Constantin Chirilă

## „Campania de toamnă”

Ne apropiem de sfârșit de septembrie. În vremuri de restriște, ogoarele „mai mult sau mai puțin private” ale țării duduiau sub povara tractoarelor care pregăteau terenul și însămânțau culturile de toamnă.

Acum, în anul 2009, o liniște de mormânt s-a așternut peste pământurile țării, țara e ca și moartă, țăranii, proprietari sau nu de terenuri, ies cu greu din casele lor.

Un țăran dintr-o comună din județul Constanța își clătește ochii prin ogradă, apoi se scoală și pe sub umbrarele curții își caută plugul vechi de peste 100 de ani, cu care de peste 19 ani își scormonește cele 5 parcele de 0,2 – 0,3 hectare, pe care le-a luat în proprietate conform Legii fondului funciar nr. 18/1991. Este mulțumit că le-a luat. Este pământul lui, pe care CAP-ul i l-a luat forțat, împreună cu cei doi boi, căruța, plugul și mica lui semănătoare. I-au luat și mica morișcă de mână cu care-și făcea uruiala pentru animalele de curte. N-a înțeles niciodată de ce i-au luat-o, pentru că de folosit nu au folosit-o la nimic. După 1990 nu i-au dat nici plugul, iar sărmana semănătoare a fost dusă la fier vechi. „Am pământ și n-am cu ce-l lucra. Sunt câțiva săteni care au utilaje, unii au tractoare, dar cer mult, foarte mult” – spune el. „Și apoi, de unde să iau bani pentru sămânță, că nici în pod nu mai am?!”

Omul nu se mai gândește deloc la îngrășăminte sau pesticide. Nu. Ar putea fi foarte mulțumit dacă l-ar ara și semăna.

Sunt și zone în județul Constanța unde formele organizate de agricultură sunt prezente și unde oamenii au șanse mari de a-și lucra pământurile.

Adeseori, oamenii sfințesc locurile, reușesc prin eforturi disperate să-și lucreze integral terenurile, iar acum, cu toate lipsurile pe care le îndură, încearcă să se împrumute pe unde pot, dar mai ales la furnizorii de input-uri, cu scopul de a nu pierde sezonul optim pentru a-și pregăti patul germinativ și a face semănăturile de toamnă. Agricultorii cu băncile nu mai au relații, ele practică hoția la drumul mare.

Reapariția ciulinilor în măritul Bărăgan nu arată numai degradarea agriculturii, ci îndeosebi degradarea conducerii umane ajunse să conducă agricultura.

Parafrazând, „unde agricultură nu este, nimic nu e”, pentru că lipsește metabolismul vieții.

## „La muncă, nu la întins mâna după voturi!”

Guvernul actual are o răspundere față de societate, atât prin buna administrare a resurselor, cât și una civică, prin pachete de măsuri care să reabiliteze greșelile din trecut. Este important să înțelegem faptul că sunt mulți oameni cărora le convin vechile mecanisme și un sistem legislativ neclar. Corupția, traficul de influență, atitudinea balcanică a ploconirii în fața unuia care deține puterea, toate acestea sunt menținute de legislația neclară.

Noi, cei din PD-L, am înțeles că trebuie să facem schimbările necesare nu doar pentru a ne alinia normelor europene, ci și pentru a rezolva problemele cronice.