Ca răspuns la întrebarea dumneavoastră* din data de 26 mai, pe tema organizării Congresului Românilor de Pretutindeni, vă comunic următoarele.
În actuala arhitectură guvernamentală, Departamentul pentru Românii de Pretutindeni din cadrul Secretariatului General al Guvernului reprezintă structura care elaborează și aplică politica statului român în domeniul relațiilor cu românii de pretutindeni, în sensul atribuit acestui termen prin Legea nr. 299/2007 privind sprijinul acordat românilor de pretutindeni, republicată, cu modificările și completările ulterioare.
În ceea ce privește obiectul întrebării dumneavoastră, precizăm că, potrivit art. 8 al actualului act normativ, „convocarea Congresului Românilor de Pretutindeni se realizează de către Birourile permanente reunite ale Camerei Deputaților și Senatului în colaborare cu Ministerul pentru Românii de Pretutindeni, iar cheltuielile privind organizarea și desfășurarea Congresului Românilor de Pretutindeni se asigură prin bugetul Camerei Deputaților”.
Facem mențiunea că toate competențele fostului Minister pentru Românii de Pretutindeni sunt gestionate, în prezent, de către Departamentul pentru Românii de Pretutindeni din cadrul Secretariatului General al Guvernului.
În acest context, vă recomandăm să abordați tema privind organizarea Congresului Românilor de Pretutindeni în dialogul dumneavoastră cu Departamentul pentru Românii de Pretutindeni, în conformitate cu prevederile legale în vigoare.
Cu deosebită considerație. Mulțumesc.
Referitor la întrebarea dumneavoastră având ca obiect cuantumul tuturor taxelor consulare percepute în prezent de Ministerul Afacerilor Externe pentru românii de pretutindeni, vă aduc la cunoștință următoarele.
Reglementarea-cadru în materia taxelor consulare este Legea nr. 198/2008. Una dintre cele mai importante prevederi ale legii sus-menționate o reprezintă cea prevăzută în art. 9 din Legea nr. 1/2007, conform căreia s-a eliminat cvasitotalitatea taxelor consulare.
Astfel, s-a inversat principiul anterior al taxării serviciilor consulare prestate în misiunile diplomatice și oficiile consulare din străinătate. Regimul de gratuitate a devenit regula, inclusiv din perspectiva faptului că acesta vizează majoritatea categoriilor și a numărului de servicii consulare solicitate de *cetățenii români aflați în străinătate12, de exemplu, acte de stare civilă, acte notariale, titluri de călătorie, iar prestațiile cu titlu oneros, excepții.
O consecință suplimentară a regimului de gratuitate pentru serviciile consulare cu o mare pondere în activitatea misiunilor diplomatice a fost creșterea semnificativă a numărului de servicii consulare solicitate, respectiv prestate.
Eliminarea taxelor consulare a atras, în mod accesoriu, eliminarea posibilității de a încasa taxe de urgență pentru serviciile consulare efectuate în termen de 48 de ore. Astfel, misiunile diplomatice și oficiile consulare percep taxe consulare pentru servicii consulare prestate în favoarea cetățenilor români, respectiv:
– înregistrarea cererii pentru renunțarea la cetățenia română – 600 de euro;
– verificarea statutului juridic față de statul român – 30 de euro;
– valorificarea de bunuri sau de valori pentru succesiunile lichidate, prin intermediul misiunilor diplomatice, fără angajarea de avocat – 10% din sumele respective.
La acestea se adaugă sumele încasate cu titlu de recuperare a cheltuielilor bugetare, în cuantum de 5 euro/serviciu consular, ocazionate de prestarea de servicii consulare.
Renunțarea la taxele consulare a avut ca efect inclusiv eliminarea posibilității de a recupera de la solicitanții serviciilor consulare sumele care se încasau prin acest titlu.
Documentele de călătorie pentru care Ministerul Afacerilor Externe încasează taxe consulare sunt:
– pașaport simplu – 59 de euro, prin care se achită contravaloarea blanchetei și nu reprezintă taxă consulară;
– pașaport simplu temporar – 20 de euro, prin care se achită contravaloarea blanchetei, care nu reprezintă taxă consulară.
Aceste cuantumuri de sume fie sunt depuse de către Ministerul Afacerilor Externe la producătorul de blanchete, pentru documentele de călătorie specificate, fie – în ceea ce privește actele notariale – sunt depuse către Centrul Național de Administrare a Registrelor Naționale Notariale din cadrul Uniunii Naționale a Notarilor Publici din România.
Pentru actele notariale se percep taxe:
– pentru redactarea și autentificarea unei procuri care se înscrie în registrul național – în valoare de 3 euro și aceasta reprezintă tarif de publicitate notarială, care nu reprezintă taxă consulară;
– și pentru verificarea în registrele naționale notariale – 5 euro, tarif de publicitate notarială, care nu reprezintă taxă consulară.
## Mulțumesc.
Referitor la întrebarea dumneavoastră privind „Posibilitatea deschiderii unui consulat în Insulele Canare, Spania”, vă comunic următoarele.*
Unul dintre obiectivele pe termen mediu și lung ale Ministerului Afacerilor Externe este adaptarea rețelei consulare a României din străinătate, prioritate având înființarea oficiilor consulare de carieră în regiuni în care sunt prezente importante comunități românești și toate la distanță considerabilă față de misiunile diplomatice de carieră deja existente, fără a exclude ca factori determinanți rațiuni de natură politică, economică sau culturală.
Din punct de vedere consular, principalele criterii care stau la baza modernizării și redimensionării rețelelor consulare sunt: accesibilitatea cetățenilor români la oficiile consulare de carieră deja existente, volumul serviciilor consulare efectuate raportat la numărul de cetățeni români arondați, precum și mobilitatea cetățenilor români generată de libera circulație în cadrul spațiului european.
Luând în considerare cele de mai sus, între propunerile aprobate de către prim-ministrul României în memorandumul cu tema „Redimensionarea și modernizarea rețelei consulare a României – stadiul actual și perspective de acțiune pentru perioada 2021–2025” se regăsește și cea de înființare a unui birou consular în Insulele Canare, cu sediul la Santa Cruz de Tenerife, prevăzută a avea loc în anul 2023, parte integrantă a Ambasadei României la Madrid, din rațiuni legate de distanța foarte mare față de Madrid și prezența consistentă a comunității românești în arhipelag.
Subliniez că înființarea unor oficii consulare de carieră implică obținerea consimțământului prealabil al statului de reședință, iar la nivel intern parcurgerea mai multor etape de avizare-aprobare, precum și eforturi substanțiale de ordin logistic și de alocare de resurse umane specializate, motiv pentru care procesul de extindere a rețelei consulare nu se poate desfășura decât gradual.
Un alt instrument pe care îl avem în vedere pentru a veni în întâmpinarea solicitărilor de servicii consulare este această reformă pe care am demarat-o* la nivelul Ministerului Afacerilor Externe și care vizează accelerarea digitalizării și debirocratizării procesului de furnizare a serviciilor consulare, precum și organizarea periodică a consulatelor itinerante. Este o modalitate de acoperire consulară, până la înființarea/operaționalizarea unor oficii consulare cu caracter permanent, a acelor regiuni/localități care au o prezență numeroasă a cetățenilor români.
Vă mulțumesc.
Referitor la întrebarea dumneavoastră privind „Posibilitatea existenței unor consilieri onorifici în ambasade și consulate”, vă aduc la cunoștință următoarele.
În conformitate cu dispozițiile capitolului V – Nomenclatorul funcțiilor și coeficienților de ierarhizare pentru determinarea salariilor în valută pentru personalul trimis în misiune permanentă în străinătate, care fac obiectul anexei nr. 4 la Legea-cadru nr. 153/2017, misiunile diplomatice, oficiile consulare și institutele culturale române sunt încadrate, după caz, cu personal diplomatic consular și cu personal contractual încadrat pe funcții specifice.
În conformitate cu Hotărârea de Guvern nr. 9/2020, au fost abrogate prevederile privind numirea consilierilor onorifici în cadrul Ministerului Afacerilor Externe, așa cum erau specificate în Hotărârea Guvernului nr. 16/2007.
De asemenea, în conformitate cu art. 2 lit. d) din Legea nr. 62/2019, misiunile diplomatice și oficiile consulare de carieră stabilesc legături și colaborează cu mediul asociativ, cu presa de expresie românească și cu ceilalți membri ai comunităților românești din statele acreditare, acordându-le sprijin pentru păstrarea și promovarea identității, limbii, culturii și spiritualității românești.
Totodată, în cadrul misiunilor diplomatice își desfășoară activitatea și personal diplomatic și consular care asigură relaționarea cu comunitatea românească din statul de reședință.
Menționăm că un loc important în menținerea legăturii cu comunitatea românească din străinătate îl au și consulii onorifici, în contextul mobilității comunităților românești din străinătate și al posibilităților limitate de extindere a rețelei consulare de carieră a României pentru a acoperi geografic toate zonele/localitățile în care se regăsesc importante comunități de români. Instituția consulilor onorifici a devenit un instrument instituțional important pentru promovarea relațiilor economice, comerciale și culturale ale României, reprezentând, totodată, un factor de coagulare a membrilor comunității românești și o punte de legătură între România și statele în care aceștia își desfășoară activitatea.
Nu în ultimul rând, începând cu anul 2015, la nivelul misiunilor diplomatice și oficiilor consulare ale României în străinătate a fost demarat Programul „Dialog cu diaspora pe teme consulare”. Obiectivul principal al acestui program, care a fost relansat în luna mai a acestui an, îl reprezintă promovarea dialogului direct între conducerea Departamentului consular din Ministerul Afacerilor Externe și reprezentanții comunităților și mediului asociativ românesc din străinătate.
Pe parcursul anului curent au fost deja realizate sau sunt prevăzute să se desfășoare întâlniri bilunare cu reprezentanții comunităților românești din următoarele state: Austria, Belgia, Confederația Elvețiană, Luxemburg, Regatul Țărilor de Jos, Republica Moldova, Republica Italiană, Statul Kuweit, Emiratele Arabe Unite, Statul Qatar, Iordania, Grecia, Bulgaria, Spania, Portugalia, Turcia, Cipru, Ungaria, Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord, Irlanda și bineînțeles că nu este exclusă extinderea sa și la alte state.