Camelia Gavrilă

„Calitatea mediului, între vulnerabilitățile lumii moderne și măsurile de conștientizare. Importanța educației pentru un mediu sănătos”

Planeta Pământ este atât de darnică încât omenirea s-a obișnuit să o considere eternă și indestructibilă. Istoria ne arată însă că omul a dovedit că poate fi un pericol pentru propria-i specie, pentru celelalte specii, dar și pentru natură, în întregul ei. La început din ignoranță, dar și din logica naturală a supraviețuirii, apoi dintr-o dorință de confort, omul nu a făcut altceva decât să epuizeze, secol după secol, tot ceea ce-l înconjoară: plante, animale și, în special, resurse vegetale, animale, minerale, afectând mediul înconjurător, de multe ori ireversibil.

În ultimele decenii, observând degradarea continuă și accentuată a calității mediului, umanitatea s-a preocupat de natura înconjurătoare, prin proiecte, analize, programe de cercetare. Primele inițiative de ocrotire a mediului au apărut acum aproximativ 200 de ani, din necesitatea salvării unor specii pe cale de dispariție. Începând din 1970, sunt semne clare de îmbolnăvire a planetei: subțierea stratului de ozon, încălzirea globală, ploile acide, poluarea apelor, a aerului și a solului. Oamenii au început să înțeleagă necesitatea adoptării unui comportament responsabil față de natură, însă responsabilitatea omului pentru ocrotirea mediului este atât individuală, cât și, mai ales, colectivă – protecția naturii angajează colaborare și sprijin reciproc pe plan local, județean, național și, mai ales, internațional.

Semnale de alarmă au fost lansate și de comunitatea oamenilor de știință. Americanul Carl Sagan afirma: „Otrăvurile industriale, gazele cu efect de seră și substanțele care atacă stratul protector de ozon nu respectă granițele statale. Ele nu știu ce înseamnă suveranitatea națională. Și astfel, din cauza puterilor aproape mitice ale tehnologiei noastre, începem să reprezentăm un pericol pentru noi înșine – la scară continentală și planetară. Vorbind fără ocol, pentru soluționarea acestor probleme va fi nevoie de acțiunea concertată a multor națiuni, timp de mulți ani.” – Carl Sagan, _Un palid punct albastru_ , Editura Herald, București, 2016, pag. 185.

În același timp, fizicianul britanic Stephen Hawking identifică un set de cinci cauze probabile care ar putea duce, într-un viitor deloc îndepărtat, la dispariția vieții de pe Pământ: „...existența, la scară planetară, a unor arsenale nucleare, evoluția și schimbările climatice accelerate, inteligența artificială, fenomenul suprapopulării planetei, ciocnirea cu unul dintre asteroizii care gravitează permanent în spațiul interplanetar...”.

Aceste ipoteze și analize științifice atrag atenția asupra pericolelor la care planeta noastră este expusă în mod permanent. Este uimitor modul în care evoluția tehnologică a condus, în timp, la degradarea accentuată și ireversibilă a calității mediului. Se dovedește încă o dată faptul că aproape orice mare progres al omenirii, indiferent de domeniul în care operează, este plătit cu degradarea pronunțată a mediului.