În primul rând, vreau să vă mulțumesc, în numele Guvernului, pentru faptul că ați acceptat să includeți pe ordinea de zi, astăzi, mesajul Guvernului, în temeiul Constituției, cu privire la principalele priorități legislative, din perspectiva Guvernului, pentru sesiunea parlamentară care începe astăzi.
Vreau, de asemenea, să vă mulțumesc pentru sprijinul pe care l-ați acordat Guvernului și, în ultimă instanță, țării, astfel încât să avem un buget pentru anul 2010, buget care, în acest moment, este în vigoare datorită efortului pe care l-ați făcut în afara sesiunii parlamentare, în cadrul sesiunii extraordinare.
În ceea ce privește relația dintre Guvern și Parlament, înainte de a intra pe fondul discuțiilor cu privire la prioritățile legislative, aș vrea să spun următoarele lucruri: în primul rând, consider că relația dintre Guvern și Parlament trebuie să fie coordonată de principiile constituționale. Cele două principii constituționale care stau la baza raportului dintre Executiv și Legislativ, Legislativ și Executiv sunt următoarele: pe de o parte, Guvernul răspunde politic în fața Parlamentului, iar, pe de altă parte, Parlamentul este unica autoritate legiuitoare a țării.
Dincolo de aceste două principii, avem consacrată în textul Constituției instituția delegării legislative, instituție ce dă dreptul Guvernului ca, sub controlul Parlamentului, să poată emite ordonanțe simple sau ordonanțe de urgență în cadrul constituțional prevăzut.
Sunt convins că acestea vor fi elementele care vor sta la baza colaborării instituționale pe care o vom avea și în această sesiune, și în sesiunile următoare.
Pe lângă aceste principii prevăzute strict în Constituție, aș mai face referire la două lucruri:
În primul rând, așa cum am declarat chiar la votul de învestitură, comportamentul Guvernului va fi acela de a respecta comisiile de specialitate ale Parlamentului, plenul Parlamentului, prin prezența miniștrilor și a secretarilor de stat la dezbaterile din comisii și din plen, în funcție de inițiativele legislative pe care le avem în discuție.
În al doilea rând, am subliniat încă o dată faptul că Guvernul nu deține monopolul adevărului legislativ, nici nu poate să-l dețină din punct de vedere constituțional. De aceea, am avut și vom avea toată deschiderea pentru a discuta amendamente, propuneri de îmbunătățire a proiectelor de lege înaintate de Guvern și, evident, de a susține inițiativele legislative ale dumneavoastră, acelea care se încadrează în Programul de guvernare, pe de o parte, iar, pe de altă parte, cu susținerea financiară aferentă potrivit legii.
Chiar cu câteva minute înainte am avut o dovadă în acest sens, un proiect de act normativ, o propunere legislativă parlamentară a unui senator din opoziție sau a mai multor senatori – nu știu exact – a fost adoptată de plenul Senatului, ca dovadă a faptului că există această colaborare, acest parteneriat în care cred, între Parlament și Guvern, între Guvern și Parlament, parteneriat – repet – fundamentat pe Constituție și pe lege, care poate constitui temeiul adoptării unor importante acte normative în această sesiune și în sesiunea următoare.
În privința priorităților legislative, din perspectiva Guvernului, nu o să fac o referire exhaustivă la întregul program legislativ, ci doar o referire la câteva priorități pe care le avem în vedere. Aceste priorități pe care Guvernul le are în vedere se subsumează la două obiective fundamentale: pe de o parte, obiectivul de modernizare a României, iar, pe de altă parte, un important obiectiv economic – locurile de muncă pentru cetățenii români, în contextul ieșirii din criza economică și al pregătirii relansării economice.
Aș porni de la aceste două premise fundamentale: modernizarea țării și locurile de muncă pentru cetățenii români.
În privința modernizării țării, suntem la 20 de ani după Revoluție, suntem la 20 de ani de evoluție democratică în această țară și avem instituții democratice, în concordanță cu exigențele democrațiilor occidentale, dar încă mai sunt multe aspecte ce trebuie să fie acum reglementate în detaliu, dincolo de fațeta instituțională, și anume modul de funcționare și de raportare a acestor instituții la cetățean, modul în care banul public este cheltuit în interes public în România, modul în care sunt alocate resursele publice în funcție de priorități.
În context european, modernizarea țării înseamnă și egalitatea în fața legii, și respectarea principiului nediscriminării, și asigurarea principiului egalității de șanse, și asigurarea dezvoltării învățământului, sănătății, infrastructurii.
De la acest proces de modernizare, evident că nu poate fi exclusă clasa politică. Românii s-au pronunțat prin referendum, anul trecut, cu privire la două obiective: reducerea numărului de parlamentari și Parlament unicameral.
Cred că acest obiectiv, votat de români prin vot direct, nu poate fi negociat, el trebuie să fie aplicat, și cred că această sesiune parlamentară va deschide cadrul astfel încât ceea ce românii au votat la referendum să fie pus în practică.
Prețul neadoptării unor măsuri care să vină în continuarea votului românilor ar fi acela al decredibilizării totale a clasei politice, și m-aș întreba de pe acum ce va fi în alegerile parlamentare și în celelalte care vor fi în 2012 dacă votul românilor de anul trecut, de la referendum, nu va fi respectat de către clasa politică.
Potrivit Constituției, suveranitatea națională aparține poporului român, care o exercită prin organele sale reprezentative și prin referendum. Poporul s-a exprimat prin referendum, este datoria noastră, a clasei politice, prin forul legislativ suprem, Parlamentul, să punem în aplicare decizia luată de către cetățenii români prin vot.
Cea de-a doua componentă a modernizării României vizează modernizarea statului român. Aici trebuie să vorbim de acele lucruri care trebuie corectate în funcționarea statului și care ne-au arătat, în ultimii 20 de ani de evoluție
democratică din această țară, că avem probleme. Aici aș face referire, cu permisiunea dumneavoastră, la câteva legi importante, la care, din punctul nostru de vedere, al Guvernului, trebuie să vă cerem sprijinul în vederea adoptării lor în această sesiune parlamentară.
Principalele proiecte, din punctul de vedere al Guvernului, ar fi următoarele:
1. Proiectul de lege care vizează reforma sistemului de
pensii.
Am spus și mai înainte că modernizarea statului înseamnă utilizarea corectă a resurselor publice, fără privilegii și fără discriminări.
Actualul sistem de pensii nu poate rezista pe termen mediu și lung. Actualul sistem de pensii ne va duce, pe termen mediu, la imposibilitatea plătirii pensiilor pentru toți cei care contribuie, dacă menținem în continuare actualul sistem de privilegii, pe de o parte, și de utilizare uneori ineficientă, pe de altă parte, a fondurilor care există.
Vreau să reamintesc faptul că, în 2009, 1,5 miliarde de euro au fost împrumutate de la bugetul de stat, luate din banii plătiți prin impozite și taxe de către cetățeni, și trimise la bugetul de pensii pentru a putea fi plătite pensiile în această țară.
Dacă acest lucru se perpetuează ani buni de aici înainte, practic, vom ajunge în situația în care, la un moment dat, 9% sau 10% din PIB, poate și mai mult, să fie alocat numai pentru a putea asigura plata pensiilor, pentru că acest sistem care nu are la bază în integralitate principiul contributivității nu îl face sustenabil pe termen mediu și lung.
Invitația noastră este ca, împreună, să dezbatem toate fațetele acestui proiect de lege și până la sfârșitul sesiunii parlamentare să fie adoptat, astfel încât să putem spune românilor că există o lege pentru 22 de milioane de români, o lege a pensiilor corectă cu toți cei care contribuie la acest sistem de pensii din România.
2. Un alt proiect de lege extrem de important este cel care vizează Legea responsabilității fiscale, proiect de lege aflat în dezbaterea Senatului, care introduce disciplina fiscală în România, pune și fixează cadrele pentru bugetele multianuale, limitează numărul de rectificări bugetare, interzice transferul de resurse din investiții spre cheltuieli de personal, interzice ca în situații electorale, cu 6 luni înainte, să mai fie adoptate proiecte de lege care vizează cheltuieli salariale suplimentare, introduce rigoarea în care Ministerul Finanțelor Publice administrează banul public, aduce o transparență și mai profundă a relației dintre Guvern și Parlament cu privire la modul de constituire a bugetului, instituie un consiliu fiscal care are rolul de a oferi expertiză în ceea ce privește proiecția multianuală – și, legat de acest proiect, el presupune, în continuare, adoptarea Proiectului de lege privind strategia fiscal-bugetară pentru perioada 2011–2013, astfel încât, de acum, să știm exact în ce direcții, din punct de vedere fiscal-bugetar, ne îndreptăm în anii următori –, cu alte cuvinte este o lege extrem de sănătoasă, chiar dacă foarte riguroasă cu Guvernul, dar extrem de sănătoasă pentru administrarea banilor publici din România, evident, cu cât mai repede, cu atât mai bine, de aceea noi sperăm ca, până la sfârșitul lunii martie, acest proiect de act normativ să fie adoptat, evident, cu sprijinul dumneavoastră și al colegilor din Camera Deputaților. El presupune, așa cum am spus, adoptarea până la sfârșitul sesiunii a încă unui act normativ care vizează strategia fiscal-bugetară pentru anii 2011–2013.
Legat tot de acest act normativ care vizează întărirea disciplinei fiscale și bugetare în România, avem intenția de a promova spre dezbatere Proiectul de lege privind îmbunătățirea controlului asupra cheltuielilor efectuate de către autoritățile locale, pentru ca, într-adevăr, principiile egalității în fața legii și supremației Constituției să fie respectate de către toți.
3. Un alt proiect de lege este Proiectul legii educației naționale, un proiect extrem de important care vizează modernizarea educației din această țară și oferă garanții fiecărui elev că va avea acces la cea mai bună școală, la cea mai bună universitate și că resursele publice investite își arată eficiența și în calitatea actului educațional, și în numărul de universități care să facă față competiției internaționale, și în pregătirea studenților, de pe băncile facultății, pentru un loc de muncă după terminarea acesteia.
Nu în ultimul rând, printr-un asemenea act normativ să ne asigurăm că programa de învățământ pe care o studiază astăzi copiii noștri va fi reanalizată, astfel încât ea să nu mai pună accent doar pe componente cantitative, ci să pună accent pe componente calitative, să trecem de la un învățământ centrat pe aspecte cantitative, la unul centrat pe competență și, de asemenea, să întărim locul și rolul pe care le au comunitatea locală, primarul, consiliul local, consiliul județean, comunitatea de afaceri, părinții, profesorii din școală, autoritatea și cuvântul pe care le au în procesul educațional.
Acest lucru se va realiza prin descentralizare. Consiliile de administrație ale școlilor vor fi formate din reprezentanți ai comunității locale, ai părinților, ai profesorilor, comunitate locală care va avea un cuvânt greu de spus și în ceea ce vor învăța copiii noștri, nu numai că se va îmbunătăți programa școlară, să nu mai fie atât de stufoasă așa cum este în momentul de față, și care, practic, îl sufocă pe copil cu atâtea materii și cu atât de multe lucruri pe care trebuie să le învețe într-o unitate de timp restrânsă, ci comunitatea locală și comunitatea de afaceri vor avea posibilitatea, în proporție de 20 sau 30 de procente, în funcție de ciclul școlar, să stabilească ce discipline trebuie să fie studiate în județul respectiv, în regiunea respectivă, pentru ca ei să-și poată fructifica potențialul economic pe care îl au, adică să pregătească forță de muncă pentru ceea ce au acolo, repet, într-o proporție pe care descentralizarea o permite și curricula, prin flexibilizare, o realizează.
Proiectul legii educației naționale va avea ca fundament Pactul național pentru educație. Principiile care au fost înscrise în pachetul de legi al comisiei prezidențiale conduse de Mircea Miclea vor coagula tot ceea ce este bun în continuare, astfel încât să avem cea mai bună lege a educației naționale, rezultată în urma dezbaterilor.
Am făcut o discuție mai lungă în fața dumneavoastră, pentru că Senatul este Camera decizională și, evident, în mâinile dumneavoastră stă forma finală a proiectului de lege, și sperăm că va fi o lege de care cu toții vom fi mândri din perspectiva viitorului educației din România.
4. Aș sublinia importanța finalizării a două proiecte de acte normative extrem de importante pentru România: Codul de procedură civilă și Codul de procedură penală. Am adoptat anul trecut Codul penal și Codul civil. Fără Codul de procedură penală și fără Codul de procedură civilă, evident, cele două coduri sunt suspendate, nu pot fi aplicate.
Avem nevoie de procedurile de punere în practică a celor două coduri deja adoptate. După adoptarea celor două
coduri, mai avem nevoie de o lege de aplicare și punere în vigoare a Codului penal și a Codului civil. Dacă aceste lucruri nu se vor întâmpla în această sesiune, cu greu vom putea vorbi de intrarea în vigoare, așa cum ne-am propus, începând cu anul 2011, a acestui pachet legislativ extrem de substanțial, care aduce îmbunătățiri mari în domeniul administrării justiției din România.
În esență, aceste coduri realizează cel puțin două lucruri: simplifică procedurile judiciare, reduc durata proceselor din România. Aceste coduri vor aduce termene mai scurte în instanța de judecată. Aceste coduri vor da posibilitatea cetățenilor să-și vadă o sentință definitivă mult mai repede decât acum. Știm cu toții că, din nefericire, stăm în instanță ani de zile, uneori chiar pentru litigii mărunte, care blochează retrocedări, blochează investiții, blochează situații personale, blochează firme.
Repet, asemenea situații trebuie realizate în parteneriat cu justiția, dar și prin modificarea cadrului legislativ, prin simplificarea procedurilor și prin scurtarea duratei proceselor. Atunci vom avea o practică unitară a jurisprudenței din România, vom avea soluții care să fie abordate din aceeași perspectivă în toată țara, și nu o practică judiciară care să difere de la un județ la altul în funcție de judecător. Acest lucru trebuie realizat prin adoptarea cât mai repede cu putință a celor două proiecte de acte normative.
5. Aș mai face referire la un proiect de act normativ aflat la Senat, Legea Poliției locale, domnul ministru Blaga este aici, ca și Cameră decizională Senatul are....
Acest discurs nu este încă acoperit de analiza de discurs (acoperire curentă: 2020 →). Vezi metodologia.