altă problemă importantă este dotarea spitalelor cu aparate pentru investigații radiologice, fixe și mobile, cu tomografe computerizate, absolut necesare în depistarea tuberculozei. Majoritatea spitalelor de pneumoftiziologie nu au tomografe computerizate și sunt puține aparate de radiologie performante, mobile, care să poată fi deplasate în zonele defavorizate, pentru depistarea precoce a bolii.

În același timp, pacienții care sunt asigurați doar prin Programul de tuberculoză nu au acces la investigații pentru depistarea afecțiunilor date de medicamentele folosite în tratarea acestei boli. Aceste medicamente sunt toxice, ghidurile recomandă efectuarea unor analize la interval de două luni sau mai des, în funcție de tratamentul recomandat. Neefectuarea acestor investigații face ca pacientul să nu poată fi diagnosticat cu aceste boli grave date de medicamente, iar pe medic îl pune în situația de a fi acuzat de malpraxis fără a fi vinovat. Toate acestea îngreunează activitatea personalului medical, care lucrează în condiții dificil de imaginat: lipsa materialelor de protecție, spitale insalubre, care nu oferă siguranță la incendii, cutremure, lipsa spațiilor pentru desfășurarea unei activități optime și care să evite expunerea la îmbolnăvire. Dacă ar fi să se respecte doar condițiile cerute de siguranța construcțiilor, probabil nu am avea în România mai mult de două-trei spitale destinate acestor bolnavi.

În plus, trebuie găsite modalități de ajutorare financiară a pacienților – marea lor majoritate fac parte din grupuri defavorizate, paupere –, dar este necesară și modificarea legislației, astfel încât bolnavii să fie determinați să respecte indicațiile medicilor, fiind vorba de o boală contagioasă care se transmite pe cale respiratorie, deci foarte ușor.

Planul de acțiune pentru tuberculoză al Regiunii OMS Europa 2016–2020 vorbește despre adoptarea unor politici îndrăznețe și despre sisteme de asistență realizate prin asumarea angajamentului politic, cu resurse adecvate, cu mecanisme de finanțare și resurse umane corespunzătoare.

În concluzie, prin această declarație politică fac un apel către toți factorii decizionali să adopte măsuri care să îmbunătățească, în România, controlul îmbolnăvirii de tuberculoză, iar profilaxia cea mai bună constă în depistarea precoce a cauzelor și tratarea lor corectă.

Vă mulțumesc.

Senator Doru Adrian Pănescu, Circumscripția electorală Iași, nr. 24.

Îi mulțumim domnului senator Doru Adrian Pănescu, din partea Grupului parlamentar al PSD.

Din partea Grupului parlamentar al USR, îl invit la microfon pe domnul senator Dan Lungu.

Domnule președinte de ședință, Doamnelor și domnilor senatori,

Intervenția mea se numește „Experiența FILIT de la Iași”. Doamnelor și domnilor senatori,

S-a evocat deseori în Iași, în ultimii ani, statutul informal pe care îl are capitala Moldovei – cel de capitală culturală a României. Deși Iașiul a ratat titlul oficial de capitală europeană a culturii, există o serie de evenimente de anvergură internațională, adevărați stâlpi ai statutului de lider cultural, și mă bucur să vă spun că de curând unul dintre aceștia s-a dovedit mai stabil ca totdeauna.

Festivalul Internațional de Literatură și Traducere Iași (FILIT) s-a încheiat de o săptămână, după cinci zile în care la Iași au fost Gao Xingjian, laureat al Premiului Nobel pentru Literatură în 2000, Jeff Lindsay, creatorul protagonistului din cel mai cunoscut serial polițist din SUA, Dexter, renumitul scriitor britanic Jonathan Coe și unul dintre scriitorii care vor lua cu certitudine Nobelul în anii ce urmează, poloneza Olga Tokarczuk. Pe lângă aceștia, au mai venit la Iași și unul dintre cei mai cunoscuți scriitori din Africa, somalezul Nuruddin Farah, precum și maltezul Immanuel Mifsud și maghiarul György Dragomán, autori de renume internațional.

Dacă ar fi să înșir numele celor 300 de invitați, români, dar și din străinătate, romancieri, precum și poeți, traducători, editori sau manageri, toți din „bucătăria” producerii unor cărți, ar fi insuficient pentru a scoate în evidență impactul acestui festival pentru întreaga țară. La cele 100 de evenimente,

scriitorii și traducătorii s-au întâlnit, din datele preliminare ale organizatorilor, cu peste 30.000 de oameni veniți din toată țara ca să facă parte din FILIT.

Am pus și eu umărul la construcția celui mai mare festival de profil din estul Europei, fiind manager al Muzeului Național al Literaturii Române din Iași, organizator al FILIT în primele patru ediții, și mă bucur să văd că ediția din acest an se ridică la înălțimea visului nostru, al celor trei care am pornit totul: Lucian Dan Teodorovici, actualul manager al muzeului, Florin Lăzărescu și, cu voia dumneavoastră, ultimul pe listă, subsemnatul.

Însă nu vă vorbesc astăzi doar pentru a vă arăta că, în ciuda izolării politice, Iașiul cultural încă trăiește. Fac apel către parlamentari de a nu bloca inițiativele legislative din domeniul culturii. Este nevoie de suplețe legislativă, pentru a pune la punct mecanismele prin care astfel de evenimente să fie scoase de sub influența politică, dar ele să fie finanțate în continuare de la bugetul de stat, la fel ca în cazul celor mai mari festivaluri din Europa.

Îi mulțumim domnului senator Dan Lungu, din partea Grupului parlamentar al USR.

Din partea Grupului parlamentar al PMP, îl invit la microfon pe domnul senator Gheorghe Baciu.

Mulțumesc, domnule președinte. Bună dimineața, dragi colegi!

Declarația mea politică de astăzi: „Apelul societății civile românești pentru respingerea propunerii UDMR de modificare a Legii administrației publice locale”.

Stimați colegi,

La sfârșitul acestei luni va intra în dezbaterea Senatului, în calitate de Cameră decizională, Proiectul pentru modificarea și completarea Legii nr. 215/2001 cu privire la administrația publică locală, inițiat de deputați și senatori aparținând Grupurilor parlamentare ale UDMR, în care se prevede scăderea pragului de la 20% la 10% pentru folosirea limbii materne, deci a limbii maghiare, în instituțiile publice. Spre cinstea lor, în ședința din 4 septembrie anul curent, colegii noștri din Parlamentul României au respins în plenul Camerei Deputaților această nouă ofensivă împotriva caracterului național, suveran, independent, unitar și indivizibil al statului român și împotriva acestui atac la democrația constituțională românească.

Reamintindu-vă prevederile alin. (5) din art. 1 al Constituției, conform cărora, „în România, respectarea Constituției, a supremației sale și a legilor sale este obligatorie”, vă îndemn să vă pronunțați cu discernământ și responsabilitate, dincolo de interesele de partid, în dezbaterile care vor avea loc în plenul Senatului asupra propunerilor făcute de această inițiativă legislativă.

În sprijinul acestui îndemn, vă prezint poziția reprezentanților societății civile românești din județele Covasna, Harghita și Mureș și din alte zone ale Transilvaniei față de modificările și completările acestei legi propuse de parlamentarii UDMR:

„În calitate de cetățeni conștienți și responsabili ai României, de apărători ai valorilor naționale, ai limbii române, ai Constituției României, vă atragem respectuos atenția că presiunile UDMR din ultimul timp, susținute de persoane malefice ale politicii românești, sunt un atentat fără precedent, asemănător celui din timpul Dictatului de la Viena (’40–’44), împotriva statului național, unitar și suveran român. Proiectul de lege propus de UDMR la 13.05.2017 privind aceste modificări la Legea nr. 215 a administrației publice locale anulează, practic, caracterul limbii române de limbă oficială în statul român și administrația românească este înlocuită cu o administrație statală maghiară, lovind în caracterul suveran și unitar al statului român.

În continuare o invit la microfon, din partea Grupului parlamentar al PSD, pe doamna senator Doina Elena Federovici.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Distinși colegi senatori,

Declarația politică de astăzi am intitulat-o sugestiv „Ziua mondială a alimentației”.

Stimați colegi,

Organizația pentru Alimentație și Agricultură a Adunării Generale a ONU a declarat, în 1979, 16 octombrie – Ziua mondială de luptă împotriva foametei și a sărăciei. Astfel, la această dată, în 150 de țări se organizează evenimente pentru a atrage atenția asupra unei alimentații sănătoase.

Alimentația publică, deși este un subiect de o seriozitate și importanță cruciale, nu primește atenția cuvenită din partea autorităților și a opiniei publice. Interesul presei și al societății este trezit doar atunci când ne confruntăm cu cazuri deosebit de grave, precum cel al cărnii expirate, pe punctul de a fi trimisă spre comercializare. Și exemplele pot continua.

Alimentele pe care populația le consumă zi de zi pot reprezenta adevărate pericole pentru sănătatea publică, deși titlurile ziarelor ocolesc de cele mai multe ori problematica. Un exemplu în acest sens îl reprezintă alimentele cu un conținut ridicat de nitriți, un conservant care în cantități mari poate pune în pericol sănătatea consumatorilor, pe termen lung. Aceste alimente sunt cu atât mai periculoase cu cât ele au un termen de valabilitate foarte mare, de până la cinci ani, ceea ce face ca producătorii să se orienteze spre acest tip de produse pentru a maximiza profitul. Mai mult, aceste alimente sunt comercializate la prețuri mult mai reduse decât alte alimente, iar familiile cu venituri mici preferă să facă rabat de la calitate.

Legislația în domeniul siguranței alimentare și lista ingredientelor nocive sunt clar definite, însă specialiștii atrag atenția că efectele substanțelor nocive asupra sănătății publice ar trebui să determine o modificare a legislației în acest sens. Astfel, consider că este necesar ca populația să fie consultată și informată cu privire la substanțele nocive din alimente. Mai mult, o dezbatere tehnică la care să participe medici, specialiști în alimentație publică, decidenți politici, nutriționiști și reprezentanți ai partidelor cred că este obligatorie.

Îi mulțumim doamnei senator Doina Elena Federovici. Tot din partea Grupului parlamentar al PSD, îl invit la microfon pe domnul senator Ovidiu Cristian Dan Marciu.

Bună dimineața! Onorat prezidiu, Doamnelor și domnilor senatori,

Titlul declarației politice: „Partidul Social Democrat va asigura realizarea programului de guvernare și stabilitatea României cu profesioniști devotați politic și competenți la toate nivelurile!”.

Am trăit cu intensitate maximă evenimentele politice petrecute în Comitetul Executiv Național al Partidului Social Democrat din 12 octombrie 2017. Am analizat cu toții, dar și fiecare dintre noi, evenimentele, parcursul acestora și am ajuns la următoarea concluzie: Partidul Social Democrat trebuie să acționeze unit, toți membrii săi, mai ales factorii de decizie, trebuie să renunțe la interesele și la orgoliile personale, pentru promovarea politicilor naționale în vederea materializării programului de guvernare, față de care electoratul nostru are așteptări îndreptățite; singurul căruia îi suntem datori cu toții.

Sunt pe deplin convins că toți cei trei miniștri ai PSD care și-au dat demisiile de onoare sunt oameni de bună-credință, specialiști de marcă, care au făcut tot posibilul să rezolve cu profesionalism problemele ministerelor pe care le-au condus.

Guvernul, în ansamblul său, trebuie să comunice mai bine în interior, dar și cu țara, pentru a arăta realizările, dar și neîmplinirile.

Partidul Social Democrat va asigura realizarea programului de guvernare și stabilitatea României cu profesioniști devotați politic și competenți la toate nivelurile! Mulțumesc.

Senator de Giurgiu, Cristian Marciu.

Mulțumesc domnului senator Ovidiu Cristian Dan Marciu, din partea Grupului parlamentar al PSD.

Și tot din partea Grupului parlamentar al PSD îl invit la microfon pe domnul senator Lucian Trufin.

Mulțumesc, domnule președinte. Domnule secretar,

Stimați colegi,

Titlul declarației politice: „Există riscul ca intermediarii să trăiască în continuare nemeritat pe munca micilor fermieri producători și procesatori de lapte”.

Stimați colegi,

În calitatea mea de senator al României, ales în Circumscripția electorală nr. 7 Botoșani, și de secretar al Comisiei pentru agricultură, silvicultură și dezvoltare rurală, consider că este de datoria mea să apăr interesele fermierilor români greu încercați în această perioadă pe piața produselor agroalimentare. Provin dintr-o comună din județul Botoșani și cunosc îndeaproape problemele cu care se confruntă spațiul rural, drept pentru care mi-am asumat datoria de a-i informa corect și în timp util pe fermierii și pe producătorii și procesatorii de lapte autohtoni în privința măsurilor care urmează a fi luate pentru ei în Legislativul național.

În data de 15 februarie 2017, împotriva României a fost declanșată procedura de infringement prin cauza nr. 2.148/2016 referitoare la incompatibilitatea cu dreptul UE

a Legii nr. 321/2009 privind comercializarea produselor alimentare, astfel cum a fost modificată prin Legea nr. 150/2016, Legea supermarketurilor.

Reprezentanții Guvernului, dar și ai Parlamentului se află în discuții avansate cu Comisia Europeană, pentru a găsi rezolvare acestei probleme, făcându-se o serie întreagă de demersuri pentru a fi puse prevederile Legii nr. 321 în acord cu Tratatul de funcționare al Uniunii Europene, având ca prioritate susținerea producătorilor și procesatorilor români.

La Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii specifice din cadrul Camerei Deputaților se află în dezbatere un proiect de lege, PL-x 411/2016, ce urmează a fi prezentat în plenul Camerei Deputaților, for legislativ decizional, ce cuprinde o prevedere care, în opinia mea, va crea prejudicii imense pentru cei care folosesc cu predilecție ca materie primă laptele românesc, dar și pentru întregul lanț de producție, care va avea de suferit, începând de la producătorii din ramura zootehnică până la procesatorii de produse lactate mici și mijlocii din România.

Îi mulțumim domnului senator Lucian Trufin, din partea Grupului parlamentar al PSD.

În continuare, îl invit la microfon, din partea Grupului parlamentar al USR, pe domnul senator Adrian Wiener.

Dragi colegi,

În februarie 2016, Senatul României vota ratificarea Convenției de la Istanbul, convenție semnată în iunie 2014, privind prevenirea și combaterea violenței împotriva femeilor și a violenței domestice. Ne-am angajat atunci să modificăm legislația și să introducem politici publice menite să limiteze această stare de fapt cruntă: una din patru femei este agresată fizic sau abuzată verbal sau psihologic de partener. Puține lucruri s-au întâmplat de atunci.

În 2012 se introducea ordinul de protecție prin care victima este protejată temporar de agresor: interzicerea contactului sau evacuarea din locuința comună.

În 2016 se introducea un amendament care stabilea o durată maximă de 72 de ore până la judecarea solicitării ordinului de protecție de către victima violenței. Cu toate acestea, durata medie de soluționare în unele județe depășește 10 zile. De exemplu, în Arad este de 19 zile. Între momentul comiterii violenței și cel al emiterii ordinului, 10–14 zile, nu există alte măsuri oferite de poliție sau instanțe care să ofere protecție împotriva comiterii de noi agresiuni. Există încă opt județe în care nu există adăposturi pentru victimele violenței domestice, iar cele în care există au locuri de cazare insuficiente și nu oferă consultanță juridică sau psihologică.

Din totalul plângerilor prealabile pentru cazuri de violență în familie depuse la poliție, aproximativ 50% sunt retrase. Un procent foarte mic, 2-3% pe an, se finalizează cu rechizitoriu.

Înaltul Comisariat pentru Drepturile Omului al ONU face public, în iulie 2017, un raport de țară pentru România în care își manifestă îngrijorarea privind numeroasele probleme și pentru lipsa de acțiune a statului român și recomandă acțiuni

concrete pentru remedierea acestora. Problemele care ar trebui corectate sunt:

– ordinul de protecție poate fi emis numai dacă victima prezintă un certificat medico-legal;

– nu se monitorizează situațiile când agresorul încalcă ordinul de protecție; poliția nu investighează toate cazurile în care agresorul continuă să urmărească și să hărțuiască victima;

– în lipsa monitorizării, distanța minimă indicată în ordinul de protecție este de multe ori o măsură ineficientă;

## **Domnul Remus Mihai Goțiu:**

Îi mulțumim domnului senator Adrian Wiener, din partea Grupului parlamentar al USR.

Tot din partea Grupului parlamentar al USR, o să citesc și eu o declarație politică.

Bună dimineața!

Declarația politică se intitulează „Școală fără lacăte”. Stimate colege și stimați colegi,

La sfârșitul săptămânii trecute am ajuns pe strada copilăriei mele din Deva, la școala unde am învățat să scriu, să citesc, să socotesc, unde am avut parte de primele lecții de istorie, geografie ori biologie.

În curtea Școlii Generale nr. 5 din Micro 15, botezată între timp „Andrei Mureșanu”, m-au prins însă și nenumărate seri de fotbal cu prietenii de pe scară și din blocurile învecinate, meciuri întinse până când nu mai vedeam mingea și ne certam minute în șir dacă a fost gol ori ba. Și după ce întunericul se lăsa de-a binelea, pe un colț de iarbă din aceeași curte, mai povesteam încă vreo oră-două, până când „venea lumina” și părinții ne strigau să mergem în casă. Aș putea să povestesc amintiri din curtea școlii până mâine-dimineață și, cel mai probabil, aș epuiza doar o parte din ele.

Ce va povesti însă peste ani și ani actuala generație de copii de cartier? Despre luciul auriu al lacătului pe care l-am găsit pe poarta de la intrare într-o zi de duminică? Despre cum se vede curtea școlii din spatele gardului?

Cât timp stăteam și contemplam cu un prieten lacătul de pe poartă, doi puști din clasa a V-a și, respectiv, a VI-a – după cum aveam să aflu – s-au oprit lângă noi și, fără să-i fi întrebat ceva, au început să se plângă de faptul că nu pot juca fotbal în curtea școlii după program. Motivul? Cum că ar sparge geamurile. Astfel, trebuie să meargă în alt cartier, unde e un teren deschis, că degeaba s-au plâns părinților și profesorilor că în orar au doar două ore de sport pe săptămână când mai pot juca fotbal, iar fetele handbal.

Am aflat, tot la sfârșitul săptămânii, că situația e cam aceeași în toate școlile din Deva. Și, probabil știți, cu câteva excepții, situația e aceeași în mai toate localitățile din România. Curțile sunt închise după programul școlar, parcările unde mai băteam mingea pe vremuri sunt acum supraaglomerate cu mașini, micile spații verzi, acolo unde mai există, sunt înconjurate și ele de garduri impenetrabile, ca nu care cumva să te joci ori să te așezi pe iarbă. În schimb, avem manuale de educație fizică și sport, din care aflăm cum e treaba cu mișcarea.

O invit la microfon, din partea Grupului parlamentar al PSD, pe doamna senator Liliana Sbîrnea.

## Bună ziua!

Mulțumesc frumos, domnule președinte de ședință.

Tema declarației mele politice de astăzi: „Este intrarea României în spațiul Schengen «un pod prea îndepărtat»?”. Doamnelor și domnilor senatori,

România și Bulgaria se pregătesc să preia președinția Consiliului Uniunii Europene în 2018–2019 și s-ar părea că au șanse reale să acceadă, în sfârșit, la spațiul Schengen. Până acum am simulat doar intrarea în acest spațiu și ne-am antrenat intens pentru atunci când vom fi primiți. De la securizarea frontierelor de stat până la acordarea vizelor,

România se comportă ca un membru al spațiului Schengen, adică nu mai condiționează viza națională pentru cetățenii țărilor terțe dacă pe documentele de călătorie ale acestora există deja o viză Schengen valabilă, cu o singură condiție: să aibă două sau mai multe intrări.

Este foarte adevărat, avem prieteni în forurile europene, și nu doar prieteni de imagine sau de ocazie, ci profesioniști convinși că merităm rolul și locul în marea familie europeană, și nu la manșa vitezei a doua, ci chiar la viteza întâi, având în vedere că în materie de filozofie comunitară raportul vitezelor este invers față de procedura automobilistică.

O scurtă evocare a discursurilor și a susținerilor emisarilor Uniunii Europene și ai NATO la București va demonstra, sunt convinsă, ideea mea:

– 11 mai 2017 – domnul Jean-Claude Juncker a vizitat pentru prima dată România în calitatea sa oficială de președinte al Comisiei Europene și a ținut un discurs memorabil în Parlament, discursul despre viitorul Uniunii Europene. De menționat că oficialul european a salutat progresele țării noastre și a menționat că suntem pe drumul cel bun în privința acceptării noastre în spațiul Schengen și a eliminării MCV până în 2019;

– la 22 mai 2017, Consiliul Uniunii Europene ne pregătește un duș rece printr-un avertisment numit „recomandare” în privința previzionării unui deficit de peste 3% din PIB al țării noastre, în condițiile în care acesta este maximumul acceptat de Uniunea Europeană. O procedură în premieră de a se arăta cartonașul galben prin cadrul de guvernanță economică a Uniunii Europene;

Îi mulțumim doamnei senator Liliana Sbîrnea, din partea Grupului parlamentar al PSD.

Îl invit la microfon, din partea Grupului parlamentar al USR, pe domnul senator Radu Mihail.

Înainte de a-și citi declarația politică, domnul senator Radu Mihail a solicitat și un drept la replică.

Aș vrea să-i amintesc doamnei senator că este o mare diferență între datorie, datoria publică, și creșterea economică. Într-adevăr, putem umfla cifrele de creștere economică prin consumul intern, dar asta nu înseamnă că nu am băgat mâna în sac și nu am cheltuit anapoda foarte, foarte mulți bani fără acoperire, pentru promisiuni electorale, de unde și riscul major de a nu ne îndeplini obligațiile privind menținerea sub plafonul de 3%.

Al doilea punct este legat de declarațiile Comisiei Europene. Comisia Europeană are experți, o parte din ei sunt chiar români și lucrează pentru Comisia Europeană și ei se uită la cifre și sunt niște tehnocrați, da? Ei spun fapte pe care le analizează și trag concluzii. Faptul că aceste fapte nu ne plac nu înseamnă că există o intenție de a ne pune la zid. România are de făcut eforturi și are de câștigat încredere continuă, pentru că deocamdată arată că are miniștri corupți, arată că are o situație instabilă în materie de legislație, drept pentru care nu ni se poate da o carte albă sau acestei

guvernări nu i se poate da o carte albă privind intrarea în Schengen.

Mulțumesc.

## **Domnul Remus Mihai Goțiu:**

Înainte de a mulțumi pentru dreptul la replică, înainte de a citi declarația politică, tot pentru un drept la replică, îl invit la microfon pe domnul senator Radu Oprea.

## **Domnul Ștefan Radu Oprea:**

Dacă tot vorbim despre condițiile pe care trebuie să le îndeplinim, despre termenele, despre obiectivele pe termen mediu, datoria publică se încadrează astăzi sub 60% – cred că suntem undeva la 40% –, deci îndeplinim toate aceste criterii. Este doar spre informarea colegului. Inclusiv deficitul bugetar – vom fi sub 3% la sfârșitul anului. Deși prognozele, și ale Comisiei Europene, și ale Fondului Monetar Internațional, au fost greșite, astăzi se vede cu cifre exacte, pe execuție bugetară, că avem o creștere peste 5,7%, lucru foarte important.

Al doilea lucru pe care voiam să-l spun este că, referitor la tehnocrați, ne-am lămurit în această țară ce înseamnă profesionalismul tehnocraților, după un an de zile de guvernare.

Mulțumesc.

## **Domnul Remus Mihai Goțiu:**

Mulțumesc, domnule senator Radu Oprea.

Pentru un drept la replică, mă înscriu și eu un pic la cuvânt.

Aș vrea să le transmit antevorbitorilor mei din partea Grupului parlamentar al PSD faptul că aceste date statistice legate de creșterile economice și de încadrarea în buget... în deficit ascund câteva probleme. Și o să mă refer doar la învățământul superior și la cercetare, pentru că e un domeniu pe care îl urmăresc foarte atent.

În domeniul cercetării, după ce s-a splitat Ministerul Educației în Ministerul Educației, respectiv Ministerul Cercetării, concursurile noi sunt aproape inexistente, iar bani pentru cercetare, din păcate, la instituțiile de învățământ superior n-au prea ajuns.

Mai mult, anul universitar 2017–2018 a început cu o declarație a trei dintre rectorii celor mai mari universități din România, Universitatea „Babeș-Bolyai”, Universitatea București și Universitatea de Vest din Timișoara, legată de modul în care sunt plătite salariile profesorilor și ale cadrelor didactice, salarii rămase restante o lungă perioadă, din veniturile proprii ale acestor instituții de învățământ superior. Astfel încât, practic, universitățile care au avut venituri proprii, au făcut economii și s-au gândit și la altceva decât la salarii sunt nevoite să folosească acum acești bani pentru a plăti ceea ce ar fi trebuit să vină de la buget, în timp ce universitățile mai puțin performante primesc în continuare bani de la buget.

Am adresat și eu o întrebare și o interpelare Ministerului Educației: dacă și când se va rezolva această soluție, dacă suntem, într-adevăr, pe creștere bugetară, dacă ne încadrăm în deficit. Sper ca această încadrare în deficit să nu se facă pe seama învățământului superior și, mă rog, și pe economii de acest gen din alte domenii.

Mulțumesc.

În continuare, pentru un răspuns, o invit la microfon pe doamna senator Liliana Sbîrnea.

Vă mulțumesc frumos și vreau să vă spun că mă bucur că declarația mea politică de astăzi naște atâtea dezbateri în Parlamentul României.

Ce aș vrea să scot în evidență este faptul că miniștrii corupți, despre care vorbea cu atâta vehemență domnul senator, se pare că nu mai beneficiază de un drept elementar prevăzut, acela de prezumția de nevinovăție. Și se mai pare un lucru, că trebuie să fim nominalizați ca miniștri ca să aflăm dacă cumva avem vreun dosar de cercetare, de urmărire penală.

În legătură cu un al doilea drept la replică, dacă-mi permiteți. Se referă la faptul că Partidul Social Democrat a fost cel care a plătit celor din educație restanțele câștigate în urma proceselor derulate în instanță, cele 25%, și a reîntregit salariile de pe vremea când au fost tăiate, dacă vă amintiți, de altcineva decât Partidul Social Democrat, de cineva care susținea că nu se face educație și că nu e meritată o asemenea plată a cadrelor didactice.

Vă mulțumesc frumos.

Mulțumesc doamnei senator Liliana Sbîrnea.

Îl invit acum, pentru a-și citi declarația politică, pe domnul senator Radu Mihail, din partea Grupului parlamentar al USR.

Mulțumesc. Doamnelor și domnilor senatori,

Declarația mea de astăzi se intitulează „Românii din diaspora, între integrare și reintegrare”.

La sfârșitul săptămânii trecute am avut plăcerea să particip la o manifestare a comunității românilor din Belgia, intitulată „Dialogurile RomBel”, la Bruxelles. Manifestarea se află la a VIII-a ediție deja și, ca de fiecare dată, organizatorii, care au demonstrat un deosebit profesionalism, după părerea mea, au dat posibilitatea prezentării de inițiative și subiecte de interes pentru comunitate.

Anul acesta, în ziua presărată cu expuneri privind serviciile consulare, lansări de carte, dezbateri, firul conductor pe care eu l-am identificat a fost noțiunea de integrare, cu reversul ei: reintegrarea. Mai multe subiecte au atins integrarea în societatea belgiană. Au fost abordate cunoașterea limbii flamande și înțelegerea particularităților culturale în Belgia. Și comunitatea am observat că, folosind și uneltele puse la dispoziție de autoritățile belgiene, comunitatea românilor construiește căi din ce în ce mai eficiente pentru adaptarea românilor la noul lor context. Și sunt de lăudat aceste eforturi substanțiale.

A doua fațetă, discutată mult mai pe larg, a fost posibilitatea de reintegrare, de readaptare la România, de înțelegere de către românii din Belgia, și nu numai, a ceea ce se întâmplă în România, în vederea reînnoirii contactelor cu țara și a unei eventuale implicări sau chiar a unei reîntoarceri.

Ascultând dialogurile care au avut loc, aș putea rezuma atitudinea oamenilor de acolo astfel: pentru a aprecia România, ei nu au nevoie de pâine și circ, au nevoie de recunoașterea valorii muncii, au nevoie de respect și de siguranța

pe care le-o poate da un stat care îi apără împotriva abuzurilor, un stat de drept.

Între românii din inima Europei, de la Bruxelles, sunt foarte mulți tineri, sunt foarte mulți implicați activ în construcția Europei. Ei sunt îngroziți de direcția pe care văd că guvernarea PSD–ALDE o imprimă României. Nu vor să mergem către o țară unde scopul principal al guvernării este asigurarea impunității pentru o putere politică coruptă, cu consecință imediată imposibilitatea unei dezvoltări socioeconomice normale.

Îi mulțumim domnului senator Radu Mihail, din partea Grupului parlamentar al USR.

În continuare, o invit la microfon, din partea Grupului parlamentar al PSD, pe doamna senator Emilia Arcan.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință. Bună dimineața, distinși colegi!

Tema declarației politice de astăzi este:„Ziua femeilor din mediul rural”.

Distinse doamne și domni senatori,

În luna octombrie, românii sărbătoresc Ziua recoltei, dar măcar la fel de importantă mai este o zi, în care atenția este îndreptată către semene, fără de care nimic pe lume nu ar fi posibil.

Astfel, pe plan internațional, ziua de 15 octombrie a fost Ziua mondială a femeilor din mediul rural, precum și Ziua mondială a spălatului pe mâini, aceasta sub deviza „Mâinile noastre, viitorul nostru!”, două sărbători care preced, cu doar o zi, și o alta – Ziua mondială a alimentației.

Sunt tentată să fac o legătură strânsă între toate aceste momente. La obținerea recoltelor din agricultură participă un număr mare de femei din mediul rural, punând temei pe siguranța alimentară, iar în asigurarea sănătății copiilor și a familiilor, inclusiv printr-o mai bună curățire a mâinilor, un rol important revine tot femeilor.

Este interesant că, deși avem o sărbătoare a femeilor în general – este vorba de ziua de 8 Martie –, iată că s-au găsit vocile convingătoare care să impună pe plan internațional o sărbătoare specială dedicată femeilor de la sate. Scopul declarării acesteia a fost acela de a conștientiza faptul că femeile de la sate contribuie la bunăstarea familiilor lor și la dezvoltarea economiei rurale.

S-a considerat că acest eveniment poate reprezenta un mod util de a obține recunoașterea și susținerea rolurilor multiple asumate de femeile din mediul rural, care se ocupă de obicei cu agricultura, cu meșteșugurile, care dețin mici afaceri și așa mai departe.

Mai ales în țările în curs de dezvoltare, femeile din mediul rural reprezintă aproximativ 43% din forța de muncă din agricultură și din producția de prelucrare și procesare a unei părți considerabile din produsele alimentare, conferindu-le acestora responsabilitatea principală pentru siguranța alimentară. Cu toate acestea, multe dintre femeile din mediul rural suferă de sărăcie și se confruntă cu forme multiple de discriminare, violență și nesiguranță.

Îi mulțumim doamnei senator Emilia Arcan, din partea Grupului parlamentar al PSD.

DUPĂ PAUZĂ

Continuăm sesiunea de declarații politice.

Mulțumesc. Stimate colege, Stimați colegi,

Ne apropiem de finalul lui 2017 și România a reușit să aducă în țară numai 400 de milioane de euro din cele aproape 33 de miliarde de euro alocate de către Uniunea Europeană pentru perioada 2014–2020. La jumătatea celui de-al doilea exercițiu financiar prin care țara noastră poate primi fonduri nerambursabile de la Uniunea Europeană, rata de absorbție efectivă este de numai 1,1%.

Suntem – a câta oară? – pe ultimul loc în regiune. Vecinii bulgari au atras mai mult decât dublu – 850 de milioane de euro, Cehia – 1,38 miliarde de euro, Ungaria – 2,14 miliarde de euro, iar Polonia conduce detașat, cu 6,8 miliarde de euro cheltuite din fonduri UE.

Banii atrași de țările vecine pe proiecte concrete, indiferent de domeniul sau de axa de finanțare, ajung în final în economie, în noi locuri de muncă, într-un viitor mai bun pentru indivizi și pentru comunitate.

Avem la dispoziție nouă programe naționale și suma de 30,8 miliarde de euro. Nu trebuie decât să depunem proiecte eligibile, iar Guvernul român trebuie să cofinanțeze cu 5,6 miliarde de euro aceste proiecte, care să ajute în domeniile cele mai fierbinți zonele care se confruntă cel mai acut cu lipsa de finanțare.

Așadar în primul rând lipsesc proiectele. S-au depus dosare de circa 5 miliarde de euro, ceea ce reprezintă aproximativ 14% din suma disponibilă. Polonezii au depus proiecte de 35,8 miliarde de euro, de peste șase ori mai mult decât românii, deși populația lor nu este decât cu o treime mai mare decât a noastră.

Stăm prost și la capitolul implicare și interes din partea autorităților. Unitățile de management aferente celor nouă programe de finanțare au fost acreditate recent, după mai bine de doi ani de la debutul acestui exercițiu. Nici nu mai contează în acest moment că nimeni nu răspunde de acest dezastru, care ne-a costat miliarde de euro. Important este să vedem împreună ce putem remedia, ce am învățat și care sunt soluțiile să recuperăm rapid.

România are nevoie de bani europeni. Fondurile UE pot fi punctul de pornire pentru dezvoltare durabilă, investiții în capitalul uman și ajutorarea persoanelor defavorizate, în competitivitate, în infrastructură, pentru asistența tehnică, pentru dezvoltare regională și capacitate administrativă. Niciunul dintre aceste domenii nu este unul la care România să fie pe primele locuri, și nu la coada clasamentelor europene.

Îi mulțumim domnului senator Cristian Ghica, din partea Grupului parlamentar al USR.

Îl invit la microfon, din partea Grupului parlamentar al USR, pe domnul senator Cristian Ghica.

PAUZĂ DUPĂ PAUZĂ

Pentru săptămâna viitoare, Biroul permanent vă propune următorul program de lucru:

## **Domnul Remus Mihai Goțiu:**

În încheiere, dau citire listei senatorilor care au depus în această dimineață declarații politice și nu le-au citit:

– din partea Grupului parlamentar al PSD: Roxana Natalia Pațurcă, Nicolae Avram, Florian Dorel Bodog, Tit Liviu Brăiloiu, Niculae Bădălău, Doina Silistru și Miron Alexandru Smarandache;

– din partea Grupului parlamentar al PNL: Siminica Mirea, Eleonora Carmen Hărău, Mircea Vasile Cazan, Costel Șoptică, Eugen Pîrvulescu, Marius Petre Nicoară, Cornel Popa, Ion Marcel Vela, George Cătălin Stângă, Iancu Caracota, Cătălin Toma;

– din partea Grupului parlamentar al PMP: Dorin Valeriu Bădulescu și Ion Ganea.

Aceasta a fost sesiunea de declarații politice de astăzi, pe care am condus-o asistat de Radu Oprea și Marcel Vela.

În câteva minute vom relua sesiunea de plen, cu proiecte legislative.

O zi cât mai plăcută în continuare!

## PAUZĂ

## * * DUPĂ PAUZĂ

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Bună dimineața, doamnelor și domnilor senatori!

Declar deschisă ședința plenului de astăzi, 17 octombrie 2017, ședință condusă de subsemnatul, asistat de domnii secretari Oprea Ștefan Radu și Vela Ion Marcel.

Vă anunț că, din totalul de 136 de senatori, până în acest moment și-au înregistrat prezența un număr de... 90 de senatori? 90 de senatori.

Ordinea de zi pentru ședința plenului de astăzi a fost distribuită.

Dacă sunt comentarii în ceea ce privește ordinea de zi? Nu sunt.

Atunci, o

Programul de lucru pentru astăzi: între orele 9.00 și 10.30, declarații politice; 10.30–13.00, lucrări în plenul Senatului, urmate de lucrări în comisiile permanente.

De asemenea, vă informez că mâine, 18 octombrie 2017, la ora 10.00, vom avea o ședință a Birourilor permanente reunite ale Senatului și Camerei Deputaților, urmată, de principiu, de o ședință comună a celor două Camere ale Parlamentului.

Dacă sunt intervenții în ceea ce privește programul de lucru?

Nu sunt.

Atunci, îl

La punctul 1, secțiunea I a ordinii de zi, avem aprobarea programului de lucru al Senatului pentru perioada 23–28 octombrie 2017.

– luni, 23 octombrie: ora 12.30, ședința pregătitoare a Biroului permanent al Senatului; ora 13.00, ședința Biroului permanent al Senatului; 14.00–16.00, lucrări în grupurile parlamentare; 16.00–18.00, lucrări în plenul Senatului; 18.00–18.15, pauză; 18.15–19.45, întrebări, interpelări și răspunsuri;

– marți: 9.00–10.30, declarații politice; 10.30–13.00, lucrări în plenul Senatului, urmate de lucrări în comisiile permanente;

- miercuri și joi, 25, respectiv 26 octombrie: lucrări în

- comisiile permanente;

- vineri și sâmbătă: activități în circumscripțiile electorale. Dacă sunt intervenții în ceea ce privește programul de

- lucru al săptămânii viitoare?

- Nu sunt.

Atunci, îl

Continuăm ordinea de zi.

Punctul II – inițiative legislative.

1. Propunerea legislativă pentru modificarea art. 32 și art. 33 din Legea nr. 273/2006 privind finanțele publice locale – procedură de urgență (L171/12.06.2017).

Declar deschise dezbaterile generale asupra propunerii legislative și îi dau cuvântul inițiatorului, dacă este prezent, un grup de parlamentari UDMR.

- Vă rog, domnule senator Cseke Attila. Microfonul 2.

Aveți cuvântul.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Doamnelor și domnilor senatori,

Este vorba despre o propunere legislativă care vine în sensul întăririi principiului autonomiei locale și, în speță, al întăririi autonomiei locale financiare.

Foarte pe scurt, această propunere legislativă prevede creșterea cotei repartizate din impozitul pe venit încasat la bugetul de stat la nivelul fiecărei unități administrativteritoriale de la 71,5%, cât este astăzi în vigoare, la 80%, pe un considerent foarte simplu: ceea ce este produs la nivel local într-o proporție mult mai mare să rămână la nivel local.

Avem rugămintea de a susține această inițiativă legislativă. Mulțumesc mult.

Vă mulțumesc și eu.

Îi dau cuvântul reprezentantului Guvernului, pentru a prezenta punctul de vedere al Executivului, doamna Elena Georgescu, secretar de stat de la Ministerul Finanțelor Publice.

Microfonul 8.

Vă rog, aveți cuvântul.

Vă mulțumesc frumos, domnule președinte.

Așa cum a menționat și inițiatorul, inițiativa legislativă vizează majorarea cotei repartizate din impozitul pe venit încasat la bugetul de stat la nivelul fiecărei unități administrativ-teritoriale de la 71,5%, cât este în prezent, la 80%.

Doresc să menționez că programul de guvernare prevede creșterea cotelor defalcate din impozitul pe venit alocate bugetelor locale de la 71,5%, cât este în prezent, la 100% și revizuirea mecanismului de echilibrare a bugetelor locale cu sume din unele venituri ale bugetului de stat.

În același timp, programul de guvernare prevede reașezarea sistemului de echilibrare a bugetelor locale, din anul 2018, astfel încât fiecare unitate administrativ-teritorială să beneficieze de un buget minim de 750 de lei aferent fiecărui locuitor, buget care ar asigura funcționarea unității administrativ-teritoriale.

În acest sens, având în vedere argumentele menționate anterior, Guvernul nu susține adoptarea inițiativei legislative. Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu.

Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital și Comisia pentru administrație publică și organizarea teritoriului au elaborat un raport comun.

Îi dau cuvântul domnului senator Teodorovici, microfonul 7, pentru a prezenta raportul comun. Vă rog, aveți cuvântul.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință. Stimați colegi,

Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital și Comisia pentru administrație publică și organizarea teritoriului au reanalizat inițiativa legislativă, iar, în urma votului exprimat, au hotărât să adopte un raport comun suplimentar de respingere.

Comisia pentru buget, finanțe și Comisia pentru administrație supun spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul comun suplimentar de respingere și propunerea legislativă.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc. Dacă sunt intervenții?

Vă rog, domnule senator Traian Băsescu, aveți cuvântul. Microfonul central.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor senatori,

Cred că această inițiativă legislativă este benefică pentru comunitățile locale. O creștere de la 71,5% la 80% din cotele defalcate în mod categoric nu are un impact major asupra bugetului central. În schimb, asigură resurse sau o creștere a resurselor, având în vedere că prin procesele de descentralizare tot mai multe activități au fost transferate, în mod corect, administrațiilor locale.

Sunt însă multe comunități care nu au resursele necesare – pentru modernizarea școlilor, pentru a susține spitalele, pe care tot noi, cu votul nostru, le-am transferat la administrațiile locale. Nu mai vorbim de infrastructură și de alte activități absolut necesare într-un oraș mai mare..., mai mic. Pentru că marea problemă, de fapt, nu este nici la București, nici la Cluj și nici la Timișoara, dar în mod cert orașe precum Turda sau orașe mai mici au mari probleme în asigurarea resurselor financiare pentru a susține spitalele, spre exemplu, și școlile.

De aceea, punctul meu de vedere și punctul de vedere al PMP este că această inițiativă legislativă trebuie votată. Și vom vota pentru aprobarea proiectului de lege. Vă mulțumesc.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Vă mulțumesc și eu pentru intervenție. Dacă sunt și alte intervenții? Domnule senator Vela, vă rog, aveți cuvântul. Microfonul 2. Microfonul central, domnule senator.

## **Domnul Ion Marcel Vela:**

Doamnelor și domnilor senatori,

Proiectul legislativ este benefic pentru administrația publică locală. Înțeleg de la reprezentantul Ministerului de Finanțe că acest proiect este bun, dar nu așa de bun cum și-ar dori Ministerul de Finanțe. În concluzie, trebuie să-l respingem

Într-adevăr, promisiunile din programul de guvernare sunt foarte elaborate, foarte tentante, dar până acum, după 10 luni de guvernare, nu a venit Guvernul cu niciun proiect de hotărâre ca 100% din sumele defalcate să fie repartizate către autoritățile locale. Așadar, inițiativa colegilor de la UDMR este bine-venită, măcar ca o primă etapă, înainte de a vedea acest măreț act administrativ cu 100% sume defalcate la autoritățile locale.

Domnul Băsescu spunea că, în mod corect, tot dumneavoastră ați votat, cei care ați fost în mandatele anterioare, unele atribuții de la autoritățile centrale către autoritățile locale.

În mod corect, stimați domni și stimate doamne, până la un punct. Pentru că în 2010, atunci când ați repartizat, de exemplu, spitalele municipale de urgență la primăriile de municipiu sau pe cele județene la consiliile județene, n-ați repartizat și resursele. Ați repartizat tot în perioada respectivă atribuții de plată, ajutoare sociale – de exemplu, plata persoanelor... a însoțitorilor persoanelor cu handicap –, dar fără resurse. Doar că într-un act normativ s-a introdus cuvântul „și”, că pot fi plătite și de autoritățile locale, dar nu au resurse.

În concluzie, de-a lungul anilor, fie Guvernul României, fie Parlamentul a repartizat foarte multe sarcini către autoritățile locale, dar fără resurse.

Acest proiect legislativ, dragi colegi din PSD, de la ALDE, de la cei care susțineți actuala coaliție de guvernare, care susțineți actualul Guvern, este un prim pas spre a face dreptate pentru primari, pentru președinții de consilii județene, care au sarcini, dar nu au resurse.

Și să știți că nevoia pe care o au primarii, eu știu?, din Harghita o au și primarii din Olt, din Dolj, din Banat, din Moldova, din Dobrogea. Tratați acest proiect nu ca pe o inițiativă personală a unui partid. Tratați acest proiect, dragi colegi, doamnelor și domnilor senatori, ca pe o nevoie reală a autorităților publice locale și, nu în ultimul rând, a cetățenilor din România.

Vă mulțumesc, domnule senator. Felicitări pentru discurs! Domnule senator Sibinescu, vă rog, aveți cuvântul. Microfonul central.

Mulțumesc, domnule președinte. Dragi colegi,

Grupul ALDE susține proiectul de lege în forma în care este prezentată. Susține majorarea cu cele 8,5 procente, dar, făcând parte din arcul de guvernare, v-aș solicita să retrimitem proiectul de lege la comisie, pentru două săptămâni, ca să ne asigurăm..., pentru că, vă spun sincer, eu nu prea cred ce ne-a spus Ministerul de Finanțe nici cu procentul de 100%, nici cu cei 750 de lei. Și aș vrea să retrimitem proiectul de lege la comisie pentru două săptămâni.

Mulțumesc.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

## Vă mulțumesc și eu.

Au mai fost încă doi colegi care au solicitat să ia cuvântul. O să-i ascultăm și pe cei doi colegi, după care o să

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Cred că suntem de acord că principiul descentralizării este unul foarte bun și că ar trebui să facem demersuri progresive în sensul apropierii deciziei de cetățean.

În măsura în care din ce în ce mai multe responsabilități și competențe revin autorităților locale, este normal ca o parte din ce în ce mai mare din cota defalcată pe venit să rămână autorităților locale. Este o măsură... descentralizarea fiscală trebuie să vină în continuarea și în imediata vecinătate a oricărei delegări de atribuție către autoritățile locale care implică resurse financiare.

Deci Grupul USR susține acest proiect legislativ. Mulțumesc.

Mulțumesc. Domnul senator Lupu. Microfonul central sau microfonul 3? Microfonul 3. Vă rog, aveți cuvântul.

## Stimați colegi,

Tema aceasta sau subiectul privind cotele defalcate din impozitul pe venit a fost o preocupare, să spunem, și o dorință continuă de la apariția Legii nr. 273, în sensul de a fi majorate. Sigur, aceasta în mod justificat, pentru a acoperi nevoile autorităților locale.

Dar, în condițiile în care în programul de guvernare se prevede ca suma în totalitate să rămână la dispoziția bugetelor locale și ale preocupării pentru a asigura un plafon de finanțare de 750 de lei pe fiecare locuitor, eu spun că de abia acum se va reuși cât de cât asigurarea unor fonduri care să fie, mă rog, în favoarea rezolvării multor probleme de la consiliile locale. Pentru că, lăsând 100% impozitul pe venit la nivelul unei primării, va fi preocupată, în măsura, sigur, a atribuțiilor sale, pentru crearea locurilor de muncă, pentru impozitarea tuturor punctelor de lucru, într-un cuvânt, chiar pentru reducerea evaziunii fiscale, înțelegând că impozitul pe salariu care se colectează pe raza unei localități, a unei comune rămâne în totalitate ca sursă a bugetului local.

Deci noi susținem programul Guvernului și nu suntem de acord cu această propunere, care, sigur..., în anumite perioade, procentul acesta a fost și mai mare – 45; s-a redus la 41. Dar, când vine prin program 100%, e normal să susținem asta.

Mulțumesc.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

## **Domnul Ionuț Sibinescu**

**:**

Două săptămâni.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Termen – două săptămâni.

Continuăm dezbaterile.

Punctul 2, Propunerea legislativă pentru completarea art. 23 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice (L185/19.06.2017).

Declar deschise dezbaterile generale și îi dau cuvântul inițiatorului, dacă este prezent, un grup de parlamentari, deputați și senatori.

Nu avem inițiator.

Atunci, îi dau cuvântul reprezentantului Guvernului, pentru a prezenta punctul de vedere al Executivului, și o invit la microfon pe doamna Maria Magdalena Grigore, secretar de stat de la Ministerul Transporturilor.

Aveți cuvântul, vă rog.

Microfonul 10.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Așa cum ați spus, propunerea legislativă are ca obiect modificarea, completarea art. 23 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice, republicată, cu modificările și completările ulterioare.

Ministerul Transporturilor vine cu precizarea că în textul Ordinului ministrului transporturilor nr. 75/2014 privind reglementarea activității de pregătire a persoanelor în vederea obținerii permisului de conducere este prevăzută și predarea disciplinei de prim ajutor de către o persoană fizică cu studii de specialitate, inclusiv numărul de ore la această disciplină.

Pentru considerentele expuse mai sus, apreciem că ordinul ministrului transporturilor, prin prevederile conținute, satisface cerința de reglementare care face obiectul acestei propuneri legislative.

Prin urmare, Ministerul Transporturilor nu susține Propunerea legislativă pentru completarea art. 23 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002. Vă mulțumim.

## Vă mulțumesc și eu.

Îi dau cuvântul președintelui Comisiei pentru administrație publică, domnul senator Cârciumaru, microfonul 7, pentru a prezenta raportul comisiei.

Vă rog, aveți cuvântul.

## Domnule președinte, Stimați colegi,

Pe parcursul mai multor ședințe, membrii Comisiei pentru administrație publică și organizarea teritoriului au dezbătut și au hotărât, cu unanimitatea voturilor membrilor prezenți, să adopte un raport de respingere. Comisia pentru administrație publică și organizarea teritoriului supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de respingere, împreună cu propunerea legislativă.

Vă mulțumesc. Dacă sunt intervenții?

Vă rog, domnule senator Corlățean, aveți cuvântul. Microfonul 3.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Eu știu care-s pozițiile grupurilor. Totuși, aș... măcar așa, ca dezbatere. Treaba asta cu un curs de prim ajutor e o treabă foarte serioasă și necesară. Probabil că stabilirea prin lege a unei obligativități la obținerea permisului auto de a face acest curs poate, nu știu, e prea mult. Dar subiectul rămâne foarte serios.

Vă dau un exemplu. Anul trecut, SMURD-ul a organizat, pentru toți cetățenii interesați, într-un anumit weekend, cu punctele sale, cu cei care lucrează în astfel de situații..., au făcut o invitație publică. Vă spun cinstit, am fost și eu cu familia mea și am stat și am luat cursurile de o oră și ceva pentru intervenție de primă necesitate în astfel de situații. Și eu spun că-i foarte necesară, foarte utilă o astfel de chestiune. Ne trezim în viața de zi cu zi cu o astfel de situație și, dincolo de aparențe, chiar nu știm ce să facem.

Poate că totuși, la nivelul Guvernului... eu am întrebat colegii din Comisia pentru educație: domnule, există la școală, în curriculă, o oră, o astfel de chestiune care să-i învețe pe copii să plece la drum cu o astfel de știință? Cred că rămâne totuși subiectul ăsta.

Un ordin al ministrului transporturilor... Cu tot respectul, cine citește acest ordin al ministrului transporturilor și știe ce are de făcut cu cursurile de prim ajutor? Nu-l citește nimeni.

Deci subiectul rămâne serios și aș sugera o propunere, o reflecție și o propunere, poate din partea Guvernului, poate prin comisiile de specialitate: totuși, să facem ceva concret. Că, așa, discutăm povești, respingem legi pe bandă rulantă, dar nu rezolvăm problema de fond.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Vă mulțumesc, domnule senator. Dacă sunt și alte intervenții? Nu.

Atunci, declar încheiate dezbaterile generale și trecem la votul asupra propunerii legislative.

Raportul comisiei este de respingere a propunerii legislative.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

Senatul este prima Cameră sesizată.

Punctul 3 pe ordinea de zi, Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 28/2017 pentru completarea art. 6 din Legea nr. 152/1998 privind înființarea Agenției Naționale pentru Locuințe, precum și pentru stabilirea unor măsuri de aplicare a acesteia (L246/4.09.2017).

Declar deschise dezbaterile generale și îi dau cuvântul reprezentantului Guvernului, pentru a prezenta proiectul de lege.

Îl invit la microfon pe domnul Ciprian Roșca, secretar de stat la Ministerul Dezvoltării Regionale. Vă rog, aveți cuvântul. Microfonul 8.

**Domnul Ciprian Lucian Roșca** – _secretar de stat_

_în Ministerul Dezvoltării Regionale, Administrației Publice și Fondurilor Europene_ **:**

## Vă mulțumesc.

## Domnule președinte, Stimați domni senatori,

Prezentul proiect de lege vizează completarea Legii nr. 152/1998, în sensul stabilirii ca Agenția Națională pentru Locuințe să utilizeze pentru cheltuieli de funcționare o cotă de până la 5% din resursele constituite din sumele încasate din vânzarea locuințelor, precum și din sumele reprezentând amortizarea investiției.

Vă rugăm să-l aprobați în forma propusă prin raportul Comisiei pentru administrație publică și organizarea teritoriului. Vă mulțumesc.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

## Mulțumesc și eu.

Domnule Alexandrescu, aveți o problemă?

Totuși, trebuia să dăm cuvântul reprezentantului comisiei.

La dezbateri generale, da? În regulă.

Îi dau cuvântul președintelui Comisiei pentru administrație publică și organizarea teritoriului, domnul senator Cârciumaru. Microfonul 7.

Vă rog, aveți cuvântul pentru a prezenta raportul comisiei.

## Domnule președinte, Dragi colegi,

În ședința din 4 octombrie 2017, membrii Comisiei pentru administrație publică și organizarea teritoriului au dezbătut și au hotărât, cu majoritatea voturilor membrilor prezenți, să adopte un raport de admitere, cu amendamente admise, prezentate în anexa care face parte din raport.

Comisia pentru administrație publică și organizarea teritoriului supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de admitere, împreună cu proiectul de lege.

## Mulțumesc.

## Dacă sunt intervenții?

Vă rog, domnule senator Alexandrescu, aveți cuvântul. Microfonul central.

## Domnule președinte de ședință,

## Doamnelor și domnilor colegi,

Este un proiect de lege foarte interesant, care permite medicilor rezidenți care au împlinit 35 de ani să beneficieze de locuințe ANL. Știm cu toții că e o problemă cu instalarea medicilor în teritoriu și vrem să sprijinim această idee. Totuși am să vă rog să fiți de acord cu propunerea Grupului senatorilor USR de a retrimite inițiativa la comisie, termen – o săptămână, pentru că am dori ca și profesorii să beneficieze de aceeași facilitate.

Și medicii, și profesorii sunt cam în aceeași categorie în momentul de față. E nevoie de profesori în teritoriu; avem mari dificultăți să le găsim locuințe, să poată beneficia și ei de același sprijin. Și cred că un amendament în această privință ar fi în avantajul legii.

Mulțumesc.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

## Mulțumesc.

Continuăm dezbaterile.

Vă rog, domnule senator Deneș, aveți cuvântul. Microfonul central sau microfonul 3? Microfonul central, vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Stimați colegi,

Voiam să argumentez de ce în cadrul comisiei s-a mers pe formula de medici rezidenți și medici specialiști.

Inițial, propunerea care s-a făcut a fost doar pentru medicii specialiști, iar, după discuțiile pe care le-am avut în cadrul comisiei – și am să vă spun și raționamentul pentru care medici: doar medici specialiști și medici rezidenți –, s-a extins posibilitatea de a beneficia de aceste locuințe ANL și la medicii rezidenți.

Știm foarte bine – cei care lucrați în domeniu, în medicină – că un medic, ca să devină specialist, are nevoie de foarte mulți ani de școală. Rezidențiatul se parcurge sau este de-a lungul câtorva ani buni, iar în momentul în care el devenea medic specialist sau putea să profeseze în specialitatea în care s-a pregătit ajungea exact la momentul acela de 35 de ani, când, să spunem așa, abia începea să intre pe un venit care să-i asigure un confort material. Din motivul ăsta s-a căzut de acord, împreună cu reprezentanții Guvernului, să se meargă doar pe segmentul de medici.

Pentru că, sigur, și de profesori e nevoie, și profesorii au nevoie de locuințe, dar, în ordinea prioritizării, să spunem așa, a categoriilor socioprofesionale, ținând cont și de numărul de locuințe ANL – sigur, e, să zicem așa, o nevoie a acestor tipuri de locuințe, dar posibilitățile de finanțare sunt cele pe care le știm foarte bine –, am mers pe prioritizarea doar a medicilor rezidenți și a medicilor specialiști. În viitor nu este nicio lege bătută în cuie, este perfectibilă, în viitor putem să ne gândim și la o formulă prin care să acordăm această facilitate și profesorilor.

Mulțumesc.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Vă mulțumesc și eu. Domnul...

Dacă sunt alte intervenții?

Domnule senator Bădulescu, vă rog, aveți cuvântul. Microfonul 2.

Până ajungeți la microfon, vreau să salut prezența unui grup de invitați, elevi și studenți, din județul Dâmbovița, din comuna Aninoasa, la invitația domnului senator Țuțuianu. Bine ați venit în Senatul României!

Vă rog, domnule senator, aveți cuvântul. Microfonul 2.

Mulțumesc.

Stimați colegi,

Am ascultat cu interes pledoaria colegului meu Deneș și un cuvânt m-a frapat: „prioritizarea categoriilor sociale”. Păi mie nu mi se pare că medicii-s mai puțin importanți decât profesorii sau profesorii sunt mai puțin importanți decât medicii.

Propunerea colegului Alexandrescu a fost de bun-simț. Și, în condițiile în care știm că în România atât sistemul medical, cât și sistemul de învățământ sunt două axe prioritare în momentul de față, Grupul PMP și-a dat votul pentru retrimiterea la comisie, în special pentru a se introduce un astfel de amendament.

Eu cred că este o greșeală să departajăm categoriile sociale, să considerăm că o profesie este mai importantă decât alta. Toate sunt la fel de importante și cred că astăzi s-a făcut o greșeală netrimițându-se acest proiect legislativ la comisie, în vederea introducerii și a categoriei profesorilor în această zonă.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu pentru intervenție, domnule senator. Mai complicată chestiunea cu greșeala. Nu cred că neapărat trebuie să spunem că am greșit sau nu. Fiecare a votat cum a considerat.

Vă rog, doamna senator Lavinia Craioveanu, aveți cuvântul. Microfonul central.

Mulțumesc, domnule președinte.

Vreau să fac o precizare. Este în discuție Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 28/2017 pentru completarea art. 6 din Legea nr. 152/1998. A fost introdus un amendament, a fost depus la comisie și aprobat un amendament, acela prin care medicii rezidenți și medicii specialiști pot depune cereri pentru repartizarea locuințelor construite prin programe ANL. Se puteau depune și alte amendamente, care probabil ar fi fost respinse. Nu văd de ce am întârzia acest lucru.

Se poate face o nouă inițiativă legislativă și colegii pot să vină cu propunerea ca și alte categorii socioprofesionale să beneficieze de aceleași avantaje.

Domnule senator Deneș, vă rog, dreptul la replică. Microfonul central.

Domnule senator Deneș, vă rog, microfonul central. Se pregătește domnul senator Vela, microfonul 2.

Domnule președinte de ședință, mulțumesc.

Nu e un drept la replică la ce spunea doamna senator Lavinia Craioveanu, ci e o doar o precizare. Și nici drept la replică la ce spunea domnul senator din partea PMP-ului, liderul de grup...

Domnule senator...

...ci e doar o precizare...

Domnule senator, în contextul în care ați vorbit o dată, nu cred că pot să vă dau cuvântul a doua oară, doar dacă...

Atunci, interpretați-o ca drept la replică legat de ce spunea domnul senator, liderul de grup de la PMP.

Deci la amendamentul care s-a făcut în cadrul comisiei s-a discutat despre medicii rezidenți și medicii specialiști. Eu discutam despre prioritizarea repartizării locuințelor ANL, nu despre prioritizarea categoriilor socioprofesionale. Toate sunt importante. Din motivul ăsta spuneam că se poate discuta și despre profesori ca un amendament sau o inițiativă legislativă pe care oricine dintre noi sau dintre colegii deputați poate s-o facă.

Mulțumesc.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Domnule senator Vela, vă rog, aveți cuvântul.

## **Domnul Ion Marcel Vela:**

Doamnelor și domnilor senatori,

Profitând de faptul că avem tineri în această sală, pe care-i salut și eu cu mult drag, pentru că discutăm de locuințe care sunt în special destinate tinerilor, pentru că în sală sunt și studenți și pentru că noi, senatorii, trebuie să avem grijă de viitorul României, vreau să vă spun că autoritățile locale, atunci când își fac grila, când stabilesc criteriile prin hotărâre de consiliu local, să știți că majoritatea susțin absolvenții de studii superioare pentru a avea prioritate la repartizarea locuințelor.

Așadar, această prevedere legală pe care Partidul Național Liberal o susține, de fapt, statuează că noi, Senatul, Legislativul, avem o deschidere față de medici; medicii rezidenți care sunt pregătiți în România. Statul român investește sume colosale pentru ca un tânăr student să devină medic, iar dacă noi, statul, Legislativul, nu le deschidem ușa să intre în zona lor profesională cât mai ușor, cât mai atractiv, să știți că acești medici rezidenți sunt căutați, sunt seduși să plece în alte state, pentru a se desăvârși profesional acolo.

Așadar, susțineți această propunere legislativă, din moment ce face bine și ea nu face rău. Puteți face o altă inițiativă, care să facă bine și altor categorii sociale. Dar acum, dacă noi penalizăm o categorie socială din cauza altor categorii sociale, nu facem decât să adâncim o falie pe care politicienii, în general, o fac tot mai des în societate.

Așadar, Partidul Național Liberal susține proiectul legislativ și cred că este un pas important pentru a atrage tinerii României spre locurile lor de baștină, spre locurile în care pot să exceleze profesional și să nu plece peste hotare.

Mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu.

Domnule senator László Attila, vă rog, aveți cuvântul. Microfonul 2.

Mulțumesc frumos, domnule președinte.

Nu vreau să intru în nicio polemică, dar aș atrage atenția membrilor comisiei că ar fi oportună o regândire un pic a modului de repartiție a acestor locuințe, având în vedere..., și v-o spun în calitate de om care are experiența acestui proces. Așa cum este formulat în lege, cel care are mai puține studii primește mai multe puncte la modul de repartizare. Și am avut surpriza ca, atunci când mi s-au prezentat diplome fără licență, punctajul conform legislației în vigoare să fie mai mare decât al celui care are licența.

Și aș profita și le-aș recomanda colegilor să revizuiască un pic și să profităm de această ocazie să aducem corecturile necesare. Pentru că am ajuns în fața instanței și instanțele au hotărât că, având în vedere că este formulată în așa fel legea, legea are prioritate, chiar dacă am încercat la nivel local să aducem corecturile necesare.

Mulțumesc frumos.

Mulțumesc și eu. Doamna senator Andronescu, vă rog, aveți cuvântul. Microfonul central.

Domnule președinte, vă mulțumesc. Doamnelor și domnilor senatori,

Aveam în intenție, Comisia pentru învățământ, să propunem o altă inițiativă legislativă, în care să includem și profesorii printre priorități. De aceea, îndrăznesc să vă adresez rugămintea să fiți de acord să completăm amendamentul de la lege și, potrivit amendamentului, după medicii rezidenți, medicii specialiști, să adăugăm și profesorii. Pentru că, fără îndoială, în comunitățile..., în toate comunitățile profesorii sunt extrem, extrem de importanți. Vă mulțumesc foarte mult.

Vă mulțumesc și eu pentru intervenție. Doamna senator,

Stimați colegi,

Propunerea dumneavoastră este în conformitate cu art. 101 din Regulamentul Senatului, însă e nevoie ca unul dintre lideri sau vicelideri să și-o asume sau să propună. Vă rog, doamna Craioveanu.

Grupul PSD susține propunerea doamnei senator Ecaterina Andronescu.

## Vă mulțumesc.

Domnule senator Diaconescu, vă rog, aveți cuvântul. Microfonul 2, 3 sau microfonul central? Microfonul central, vă rog. Mai aproape.

Inițiativa este foarte bună, dar trebuie precizat ceva, care cred eu că a scăpat comisiei. Medicii rezidenți funcționează doar în centre universitare. Cei patru, cinci sau șase ani sau șapte ani îi petrec doar în centre universitare. Ei se întorc în localități, în județ după terminare. Până atunci, până vom face o altă lege a rezidențiatului, trebuie să cunoașteți că presiunea va fi pe orașele unde sunt centre universitare. De acord, medicilor specialiști să le facă ANL-ul, dar pentru medici rezidenți, care vor pleca, majoritatea, după șapte ani pe care-i petrec în centrele universitare, cred eu că mai bine s-ar construi niște cămine în jurul spitalelor unde-și desfășoară activitatea. Va fi o presiune extrem de mare. Gândiți-vă, într-un centru universitar sunt aproape 800 sau 1.000 de rezidenți, care sunt pe chirurgie, pe cardiologie, pe neurologie, pe toate.

Deci până acum rezidențiatul se făcea cu predilecție în centrele universitare și urma să meargă și în teritoriu sau în zona unde avea postul. Actualmente, Legea rezidențiatului prevede ca toți cei șase ani, de la cinci până la șapte ani, cât fac neurochirurgii, să rămână în centrul universitar. Deci cred că trebuie regândită. Pentru că, după șapte ani, el pleacă și din centru. Din locuința aceea ANL ce rămâne? O ia alt rezident? Mă rog.

Deci de remarcat că în județe nu se pot face astfel de locuințe pentru rezidenți, ci doar pentru medicii tineri specialiști.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc pentru intervenție. Domnule senator Bădulescu, vă rog, aveți cuvântul. Microfonul 2.

Salut inițiativa Grupului PSD de a susține amendamentul, însă se pune, pe drept cuvânt, o întrebare: ce facem cu învățătorii și educatorii?

A doua chestiune. Iată de ce – asta este o demonstrație a faptului că ne grăbim –, iată de ce reiterez, dacă vreți, solicitarea colegului de la USR de a retrimite la comisie, termen – o săptămână: pentru a aranja aceste amendamente. Mi se pare cel mai normal în momentul de față, având în vedere că acest proiect de lege a necesitat atâtea discuții.

Vă mulțumesc.

Domnule senator Vlad Alexandrescu, vă rog, aveți cuvântul. Microfonul central.

Ne bucurăm că am putut să aducem în discuția Senatului situația grea a profesorilor și am avut în mijlocul nostru o echipă de elevi din județul Dâmbovița. Știți cu toții ce greu este să avem profesori în teritoriu, în județe, în comune, în orașe mai mici.

Ne bucurăm că Grupul PSD și-a însușit această propunere de amendament a Grupului USR. Susținem reformularea lui, în sensul de a adăuga în acel articol „cadrele didactice”. „Cadrele didactice” este suficient de acoperitor ca să îi cuprindă și pe profesori, și pe învățători. Mulțumim.

Doamna senator Sbîrnea, vă rog, aveți cuvântul. Microfonul central.

Mulțumesc frumos, domnule președinte. La întrebarea ce facem cu învățătorii și educatorii aș vrea să răspund cu faptul că aceștia sunt catalogați ca profesori

pentru învățământ primar. Deci se încadrează în grupul profesorilor.

Și aș da exemplul din județul Buzău, unde atât medicii, cât și profesorii beneficiază de cazare gratuită și nu-și doresc acest lucru.

Mulțumesc frumos.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Vă mulțumesc și eu. Oprim aici dezbaterile generale.

Suntem în situația de a supune atenției plenului dacă introducem în plen încă un amendament sau modificarea unui amendament.

Voi supune la vot această propunere formulată de Grupul PSD. Precizez că este nevoie de 69 de voturi pentru a fi validată această propunere.

Voi supune votului dumneavoastră acest amendament, care sună așa, la punctul 3 de la amendamentele admise de comisie: „(1[3] ) Prin excepție de la prevederile art. 8 alin. (1[1] ), medicii rezidenți și medicii specialiști, cât și profesorii pot depune cereri pentru repartizarea locuințelor construite prin programele ANL.”

Da?

## **Din sală:**

Cadrele didactice!

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

„...cât și cadrele didactice”. Deci rămâne cu propunerea „cadrele didactice”, da?

În regulă.

Punctul 4 pe ordinea de zi, Propunerea legislativă privind transmiterea unei suprafețe de teren din domeniul public al statului și din administrarea Institutului Național de CercetareDezvoltare pentru Cartof și Sfeclă de Zahăr Brașov, județul Brașov, în domeniul public al municipiului Brașov, pentru realizarea obiectivului de investiție „Construire Spital Clinic de Urgență” în municipiul Brașov (L322/4.09.2017)

Declar deschise dezbaterile generale și îi dau cuvântul inițiatorului, domnul senator și ministru Dunca, da? Și președintele PSD Brașov.

Vă rog, aveți cuvântul.

Microfonul 7.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință. Doamnelor și domnilor senatori,

Județul Brașov, cu extindere asupra întregii Regiuni Centru, are nevoie de un spital clinic de urgență modern, monobloc, care să înglobeze în același spațiu toate secțiile de specialitate și să aibă cel puțin 1.400 de paturi.

În acest moment, Spitalul Clinic Județean de Urgență Brașov funcționează în cinci clădiri aflate în dispersie teritorială, care împiedică buna desfășurare a actului medical și soluționarea în timp util a situațiilor de maximă urgență.

Terenul, în suprafață de 11,45 hectare, este în proprietatea statului și în administrarea Academiei de Științe Agricole și Silvice „Gheorghe Ionescu-Șișești”, a Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Cartof și Sfeclă de Zahăr Brașov, astfel că propunem trecerea acestuia în domeniul public al municipiului Brașov, pentru a fi demarate procedurile de construcție.

Inițiativa legislativă reprezintă dorința tuturor brașovenilor și a celor care pot beneficia de existența unui nou spital clinic de urgență la Brașov. În acest sens, vă adresez rugămintea de a sprijini această inițiativă.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu pentru prezentare.

Îi dau cuvântul reprezentantului Guvernului, pentru a prezenta punctul de vedere al Executivului, și îl invit la microfon pe domnul Ciprian Roșca, secretar de stat – Ministerul Dezvoltării.

Vă rog, aveți cuvântul. Microfonul 8.

## Domnule președinte,

## Domnilor senatori,

Prezenta propunere legislativă are ca obiect de reglementare transmiterea unui teren, cum a zis și antevorbitorul meu, în suprafață de 11,45 hectare, din domeniul public al statului și din administrarea Institutului Național pentru Cercetare-Dezvoltare Sfeclă de Zahăr Brașov, județul Brașov, în domeniul public al municipiului Brașov, pentru realizarea obiectivului de investiție „Construire Spital Clinic de Urgență” în municipiul Brașov.

Vreau să precizez că până în prezent Guvernul nu a finalizat un punct de vedere față de această inițiativă legislativă.

Vă mulțumesc.

Domnule secretar de stat, eu nu am înțeles foarte bine. Deci Guvernul nu a finalizat un punct de vedere? Vă rog. Microfonul 8.

Da, domnule președinte, până în prezent, nu am finalizat un punct de vedere.

Bun. Și, atunci, de ce sunteți aici? Mai bine nu erați. Că ați venit să ne spuneți doar că nu știți ce să faceți.

Bun. Îi dau cuvântul reprezentantului Comisiei pentru dezvoltare regională, administrarea activelor statului și privatizare, pentru a prezenta raportul.

Vă rog.

Microfonul?

## 6.

## 6.

## Microfonul 6.

În conformitate cu prevederile art. 68 din Regulamentul Senatului, republicat, Comisia pentru dezvoltare regională, administrarea activelor statului și privatizare a fostă sesizată de către Biroul permanent al Senatului în vederea dezbaterii și elaborării proiectului asupra Propunerii legislative privind transmiterea unei suprafețe de teren din domeniul public al statului și din administrarea Institutului Național de CercetareDezvoltare pentru Cartof și Sfeclă de Zahăr Brașov, județul Brașov, în domeniul public al municipiului Brașov, pentru realizarea obiectivului de investiție „Construire Spital Clinic de Urgență” în municipiul Brașov.

Propunerea legislativă are ca obiect transmiterea unei suprafețe de teren de 11,45 hectare, aflat în administrarea Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Cartof și Sfeclă de Zahăr Brașov, județul Brașov, în domeniul public al statului... în domeniul public al municipiului Brașov, pentru realizarea obiectivului de investiție „Construire Spital Clinic de Urgență” în municipiul Brașov.

În ședința din 10.10.2017, membrii Comisiei pentru dezvoltare regională, administrarea activelor statului și privatizare au analizat propunerea legislativă și au hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte un raport de admitere, fără amendamente.

Prin conținutul său normativ, propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice și urmează a fi adoptată în conformitate cu prevederile art. 76 alin. (1) din legea fundamentală.

Comisia pentru dezvoltare regională, administrarea activelor statului și privatizare supune, spre dezbatere și adoptare, plenului Senatului raportul de admitere și propunerea legislativă.

Mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu, domnule senator Niță. Dacă sunt intervenții la dezbateri generale? Domnule senator Ionașcu, vă rog, aveți cuvântul. Microfonul 2 sau microfonul central? Microfonul central, vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Stimați colegi,

Nevoia unui spital clinic de urgență, evident, nu poate fi contestată de nimeni, la fel nici rolul institutelor de cercetare în domeniul agriculturii, știut fiind faptul că acestea contribuie la siguranța alimentară a României.

În ședința comisiei din data de 11 octombrie, evident, a fost invitat un reprezentant al Academiei Române, domnul profesor doctor inginer Nicolescu, care a exprimat în fața comisiei că nu are calitatea de a decide asupra transferului de teren, iar Academia s-ar părea că nu este de acord cu această operațiune.

În cadrul ședinței nu a fost prezent niciun membru al Guvernului care să-și exprime punctul de vedere vizavi de acest transfer. S-au mai ridicat câteva probleme în ședința comisiei, și anume dacă municipalitatea din Brașov solicită un astfel de transfer și dacă are un act administrativ emis în acest sens, dacă autoritatea brașoveană are cuprinse în bugetarea anuală sau multianuală sumele necesare pentru finanțarea acestui obiectiv și dacă există vreun studiu de fezabilitate privind cea mai bună soluție de realizare a investiției respective sau un studiu de amplasament al terenului. Lucrurile acestea nu s-au întâmplat, autoritatea locală neavând depus la inițiator sau la comisie un astfel de document. Scrisoarea secretarului general al Senatului se trimite în data de 13 iunie către Guvernul României pentru a se expune un punct de vedere, punct de vedere care nu a venit nici până în prezent, cel puțin așa cum rezultă și din ce relatează domnul ministru secretar de stat.

Ne mai spunea domnul profesor universitar că din cele 200 de hectare de teren puse la dispoziția municipalității din Brașov pentru construirea aeroportului s-au justificat numai 128 de hectare și mai sunt deja niște terenuri pe care institutul le-a pus la dispoziția municipalității care nu au fost ocupate integral.

În aceste condiții, stimați colegi, opinez că este absolut necesară întoarcerea acestui proiect la comisiile de specialitate, astfel încât să ne putem exprima un punct de vedere obiectivat. Probabil că mai există și alte terenuri în afară de cele de la Institutul de Cercetare pentru Cartof și Sfeclă de Zahăr astfel încât acest obiectiv, important din punctul nostru de vedere, să poată fi realizat.

Vă mulțumesc și eu pentru intervenție. Doresc să precizez că este atributul Senatului a decide pe baza acestui proiect de propunere legislativă.

Vă rog, domnule senator Ilie, aveți cuvântul. Microfonul central.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință. Stimați colegi,

M-am informat în timpul acestor dezbateri referitor la punctul de vedere al ministerelor pe care le-am solicitat pentru formularea punctului de vedere al Guvernului.

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale ne spune că nu are competență și să solicităm punctul de vedere al institutului. Institutul ne-a răspuns negativ, că nu este de acord. Ministerul Finanțelor Publice are observații referitoare la această inițiativă. Celelalte ministere consultate, în genere, nu susțin. Deci, per total, se conturează un proiect de punct de vedere negativ.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu. Vă rog, domnule senator, aveți cuvântul. Microfonul 2. Domnul senator Bădulescu.

## Stimați colegi,

Observ că în România devine o modă a lua terenuri din stațiunile de cercetare și a fi date spre utilitate către alte domenii.

Vreau să amintesc aici că aceeași situație există și la Stațiunea Legumicolă... pentru Cercetare Legumicolă, de la Buzău. Nu este primul caz și sper eu să fie ultimul, ultima încercare de a se devaliza astfel de instituții de cercetare în virtutea stabilirii unor obiective de altă natură.

Din punctul nostru de vedere, susțin propunerea colegului Ionașcu de a se retrimite acest proiect la comisie pentru a se studia mult mai bine, având în vedere și conturarea punctului negativ al Guvernului pe acest proiect legislativ.

Vă mulțumesc pentru intervenție.

Avem o solicitare din partea Grupului PMP de retrimitere la comisie.

Domnule Coliban, doreați să susțineți altceva? Domnule senator Coliban, aveți cuvântul. Microfonul central.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Aceasta este o decizie politică. Înțeleg că există un punct de vedere tehnic pe care puteam cu toții să-l intuim, venind dinspre Institutul Cartofului. Dar vreau să vă aduc la cunoștință faptul că Brașovul, în anii ʼ70, când s-a construit actualul spital județean, nu a beneficiat de ceea ce alte centre urbane importante ale României – și aș putea să dau exemplul Craiovei – au avut, respectiv cu adevărat un spital județean, care să fie monobloc, să aibă pavilioanele situate în aceeași clădire sau în apropiere.

Prin urmare, Brașovul se confruntă cu niște probleme mari la nivelul infrastructurii medicale. Avem pavilioane aflate la mari distanțe, sunt probleme cu actualul pavilion de preluare de urgențe. Aș ruga pe oricare dintre colegii care ar fi tentați să voteze împotriva acestui proiect să vină în vizită la Brașov și să vadă condițiile actuale.

Pe de altă parte, vreau să subliniez un lucru. Acest proiect nu este inclus și nu cere bani de la Guvern, din bugetul de stat, este un proiect care a demarat pe o idee de parteneriat public-privat și se vizează obținerea unor concesiuni. Un studiu de fezabilitate s-ar putea face în momentul în care avem un amplasament, și acesta este scopul inițiativei legislative. Iar amplasamentul ales este gândit strategic, fiind amplasat la... în zona centurii Brașovului, astfel încât să asigure acces facil și rapid din orice punct, atât din interior, cât și din punctele limitrofe ale municipiului.

Prin urmare, Grupul senatorilor USR susține acest proiect și, dacă la nivel local, în Brașov, există un consens politic, nu înțeleg de ce acest consens nu-l avem și în plenul Senatului. Iar dacă îmi este permisă o glumă, înțeleg că Ministerul Sportului susține proiectul.

Mulțumesc.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Ca să continuăm, și Ministerul Tineretului susține proiectul.

În regulă.

Avem în acest moment o propunere formulată de Grupul PMP de retrimitere la comisie.

Termen, domnule Bădulescu?

## **Domnul Gabi Ionașcu**

**:**

Două săptămâni.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

## Două săptămâni.

Rugăm Ministerul Dezvoltării ca în acest termen de două săptămâni, după ce o să aibă și ministru, să ne formuleze și un punct de vedere al Guvernului.

Continuăm dezbaterile.

Punctul 5 pe ordinea de zi, Proiectul de lege pentru aprobarea Programului geologic la nivel național (L258/4.09.2017).

Declar deschise dezbaterile generale asupra proiectului de lege.

Îi dau cuvântul reprezentantului Guvernului, pentru a prezenta punctul de vedere al Executivului.

Doamna secretar de stat Anca Chiser, de la Ministerul Economiei.

Vă rog, aveți cuvântul. Microfonul 8.

## **Doamna Anca Magdalena Chiser** – _secretar de stat_

_în Ministerul Economiei_ **:**

Prezentul proiect are ca obiect de reglementare instituirea Programului geologic la nivel național și reglementarea funcționării lui ca program administrat prin intermediul Ministerului Economiei și al Agenției Naționale de Resurse Minerale, în calitate de autoritate competentă, precum și stabilirea cadrului general de implementare.

Programul de cercetare geologică are ca obiect actualizarea bazei naționale de date cu privire la resursele minerale, clarificarea asupra perspectivelor de identificare a noilor zăcăminte și va conduce la finalizarea lucrărilor geologice în zonele cu perspective de conturare a unor rezerve valorificabile.

Mulțumesc.

Mulțumesc și eu.

Îi dau cuvântul reprezentantului Comisiei economice, industrii și servicii, domnul vicepreședinte Marin Gheorghe, pentru a prezenta raportul comisiei.

Vă rog, domnule senator. Microfonul 7. Aveți cuvântul.

Domnule președinte, Stimați colegi,

Comisia economică, industrii și servicii a fost sesizată pentru dezbaterea în fond a Proiectului de lege pentru aprobarea Programului geologic la nivel național.

Proiectul de lege are ca obiect instituirea Programului geologic la nivel național. Programul are în vedere creșterea gradului de cunoaștere a potențialului geologic de resurse minerale disponibile la nivel național, prin realizarea de lucrări de prospecțiune și cercetare geologică la nivel național.

În urma dezbaterilor din data de 4 octombrie 2017, Comisia economică, industrii și servicii a hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte un raport de admitere, fără amendamente.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil proiectul de lege. Inițiativa face parte din categoria legilor ordinare.

Senatul este prima Cameră sesizată. Față de cele prezentate, supunem plenului, pentru dezbatere, raportul de admitere, fără amendamente.

Vă mulțumesc. Dacă sunt intervenții? Nu. Atunci, declar... Vă rog, domnule senator, aveți cuvântul. Microfonul 2.

## Stimați colegi,

Necesitatea de a avea un program geologic este clară; trebuie să știm ce resurse avem și e urgent să putem furniza informații potențialilor interesați la nivel industrial în a ne ajuta să le exploatăm.

Acestea fiind spuse, în proiectul pe care îl avem în față trebuie să aprobăm un program care are trei pagini. Vă sfătuiesc să-l citiți în detaliu. Părerea mea este că avem nevoie de ceva substanțial, care să ne arate că agenția stăpânește domeniile și modul în care își așază prioritățile pentru a face aceste studii.

Deci avem nevoie de un program, dar consider că ce ne-a fost prezentat este subțire. Mulțumesc.

Vă mulțumesc. Dacă sunt alte intervenții? Nu.

Vă rog.

Domnule senator Miron Smarandache, aveți cuvântul. Microfonul 3 sau microfonul central? Microfonul 3.

Domnule președinte, Stimați colegi,

România are hărți geologice care sunt în arhiva Agenției Naționale pentru Resurse Minerale. Este important ca prin această lege să se facă acele prospecțiuni geologice care să dovedească că hărțile geologice nu mint, adică avem rezerve acolo unde spun geologii.

Ca atare, Grupul PSD susține această lege. Vă mulțumesc.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Mulțumesc. Alte intervenții? Nu.

Atunci, declar încheiate dezbaterile generale și trecem la votul asupra proiectului de lege.

Raportul comisiei este de admitere.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Senatul este prima Cameră sesizată.

Punctul 6 pe ordinea de zi, Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 11/2017 pentru modificarea și completarea Legii nr. 165/2016 privind siguranța operațiunilor petroliere offshore (L229/4.09.2017). Declar deschise dezbaterile generale.

Îi dau cuvântul reprezentantului Guvernului.

Vă rog, domnule senator Sibinescu. Vă rog, aveți prima intervenție.

Vă rog, domnule senator. Microfonul central.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Vă rog să fiți de acord cu retrimiterea acestui proiect de lege la comisie pentru două săptămâni, ținând cont de următoarele: autoritatea, în primul și în primul rând, nu este finanțată din fonduri publice, ci din fonduri proprii, iar specialiștii – atenție!, nu demnitarii, specialiștii – nu pot fi recrutați la un nivel salarial de aproximativ 3.000 de lei, ei fiind specialiști de înaltă calificare în domeniul petrolier.

Mulțumesc.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Mulțumesc și eu.

Punctul 8 pe ordinea de zi..., punctul 7, pardon.

Punctul 7, Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 16/2017 pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 55/2016 privind reorganizarea Companiei Naționale de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România – SA și înființarea Companiei Naționale de Investiții Rutiere – SA, precum și modificarea și completarea unor acte normative (L234/4.09.2017).

Declar deschise dezbaterile generale asupra proiectului de lege.

Îi dau cuvântul reprezentantului Guvernului, pentru a prezenta punctul de vedere al Executivului.

Doamna secretar de stat Maria Magdalena Grigore, de la Ministerul Transporturilor.

Microfonul 10.

Mulțumesc, din nou, domnule președinte.

Proiectul de ordonanță are ca obiect modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 55/2016.

Concret, prin modificările introduse în prezentul act normativ, se urmărește instituirea unor măsuri tranzitorii până la momentul la care CNIR va deveni funcțională, în sensul în care permite CNAIR să inițieze, respectiv să finalizeze procedurile de achiziție pentru obiectivele de investiții noi.

Totodată, clarifică și situația privind sumele ce se virează de către CNAIR către CNIR – practic, de semantică, respectiv „venituri” _versus_ „încasări”. Și, nu în ultimul rând, situația salarizării personalului, în special în sensul diminuării salariilor. De asemenea, sunt eliminate și prevederile înființării Consiliului de transparență al CNIR.

Vă mulțumim.

## Mulțumesc și eu.

Îi dau cuvântul reprezentantului Comisiei pentru transporturi, domnul senator Iriza, microfonul 7, pentru a prezenta raportul comisiei.

Mulțumesc, domnule președinte. Dragi colegi,

În ședința din 26 septembrie 2017, membrii Comisiei pentru transporturi și energie au hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte un raport de admitere, cu amendamente respinse.

Comisia pentru transporturi și energie supune, spre dezbatere și adoptare, plenului Senatului raportul de admitere, cu amendamente respinse, împreună cu proiectul de lege.

Legea este ordinară.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Mulțumesc.

Dacă sunt intervenții la dezbaterile generale? Nu.

Dacă amendamentele respinse se susțin în plen? Nu.

Atunci, declar încheiate dezbaterile generale și trecem la votul asupra proiectului de lege.

Cu 74 de voturi pentru, 10 voturi împotrivă și nicio abținere, raportul și proiectul de lege au fost adoptate.

Punctul 8 pe ordinea de zi, Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 17/2017 pentru modificarea art. 8 din Legea nr. 165/2016 privind siguranța operațiunilor petroliere offshore (L235/4.09.2017).

Declar deschise dezbaterile generale asupra proiectului de lege.

Îi dau cuvântul reprezentantului Guvernului, pentru a prezenta punctul de vedere.

Domnul Constantin Gheorghe, microfonul 9, președintele Autorității...

## Domnilor senatori,

Prezentul proiect are ca obiect de reglementare modificarea Legii nr. 165/2016 privind siguranța operațiunilor petroliere offshore, cu modificările și completările ulterioare, în sensul ca autoritatea competentă în reglementarea acestor operațiuni la Marea Neagră să fie condusă de un președinte cu rang de secretar de stat și de doi vicepreședinți cu rang de subsecretar de stat numiți prin decizie a prim-ministrului pe o perioadă de cinci ani.

Mulțumesc.

## Vă mulțumesc și eu.

Îi dau cuvântul reprezentantului Comisiei pentru transporturi și energie, domnul senator Iriza, pentru a prezenta raportul comisiei.

Aveți cuvântul, vă rog. Microfonul 7.

Mulțumesc, domnule președinte. Dragi colegi,

Comisia pentru transporturi și energie și Comisia economică, industrii și servicii au hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte un raport comun de admitere, cu amendamente respinse.

Comisia pentru transporturi și energie și Comisia economică, industrii și servicii supun, spre dezbatere și adoptare, plenului Senatului raportul comun de admitere, cu amendamente respinse, și proiectul de lege.

Legea este ordinară.

Vă mulțumesc, domnule senator. Dacă sunt intervenții la dezbateri generale? Vă rog, domnule senator, aveți cuvântul. Microfonul 2.

Domnule senator Vela, vă rog să mă ajutați. Mulțumesc.

Domnule senator Mihail, vă rog, aveți cuvântul.

Din câte înțeleg, legea propune înființarea unui post de vicepreședinte, suplimentar. Este o autoritate care are 54 de oameni, maximum, și pentru care creăm structuri de conducere stufoase și foarte bine plătite. Considerăm că nu este cazul să insistăm pe partea de conducere, ci pe partea tehnică. Așa cum s-a spus și înainte, avem nevoie de experți bine plătiți care să facă treaba, nu neapărat de foarte mulți șefi.

Mulțumesc.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Vă mulțumesc. Dacă sunt și alte intervenții? Nu.

Dacă amendamentele respinse se susțin? Nu.

Atunci, declar încheiate dezbaterile generale și trecem la votul asupra proiectului de lege.

Raportul comun al comisiilor este de admitere, cu amendamente respinse.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Senatul este prima Cameră sesizată.

Punctul 9 pe ordinea de zi, Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 29/2017 pentru înființarea Centrului Național de Management al Apei Grele (L247/4.09.2017).

Declar deschise dezbaterile generale asupra proiectului de lege și îi dau cuvântul reprezentantului Guvernului, pentru a prezenta punctul de vedere al Executivului.

Îl invit la microfon pe domnul Robert Tudorache, secretar de stat în cadrul Ministerului Energiei.

Aveți cuvântul. Microfonul 8.

## **Domnul Iulian Robert Tudorache** – _secretar de stat_

## _în Ministerul Energiei_ **:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

În situația de faliment în care se află RAAN, respectarea obligațiilor prevăzute de contractul încheiat cu ANRPS privind depozitarea, verificarea și menținerea calităților fizico-chimice din prescripțiile tehnice ale apei grele este compromisă iremediabil.

La ora actuală, RAAN nu mai dispune de sursele financiare care să susțină costurile aferente acestei activități, pentru a desfășura activitatea de management al apei grele. În prezent, nu mai există surse de finanțare pentru efectuarea în mod corespunzător a activității de management al apei grele, ceea ce conduce la periclitarea funcțiilor tehnologice și operaționale ale activității de asigurare și conservare a cantităților de apă grea existentă în depozitele RAAN, evident, cu consecința de alterare ireversibilă a caracteristicilor prescrise și de utilizare.

Proiectul de ordonanță pentru înființarea Centrului Național de Management al Apei Grele destinate reactoarelor nucleare de producere a energiei electrice se subsumează domeniului acordat prin Legea de abilitare a Guvernului de a emite ordonanțe, pentru următoarele considerente:

– se propune înființarea Centrului Național de Management al Apei Grele, instituție publică de interes național, cu personalitate juridică, finanțată integral de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Energiei, specializată în managementul apei grele, produs cu dublă utilizare;

– Centrul va prelua de la Regia Autonomă pentru Activități Nucleare Drobeta-Turnu Severin în depozit și/sau administrarea cantităților de apă grea achiziționate la rezerva de stat, inclusiv obligația de depozitare și menținere a proprietăților fizico-chimice ale apei grele, în baza unui contract de depozit ce va fi încheiat cu Administrația Națională a Rezervelor de Stat și Probleme Speciale.

Vă mulțumim și noi pentru prezentarea succintă.

Îi dau cuvântul reprezentantului Comisiei pentru transporturi, domnul senator Iriza, microfonul 7, pentru a prezenta raportul comisiei.

Mulțumesc, domnule președinte. Dragi colegi,

Comisia pentru transporturi și energie și Comisia economică, industrii și servicii au hotărât, cu unanimitatea de voturi ale membrilor prezenți, să adopte un raport comun de admitere, fără amendamente.

Comisia pentru transporturi și energie și Comisia economică, industrii și servicii supun, spre dezbatere și adoptare, plenului Senatului raportul comun de admitere și proiectul de lege.

Legea este ordinară.

Mulțumesc. Dacă sunt intervenții?

Domnule senator Mazilu, vă rog, aveți cuvântul. Microfonul central.

## Mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor senatori,

Centrala Nuclearoelectrică de la Cernavodă, pentru a funcționa în condiții optime, avea nevoie de apă grea, care s-a fabricat la Regia Autonomă de Activități Nucleare de la Drobeta-Turnu Severin începând cu anul 1987. RAAN-ul a produs apă grea. Apa grea produsă aici a fost preluată de Administrația Națională a Rezervelor de Stat, care a achiziționat în sumă de circa 1,3 miliarde de euro, și ceea ce nu s-a folosit la Centrala de la Cernavodă a fost..., a rămas în custodia Regiei Autonome de Activități Nucleare.

Deoarece necesarul de apă grea pentru funcționarea unităților (de la 1 la 4) de la Cernavodă a fost realizat integral pentru întreaga perioadă de exploatare a acestei centrale, s-a decis, în anul 2015, sistarea..., oprirea producției de apă grea, RAAN-ul având în continuare obligația de a menține stocurile și de a asigura atât cantitatea, cât și calitatea de apă grea convenite după oprirea producției.

Durata contractului era de 30 de ani pentru unitățile 1 și 2 și de peste 60 de ani pentru unitățile 3 și 4 de la Cernavodă.

Vreau să subliniez faptul că, după știința mea, în acest moment nici nu sunt proiectate unitățile 3 și 4 de la Cernavodă.

În situația de faliment în care se află RAAN-ul, respectarea obligațiilor prevăzute în contractul cu Administrația Rezervelor de Stat privind depozitarea, verificarea și menținerea calităților fizico-chimice ale apei grele este, din punctul nostru de vedere, compromisă sau extrem de greu de realizat, pentru că Regia Autonomă de Activități Nucleare nu mai dispune de rezervele financiare care să susțină costurile aferente acestei activități, care constau în: salarii, energie, apă și materiale tehnologice..., mă rog, și multe altele.

Ținând cont că activitatea de management al apei grele are un caracter strategic, că e vorba despre 1.100 de tone, cu valoare de circa 1,3 miliarde de euro, considerăm absolut necesară înființarea Centrului Național de Management al Apei Grele, care să aibă personalitate juridică, finanțat integral de la bugetul de stat, și care să preia custodia apei grele și, nu lipsit de importanță, personalul de specialitate de la Regia Autonomă de Activități Nucleare; este vorba de circa 80 de posturi.

Vă mulțumesc și eu pentru intervenție.

Rog ministerul să preia aceste solicitări sau aceste întrebări ale domnului senator și să îi răspundă, eventual în scris, Domniei Sale.

Dacă sunt și alte intervenții?

Doamna senator Andronescu, vă rog, aveți cuvântul. Microfonul central.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor senatori,

Salut acest proiect legislativ. Cunosc bine Fabrica de Apă Grea de la Halânga. Este, domnule secretar de stat, dacă nu știți, o creație a minții inginerilor români; inclusiv toate materialele care sunt puse la construcția acestei fabrici, ideile, soluțiile tehnologice reprezintă creația inginerilor români.

De aceea, vă adresez rugămintea să analizați posibilitatea de a salva prima parte a deuterării apei grele, acea parte în care se obține așa-numita apă ușoară, extrem de utilă pentru sănătatea oamenilor, pentru fabricarea medicamentelor, a produselor cosmetice; utilizările sunt multiple.

Nu cred, din câte cunosc eu, că reprezintă o cheltuială extraordinar de mare să puteți salva această componentă a Fabricii de Apă Grea de la Drobeta-Turnu Severin. Vă mulțumesc foarte mult.

Mulțumesc și eu pentru intervenție.

Rog ministerul să țină cont de sugestiile formulate de doamna senator.

Îl invit la microfon pe domnul senator Titus Corlățean. Microfonul 3.

## Mulțumesc.

După distinsul domn senator, distinsa doamnă senator, care au luat cuvântul, prea multe nu sunt de adăugat, mai ales că eu nu am expertiza concretă în materie. Am o altă perspectivă și o altă expertiză, care țin mai mult de securitate națională și semnificația discuției noastre pentru treaba asta.

De obicei nu folosesc cuvinte prea grele în dezbaterile din plen, dar în domeniul ăsta, în tot procesul, de-a lungul anilor, care s-a desfășurat din nepăsare, din incompetență, din lipsă de angajament – faptul de a se ajunge la starea de insolvență la RAAN Drobeta-Turnu Severin –, îmi pun și eu o întrebare retorică: chiar toată lumea a înnebunit în țara asta în materie decizională pe astfel de subiecte?!

Dar, revenind, înțeleg că asta este soluția salvatoare. E bine, o adoptăm, ordonanța a fost adoptată. Îmi permit să-i spun domnului reprezentant al Guvernului: nu Ministerul Energiei este cel care propune această inițiativă, ci Guvernul României, deci mai mult decât Ministerul Energiei.

Cert este că sper să evităm situația ca pentru unitățile pe care totuși dorim să le finalizăm la Cernavodă să cumpărăm apă grea din altă parte, de exemplu, din Canada, și trebuie să ne păstrăm capacitățile noastre pe cât posibil, da?

Deci susținere și la nivel individual pentru această ordonanță, și pentru proiectul de lege de adoptare. Mulțumesc.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Mulțumim, domnule senator.

Mai sunt și alte intervenții?

Nu.

Atunci, declar încheiate dezbaterile generale și trecem la votul asupra proiectului de lege.

Raportul comun al comisiilor este de admitere a proiectului de lege.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Senatul este prima Cameră sesizată.

Punctul 10, Propunerea legislativă pentru înființarea în cadrul Ministerului Transporturilor – Registrul Auto Român a Biroului unic de înmatriculare a autovehiculelor (L318/4.09.2017).

Declar deschise dezbaterile generale asupra propunerii legislative și îi dau cuvântul inițiatorului... sau din partea inițiatorului, dacă este prezent.

Domnul deputat Weber.

Nu este prezent.

O fi plecat la Comisia SRI... SIE.

Îi dau cuvântul reprezentantului Guvernului, pentru a prezenta punctul de vedere al Executivului, și o invit la microfon pe doamna Maria Magdalena Grigore, de la Ministerul Transporturilor.

Microfonul 10.

Vă rog, aveți cuvântul.

## Domnule președinte,

Inițiativa legislativă are ca obiect de reglementare înființarea, la nivelul structurilor teritoriale, a Biroului unic de înmatriculare a autovehiculelor, prin comasarea, în condițiile legii, desigur, a serviciilor și echipamentelor necesare procedurii de înmatriculare din cadrul Ministerului Transporturilor și Ministerului Afacerilor Interne.

Din dezbaterile în cadrul grupului de lucru, colegii de la Ministerul Afacerilor Interne au precizat faptul că această inițiativă legislativă pune anumite probleme de ordin juridic, respectiv logistic, în sensul în care MAI este singurul deținător și cel care administrează baza de date interconectată cu cele ale Poliției Române, Poliției de Frontieră, Institutului Național de Criminalistică, necesară îndeplinirii atribuțiilor specifice, sisteme informatice supuse reglementării Uniunii Europene, cu nivel ridicat de securitate cu privire la accesarea datelor.

Motiv pentru care... În plus față de acest lucru, în contextul intrării în vigoare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 41/2016 privind stabilirea unor măsuri de simplificare la nivelul administrației publice centrale și pentru modificarea și completarea unor acte normative, ulterioare, au fost continuate demersurile pentru simplificarea procedurii de înmatriculare, prin semnarea de protocoale între serviciile publice comunitare și organele fiscale ale autorităților administrativ-publice.

Având în vedere cele de mai sus, vă comunicăm faptul că Guvernul nu susține propunerea legislativă pentru înființarea, în cadrul Ministerului Transporturilor, a acestui Birou unic de înmatriculare a autovehiculelor.

Vă mulțumim.

Vă mulțumesc și eu.

Îi dau cuvântul reprezentantului Comisiei pentru transporturi, domnul senator Iriza, microfonul 7, pentru a prezenta raportul comisiei.

Mulțumesc, domnule președinte. Dragi colegi,

În ședința din 11 octombrie 2017, membrii Comisiei pentru transporturi și energie au hotărât, cu unanimitatea de voturi ale membrilor prezenți, să adopte un raport de respingere a acestei inițiative legislative.

Comisia pentru transporturi și energie supune, spre dezbatere și aprobare, plenului Senatului raportul de respingere a propunerii legislative.

Legea este ordinară.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Vă mulțumesc, domnule președinte..., domnule senator. Dacă sunt intervenții la dezbateri generale? Nu.

Atunci, declar încheiate dezbaterile generale și trecem la votul asupra propunerii legislative.

Raportul comisiei este de respingere.

- Propunerea legislativă face parte din categoria legilor

- ordinare.

Senatul este prima Cameră sesizată.

Punctul 11 pe ordinea de zi, Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 62/2017 privind completarea art. II din Legea nr. 152/2017 pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 99/2016 privind unele măsuri pentru salarizarea personalului plătit din fonduri publice, prorogarea unor termene, precum și unele măsuri fiscal-bugetare (L360/12.09.2017).

Declar deschise dezbaterile generale asupra proiectului de lege și îi dau cuvântul reprezentantului Guvernului, pentru a prezenta punctul de vedere al Executivului.

O invit la microfon pe doamna Sofia Mariana Moț, de la Ministerul Justiției.

Aveți cuvântul. Microfonul 8.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Bună ziua, doamnelor și domnilor senatori!

Proiectul de lege supus atenției dumneavoastră astăzi își propune, concret, să înlăture o discriminare între anumite categorii de personal, respectiv propune majorarea cu 10% a cuantumului brut al salariilor de funcție ale funcționarilor publici cu statut special din sistemul administrației penitenciarelor, începând cu luna octombrie 2017.

De unde a apărut această... discriminare, să spunem? De la modificarea art. II din Legea nr. 152/2017 prin Ordonanța nr. 56/2017, prin care a fost majorat cu 10% cuantumul brut al salariilor de funcție ale polițiștilor din Ministerul de Interne și unitățile și structurile aflate în subordinea acestuia și cu 15% cuantumul brut al salariilor de bază ale personalului civil din instituțiile publice de apărare și securitate națională, deci inclusiv ale personalului civil din sistemul administrației penitenciarelor. Singura categorie profesională din sistemul de ordine publică și siguranță națională care nu beneficiază de această majorare este cea a funcționarilor publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare.

Prin urmare, având în vedere cele expuse mai sus, supun atenției dumneavoastră, spre aprobare, proiectul de lege, așa cum a fost adoptat de Guvern prin Ordonanța nr. 62/2017. Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu, doamnă secretar de stat.

Îi dau cuvântul președintelui Comisiei pentru muncă, domnul senator Rotaru, pentru a prezenta raportul. Microfonul 7.

Vă rog, domnule senator.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Comisia pentru muncă, familie și protecție socială a luat în discuție acest Proiect de lege pentru aprobarea Ordonanței nr. 62/2017, care vizează, așa cum a spus doamna secretar de stat, majorarea cu 10% a cuantumului brut al salariilor de funcție ale funcționarilor publici cu statut special din sistemul penitenciar.

Avize favorabile: de la Comisia pentru buget, finanțe, de la Comisia juridică.

Comisia pentru muncă a decis un raport de admitere.

Pe cale de consecință, supunem, spre dezbatere și adoptare, raportul de admitere și proiectul de lege.

Legea este ordinară, Senatul fiind prima Cameră sesizată.

Mulțumesc.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Vă mulțumesc și eu, domnule președinte. Dacă sunt intervenții la dezbateri generale? Nu.

Atunci, declar încheiate dezbaterile generale și trecem la votul asupra proiectului de lege.

Raportul comisiei este de admitere.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Senatul este prima Cameră sesizată.

Punctul 12, Proiectul de lege privind reglementarea activității de telemuncă (L215/4.09.2017).

Declar deschise dezbaterile generale și îi dau cuvântul reprezentantului Guvernului, pentru a prezenta punctul de vedere al Executivului.

Îl invit la microfon pe domnul Adrian Vlad Chiotan, președintele Autorității Naționale pentru Persoanele cu Dizabilități.

Vă rog, aveți cuvântul. Microfonul 9.

## **Domnul Adrian Vlad Chiotan** – _președintele_

_Autorității Naționale pentru Persoanele cu Dizabilități_ **:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

Ministerul Muncii și Justiției Sociale susține raportul Comisiei pentru muncă și familie, raport privind Proiectul de lege privind reglementarea activității de telemuncă. Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Îi dau cuvântul președintelui Comisiei pentru muncă, familie și protecție socială, pentru a prezenta raportul comisiei.

Domnule senator Rotaru, microfonul 7, aveți cuvântul.

## **Domnul Ion Rotaru:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

Comisia pentru muncă, familie și protecție socială a luat în discuție acest Proiect de lege privind reglementarea activității de telemuncă. Sigur că este o reglementare bine-venită, care vizează o nouă formă de organizare a muncii – care generează posibilitatea pentru salariați de a-și îndeplini

atribuțiile de serviciu în alte condiții, folosind tehnologia informației și a comunicațiilor la un loc de muncă organizat de angajator în diverse zone (la domiciliu sau în alte zone pe care le poate folosi ca atare).

Avem aviz favorabil de la Consiliul Legislativ, de la Consiliul Economic și Social, de la Comisia pentru buget, finanțe.

Pe cale de consecință,

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Vă mulțumesc și eu. Dacă sunt intervenții? Nu sunt.

Atunci, declar încheiate dezbaterile generale, iar votul va fi săptămâna viitoare, luni, fiind vorba de o lege cu caracter organic.

Punctul 13 pe ordinea de zi, Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 1/2017 pentru modificarea Ordonanței Guvernului nr. 18/2009 privind organizarea și finanțarea rezidențiatului (L219/4.09.2017).

Declar deschise dezbaterile generale asupra proiectului de lege.

Îi dau cuvântul reprezentantului Guvernului, pentru a prezenta punctul de vedere al Executivului, domnul secretar de stat Dan Dumitrescu, de la Ministerul Sănătății.

Vă rog, la fel de succint ca ieri, da?

Adică două pagini, două pagini și jumătate; 10 minute sunt de ajuns.

Mulțumesc.

Microfonul 10 merge!

## **Domnul Dan Dumitrescu** – _secretar de stat_

_în Ministerul Sănătății_ **:**

## Poftim?

Microfonul 10. Vă rog.

A! Se aude. Mulțumesc.

Ministerul Sănătății este inițiatorul acestui proiectul de lege care, în esență, reglementează acordarea, în continuare, a bursei de rezidențiat la nivelul acordat pentru luna iunie 2017, ca urmare a intrării în vigoare a prevederilor Legii-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice.

Schimbările preconizate nu implică majorarea fondurilor bugetare aprobate și alocate cu destinația „Bursă pentru rezidenți”, acestea fiind deja prevăzute la data inițierii proiectului de act normativ.

Având în vedere aspectele mai sus menționate, Guvernul susține promovarea acestei propuneri... prezentei propuneri legislative.

Vă mulțumesc, domnule secretar de stat.

Îi dau cuvântul reprezentantului comisiei, domnului președinte al Comisiei pentru muncă, domnul senator Rotaru, pentru a prezenta raportul comisiei. Vă rog, aveți cuvântul. Microfonul 7.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Comisia pentru muncă, familie și protecție socială a luat în discuție acest Proiect de lege pentru aprobarea Ordonanței nr. 1/2017 pentru modificarea Ordonanței nr. 18/2009 privind organizarea și finanțarea rezidențiatului, având în vedere faptul că era o oarecare sincopă, un vid legislativ, din acest punct de vedere.

Proiectul de lege reglementează, de fapt, cadrul legislativ care creează posibilitatea acordării, în continuare, a bursei de rezidențiat și a menținerii cuantumului salariilor de bază prevăzute de Legea nr. 153/2017.

Avem avize favorabile de la Consiliul Legislativ, de la Comisia pentru învățământ, știință, tineret și sport, Comisia pentru sănătate publică, Comisia pentru buget, finanțe.

Pe cale de consecință, Comisia pentru muncă, familie și protecție socială spune, spre dezbatere și aprobare, un raport de admitere și proiectul de lege, legea fiind ordinară, Senatul fiind prima Cameră sesizată.

Mulțumesc.

Mulțumesc și eu, domnule președinte. Dacă sunt intervenții la dezbaterile generale? Vă rog.

Domnul senator Dănăilă. Microfonul central.

Domnule senator, vă rog, microfonul central! Vă rog să vă adresați plenului.

Mulțumesc și eu pentru intervenție. Dacă sunt și alte intervenții? Vă rog, domnule senator Wiener. Microfonul 2.

Constat că nu există lună în care să nu trebuiască depanată într-un fel sau altul Legea salarizării unice. Și punctul acesta, și punctul care urmează.

Dincolo de asta, referitor la rezidenți, vreau să vă spun că stau să iasă în stradă. Sunt două mari probleme care îi apasă și care le creează anxietăți majore, e vorba de pierderea bursei pentru rezidenți – teama de a nu pierde bursa aceasta pentru rezidenți de la 1 ianuarie – și bonurile de masă.

Vreau să vă spun că tinerii rezidenți sunt, în general, o categorie profesională care trăiește la limita subzistenței, veniturile sunt foarte mici, iar cheltuielile în centrele universitare de pregătire sunt foarte mari – de la chirie până la cărți și instrumente de lucru.

Mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu pentru intervenție. Dacă sunt și alte intervenții? Domnul senator Orțan. Aveți cuvântul. Microfonul 3 sau microfonul central? Microfonul 3. Vă rog, microfonul 3.

Domnule președinte, Stimați colegi,

Rezidențiatul este prima etapă după terminarea Facultății de Medicină. Rezidențiatul este o etapă foarte importantă și se organizează în diferite domenii de activitate. Acești rezidenți trebuie să beneficieze de o bursă de rezidențiat, care este foarte importantă pentru menținerea activității acestora. Sigur că rezidenții trebuie să beneficieze de această bursă și pentru a fi încurajați pentru a sta în țară la noi, fiindcă știți că, după luarea acestor rezidențiate, foarte mulți dintre ei pleacă în străinătate și este o mare pierdere pentru noi din acest punct de vedere.

Dacă salariile acestor rezidenți vor fi menținute în continuare la un nivel mai ridicat, dacă bursa de rezidențiat va fi menținută, cred că o parte dintre acești rezidenți vor rămâne la noi în țară și nu vor mai pleca.

Odată cu desființarea spitalelor din provincie, s-a ajuns la concluzia și la situația foarte dezolantă în care multe spitale au rămas fără medici și, odată plecați, acești medici nu se mai întorc. Nimeni nu se mai întoarce la țară ca să dea asistență sanitară la oameni aflați la 100 de kilometri distanță de cel mai apropiat spital. Este o mare greșeală această desființare a spitalelor rurale.

Deci eu sunt pentru menținerea bursei de rezidențiat, pentru organizarea în continuare a acestor rezidențiate și pentru a primi acești rezidenți un salariu cât mai bun posibil, pentru a-i încuraja să rămână la noi în țară. Rămânerea în țară nu depinde numai de bursă, sunt și alte condiții: dotarea tehnică a spitalelor, comportamentul șefilor față de acești rezidenți și alte motive care îi fac să plece de la noi din țară. Așa că totul ar fi benefic dacă am menține bursa și salariile măcar mărite ale acestor rezidenți.

Domnule președinte, vă mulțumesc.

Fără îndoială că nivelul salarizării personalului cu pregătire superioară din sistemul sanitar românesc este insuficient. Diferența dintre salariul unui rezident și al unui medic specialist tânăr este infinitezimală.

Scopul luării de cuvânt este să oprim amenințările cu scăderile salariale din sistemul sanitar cu privire la..., în urma aplicării Legii salarizării unitare, pentru că aceste lucruri nu se vor întâmpla sau, dacă se vor întâmpla, vor fi de îndată corectate de puterea de la... de către Guvernul României.

Vă mulțumesc. Dacă sunt și alte intervenții? Domnul senator Bodog. Aveți cuvântul. Microfonul 3.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Doresc să comunic doar că nu există nicio îngrijorare cu privire la pierderea burselor rezidenților începând cu 1 ianuarie; este reglementat până la 1 martie, când intră noile salarii. În ceea ce privește bonurile de masă, reglementarea este clară în Legea salarizării.

Mulțumesc.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Vă mulțumesc și eu pentru precizare.

În acest context, i-ați scăpat pe cei de la USR de un nou motiv de protest sau de un nou protest.

Dacă sunt și alte intervenții? Nu sunt. Atunci, declar încheiate dezbaterile generale și vom trece la votul asupra proiectului de lege.

Raportul comisiei este de admitere a proiectului de lege. Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Senatul este prima Cameră sesizată.

Punctul 14 pe ordinea de zi, Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 7/2017 privind reglementarea unor măsuri fiscal-bugetare în domeniul sănătății (L225/4.09.2017).

Declar deschise dezbaterile generale asupra proiectului de lege și îi dau cuvântul reprezentantului Guvernului, pentru a prezenta punctul de vedere al Executivului, domnul secretar de stat Dan Dumitrescu.

Microfonul 10.

Vă rog.

Mulțumesc.

Prin proiectul de act normativ se reglementează ca, începând cu semestrul II al anului 2017, pentru personalul din unitățile sanitare publice, inclusiv cele care au ca asociat unic unități administrativ-teritoriale, aflate în relație contractuală cu casele de asigurări de sănătate, influențele financiare determinate de menținerea în plată a salariilor acordate la nivelul lunii iunie 2017, conform art. 38 alin. (2) din Legea-cadru privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, să se asigure prin transferuri din bugetul Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate, de la o poziție distinctă.

Având în vedere aspectele mai sus menționate, Guvernul susține prezentul proiect de lege. Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu pentru intervenție.

Îi dau cuvântul domnului președinte al Comisiei pentru muncă, domnul senator Rotaru, microfonul 7, pentru a prezenta raportul comisiei.

Vă rog.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Comisia pentru muncă, familie și protecție socială a luat în discuție acest Proiect de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 7/2017 privind reglementarea unor măsuri fiscal-bugetare în domeniul sănătății.

Așa cum a precizat domnul secretar de stat, era necesar să se asigure, prin transfer de la bugetul Fondului național unic de asigurări sociale, de la o poziție distinctă, posibilitatea de finanțare a salarizării.

Aviz favorabil de la Consiliul Legislativ, de la Comisia pentru buget, finanțe și de la Comisia pentru sănătate publică.

Pe cale de consecință, Comisia pentru muncă, familie și protecție socială supune dezbaterii și aprobării raportul de admitere și proiectul de lege.

Legea este ordinară, Senatul fiind prima Cameră sesizată.

Mulțumesc.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

## Vă mulțumesc și eu.

Dacă sunt intervenții la dezbaterile generale? Nu sunt.

Atunci, declar încheiate dezbaterile generale și trecem la votul asupra proiectului de lege.

Raportul comisiei este de admitere a proiectului de lege. Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Senatul este prima Cameră sesizată.

Punctul 15, Propunerea legislativă pentru completarea anexei nr. 1 la Legea pomiculturii nr. 348/2003 (L324/4.09.2017).

Declar deschise dezbaterile generale asupra propunerii legislative și îi dau cuvântul... Dintre inițiatori, dacă este cineva prezent?

Nu.

Atunci, îi dau cuvântul reprezentantului Guvernului, pentru a prezenta punctul de vedere al Executivului, și îl invit la microfon pe domnul secretar de stat de la Ministerul Agriculturii, Sorin Roșu-Mareș.

Aveți cuvântul, microfonul 8.

## Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Doamnelor și domnilor senatori,

Propunerea legislativă pentru completarea anexei nr. 1 la Legea pomiculturii nr. 348/2008, care are drept scop introducerea speciei goji în anexa nr. 1, la lit. B), este fundamentată temeinic în expunerea de motive.

Interesul deosebit manifestat în ultima vreme de către consumatorii români față de fructele de goji – _lycium barbarum_ – și de produsele derivate din acestea, crearea de noi soiuri, precum și tendința de extindere a plantațiilor ocupate cu această cultură justifică susținerea propunerii legislative.

Având în vedere cele prezentate mai sus, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale susține adoptarea inițiativei legislative.

Mulțumesc.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Vă mulțumesc și eu, domnule secretar de stat.

Vă informez că se află în sală, printre vizitatori, un grup de elevi premianți din comuna Lumina, județul Constanța, la invitația domnului senator Moga, cărora le spunem bine ați venit în Senatul României!

Premianți!

O invit la microfon pe doamna Doina Silistru, președinta Comisiei pentru agricultură, pentru a prezenta raportul comisiei.

Microfonul 7.

Vă rog, doamna președintă, aveți cuvântul.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Comisia pentru agricultură a fost sesizată cu această propunere legislativă care are ca obiect de reglementare completarea lit. B) din anexa nr. 1, Legea pomiculturii nr. 348/2003, republicată, cu modificările și completările ulterioare, prin introducerea unei specii noi, respectiv specia goji, care, în ultimul timp, a fost și introdusă în cultură.

Și, după cum spun cei care deja au introdus specia respectivă, producțiile sunt foarte bune, având în vedere faptul că este căutată ca una din speciile cu conținut foarte mare de vitamine.

Consiliul Legislativ avizează favorabil propunerea legislativă, cu observații, pe care le-am preluat.

În ședința din 11.10, membrii comisiei au hotărât, cu unanimitate de voturi, să admită un raport de admitere, pe care îl supunem, împreună cu propunerea legislativă, spre dezbatere și adoptare.

Lege ordinară.

Senatul – prima Cameră sesizată. Mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu, doamna președinte. Dacă sunt intervenții?

Vă rog, domnule senator, aveți cuvântul. Microfonul central.

Mulțumesc, domnule președinte.

Această propunere legislativă a fost dezbătută destul de amplu la noi, în Comisia pentru agricultură, și s-a hotărât acolo, cu majoritate de voturi... – mi se pare că chiar n-a fost nimeni contra –, să susținem acest proiect legislativ.

De aceea, noi, Grupul parlamentar al PMP, susținem proiectul legislativ și vom vota pentru.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Vă mulțumesc, domnule senator Baciu, pentru intervenție. Îi mulțumesc și domnului senator Vela pentru sprijin. Dacă sunt și alte intervenții?

Domnule senator Goțiu, doriți să interveniți? În regulă.

Atunci, declar încheiate dezbaterile generale.

Trecem la votul asupra propunerii legislative.

Raportul comisiei este de admitere a propunerii legislative.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

Senatul este prima Cameră sesizată.

Punctul 16, Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 13/2017 privind aprobarea participării României la Programul pentru școli al Uniunii Europene (L231/4.09.2017).

Declar deschise dezbaterile generale și îi dau cuvântul reprezentantului Guvernului, pentru a prezenta punctul de vedere al Executivului.

Îl invit la microfon pe domnul Sorin Roșu-Mareș, secretar de stat de la Ministerul Agriculturii.

Microfonul 8.

Domnule președinte de ședință, Doamnelor și domnilor senatori,

Ca urmare a modificării legislației europene prin unificarea Programului de încurajare a consumului de fructe și legume în școli și a Programului „Lapte în școli” și pentru asigurarea continuității actualelor programe care se derulează în România în baza Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 96/2002 privind acordarea de produse lactate și de panificație pentru elevii din învățământul primar și gimnazial de stat și privat, precum și pentru copiii preșcolari din grădinițe de stat și private cu program normal de patru ore și a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 24/2010 privind implementarea Programului de încurajare a consumului de fructe proaspete în școli, se impune crearea cadrului legislativ național pentru punerea în aplicare a noului Program pentru școli.

Conform legislației europene, Programul pentru școli are două componente: distribuirea de fructe și/sau legume proaspete, lapte natural de consum și/sau produse lactate fără adaos de lapte praf și măsuri educative care însoțesc distribuția produselor.

Această ordonanță reprezintă baza legală pentru aprobarea, prin hotărâre a Guvernului, a Programului pentru școli al României, în conformitate cu regulamentele europene, program care va include și distribuția produselor de panificație, și pentru aprobarea anuală, prin hotărâre a Guvernului, a bugetului pentru implementarea programului în fiecare an școlar.

Mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu.

Din partea Comisiei pentru învățământ și a Comisiei pentru agricultură, raport comun, doamna senator Andronescu. Microfonul 7.

Aveți cuvântul pentru a prezenta raportul.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Împreună cu... Comisia pentru învățământ împreună cu cea de agricultură au elaborat un raport comun.

Am beneficiat, de asemenea, de avize din partea Comisiilor pentru buget, finanțe și pentru afaceri europene, cărora le adresăm mulțumiri.

Prin amendamentele pe care cele două comisii le aduc și vin cu ele în fața dumneavoastră, am încercat să repartizăm mai bine responsabilitățile și un accent suplimentar pe descentralizare.

De aceea, Comisia pentru învățământ vă propune un raport favorabil acestei legi și vă rugăm să dați și votul dumneavoastră pentru ea.

Mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu. Dacă sunt intervenții la dezbateri generale? Doamna senator Sbîrnea, aveți cuvântul. Microfonul 3.

Trebuie să remarcăm că acest program are în vedere crearea obiceiurilor de alimentație sănătoasă de la o vârstă foarte fragedă și, totodată, încurajează consumul de produse locale. Acest obicei de alimentație sănătoasă trebuie să-l creăm copiilor noștri încă din școală, pentru că observăm situația alarmantă cu care ne confruntăm în ceea ce privește obezitatea.

Mulțumesc frumos.

Vă mulțumesc. Alte intervenții? Domnul senator Dănăilă. Vă rog, aveți cuvântul. Microfonul 2. Mai sunt și alte intervenții?

Pănescu.

În legătură cu partea sanitară a elevilor, am accentuat, când am discutat și în Comisia pentru învățământ, că aceasta este necesară, în sensul că elevii trebuie să poarte o anumită greutate a ghiozdanului, care, dacă nu este corespunzătoare, duce la afectarea coloanei vertebrale, care, ulterior, este foarte greu de redresat.

De asemenea, este necesar ca acești elevi să primească o alimentație nu numai din dulciuri, care duce la activitate hiperponderală, la a avea la noi în țară copii foarte grași, care, ulterior, dezvoltă diabet și boli cardiace, care, la fel, sunt foarte greu de tratat. Deci școlile să fie aprovizionate cu legume și fructe, și nu numai cu dulciuri, care afectează starea lor fizică și, ulterior, starea de sănătate.

La fel, este necesar ca în timpul orelor să li se admită să aibă și câte o sticlă de apă, având în vedere că elevii duc o activitate fizică foarte intensă și chiar au nevoie de această apă pentru a nu se deshidrata.

Deci condițiile acestea sanitare, reprezentate prin greutatea ghiozdanului, alimentația corespunzătoare, apă și exerciții fizice cât mai multe... Orele de educație fizică totuși la elevi sunt insuficiente pentru a crea un organism foarte sănătos în viitor.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Vă mulțumesc și eu. Domnul senator Pănescu. Vă rog, aveți cuvântul. Microfonul 3.

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi, o scurtă subliniere. Ieri, 16 octombrie, a fost sărbătorită Ziua mondială a alimentației.

Unul din scopurile pentru care a fost instituită această zi, în 1979, de către Organizația Națiunilor Unite, pentru alimentație și agricultură a fost acela de creștere a gradului de conștientizare a problemelor privind alimentația la nivel mondial.

Iată, astăzi, putem aduce și noi o contribuție în rezolvarea acestei probleme, prin corelare între legislația europeană și cea românească. Iar dacă copiii vor căpăta deprinderi corecte de alimentație în școală, sigur că avem o modalitate de rezolvare a problemei, educația fiind un mecanism important în acest sens.

Cred că vom vota favorabil acest act normativ. Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu. Dacă sunt alte intervenții? Domnul senator Bădulescu. Vă rog, aveți cuvântul. Microfonul 2.

Este de necontestat că un astfel de proiect de act normativ este benefic pentru ceea ce înseamnă elevii din România, însă, în urmă cu câtva timp, ministrul învățământului arăta că vom avansa în astfel de programe, în sensul de a extinde acel Program-pilot „Masă caldă în școli”.

Până la acest moment nu s-a făcut acest lucru. Acest Program „Masă caldă în școli” ar fi trebuit să înlocuiască Programul „Laptele și cornul” și alte astfel de programe.

Mă întreb: cât timp ne va mai lua până când vom da un act normativ în acest sens și vom implementa cu adevărat un program fiabil, echivalent cu cel pe care îl propune programul-pilot?

Vă mulțumesc.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Vă mulțumesc și eu pentru intervenție. Dacă mai sunt și alte intervenții? Nu.

Atunci, declar încheiate dezbaterile generale și trecem la votul asupra proiectului de lege.

Raportul comun al comisiei este de admitere, cu amendamente admise, a proiectului de lege.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Senatul este prima Cameră sesizată.

Punctul 17, Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 22/2017 pentru modificarea și completarea Legii nr. 458/2002 privind calitatea apei potabile (L240/4.09.2017).

Declar deschise dezbaterile generale și îi dau cuvântul reprezentantului Guvernului, pentru a prezenta punctul de vedere, domnul secretar de stat Dan Dumitrescu, de la Ministerul Sănătății.

Microfonul 10.

## Vă mulțumesc.

Legea nr. 458/2002 privind calitatea apei potabile, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, transpune Directiva 98/83 a Comisiei Europene privind calitatea apei destinate consumului uman.

Termenul de transpunere în legislația națională și intrarea în vigoare a actelor cu putere de lege și a actelor administrative necesare pentru a se conforma prezentei directive este de 27 octombrie 2017.

În proiectul de act normativ se introduc planurile de siguranță ale apei pentru operatorii mari de apă, respectiv cei care produc mai mult de o mie de metri cubi pe zi sau aprovizionează mai mult de 5.000 de locuitori. De asemenea, directiva face referire la o serie de standarde pentru prelevarea de probe și analiza unor parametri, care au fost preluate în proiectul de act normativ.

Având în vedere aspectele mai sus menționate, Guvernul susține promovarea prezentului proiect de lege.

Vă mulțumesc, domnule secretar de stat.

Îi dau cuvântul președintelui Comisiei pentru sănătate, domnul senator László Attila, microfonul 6, pentru a prezenta raportul.

## **Domnul László Attila:**

Mulțumesc, domnule președinte.

În ședința din 19.09.2017, membrii Comisiei pentru sănătate publică au hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte un raport de admitere, fără amendamente.

Vă mulțumesc. Dacă sunt intervenții? Nu sunt. Atunci, declar... Domnule Dănăilă, doriți să interveniți? Microfonul 2, atunci.

Mă scuzați că nu am fost atent sau am fost prea rapid.

Aș vrea să amintesc faptul că, în perioada mea de început la neurochirurgie, se spăla pe mâini cu apa care era sterilă. Venea de la chiuvetă apă sterilă.

În momentul de față, sigur că apa este foarte poluată și necesită a fi filtrată cât mai bine.

Prin intermediul apei se pot răspândi o serie de boli, care sunt foarte malefice pentru întreaga populație.

Din această cauză, calității apei trebuie să-i dăm o atenție cu totul deosebită, că este foarte benefică pentru sănătate. Vă mulțumesc.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Vă mulțumesc și eu. Alte intervenții? Nu.

Atunci, declar încheiate dezbaterile generale și trecem la votul asupra proiectului de lege.

Raportul comisiei este de admitere a proiectului de lege. Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Senatul este prima Cameră sesizată.

Punctul 18, Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 458/2002 privind calitatea apei potabile (L162/12.06.2017).

Declar deschise dezbaterile generale asupra proiectului de lege.

Îi dau cuvântul reprezentantului Guvernului, pentru a prezenta punctul de vedere al Executivului, domnul Dan Dumitrescu, secretar de stat de la Ministerul Sănătății. Microfonul 10.

## Vă mulțumesc.

Având în vedere adoptarea proiectului anterior – L240 – privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 22/2017 și ținând cont că prezentul proiect are aceleași conținut și obiect de reglementare cu precedentul, Guvernul nu mai susține acest proiect.

Vă mulțumesc.

În regulă. Mulțumesc. Îi dau cuvântul președintelui Comisiei pentru sănătate publică, pentru a prezenta raportul comun, domnul senator László Attila.

Microfonul 6.

Mulțumesc, domnule președinte.

În ședința din 4.10.2017, în urma dezbaterilor, membrii Comisiei pentru sănătate publică și membrii Comisiei pentru afaceri europene au hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte un raport comun suplimentar de respingere a proiectului de lege.

În consecință, Comisia pentru sănătate publică și Comisia pentru afaceri europene supun, spre dezbatere și adoptare, plenului Senatului un raport comun suplimentar de respingere a proiectului de lege.

Mulțumesc.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Mulțumesc, domnule președinte. Dacă sunt intervenții? Nu.

Atunci, declar încheiate dezbaterile generale și trecem la votul asupra proiectului de lege.

Raportul comun suplimentar al comisiilor este de respingere a proiectului de lege.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Senatul este prima Cameră sesizată.

Punctul 19, Propunerea legislativă privind externarea din unitățile sanitare a persoanelor de religie mozaică decedate (L327/4.09.2017).

Declar deschise dezbaterile generale asupra propunerii legislative și îi dau cuvântul inițiatorului, dacă este prezent. Imediat.

Domnul deputat Vexler, microfonul 5. Aveți cuvântul.

## Bună ziua!

## Doamnelor și domnilor senatori,

Proiectul are ca scop asigurarea respectării unei tradiții foarte importante a evreilor din toată lumea, respectiv înmormântarea fără întârziere.

Prin proiect, se creează posibilitatea ca persoanele decedate, evrei, care se află într-o unitate sanitară să poată fi externate în termen de 24 de ore, pentru asigurarea respectării acestei tradiții, evident, cu respectarea tuturor prevederilor legale.

Vă mulțumesc.

## Vă mulțumesc și eu.

Îi dau cuvântul reprezentantului Guvernului, domnul secretar de stat Dan Dumitrescu, de la Ministerul Sănătății, microfonul 10, pentru a prezenta punctul de vedere al Executivului.

## Vă mulțumesc.

Potrivit art. 1, persoanele de religie mozaică decedate se externează din unitățile sanitare la cererea familiei sau, în cazul persoanelor singure, a Federației Comunităților Evreiești din România, Cultul Mozaic, într-un interval de 24 de ore de la constatarea decesului.

În cadrul dezbaterilor care au avut loc în Comisia pentru sănătate publică, Ministerul Sănătății a propus completarea acestui articol, ținând seama și de prevederile art. 3 alin. (4) din Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 104/2003.

Având în vedere aspectele menționate, Guvernul susține prezenta propunere legislativă în forma adoptată de Comisia pentru sănătate publică.

Vă mulțumesc.

## Mulțumesc și eu.

Îi dau cuvântul domnului președinte al Comisiei pentru sănătate, pentru a prezenta raportul, domnul senator László Attila.

Aveți cuvântul, microfonul 6.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Vă mulțumesc.

Dacă sunt intervenții la dezbateri generale? Nu.

Atunci, declar încheiate dezbaterile generale.

Trecem la votul asupra propunerii legislative.

Raportul comisiei este de admitere, cu un amendament admis.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

Senatul este prima Cameră sesizată.

Cu 81 de voturi pentru, niciun vot împotrivă și nicio abținere, propunerea legislativă a fost adoptată.

Înțeleg că inițiatorul dorește să ia cuvântul. Vă rog, aveți cuvântul.

Microfonul 5, domnule deputat.

Foarte scurt. Doresc să vă mulțumesc tuturor pentru înțelegere și pentru sprijinul acordat; de asemenea, Guvernului pentru susținere și pentru înțelegere.

Vă doresc o zi plăcută!

## Mulțumesc, domnule președinte.

În urma dezbaterilor, Comisia pentru sănătate publică a hotărât să adopte, cu unanimitate de voturi, un raport de admitere, cu un amendament admis, prevăzut în anexă.

Comisia pentru sănătate publică supune, spre dezbatere, plenului Senatului raportul de admitere, cu un amendament admis, și propunerea legislativă.

Mulțumesc frumos.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Vă mulțumim și noi.

La sugestia doamnei senator Silistru, încheiem aici dezbaterile, nu mai începem și punctul 20 cu două minute înainte de programul stabilit!

Vă mulțumesc.

„Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 Banca Comercială Română — S.A. — Sucursala „Unirea” București și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direcția de Trezorerie și Contabilitate Publică a Municipiului București (alocat numai persoanelor juridice bugetare)

Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, internet: www.monitoruloficial.ro Adresa pentru publicitate: Centrul pentru relații cu publicul, București, șos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 021.401.00.73, fax 021.401.00.71 și 021.401.00.72 Tiparul: „Monitorul Oficial” R.A.

&JUYEJT|084037]

**ISSN** 1220–4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 148/27.X.2017 conține 32 de pagini.**

Prețul: 80,00 lei