George Șișcu

442 cuvinte

Analiza discursului

Populism: 0 · fără
Anti-pluralism: 0 · fără
DQI: nivel 2 · justificare calificată
Voce: —

Codat de flash-lite. Metodologie

Discurs

„Ca societate, fără învățământ de calitate vom progresa prea lent!”

În fiecare an, când se votează bugetul de stat apar discuții în contradictoriu privind sumele care sunt dirijate către principalele domenii de activitate. Însă, de cele mai multe ori, lipsesc dezbaterile așezate și argumentele solide.

De ce statul alocă atât de mulți bani pentru investiții? Pentru că România are nevoie de infrastructură și de proiecte mari, care să asigure creștere economică și, implicit, dezvoltare. De ce sănătatea sau apărarea au nevoie de sume suplimentare? Pentru că am văzut cu toții cât de importante sunt spitalele în plină pandemie de COVID. După cum vedem, chiar în aceste săptămâni, că un stat puternic are nevoie de o armată puternică și de echipamente militare de ultimă generație.

Sigur că resursele financiare trebuie alocate echilibrat, dar consider că suntem obligați să dăm educației atenția de care acest domeniu are nevoie. *Fără un învățământ de calitate, România va progresa lent1 2

În contextul ședinței

, iar decalajele față de vestul Europei vor fi recuperate tot mai greu.*

Nu cred că avem nevoie la nesfârșit de mese rotunde și nici de reuniuni sau simpozioane* în care să ne încurajăm unii pe alții că învățământul reprezintă o prioritate. Știm deja asta, avem acum nevoie de un calendar ferm privind creșterea alocărilor bugetare pentru educație de la an la an.* Cum și când vom ajunge la 6% din PIB pentru acest sector vital pentru România?

Am rezolvat într-o bună măsură problema salarizării în sectorul medical. Vedem cu toții că hemoragia din sistem a fost oprită. Încă există plecări la muncă în străinătate, dar sunt mult mai puține ca în urmă cu ceva timp.

A venit momentul ca și dascălul să aibă un statut onest în societate.* Fără profesori respectați și motivați, decalajele dintre școlile de elită și cele mai slab cotate se vor adânci, la fel cum diferențele dintre școlile din orașele mari și cele din rural vor rămâne la un nivel inacceptabil. Relația elev–profesor trebuie să cunoască schimbări în permanență. Nu mai suntem în anii în care copiii veneau cu teamă la școală. Sala de curs trebuie transformată într-un loc prietenos, în care orice tânăr să poată acumula constant cunoștințele noi de care are nevoie pentru viață.

Nicio schimbare nu se va vedea peste noapte în sectorul educației. Poate că și din acest motiv politicienii s-au ferit în diverse momente-cheie să ia deciziile tranșante*, considerând, într-un mod adesea egoist, că nu vor finaliza reformele în timpul mandatului lor.

Că primele rezultate ale investițiilor din educație vor apărea în 3, 5 sau 10 ani are mai puțină relevanță. Ceea ce știm sigur e că aceste rezultate vor apărea, iar întreaga societate va avea de câștigat.