Mihail Albișteanu

Declarații politice și intervenții ale deputaților:

531 cuvinte

Analiza discursului

Populism: 0 · fără
Anti-pluralism: 0 · fără
DQI: nivel 2 · justificare calificată
Voce: —

Codat de flash-lite. Metodologie

Discurs

Bună ziua, stimați colegi!

Declarația mea politică de astăzi are în vedere Proiectul de lege pentru instituirea Zilei românității balcanice, proiect adoptat de Senatul României, care însă are un raport de respingere în Comisia pentru drepturile omului1 2.

Acest proiect a fost dezbătut ieri în Cameră și știți că a fost retrimis la comisii.

Această inițiativă este susținută, de 30 de ani încă, de Societatea de Cultură Macedo-Română, care propune ca ziua de 10 mai să redevină Ziua românității balcanice, așa cum a fost în perioada 1905–1948.

Intervenția mea de astăzi dorește să se constituie într-o pledoarie pentru adoptarea zilei de 10 mai* ca Zi a românității balcanice și sper ca

În contextul ședinței

deputații PNL și PSD care au susținut acest proiect

*

să voteze proiectul la Cameră.

Pentru a arăta că este imperios necesar ca Ziua românității balcanice să fie stabilită pe 10 mai, și nu într-o altă zi, voi face un scurt recurs la istorie și voi aminti că, în anul 1905, statul român, prin vrerea regelui Carol I, a depus eforturi considerabile pentru ca Imperiul Otoman să recunoască minoritatea românească – adică aromânii și meglenoromânii – din Balcani*, minoritate care, atunci, era singura minoritate pe care Imperiul Otoman nu o recunoștea în mod oficial.

Nu a fost un demers ușor – ministrul României la Constantinopol, Alexandru Emanuel Lahovary, a primit instrucțiuni clare din partea Ministerului de Externe de la București să facă presiuni asupra Guvernului otoman în acest sens. Rezistența acestuia din urmă l-a determinat pe ambasadorul României să amenințe autoritățile otomane cu ruperea relațiilor diplomatice dintre România și Imperiul Otoman, dacă sultanul nu accepta până în data de 10 mai 1905 să recunoască existența oficială a minorității românești trăitoare în teritoriile otomane din Peninsula Balcanică.

Supus acestei presiuni, sultanul a semnat în seara zilei de 9 mai decretul de recunoaștere și gestul a fost un cadou făcut României și, personal, regelui Carol I, pentru că, astfel, coincidea cu ziua de 10 mai, Ziua Națională a României.

Deci alegerea zilei de 10 mai nu a reprezentat o întâmplare, ci dorința expresă a Regelui României, și se

circumscrie politicii acestuia de a uni cât mai multe evenimente sub aceeași aureolă a zilei de 10 mai, care atunci era și Ziua monarhiei și Ziua Națională a României.

Domnia regelui Carol I a început la 10 mai 1866, iar proclamarea independenței de stat a României, în 1877, și proclamarea Regatului României, în anul 1881, au fost legate, de asemenea, de ziua de 10 mai, ca o modalitate gândită de marele rege de a consolida dinastia, împletind destinul acesteia cu destinul istoric al României.

Acesta a fost și motivul pentru care regele a dorit ca recunoașterea românilor din Balcanii otomani să aibă loc tot pe data de 10 mai, urmarea fiind aceea că până la lovitura de stat comunistă din 30 decembrie 1947 ziua de 10 mai a fost sărbătorită în România și ca Zi Națională a României, dar și ca Zi a românilor – aromâni și meglenoromâni – din Balcani.

De aceea, dacă dorim să reînnodăm această tradiție și să stabilim o zi a românității balcanice, aceasta trebuie să fie neapărat ziua de 10 mai, și nu oricare altă zi.*

Vă mulțumesc.

Iar pentru domnul...