Ovidiu Ioan Dumitru

„Ca pe vremea lui Nicolae Ceaușescu”

Ce ne-a fost dat să vedem zilele trecute ne arată că, deși au trecut mai bine de 20 ani, practicile de dinainte de ’89, o perioadă în care cultul personalității prinsese din ce în ce mai mult contur, nu par atât de îndepărtate. Mulți dintre noi ne amintim de vizitele lui Nicolae Ceaușescu la diverse obiective din țară: deplasări anunțate cu mult fast, delegații oficiale impresionante, comunități amenajate în cel mai mic detaliu, zeci de oameni mobilizați pentru a-l primi pe „iubitul conducător” și, bineînțeles, discursurile elogioase care întregeau imaginea propagandei comuniste.

Astăzi, îl vedem pe prim-ministrul Victor Ponta în fruntea unei delegații de miniștri, plimbându-se pe dealurile comunei Rediu și pe cele din raionul Ungheni, în fața a zeci de jurnaliști și muncitori aliniați pentru a-i primi pe oficialii de la București. Cu acest prilej, am fost anunțați cu fast că s-au deschis oficial lucrările de execuție la gazoductul Iași–Ungheni, care va lega România de Republica Moldova.

Ce s-a întâmplat, de fapt? Este o întrebare la care prim-ministrul nu a dat, până în prezent, un răspuns care să mă convingă că nu au fost inaugurate niște țevi goale, apărute de pe-o zi pe alta și care, peste noapte, „au făcut pași” împreună cu muncitorii care, în urmă cu doar câteva zile, lucrau de zor pentru faimosul eveniment.

Întreaga situație pare desprinsă dintr-o operă tragicomică, în care tragicul nu este reprezentat neapărat de organizarea unui eveniment ca pe vremea comunistă, ci de faptul că România riscă să mai rateze o șansă de a fi inclusă pe harta mondială a resurselor.

Gazoductul Iași–Ungheni ar crește numărul de proiecte în care este implicată țara noastră și, mai mult decât atât,

vorbim despre gaz românesc care ar contribui la diminuarea importurilor din țara vecină.

Toate acestea se întâmplă în contextul în care România a mai ratat un proiect, proiectul Nabucco, care a însemnat pierderea unor investiții de 15 miliarde de euro, țara noastră rămânând la mâna Gazprom.

Revenind la ceea ce spuneam la început, la mentalitatea de dinainte de ’89, încă prezentă, mă întreb dacă nu cumva asta se și dorește, să rămânem cu toții dependenți de gazul rusesc.

Reamintesc autorităților de la București că nerealizarea proiectului gazoductului Iași–Ungheni ar reprezenta un nou mare eșec pentru România, pierderea de fonduri europene și ar pune țara noastră în situația neîndeplinirii unei obligații asumate ca stat membru al Uniunii Europene, respectiv începerea exportului de gaze în 2013, pentru care, de altfel, în octombrie 2012, a fost declanșată procedura de infringement.