Stenogramă plen

Bună dimineața, stimați colegi!

Începem ședința de astăzi consacrată declarațiilor politice.

Începem cu Grupul parlamentar al PNL și îl invit la microfon pe domnul deputat Cornel Pieptea.

Aveți cuvântul, domnule deputat.

Vă mulțumesc. Bună dimineața! Doamnă președinte, Stimați colegi deputați, „Politica pumnului în gură”

Debutul acestei sesiuni parlamentare se află sub semnul pumnului în gură, pumn dat de către Guvernul de coaliție PD-L–PSD instituției Parlamentului și implicit jocului democratic.

După cum bine știți, la începutul acestei sesiuni Cabinetul Boc și-a asumat răspunderea pe un pachet de legi ce vizează ample aspecte ale vieții sociale. Vorbim aici despre restructurarea agențiilor publice, raționalizarea cheltuielilor publice, susținerea mediului de afaceri, legea salarizării unice și legile educației.

Personal îmi este greu să înțeleg de ce un guvern care beneficiază de circa 70% susținere parlamentară alege să-și asume răspunderea pe un astfel de pachet de legi. Sigur, cel mai facil argument ar fi invocarea operativității procedurii de adoptare și aplicare, însă cu o astfel de susținere majoritară ar fi putut să dea măcar impresia de consultare cu celelalte forțe politice prezente în Parlament.

5. obținerea de rezultate tehnice superioare, pregătire

fizică multilaterală, deprinderi variate;

6. crearea posibilităților de adâncire a preocupărilor;

7. formarea trăsăturilor de caracter și dezvoltarea personalității, stimularea relațiilor între coechipieri, formarea spiritului de echipă, respectarea conducătorilor și a publicului, cunoașterea, înțelegerea și acceptarea semnificațiilor sociale ale conviețuirii colective;

8. cunoașterea de către cei tineri a unor modele și tehnici de planificare a vieții personale; cunoașterea și însușirea modalităților diverse de organizare și petrecere a timpului liber; identificarea și cultivarea corespondențelor optime dintre interese, aptitudini, talente și posibilități de exersare și dezvoltare a lor;

„Sistemul energetic din Transilvania, în pericol!”

Schimbările unor directori din sistemul energetic național au ținut paginile jurnalelor din ultima vreme. Această stare de nemulțumire a fost generată de decizia de schimbare din funcție a unor oameni cu experiență și studii în domeniu, în locul acestora fiind numiți directori cu o pregătire profesională cel puțin nepotrivită.

Pentru a ajunge director într-o instituție de care depinde siguranța națională a sistemului energetic nu este normal ca numirile pe criterii profesionale să fie înlocuite cu cele ce țin

exclusiv de criteriile politice. Se pare că ne întoarcem în timpuri de mult apuse, când directorul era numit de partid – cu ședințe, cu sarcini de partid. Se încearcă oare umilirea unora care s-au străduit cu profesionalism, au dat doctoratul în domeniu, s-au bucurat de respectul oamenilor, iar acum sunt schimbați cu specialiști în... științe politice? Oare există vreun interes în distrugerea ultimului bastion al economiei românești?

Până acum, sistemul energetic făcea parte dintr-un domeniu în care nu s-a implicat politic niciun guvern. Angajații și-au văzut de treabă, directorii, de atribuțiile de serviciu, fără să le ceară cineva adeziune la un partid sau la altul. Startul schimbărilor politice în acest domeniu s-a dat la „Hidroelectrica” și se pare că este un model în continuă ascensiune. La „Hidroelectrica” Cluj, PD-L a pus în funcție un inginer constructor, la „Hidroserv”, PSD a pus un inginer mecanic, la „Transelectrica” Pitești, PD-L a pus în funcție un inginer de autovehicule rutiere, iar la „Transelectrica” Cluj, PD-L a pus în funcție un specialist în științe politice.

După părerea unora, nu contează ce calificare profesională ai, ci contează numai carnetul de partid și cu cine ești prieten.

În condițiile crizei economice în care ne aflăm, ar fi normal ca în funcțiile de conducere să fie păstrate persoanele care au demonstrat că pot obține rezultate notabile în domeniu. În condițiile în care se constată că rezultatele nu sunt cele așteptate, se poate înlocui conducătorul unei unități, dar cu o altă persoană bine pregătită profesional, bun organizator și specializat în domeniul pe care îl va conduce.

Cu atât mai surprinzător apar, în aceste condiții, acțiunile politice de înlocuire a unor conducători de unități care au obținut rezultate foarte bune în activitatea depusă.

Nu este momentul pentru experiențe. Nu prin aceste acțiuni se scoate țara din criză!

„Boicotul primei zile de școală”

Am asistat cu uimire săptămâna aceasta la declarațiile făcute de către unii reprezentanți ai sindicatelor din învățământ, prin care au instigat profesorii să boicoteze orice prezență a politicienilor la deschiderea anului școlar. Nu cred că soluția de a rezolva problemele este aceea ca lecția din prima zi de școală pe care o primesc copiii noștri de la dascăli să fie boicotul primei zile de școală.

Este nevoie de viitori cetățeni responsabili, de cetățeni cu un simț dezvoltat al responsabilității civice, oameni care să aibă opinii proprii, care să aibă curajul de a se implica activ în viața comunității. Aceste lucruri sunt necesare pentru a avea o societate sănătoasă. Nu trebuie să neglijăm necesitatea cultivării unor valori democratice esențiale în rândul copiilor, pentru a avea viitori cetățeni valoroși ai societății.

Sunt ales deputat în Circumscripția electorală nr. 26 Maramureș, Colegiul uninominal nr. 4, și am o responsabilitate față de oamenii care m-au votat și față de sistemul politic care m-a promovat. Am avut audiențe, în această perioadă, deschise maramureșenilor din colegiul meu, am făcut vizite la instituții publice, ca să evaluez nevoia de sprijin pe care o au aceste instituții și pe care le-o pot oferi în calitate de parlamentar. Așadar, mă declar indignat de comportamentul liderilor sindicali din educație și nu mi se pare normal ca tocmai din partea dumnealor să ajungă asemenea mesaje la cei care sunt sub îndrumarea lor, respectiv elevii.

Poate nu este neapărat necesară prezența politicienilor la festivitățile de deschidere a noului an școlar, însă aceștia au participat an de an și nu văd de ce anul acesta ar fi deosebit față de celelalte. Cred că de la fiecare dintre noi au câte ceva de învățat, iar acest lucru este în folosul elevilor.

Însă din protestele, grevele și întârzierile din fiecare an școlar ale dascălilor ce ar fi de învățat? De ce trebuie să ne dezamăgim mereu copiii?

Domnilor profesori, nu mai lăsați copiii să sufere în urma nemulțumirilor dumneavoastră și încercați să vă rezolvați problemele fără să-i implicați.

Tema declarației: „Sistemul sanitar-veterinar din România, în stare de faliment”

Prin adoptarea Hotărârii Guvernului nr. 331/18.03.2009 s-au aprobat acțiunile sanitar-veterinare cuprinse în Programul acțiunilor de supraveghere, prevenire, control și eradicare a bolilor la animale, a celor transmisibile de la animale la om, protecția animalelor și protecția mediului pentru anul 2009.

Obiectivele programelor strategice naționale sanitarveterinare sunt stabilirea statusului de sănătate a animalelor domestice și sălbatice, a corelației dintre bolile animalelor și transmiterea acestora la om, precum și asigurarea condițiilor de igienă a produselor de origine animală provenite de la acestea și a produselor de origine nonanimală destinate consumului uman, asigurarea sănătății publice și protejarea intereselor consumatorilor.

Potrivit art. 6 alin. (1) din Hotărârea Guvernului nr. 331/2009, „Fondurile necesare realizării acțiunilor sanitarveterinare din cadrul Programului acțiunilor de supraveghere, prevenire, control și eradicare a bolilor la animale, a celor transmisibile la om, protecția animalelor și protecția mediului pentru anul 2009 se asigură din subvenții de la bugetul de stat și venituri proprii din bugetul Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor”.

Acțiunile și serviciile sanitar-veterinare din Programul strategic la nivel național sunt realizate la nivel național de cei aproximativ 4.000 de medici concesionari ai serviciilor sanitar-veterinare.

Acțiunile din Programul național strategic de supraveghere și control al bolilor la animale asigură statusul de sănătate al întregului efectiv de animale din România, cu impact asupra sănătății publice.

Aplicarea acțiunilor din acest program este realizată în baza unor contracte de concesiune de către medicii veterinari de liberă practică, iar decontul pentru realizarea acestor acțiuni trebuie făcut în 60 de zile de la efectuarea lor, pe baza verificării documentelor din decont. În momentul de față, plățile către medicii veterinari au fost făcute pentru anul 2009 doar pentru o lună, existând sume restante de încasat din anul 2008, în principal pentru serviciile prestate în trimestrul IV al anului 2008.

„Democratizarea României”

În mediile mai mult sau mai puțin intelectuale, mai mult sau mai puțin organizate, tema privind democratizarea României a devenit extrem de preocupantă, mai ales pentru acea masă de români conștienți de pericolul care paște țara în ultimul timp. Conservatorismul ultimelor guverne – în opinia majorității celor cu care am stat de vorbă – nu a adus nimic în plus statului de drept și instituțiilor sale. Evident, democrația se măsoară în funcție de gradul de libertate a individului, dar și de gradul de investiție civică cu care individul vine în sprijinirea democrației.

În ultimă instanță, democrația se naște cu adevărat atunci când relațiile dintre individ și stat se armonizează de așa natură încât ambele părți sunt mulțumite și se pot dezvolta nestingherit. Nici libertatea individuală și nici cea a instituțiilor statului nu trebuie să fie îngrădite.

În primul caz se naște haos și economie subterană, respectiv mafiotism, care poate sufoca structurile statale, iar în al doilea caz se naște dictatura, indiferent de forma pe care o îmbracă.

Oricât de toleranți am fi cu noi înșine și cu situația din România, se poate afirma că democrația nu s-a instalat încă în acest spațiu. Există semne de democratizare, există semne de respectare a drepturilor și libertăților individului, dar prin nefuncționalitatea instituțiilor statului nu există deloc garanția că acestea se exercită în sensul lor real. Semnele de slăbiciune sau, pe alocuri, de îmbolnăvire gravă a democrației le întâlnești la tot pasul, în modul în care se comportă unele instituții de bază ale statului. În aproape toate se găsesc manifestări, uneori brutale, ale lipsei de democrație, ale unei atitudini sfidătoare asupra drepturilor omului.

În cele mai multe cazuri însă, manifestarea lipsei de democrație se recunoaște ușor prin lipsa de funcționalitate a instituțiilor statului, adică exact a autorității acestuia.

Nefuncționalitatea instituțiilor de bază ale statului a creat condițiile necesare apariției ideii că dreptatea și-o poate face fiecare după propria-i dorință. Au fost încurajate nemunca, hoția, criminalitatea sub toate formele, nesiguranța cetățeanului și a proprietății private.

Declarație politică privind sistemul de învățământ

Majoritatea țărilor se plâng de faptul că sistemele lor de învățământ nu sunt bune de nimic, iar statisticile le dau dreptate.

În ultimele luni, subiectul banilor a monopolizat dezbaterea publică: falimente, pachete de soluții financiare și burse. Este de înțeles, dar câteodată este bine să vorbești despre alte lucruri, precum cealaltă criză globală: educația.

În Statele Unite, de exemplu, cheltuielile guvernamentale pentru educația primară și secundară au crescut, între 1980 și 2005, cu 73%, în combinație cu o creștere a numărului de profesori și cu o serie de inițiative pentru îmbunătățirea educației. Toate, fără niciun folos.

Foarte simplu, elevii nu devin mai deștepți. Rata de alfabetizare în 2005 este aceeași ca în 1980. Rezultatele la matematică s-au mai îmbunătățit puțin, dar nu e nimic atât de îmbucurător încât să le scrii părinților. În cadrul unui discurs ținut la întâlnirea guvernatorilor statelor americane, Bill Gates a declarat că este „îngrozit” și „că-i este rușine” de sistemul liceal al țării sale. „Școlile noastre se află într-o stare deplorabilă”, a spus el, arătând că doar o treime din cei care

termină liceul sunt pregătiți pentru cetățenie, muncă sau universitate.

Același lucru este valabil și pentru alte țări. În același sfert de secol, majoritatea națiunilor bogate și-au majorat cheltuielile pentru educație. Multe dintre state s-au confruntat cu scăderi semnificative ale standardelor și rezultatelor.

Între 2000 și 2006, Spania, Japonia, Norvegia, Italia, Franța și Rusia, ca și multe alte țări, au cunoscut o scădere a ratei de alfabetizare, în timp ce în Franța, Japonia, Belgia și în alte țări dezvoltate numărul copiilor cu talent la matematică a scăzut. Finlanda și Coreea de Sud se află printre puținele țări în care standardele s-au îmbunătățit.

Mai mult, spre deosebire de Statele Unite, unde universitățile continuă să mențină standarde foarte ridicate, în Europa doar câteva instituții de învățământ se numără printre cele mai bune din lume.

Dar dacă educația este în criză în această lume bogată, în rândul țărilor în curs de dezvoltare este dezastru. În aceste state, educația mănâncă o proporție notabilă din bugetul național, fără să producă rezultate semnificative. Și chiar și acele țări care au avut succese economice eșuează când vine vorba despre educație. Paradoxul aici este că educația este citată în repetate rânduri ca soluție la majoritatea problemelor lumii, dar nimeni nu pare să știe cu adevărat ce să facă. Mai multe computere în sălile de clasă? Salarii mai bune pentru profesori? Reducerea numărului de elevi? Creșterea competiției între școli și între profesori? Acestea și multe alte soluții au fost încercate, dar rezultatele sunt departe de a fi convingătoare.

În aceste zile, unele voci de pe meleagurile mioritice, și nu dintre acelea fără ecou politic, ci, dimpotrivă, dintre cele care se aud în mod frecvent de la microfoanele unor instituții fundamentale ale statului, afirmă că în România începe să se vadă luminița de la capătul întunecat al crizei economice. Economia – spun acești optimiști – va reveni pe creștere, dacă nu în acest trimestru, atunci în mod categoric o va face în ultimele trei luni ale anului 2009. În condițiile în care, neputând să-și plătească bugetarii din veniturile proprii, statul se împrumută la FMI, șansele unei asemenea prognoze sunt aproape nule. Dacă la sfârșitul anului trecut, când vântul recesiunii, venind de peste ocean, înfiora Europa, guvernanții noștri nu înțelegeau că România nu va fi ocolită de un asemenea flagel mondial, dacă reprezentanții actualei puteri n-au putut să întrevadă dimensiunile reale ale crizei economice, dar, mai cu seamă, consecințele ei nefaste, iată că nici astăzi nu sunt în măsură să sesizeze când și cum vom scăpa de această plagă. Criza nu bate deloc în retragere, cum cred unii. Nici n-are motive, de vreme ce pârghiile care o țin ancorată în spațiul carpato-dunărean sunt extrem de viguroase.

În această privință, datele furnizate de Institutul Național de Statistică sunt mai mult decât edificatoare. În trimestrul II al acestui an economia a scăzut cu 8,7% față de perioada similară din 2008, cel mai mare declin (14,2%) fiind înregistrat în sectorul construcțiilor. Produsul intern brut a înregistrat în semestrul I al anului în curs o reducere de 7,6%, în comparație cu nivelul atins în prima jumătate din 2008, diminuare cauzată de reducerea substanțială a volumului de activitate nu numai în ramurile industriale, ci și în agricultură, silvicultură și pescuit, în transporturi și servicii.

În acest an, mai bine de 100.000 de IMM-uri și-au suspendat activitatea, iar peste 60% dintre firme și companii au făcut disponibilizări de personal. De altfel, în luna trecută, comenzile noi din industrie au scăzut cu 20% față de nivelul atins în august 2008. Exporturile românești s-au topit pur și simplu, majoritatea firmelor românești reducându-și drastic activitatea în domeniul comerțului exterior.

După 20 de ani de tranziție, care au marcat trecerea de la o lume imposibilă la alta insuportabilă, România nu și-a mai putut păstra industria ei modernă, cu marile uzine și combinate metalurgice, constructoare de mașini, ori chimice, cu puternicele ei rafinării și instalații petrochimice, ca și sistemul bancar autohton, care au intrat în mâinile capitaliștilor străini. Dar cea mai grea lovitură pe care românii au primit-o în această perioadă de apocalipsă a constituit-o distrugerea nu doar nechibzuită, ci mai degrabă programată, a agriculturii. Într-un vârtej scelerat, în care și-au dat mâna săteni și orășeni, de la premier până la ultimul paznic de saivan, o imensă avuție colectivă, construită prin mari sacrificii și muncă asiduă, s-a năruit.

Dintr-o țară cu o agricultură modernă, bine-cunoscută pe piața externă pentru exporturile de cereale și produse alimentare, România este nevoită să importe astăzi 70% din necesarul de carne de porc, precum și mari cantități de grâu, porumb, lapte, unt, ouă și alte alimente. Producția autohtonă de tractoare, circa 40.000 pe an, a fost pusă pe butuci, ca și cea de îngrășăminte chimice și erbicide.

Un asalt barbar s-a dat asupra sistemului de irigații, care a fost distrus cu desăvârșire. Rezultatul este cât se poate de concludent. Anul acesta au fost irigate, cu prețul unor costuri greu de suportat, doar 200.000 de hectare, față de cele peste trei milioane din 1989.

Lipsa unor asemenea pârghii menite să stimuleze creșterea producției agricole, cum sunt mecanizarea, chimizarea, irigarea, coroborată cu vitregiile climatice, a făcut ca, în acest an, de pe cele 2,2 milioane de hectare cultivate cu grâu să se obțină 5,2 milioane de tone, adică o producție care abia depășește 2.000 de kilograme la hectar, proprie unei agriculturi de subzistență. Reprezentanții ministerului de resort ne asigură că cel puțin până la primăvara viitoare nu vom importa grâu. Dar asta depinde în mare măsură de verdictul pe care-l va emite Institutul de Bioresurse Alimentare, care analizează calitatea grâului autohton din producția anului 2009. Ne facem singuri curaj că agricultura ne-ar putea ține pe verticală, dar constatăm cu amărăciune că ponderea acestui sector în PIB a scăzut de la 12,6% în 2004, la 7,1% în 2008, rostogolirea pe tobogan continuând și în acest an, când am fi avut nevoie imperios de o producție cerealieră și animalieră mare, care să mai amelioreze efectele grave ale crizei economice cu care ne confruntăm.

„Radical-extremiștii din organizațiile politice maghiare, împreună cu formațiunile neorevizionist-teroriste ilegale din Ungaria și România atentează la drepturile și libertățile fundamentale ale cetățenilor români de naționalitate maghiară”

Sute de mii de cetățeni români de naționalitate maghiară din județele Covasna, Harghita și Mureș sunt în pericol să fie izolați, lipsiți de drepturile cetățenești firești și puși la cheremul intereselor unor grupuri extremist-teroriste care doresc să facă legea lor în așa-zisul Ținut Secuiesc.

La niciunul dintre recensămintele de până în prezent ale populației, potrivit datelor publicate de autoritatea statistică, nu rezulta ca în România să se fi declarat o populație secuiască, după cum nu exista, legal constituită, vreo organizație sau altă formă asociativă a vreunui grup etnic care să se revendice ca fiind secuiesc.

Așa-zisul Consiliu Național Secuiesc este lipsit de legitimitate constituțională, neavând act constitutiv, statut și program recunoscute juridic. Am mai sesizat acest aspect,

interpelând rând pe rând toate autoritățile competente. Și atunci, ca și acum, respectivele autorități, începând cu Parlamentul, Președintele României și Consiliul Suprem de Apărare a Țării, continuând cu Guvernul și puterea judecătorească, preferă să ascundă sub preș această provocare naționalist-revizionistă prin care cetățenilor români, locuitori ai județelor mai sus amintite, li se pregătește soarta nefericiților din regiuni bătute de soartă, cum ar fi Kosovo, Fâșia Gaza, sudul Libanului.

De ce refuzăm să sancționăm comportamentul organizațiilor ultranaționaliste maghiare Mișcarea Tinerilor din cele 64 de Comitate (HVIM), Tinerii Maghiari din Ardeal (EMI) și Garda Maghiară, care, în numele „autonomiei” Ținutului Secuiesc, procedează asemenea organizațiilor criminale travestite în formațiuni politice din categoria IRA, ETA, UCK, Hamas, Hezbollah, care au instaurat tirania în acele părți de lume. Sub pretextul „eliberării naționale”, extremiștii terorizează populația pe care, chipurile, ar apăra-o de opresori străini, colectează taxe de protecție și reprimă cu cruzime orice formă de opoziție.

În Europa, zonele catolice din Belfast s-au transformat într-un fel de Palermo, unde șefii de cartiere ai IRA, ca niște adevărați nași mafioți, colectează taxe de protecție, spionează și terorizează populația, mai ales pe moderații „nonsectari”.

„Domnilor profesori, și demnitarii sunt foștii voștri elevi!” În calitatea mea de demnitar ales prin alegerile uninominale la primul mandat, aleasă datorită notorietății (în sens pozitiv), pe care mi-am câștigat-o după 20 ani de muncă cu oamenii, oameni care mă respectă și pe care îi respect chiar dacă am ajuns parlamentar, doresc să vă aduc la starea de normalitate pe care profesia v-o impune.

Sunt absolventă de o facultate foarte grea, la care, în urmă cu 25 de ani, se intra candidând câte 10-11 absolvenți de liceu pe un loc.

Am urmat o școală și un liceu renumite în orașul meu natal și am făcut o facultate recunoscută internațional. Am iubit școala, pe profesori i-am respectat și le-am urmat pildele întocmai ca pe cele date de bunici și părinți. Vă respect și la vârsta mea de acum mai am oarecare teamă să nu greșesc când discut cu un profesor, chiar dacă el vine spre mine să-l tratez.

Domnilor profesori,

Pentru oricine dintre noi, festivitatea de începere a unui nou an școlar înseamnă o mare sărbătoare, pentru noi, ca părinți sau bunici, dar mai ales pentru puiul din clasa I, a V-a sau anul I de liceu.

Pentru ei este o zi la fel de importantă ca ziua lor de naștere, când așteaptă să fie onorați.

Noi, parlamentarii, ne-am asumat răspunderea să ajutăm, cum putem, înfrumusețarea, dotarea, extinderea, construirea școlilor din colegiile noastre. Dacă suntem invitați de directorii acestor școli, nu înseamnă decât că ne-au acceptat în marea lor familie și așadar trebuie să participăm și la sărbătorile lor.

Sunteți formatori de minți luminate care vor ajunge să conducă destinele acestei nații. Nu puteți și nu aveți voie să denigrați, prin atitudinea luată de unii dintre liderii Domniilor Voastre, clasa politică din România.

Ce vor înțelege copiii pe care voi îi formați?

Într-o stare de normalitate (pe care ne-o dorim), într-o familie sănătoasă, copiilor li se ascund grijile și nevoile oamenilor mari!

*

„Farmaciștii din spitalele României – o meserie pe cale de dispariție”

Nu sunt expert finanțist, sunt parlamentar cu meseria de medic. Studiind proiectul legii unice și cunoscând realitățile din sistemul sanitar vin cu prezenta declarație să susțin și prin modul acesta amendamentul pe care l-am depus.

Declarația mea politică de astăzi se intitulează „Europa – actor pe scena internațională”.

La 13 decembrie 2007, liderii Uniunii Europene au semnat Tratatul de la Lisabona, încheind astfel mai mulți ani de negocieri pe tema aspectelor instituționale.

Tratatul de la Lisabona modifică Tratatul privind Uniunea Europeană și Tratatele CE, în vigoare în prezent, fără a le înlocui. Tratatul va pune la dispoziția Uniunii cadrul legal și instrumentele juridice necesare pentru a face față provocărilor viitoare și pentru a răspunde așteptărilor cetățenilor.

Principalele obiective sunt următoarele:

O Europă mai democratică și mai transparentă, în care Parlamentul European și parlamentele naționale se bucură de un rol consolidat, în care cetățenii au mai multe șanse de a fi ascultați și care definește mai clar ce este de făcut la nivel european și național și de către cine.

Un rol consolidat pentru Parlamentul European – Parlamentul European, ales direct de către cetățenii Uniunii Europene, va avea noi atribuții privind legislația, bugetul Uniunii Europene și acordurile internaționale.

O mai mare implicare a parlamentelor naționale – parlamentele naționale vor participa într-o măsură mai mare la activitățile Uniunii Europene, în special datorită unui nou mecanism care le permite să se asigure că aceasta intervine numai atunci când se pot obține rezultate mai bune la nivel comunitar (principiul subsidiarității). Alături de rolul consolidat al Parlamentului European, implicarea parlamentelor naționale va conduce la consolidarea caracterului democratic și la creșterea legitimității acțiunilor Uniunii.

O Europă mai eficientă, cu metode de lucru și reguli de vot simplificate, cu instituții eficiente și moderne pentru o Uniune Europeană cu 27 de membri, capabilă să acționeze mai bine în domenii de prioritate majoră pentru Uniunea de astăzi.

O Europă a drepturilor, valorilor, libertății, solidarității și siguranței, care promovează valorile Uniunii, introduce Carta drepturilor fundamentale în dreptul primar european, prevede noi mecanisme de solidaritate și asigură o mai bună protecție a cetățenilor europeni.

„Noua Lege a salarizării unice – un rău necesar în perioade de criză”

Fie că sunteți de acord sau nu, trebuie să recunoașteți faptul că actualul pachet de legi pentru care Guvernul și-a asumat răspunderea ieri a fost elaborat strict în contextul crizei economico-financiare mondiale cu care se confruntă toate țările europene. Majoritatea statelor europene dezvoltate se confruntă de câteva luni cu o încetinire semnificativă a ritmului de creștere economică sau chiar cu o stare de recesiune. Din nefericire, în cazul României, construcția bugetară și execuția bugetară în anul 2008, sub guvernarea liberală, au încurajat excesiv cheltuielile cu bunurile și serviciile, asta în detrimentul investițiilor, fapt resimțit din plin în prima jumătate a anului 2009. Capacitatea administrativă redusă a condus la o scădere accentuată a nivelului de absorbție a fondurilor structurale, multe obiective rămânând neterminate sau unele nici măcar începute.

Ținând cont de toate aceste aspecte, la care se adaugă și situația economico-financiară mondială, este de la sine înțeles că se impun unele măsuri de constrângere bugetară, una dintre acestea fiind reducerea din PIB a cheltuielilor cu personalul și, respectiv, o lege a salarizării unice care să elimine discrepanțele existente între nivelul de salarizare raportat la diferite categorii de bugetari.

Trebuie să înțelegem, odată pentru totdeauna, că bugetul României nu este un sac fără fund, iar veniturile unei țări, oricât de mari ar fi, la un moment dat devin limitate. Din păcate, în cazul României, evoluția cheltuielilor cu salariile din ultimii patru ani a atins niște valori care nu mai sunt sustenabile în contextul economico-financiar actual, iar orice creștere în acest sens ar bloca resursele modernizării și dezvoltării acestei țări. Legea salarizării unice, în forma adoptată de către Guvern, nu se referă doar la bugetari, ci indirect influențează întregul sistem de salarizare din economie.

Probabil că, la fel ca toate legile noi, nici această lege nu este perfectă, dar este perfectibilă, fapt dovedit și de implicarea absolută a sindicatelor în negocieri. La fel de probabil este că o lege de salarizare unică nu va mulțumi pe toată lumea, dar cei mai nemulțumiți vor fi cei din categoria celor cu salarii disproporționat de mari raportate la media bugetarilor. Dacă cei care au criticat atât de mult această lege ar fi avut curiozitatea de o citi și analiza, ar fi constat că orice afirmație privind o reducere a veniturilor nu este decât pură speculație. În realitate salariile mici, deci majoritatea, vor crește progresiv, iar cele exagerat de mari vor fi blocate, până la o egalizare echitabilă în sistem. Aceste măsuri sociale sunt necesare imediat, dar rezultatele se vor vedea numai peste 3-4 ani, când actualele discrepanțe salariale vor dispărea, în favoarea unei echități sociale mult mai benefice.

La Biroul parlamentar al subsemnatului, din Suceava, am primit următoarea scrisoare, pe care o prezint integral. „Domnului deputat Mircea Grosaru,

Către,

Președintele României – domnul Traian Băsescu – Palatul Cotroceni, Str. Geniului nr. 1–3, sectorul 6, cod 060116 – București

Senatul României – domnului președinte Mircea Geoană – Calea 13 Septembrie nr. 1 – 3, sectorul 5, cod 050711 – București

Camera Deputaților – doamnei președinte Roberta Anastase – Palatul Parlamentului, Str. Izvor nr. 2 – 4, sectorul 5, cod 050563 – București

Guvernul României – domnului prim-ministru Emil Boc – Piața Victoriei nr. 1, sectorul 1, cod 011791 – București

Ministerul Administrației și Internelor – domnului ministru Dan Nica, Piața Revoluției nr. 1A, sectorul 1, cod 010086 – București

Serviciul Român de Informații

B-dul Libertății nr. 14 A, sectorul 5, cod 050706 – București în atenția:

PD-L, domnului președinte Emil Boc Aleea Modrogan nr. 1, cod 011826 – București

PSD, domnului președinte Dan Mircea Geoană

Șoseaua Kiseleff nr. 10, sectorul 1, cod 011346 – București

PNL, domnului președinte Crin Antonescu

B-dul Aviatorilor nr. 86, sectorul 1, cod 011866 – București UDMR, domnului președinte Markó Béla

Str. Ulciorului nr. 4, cod 540099, Târgu-Mureș – județul

Mureș

PC, doamnei președinte Daniela Popa

Str. Muzeul Zambaccian nr. 17, sectorul 1, cod 011871 – București

PRM, domnului președinte Corneliu Vadim Tudor Str. Émile Zola nr. 2 – sectorul 1, cod 011846 – București PNG-cd, domnului președinte George Becali

Str. Blănari nr. 21 – 23, sectorul 3, cod 030061 – București

Asociația «Șomuzul», ONG cu sediul în satul și comuna Rădășeni nr. 300, cod 727460, județul Suceava, cu sucursale în localitățile Fălticeni, Grănicești, Bosanci, Horodniceni, Bunești și Moara, în numele cetățenilor cu drept de vot și hotărâți să-și exercite votul la alegerile prezidențiale, participanți la Adunarea generală a Asociației „Șomuzul” – conform tabelului nominal nr. 62/30.08.2009 –,dar și în numele celorlalți deținători de terenuri aflate sub luciul de apă pe care-i reprezentăm, în temeiul prevederilor art. 51 din Constituția României, ale Ordonanței Guvernului nr. 27/2002 (Legea nr. 233/2002), Legea nr. 554/2004 cu modificările și completările ulterioare,

„Zootehnia românească, în faliment?!”

Criza economică lovește din plin industria zootehnică românească, în special cea a laptelui. Fermierii clujeni au ajuns deja în pragul falimentului după ce unul dintre cei mai mari procesatori din zonă a decis să reducă prețul de cumpărare al laptelui.

Fermierii susțin că banii primiți sunt prea puțini și nu acoperă cheltuielile pe care le au cu întreținerea vitelor. În plus, cei mai mulți au fost nevoiți să facă investiții mari în ferme, pentru care au luat credite de la bănci. După ce au investit zeci de milioane în modernizarea fermelor, pentru a le aduce la standardele cerute de Uniunea Europeană, crescătorii de vaci din județul Cluj își văd afacerile amenințate de faliment. Prețul oferit în schimbul laptelui de cel mai mare procesator din zonă a scăzut drastic. Oamenii spun că în felul acesta abia reușesc să plătească hrana animalelor.

Nici subvențiile nu ajută. Cu restul cheltuielilor, mii de crescători de vite din țară trebuie să se descurce singuri. Fermierii spun însă că au ajuns la capătul răbdării și se pregătesc pentru ce-i mai rău, adică falimentul.

Dar ar exista o soluție: construirea unor fabrici proprii de prelucrare a laptelui, în cel puțin 28 de județe. Aceasta propune președintele Federației Naționale a Crescătorilor de Bovine din România, după ce a acuzat procesatorii de lapte că profită de poziția lor în raport cu fermierii.

Fermierii sunt la mâna procesatorilor, care cumpără litrul de lapte cu 80–90 de bani, mult sub costul de producție, care e de aproximativ 1,2 lei. Aceștia nu pot să impună prețurile, sunt de părere membrii Federației Naționale a Crescătorilor de Bovine din România.

Asociația ar vrea o garanție guvernamentală pentru creditele bancare pe care urmează să le ia pentru deschiderea fabricilor de lapte. Trebuie cumpărate utilajele specifice acestei activități: un pasteurizator, o mașină de ambalat, separator de lapte, care, în mod evident, au un preț destul de mare.

Federația Crescătorilor de Bovine din România are ca membri asociații din 28 de județe, care au la rândul lor un număr total de aproximativ 30.000 de membri.

„Monumentul ostașilor sovietici din București”

Monumentul ostașilor căzuți în cel de Al Doilea Război Mondial este închinat tuturor eroilor care și-au dat viața în luptele cu forțele fascismului, pentru apărarea pământului românesc, pentru asigurarea libertății și păcii. Acesta era un monument îngrijit, la care oficialitățile depuneau coroane de flori. Erau comemorări cu fast și reprezentau un simbol pentru cei care s-au sacrificat cu propria viață și s-au ridicat să-și apere țara.

Acum câtva timp citeam în presă și vedeam la știri fapte ce au scandalizat opinia publică din România. Până acum asistam la acte de profanare a cimitirelor evreiești și vandalizarea sinagogilor, iar acum constat că au intrat în vizor și monumentele rușilor.

Într-un stat de drept, trebuie să trăim în înțelegere și conviețuire pașnică, să ne respectăm reciproc, așa cum este și proverbul românesc „Să ne avem ca frații”, or, în realitate, uneori ne este dat să vedem și să trăim anumite întâmplări ieșite din comun și chiar cu aspect de xenofobie.

Aceste acte de xenofobie constituie un semnal serios de alarmă și de aceea este nevoie de adoptarea unor măsuri drastice împotriva autorilor acestor fapte. De ce? Deoarece pasivitatea organelor competente sau lipsa oricărei sancțiuni vor încuraja autorii în activitățile lor dușmănoase.

Regretabil este faptul că autorii acestui act de vandalism au țintit în memoria ostașilor sovietici căzuți în luptele comune pentru eliberarea Transilvaniei și a Banatului în anul 1944 și au urmărit să lovească în relațiile româno-ruse. Nu este singurul caz de acest fel. Poate că acești făptuitori necunoscuți au fost inspirați și de precedentele acte asemănătoare, care au avut loc în urmă cu câțiva ani (distrugerea Monumentului militar sovietic din Iași, profanarea Cimitirului sovietic din Galați) și care nu s-au soldat cu găsirea vinovaților.

Conform Acordului interguvernamental privind statutul juridic al locurilor de înhumare militare ruse și române de pe teritoriile ambelor țări, semnat în anul 2005, părțile s-au obligat să ia toate măsurile necesare pentru ocrotirea acestor monumente, ceea ce ar presupune și începerea imediată a anchetelor în cazurile de vandalizare și pedepsirea făptașilor.

„Sănătatea ieșenilor, în pericol!”

Peste tot în țară, sistemul medical suferă din cauza lipsei de personal. La Iași, situația este deosebit de gravă. Spitalele ieșene lucrează cu circa 1.500 de oameni mai puțin decât ar trebui. Astfel, pe cele 9.294 de posturi lucrează în acest moment mai puțin de 8.000 de persoane. Un număr de 1.192 de posturi sunt vacante, iar alte 246, eliberate temporar. În acest ultim caz, este vorba de femeile plecate în concediu de maternitate, personalul medical aflat în concediu de boală sau angajații care și-au luat concediu fără plată și au plecat la muncă în străinătate pentru o bucată de timp.

Cea mai gravă situație se regăsește chiar la cel mai mare spital din Moldova, Spitalul „Sfântul Spiridon”, iar aici vin zilnic bolnavi din întreaga țară. Concret, din totalul de aproape 2.000 de posturi aprobate, în acest moment sunt ocupate doar 1.710, iar situația se degradează în continuare.

Deficit de personal există și în celelalte spitale ieșene. Astfel, la Spitalul de Neurochirurgie personalul mediu este acoperit doar în proporție de 60%, în timp ce la Spitalul de Urgențe „Sfântul Ioan” există un deficit de 100 de angajați. Lipsa personalului afectează majoritatea secțiilor, ceea ce se răsfrânge negativ și asupra actului medical în sine. Ce e de făcut?

Din păcate, soluțiile la aceste probleme întârzie să apară. În primul rând, Ordonanța Guvernului nr. 34/2009 interzice noi angajări. Pe de altă parte, și acest aspect mi se pare cel mai îngrijorător, situația financiară a spitalelor nu permite noi angajări, chiar dacă acestea ar fi posibile. Deja în cele mai multe din spitalele ieșene peste 60–70% din bugetele aflate la dispoziția managerilor se îndreaptă spre plata salariilor cadrelor medicale. Salariați în plus pe statul de plată ar însemna potențiale probleme la plata acestor salarii.

Mai mult, ca situația să devină de-a dreptul dramatică, tot mai multe cadre medicale își exprimă dorința de a părăsi fie sistemul medical, fie chiar țara, în căutarea unui loc de muncă mai bine remunerat.

Actul normativ privind salarizarea unică este departe de a fi agreat de salariații din sistemul medical. Pentru foarte mulți, este doar expresia unui dispreț profund față de cei care își petrec mare parte din viață salvând viețile semenilor lor.

## „Guvernul, reforma și sindicatele”

După îndelungi discuții, negocieri și certuri a venit și ziua de 15 septembrie, cea mai importantă din acest an, în opinia mea, pentru acest Guvern care a decis să-și asume răspunderea pentru acest pachet legislativ compus din cele trei proiecte de lege privind educația națională, salarizarea

unitară în sectorul bugetar și reorganizarea agențiilor guvernamentale, cu reducerea cheltuielilor în sectorul public.

Pentru educație urmează un moment extrem de important. Asumarea răspunderii pe acest proiect de lege înseamnă un pas spre modernizarea statului român, într-un domeniu extrem de important, educația. Actualul Guvern și-a anunțat prin Programul de guvernare această importantă misiune și este aproape să se achite de ea, așa cum niciun guvern nu a mai făcut acest lucru. Avem nevoie de stabilitate legislativă în domeniul educației, de un personal motivat și competent, dar și de o finanțare corespunzătoare.

În ceea ce privește salarizarea unitară în sectorul bugetar trebuie menționată concluzia că multe categorii socioprofesionale sunt de acord că prin menținerea legislației existente se vor păstra dezechilibrele și discriminările salariale create de-a lungul celor 20 de ani de democrație. Chiar dacă acest proiect de lege a fost elaborat pe fondul crizei economice, el nu mai poate fi amânat, pentru că sistemul actual de salarizare ar amplifica tensiunile sociale și frustrările din sistemul bugetar. Cu riscul de a reveni cu retușuri legislative, trebuie să facem o schimbare esențială, să dăm un nou sens recunoașterii și motivării profesionale.

Referitor la proiectul de lege privind reorganizarea agențiilor guvernamentale cu reducerea cheltuielilor în sectorul public nu putem decât să luăm act de voința Guvernului de a face ceea ce a promis: de a reforma organizarea instituțională a aparatului executiv central și de a reduce cheltuielile din sectorul public, obiective determinate de criza economică și de necesitatea redistribuirii veniturilor din bugetul de stat către sectoare vitale pentru îmbunătățirea serviciilor și calității vieții cetățenilor.

Deși opoziția și sindicatele au solicitat amânarea asumării răspunderii Guvernului, consider că această amânare nu ne oferă garanția unor proiecte de lege mai bine elaborate, ci mai degrabă va conduce la menținerea unui sistem educațional neadaptat la piața muncii, la amplificarea tensiunilor între diferite categorii profesionale din sectorul bugetar și la menținerea unor costuri ridicate cu aparatul executiv central.

Vineri, la Miercurea-Ciuc, 800 de aleși locali maghiari au adoptat o proclamație și un memorandum prin care își exprimă dorința de obținere a autonomiei teritoriale a așazisului Ținut Secuiesc, iar sâmbătă, la Odorheiu Secuiesc, peste 400 de persoane au stabilit granițele administrative ale zonei care se dorește a fi autonomă și au aprobat imnul, steagul, stema și simbolul regional al Ținutului Secuiesc.

Acțiunile Consiliului Național Secuiesc sunt extrem de obraznice, eu sunt supărat pe organele statului că nu-și fac datoria. În foarte multe primării din Harghita se folosesc steaguri, steme și sigilii cu diverse simboluri, în loc să se utilizeze sigilii cu stema României, se întocmesc documente în limba maghiară, chiar dacă legea prevede că documentele oficiale se întocmesc în limba română și la cerere pot fi traduse și în maghiară sau la intrarea în localități se amplasează tăblițe cu scriere runică, necunoscută de populația maghiară. În toate aceste situații se încalcă flagrant legile României. Trebuie să fie bine înțeles că sigilii, steme și steaguri se pot folosi numai dacă sunt aprobate prin hotărâri de guvern, or, în Harghita nicio primărie, dar nici consiliul județean nu au o stemă aprobată prin hotărâre de guvern.

Se folosesc hărți care încalcă Constituția României, potrivit căreia „România este stat unitar și indivizibil”, și nimeni nu ia nicio măsură în acest sens. Unii își permit să desfășoare acțiuni prin care să declare autonomia sau să voteze simboluri, pentru că organele abilitate nu-și fac datoria, chiar dacă există prevederi legale clare.

Markó Béla afirmă că autonomia se justifică prin sistemul de proprietate, declarând că maghiarii sunt proprietari pe 7% din România, pe 25% din Ardeal și pe 80% din Ținutul Secuiesc.

Autonomia nu se poate justifica prin proprietăți. Eu pot să fiu proprietar în Honolulu, asta nu înseamnă că pot să încalc legile statului respectiv sau să am drepturi în plus.

Consider că acesta este motivul pentru care în ultima vreme se escaladează tensiunile dintre români și maghiari, de exemplu spargerea sediului UDMR din București sau acoperirea cu vopsea neagră a numelui în limba maghiară de pe indicatorul de intrare în municipiul Sfântu Gheorghe. Mă tem că, în curând, mașinile cu numere de Harghita vor fi atacate și distruse atunci când vor merge în alte județe ale țării.

„Susținerea apiculturii, o prioritate”

Din antichitate, apicultura a reprezentat, alături de păstorit, îndeletnicirea tradițională a poporului de pe aceste meleaguri carpato-danubiene.

Albina a constituit un subiect inepuizabil de cercetare pentru naturaliști, de cugetare pentru filozofi și de inspirație pentru poeți.

Dar, înainte de toate, albina trebuie analizată ca fiind izvorul vieții, perenității, pentru o multitudine de plante a căror existență este condiționată de prezența albinei și a celorlalți polenizatori, care reușesc prin zborul din floare în floare să transforme nectarul în miere, polen, propolis etc., dar mai ales să asigure sporuri de producție semnificative la plantele entomofile, cât și la flora spontană.

Folosirea albinelor în natură ca element polenizator în mod organizat a devenit o necesitate în special în condițiile actuale, când extinderea tratamentelor chimice pe mari suprafețe pentru combaterea dăunătorilor a determinat reducerea drastică sau chiar dispariția entomofaunei polenizatoare.

Prin polenizarea livezilor cu ajutorul albinelor, pomicultorii înregistrează sporuri de producție de 50–60%, exprimate în venituri însemnate. Pe lângă aspectul cantitativ, polenizarea determină și îmbunătățirea calitativă a fructelor (gust, mărime, uniformitate), mărirea rezistenței la boli și dăunători, reducerea periodicității de rodire, creșterea rezistenței la

„Fapte: asumarea răspunderii pe Legea educației naționale _versus_ discutarea aceleiași legi în Parlament”

Declarația mea politică se referă la asumarea răspunderii pe Legea educației naționale. Este vorba despre o lege deosebit de importantă, o lege de care depinde educația tinerei generații de români, influențând viața acestora, a părinților și, nu în ultimul rând, a dascălilor lor.

Subiectul este unul delicat și pe marginea acestuia s-a discutat și se va mai discuta mult timp de acum înainte. Am să încerc să mă refer numai la fapte, ferindu-mă de aprecieri pe care sunt tentată să le fac atât prin prisma mandatului de deputat pe care l-am primit de la electoratul bucureștean, dar mai ales ca dascăl.

„Lacul de la Ipotești, în circuitul turistic”

Declarația mea politică de azi se referă la reintroducerea în circuitul turistic a lacului cu nuferi al lui Mihai Eminescu de la Ipotești. Din nefericire, din vina unor concetățeni de-ai noștri, dar și a autorităților locale, lacul a ajuns într-o stare de degradare care-l face impropriu ca obiectiv turistic. Cu toții am crescut cu poeziile Luceafărului și pentru foarte mulți dintre noi imaginea lacului albastru încărcat de nuferi galbeni se suprapune peste imaginea primei iubiri și peste primele sentimente de bine care ne-au tulburat adolescența.

De circa doi ani de zile, lacul a fost retrocedat proprietarului, dar Consiliul Județean Botoșani a direcționat fonduri către Consiliul Local din localitatea Mihai Eminescu pentru salubrizarea și întreținerea obiectivului de interes turistic, însă suprafața lacului și împrejurimile sunt afectate de poluare, PET-uri și resturi menajere aruncate de iresponsabili, distrugând farmecul acestor locuri.

Este mai puțin cunoscut faptul că același Consiliu Județean Botoșani intenționează să realizeze un circuit turistic care să cuprindă și obiectivele din Ipotești, drept pentru care săptămâna trecută au fost organizate licitațiile pentru drumuri pentru a le transforma în căi de acces spre obiectivele de interes turistic și religios. Se intenționează să fie accesate fonduri europene pentru modernizarea atât a drumului înspre lacul Mihai Eminescu, cât și cel înspre Mânăstirea Balș. Ambele trasee sunt forestiere, iar demersurile vizează exproprieri, trecerea drumurilor din domeniul silvic în domeniul public al consiliului județean și îmbunătățirea căilor de acces.

Demersul meu este de a mediatiza aceste eforturi de a reintroduce lacul lui Eminescu de la Ipotești în circuitul turistic. Vorbim despre două dimensiuni ale acestei chestiuni: una sentimentală și una economică. Dimensiunea spirituală ține de dragostea pe care botoșănenii pe care îi reprezint în Parlament o au față de poetul național pe care plaiurile noastre l-au dat românilor și, de ce nu, și lumii întregi. Lacul, ca și teiul lui Eminescu fac parte din constituția noastră ca români și sunt simboluri ale spiritului nostru, valori universale incontestabile. Dimensiunea economică vine pe fondul depresiei în care se găsește economia județului și ne face să vorbim despre banii care trebuie să ajungă la botoșăneni din turism și despre apariția unor locuri de muncă pe care refacerea infrastructurii și reintroducerea zonei în atenția turiștilor, deci a revigorării alimentației publice, a transportului și serviciilor, ar ajuta oamenilor de aici.

Declarație politică „Democrația, în pericol!”

Democrația se află în pericol. În anii din urmă ne-am confruntat, din ce în ce mai des, cu o încălcare a drepturilor pe care românii le-au câștigat prin Revoluția din 1989. Și din ce în ce mai des aflăm că practica ascultării telefoanelor, atât de mult utilizată în regimul trecut, nu numai că nu dispare, dar devine o modalitate de intimidare a cetățenilor țării la mâna celor aflați la putere.

Art. 1 alin. (3) din Constituția României prevede că: „România este stat de drept, democratic și social, în care demnitatea omului, drepturile și libertățile cetățenilor, libera dezvoltare a personalității umane, dreptatea și pluralismul politic reprezintă valori supreme, în spiritul tradițiilor democratice ale poporului român și idealurilor Revoluției din Decembrie 1989, și sunt garantate”. Constituția țării prevede, de asemenea, că secretul convorbirilor telefonice și al celorlalte mijloace legale de comunicare este inviolabil. Pentru cine sunt, domnilor, prevăzute aceste drepturi, dacă nu pentru cetățenii români?

Aș vrea însă să vă mai adresez o întrebare: ce se întâmplă cu respectarea acestor drepturi?

Cazul intens mediatizat al înregistrării parlamentarilor din Comisia de anchetă a doamnei ministru Udrea ne arată că nici parlamentarii nu fac excepție de la această practică.

Vă întreb, stimați colegi, dacă nici în Parlament nu se poate discuta fără teama că fiecare cuvânt este înregistrat, ce șanse are un român de rând să nu i se încalce drepturile? Conducerea Camerei Deputaților trebuie să identifice vinovații din acest caz și să ia măsuri drastice împotriva lor, și nu să-i acopere, cum o face în prezent. Au fost încălcate drepturile fundamentale ale unor cetățeni ai României și, mai grav, acest lucru s-a făcut în clădirea Parlamentului. Dacă această înregistrare nu a fost făcută cu aparatura Camerei, înseamnă că avem o problemă cu serviciile de specialitate ale statului.

Parlamentul este singura instituție în care funcționează comisii de control al serviciilor secrete. Și tot Parlamentul, ales în mod direct de către electorat, are responsabilitatea de a asigura respectarea drepturilor cetățenilor români. În prezent, oricine își permite în România să utilizeze această practică de a asculta și chiar înregistra conversații private, iar acest lucru se întâmplă, doamnelor și domnilor, pentru că nu se iau măsuri împotriva acestor oameni. Nu se poate să vorbim la nivelul anului 2009 de poliție politică.

„Toți copiii trebuie să meargă la școală”

Luni a început un nou an școlar, însă, din nefericire, nu toți copiii de vârstă școlară se bucură de clinchetul primului clopoțel. În loc să se trezească dimineața pentru a merge la școală, mii de copii ai romilor sunt în continuare forțați să fure sau să cerșească pe stradă, pentru a contribui la prosperitatea celor care-i exploatează.

Este greu de crezut că acești adevărați călăi sunt de cele mai multe ori chiar părinții lor, care în unele cazuri își schingiuiesc copiii încă de mici, pentru că așa vor obține zilnic bani mai mulți. Unii o fac din pricina sărăciei, alții nu. Unii aleg această cale din pricina discriminării destul de frecvente a etnicilor romi, alții, în schimb, nu depun niciun efort, în ciuda unor condiții favorizante care s-au creat de-a lungul timpului prin diverse acte normative.

Ieri Guvernul Emil Boc și-a asumat răspunderea asupra Legii educației naționale, o lege destinată tuturor copiilor acestei țări, fără deosebire de sex, etnie, religie sau condiție socială. Această lege-cadru, completată cu realizarea procesului de descentralizare, pe care tot actualul Cabinet a avut curajul să și-l asume, trebuie să aibă ca rezultate reducerea analfabetismului în România, a excluziunii sociale a copiilor și ridicarea standardului de calitate a actului educativ din școlile românești. Aleși locali, parlamentari, reprezentanți ai administrației centrale, dar și dascăli vor trebui să se implice mai mult în problemele comunităților locale din mediul rural, din periferii sau din comunitățile de romi.

Aducând copiii la școală, le putem acorda acestora șansa de a trăi o viață mai bună, de a avea de ales pentru ei înșiși și de a nu-i condamna la exploatare prin muncă sau cerșetorie, la sărăcie lucie sau infracționalitate.

Pentru ca reforma demarată în educație să poată fi apreciată ca succes, va trebui să acordăm atenție în mod egal fiecărui copil, indiferent că-i sărac sau bogat, rom sau român, de la oraș sau din mediul rural.

Declarația mea politică poartă titlul „Superficialitate și nepăsare”.

În aceste zile de septembrie, ardelenii din nord-vestul României comemorează cu pietate tragicele evenimente din îndurerata noastră Transilvanie, care au urmat odiosului Dictat de la Viena din 30 august 1940. Dictatul de la Viena, impus României de Germania nazistă și Italia fascistă, la cererea insistentă a Ungariei horthyste, a fost unul dintre cele mai brutale acte de tâlhărie internațională săvârșite în preajma și în cursul celui de Al Doilea Război Mondial. Prin acest nedrept și repudiat act, se smulgea din trupul României un teritoriu de 42.243 kilometri pătrați, cu o populație de 2.603.589 locuitori, dintre care 1.304.898 români și 968.000 maghiari. În septembrie 1940, populația românească din Transilvania de Nord, care a ajuns sub stăpânirea Ungariei, a trăit unele dintre cele mai grele încercări ale existenței sale.

Asasinatele, schingiuirile, arestările, tâlhăriile, jafurile, devastările de sate românești, pângăririle, profanările, incendierile, dărâmările de biserici au atins apogeul în aceea toamnă.

La 9 septembrie 1940, armatele horthyste de ocupație au ajuns în județul Sălaj. La Treznea au fost uciși 86 de români, trupele de ocupație neținând seama de vârstă. Te cutremuri citind pe marmura care acoperă groapa comună, unde au fost înmormântați cei uciși.

Măcelul săvârșit de horthyști la Treznea avea să se repete după numai 4 zile în localitatea Ip, unde cruzimea ucigașilor a depășit cotele din 9 septembrie. Aici, propaganda revizionistă maghiară dăduse deja roadele scontate de conducătorii Ungariei horthyste. Luase ființă organizația de tip fascist Rongyos Garda (Garda Zdrențăroșilor), iar la 5 septembrie 1940 fusese organizată și așa-zisa Gardă Națională, care avea misiunea de a menține ordinea și liniștea publică în localitatea Ip și în împrejurimi. La Ip, trupele horthyste au comis un măcel uman nemaiîntâlnit în istorie, prin cruzimea și barbaria sa. Au fost asasinați 158 de oameni, printre care și copii de câteva luni și femei însărcinate, toți români, după care au fost aruncați într-o groapă comună.

În fiecare an, în zilele de 9 și 14 septembrie, sălăjenii își comemorează martirii de la Ip și Treznea. Zilele trecute s-au adunat în număr mare pentru a le aduce un omagiu și pentru a auzi din nou povestirile cutremurătoare ale supraviețuitorilor acelor tragice zile. Am fost prezent ca de fiecare dată la aceste evenimente, alături de colegii mei parlamentari. Numai că, în acest an, în derularea comemorării de la Treznea a intervenit și o parte inedită. Ca niciodată până acum, deși ar fi avut prilejul de cinci ani încoace, Traian Băsescu a transmis un mesaj celor prezenți la eveniment, prin intermediul liderului democrat-liberalilor sălăjeni. La fel a făcut și premierul Emil Boc, mesajul fiind transmis prin consiliera sa, Andreea Vass. Cu toate că m-am întrebat, pentru o clipă, în ce calitate transmite liderul PD-L mesajul Președintelui României, am trecut cu vederea acest fapt și am considerat că importanța și solemnitatea momentului de la Treznea nu trebuie umbrite. Nici mesajul premierului nu ar fi scăpat de critici, având în vedere limbajul de lemn utilizat și faptul că aducea un omagiu martirilor uciși la 9 septembrie 2009 (?). Dar iarăși am crezut de cuviință să nu fiu cârcotaș și să apreciez doar faptul că cei doi oameni de stat, președintele și premierul, și-au amintit, poate pe final de mandate, că există martirii de la Ip și Treznea. Poate au aflat, în cele din urmă, că sălăjenii își plâng și azi morții din 1940, că se adună cu pioșenie la mormintele lor comune de 69 de ani încoace, nu numai în aceste zile de septembrie, ci cu prilejul fiecărei sărbători religioase, când merg să aprindă o lumânare și să spună o rugăciune lângă cele două morminte comune.

„Lungul drum de la iresponsabilitate la responsabilitate” Discuțiile din ultimele zile privind problemele din Coaliția aflată la guvernare în legătură cu asumarea răspunderii Guvernului în fața Parlamentului au creat haos și dezbinare pe scena politică din România. Corelat cu presiunea socială la care românii sunt supuși în această perioadă de criză, acest haos nu poate face altceva decât să ne afunde și mai tare într-o apatie politică generată și întreținută chiar de către cei care ar trebui să caute soluții pentru a o redresa.

Am rămas uimită în fața iresponsabilității de care au dat dovadă miniștrii PD-L chiar în ziua în care erau așteptați la Parlament să-și asume responsabilitatea pentru pachetul de legi prin care guvernarea dorește să scoată țara din impas și să o alinieze, din punct de vedere legislativ, la standardele europene. Tocmai în contextul asumării responsabilității, ministrul democrat-liberal aflat la conducerea Ministerului Turismului făcea declarații publice despre scenarii în care PD-L ar putea guverna singur „fără probleme”. Mai mult, ministrul deja căuta printre formațiunile politice aliați care să susțină PD-L în ipostaza „singur la guvernare”.

În continuare, în loc să se ocupe de problemele reale ale țării, unii dintre cei aflați la guvernare scriu scenarii, se țin de jocuri și se comportă ca o gașcă de preșcolari. Democratliberalii îndeamnă la dezbinare prin vocile liderilor de la centru și-i somează apoi pe social-democrați să se hotărască dacă sunt la guvernare sau în opoziție. Se pare că o parte dintre membrii Guvernului, tocmai cei care insistă să-și asume responsabilitatea, nu prea au habar despre ce înseamnă a fi responsabil, iar acest lucru este mult mai grav acum, când vorbim despre iresponsabilitatea unor oameni care au pe mână bunul mers al țării.

„Politizarea, o gravă lovitură învățământului minoritar” Ceea ce s-a întâmplat în ultima perioadă în învățământ depășește limitele bunului-simț. Putem să înțelegem că politizarea se face la nivelul cel mai înalt al statului, putem să înțelegem că politizarea se face la nivelul conducerii serviciilor deconcentrate din România, dar nu putem și nu suntem de acord ca politizarea să afecteze grav învățământul din România, în general, și învățământul minorităților din România, în special.

Este total inacceptabil ca orice director sau director adjunct de școală sau liceu să fie schimbat pentru simplul motiv că nu este membru ori măcar simpatizant al Partidului Democrat Liberal sau al Partidului Social Democrat.

Este de neconceput pentru orice comunitate minoritară, în cazul nostru comunitatea maghiară, ca directorii de școli și licee care fac posibilă menținerea identității învățământului în limba maghiară să fie schimbați din funcții. Sânnicolau de Munte, Tărcaia, Săcuieni sau Tileagd sunt doar câteva dintre exemplele abuzive în care reprezentanții Inspectoratului Școlar Județean Bihor înțeleg să procedeze la „creșterea calității actului managerial”.

Nu prin schimbarea lipsită de orice logică a acestor directori va crește calitatea educației din România, ci prin menținerea lor în funcție. Un manager de școală numit doar pentru că așa decid reprezentanții PSD sau PD-L nu are cum să înțeleagă particularitățile învățământului comunității noastre.

În proiectul legii educației naționale se specifică în mod clar că viitorii conducători ai unităților de învățământ nu au voie să îmbrace haina politică, adică se interzice ca aceștia să fie membri ai vreunui partid.

Reprezentanții Inspectoratului Școlar Județean Bihor procedează exact pe dos. Exemplu: doamna directoare Szoboszlai-Gaspar la Tileagd a fost schimbată cu un consilier al Partidului Social Democrat. Sunt lucruri față de care noi, comunitatea maghiară, trebuie să luăm atitudine și să facem tot posibilul pentru ca aceste nedreptăți să fie reparate.

O altă problemă o reprezintă disponibilizările pe care Guvernul vrea să le facă în sistemul educațional. Învățământul va avea de suferit pentru simplul motiv că actuala coaliție PSD–PD-L a optat pentru cea mai proastă soluție în vreme de criză: să facă economii prin disponibilizări.

„Obiectul intervenției mele de astăzi vizează abordarea unei teme actuale, și anume această tentație a partidului de guvernământ de a deveni partid-stat, dar într-o nouă formă, și anume este vorba despre identificarea structurilor de partid PSD cu structurile de stat din România, lucru extrem de periculos, ce ne întoarce din nou la trecutul și la experiențele trecutului totalitar.

În acest sens, această tentație a PSD de a deveni partidstat capătă proporții ce pun în pericol democrația și statul de drept din România. Afirmația noastră se bazează pe cel puțin următoarele argumente.

Prin presiuni și șantaj politic, PSD a atras un număr impresionant de primari ai opoziției democratice, sfidând opoziția electoratului manifestată cu ocazia alegerilor din iunie 2000. De menționat este faptul că un asemenea precedent nu există în nicio țară democratică și, în fapt, ne înscrie în rândul democrațiilor bananiere din lumea a treia”.

Fragmentul de mai sus face parte dintr-o declarație politică întitulată „Tendința partidului de guvernământ de a deveni partid-stat” și a fost citită pe 11 septembrie 2001 (ce premoniție!) de către vicepreședintele de atunci al Partidului Democrat, domnul deputat Emil Boc, actualmente primulministru al României. De ce a făcut domnul Emil Boc, la vremea respectivă această declarație politică? Răspunsul este cunoscut de toată lumea. PSD a racolat foarte mulți dintre aleșii locali ai PD. Tot în anul de grație 2001, după ce PD, actualmente PD-L, a pierdut 50% dintre primarii pe care îi avea în urma acestor racolări masive, domnii Traian Băsescu, Emil Boc, Vasile Blaga și ceilalți lideri ai partidului reclamau aceste practici în forurile politice europene. Aceasta se întâmpla în 2001, deci când România nu intrase în NATO și mai avea câțiva ani până să devină membru al Uniunii Europene. Se poate spune că eram la vremea respectivă undeva în zona gri a scenei politice europene.

Acum suntem spre finalul anului 2009 și de doi ani și jumătate România este stat membru cu drepturi depline în Uniunea Europeană. Și totuși, ceea ce se întâmpla pe vremea când nu știam încă dacă vom face pași înainte sau vom regresa se repetă acum la indigo. S-au schimbat doar actorii. În rolul „păsării de pradă”, în rolul formațiunii care intenționează să devină partid-stat se află acum PD-L. Fostele victime din 2001 au devenit acum călăi. Aș putea spune că PD-L folosește aceleași mijloace ca și cele ale PSD în 2001, dar nu aș respecta adevărul 100%. PD-L a depășit mijloacele utilizate de PSD în 2001. Atunci, PSD dorea să-și mărească vitrina de trofee și să-și treacă în panoplie cât mai mulți primari, evident, cu avantajele care decurgeau din sporirea numărului de aleși locali.

„Băsescu și sperietoarea electorală”

Nu încape îndoială: ruperea protocolului PSD–PD-L este o acțiune comandată de la Cotroceni. Ea face parte din strategia prezidențială de provocare și hărțuire sistematică a PSD. Racolările și presiunile exercitate asupra aleșilor locali ai PSD au o motivație strict electorală.

De ce se întâmplă asta tocmai acum? Planul lui Băsescu este să provoace instabilitate politică prin ruperea coaliției și să pescuiască în ape tulburi. Președintele se teme că nu va intra în turul doi și îndreaptă tunurile către partenerii de coaliție. Din nou, el folosește ca scut propriul partid, încercând să creeze o patetică diversiune. Să nu fim naivi: PD-L nu are niciun cuvânt de spus în această privință, ordinul vine direct de la Traian Băsescu.

Președintele dorește să-și construiască o largă coaliție pentru susținerea candidaturii independente, racolând oameni precum Miluț și Simirad. Numele celor care au ajuns lângă Traian Băsescu nu trebuie să mai surprindă pe nimeni. Toți sunt construiți după chipul și asemănarea lui Băsescu: trădători și oportuniști. După cinci ani de mandat, acesta este cel mai bun barometru pentru a măsura rezultatele președintelui: lângă Traian Băsescu apar numai dezertori, oameni refuzați de alte partide și lideri politici locali care se zbat în marja de eroare a sondajelor.

Traian Băsescu își vampirizează propriul partid. El a cerut PD-L să racoleze oameni pentru campania lui electorală atât de la PSD, cât și de la orice alt partid potrivnic PD-L. PD-L va avea mult de suferit. Aducând asemenea oameni în partid, președintele discreditează PD-L și le arată oamenilor cât de puțin îi pasă de integritate.

„Falimentul României – marcă înregistrată a Guvernului Boc”

Încă de la finalul anului 2008 știam că se apropie și de România criza economică. Liberalii au avertizat, dar nimeni – și mai ales cei din clasa politică concurentă – nu părea să audă și să ia în considerare avertismentele analiștilor economici. De altfel, s-a văzut și din declarațiile ulterioare ale Președintelui Băsescu gradul de desconsiderare față de specialiștii în finanțe care atenționau asupra declinului financiar al României.

Probabil că acesta este motivul pentru care Guvernul Boc a reușit cea mai tragică „performanță” economică – aceea de a construi un buget pe o creștere economică de 2%, pentru ca realitatea să ne arate o scădere la 8%. Iar toate acestea au drept cauză politica haotică și lipsită de viziune a Guvernului, sub înalta îndrumare a ministrului Pogea.

Spre corecta informare a domnului Boc, precum și a responsabililor economici, supun atenției câteva cifre relevante din județul Hunedoara:

– societăți comerciale care au falimentat în anul 2009: 80;

– societăți comerciale care și-au suspendat activitatea sau și-au început procedura de lichidare în anul 2009: 720; – total: 800 de firme;

– șomaj Hunedoara: 12.649 șomeri.

Ceea ce este și mai trist este că în fața acestei realități dureroase, care se multiplică la nivelul fiecărui județ al țării, Guvernul este lipsit de orice reacție. Mai mult, prin pachetele legislative promovate prin asumarea răspunderii, Executivul a reușit să bulverseze total sectorul bugetar.

De mai bine de 9 luni, criza economico-financiară produce efecte serioase, în special în ceea ce privește activitatea desfășurată de marii și micii contribuabili. Din păcate, sunt afectate și zone de activitate mai răzlețe, specifice anumitor regiuni, cum ar fi sectorul vitivinicol din județe cu tradiție, printre care și județul Buzău.

Aici sunt zeci de familii, mici producători, care trăiesc de pe urma producției de struguri, a îmbutelieri și valorificării vinului produs. Marea majoritate a acestor familii nu dețin capacități de producție de vin și depind în fiecare toamnă de prețurile oferite pe kilogram de marii producători.

Sprijinul acordat la ora actuală pentru producția de struguri este insuficient, iar fondurile comunitare vizează mai puțin îmbutelierea și valorificarea vinului. Problema prețului la struguri nu se rezolvă subvenționând prețul.

Ca atare, sectorul vitivinicol riscă să devină o mare problemă socială în lipsa unei strategii guvernamentale pentru viticultori. Statul, prin ministerul de resort, trebuie să se implice în acest domeniu, și singura politică economică viabilă este identificarea unor forme de sprijin financiar pentru micii producători pentru a relansa activitatea de producție, de îmbuteliere și de valorificare a producției de struguri și vin.

În acest sens, în calitate de parlamentar de Buzău, fac un apel către Guvernul României, către Ministerul Agriculturii, către factorii de decizie de pe plan local pentru a analiza situația gravă în care se află viticultorii din județul nostru. Voi face demersuri către ministerul de resort și către reprezentanții acestui sector pentru a participa la o dezbatere care să se finalizeze cu soluții concrete de ajutor, în sensul încurajării producției de vin, a îmbutelierii și valorificării.

Sunt convins că așa cum s-au găsit măsuri pentru relansarea altor domenii economice, se pot identifica și soluții pentru relansarea sectorului vitivinicol din județul Buzău, repet, cu implicarea și deschiderea statului, care nu poate întoarce spatele producătorilor de vin și familiilor acestora.

Declarație politică: „Șeful statului trebuie să prezinte cât a cheltuit din banul public pentru băile de mulțime”

Toată lumea știe, România nu se simte deloc bine din punct de vedere economic. Suntem într-o perioadă de criză. Reducerile de personal sunt la ordinea zilei, reducerile de salariu sunt și ele o constantă a zilei, se propune – nu comentez acum caracterul nelegal – concediu fără plată pentru bugetari etc. Guvernanții fac apeluri la solidaritate, la raționalizarea cheltuirii banului public. Și totuși, există o instituție unde banul public se cheltuiește în dispreț față de situația actuală a celorlalte instituții și a cetățeanului. Este vorba despre Președinția României.

Nu există săptămână fără să aflăm din presă că șeful statului participă ba la o sărbătoare populară locală – unele de amploare redusă –, ba la zilele nu știu cărei localități, ba la pelerinaje pe la diferite mânăstiri etc.

Nu contest dreptul șefului statului de a participa la un eveniment economic de genul celui de la Ford – Craiova, la o tradițională sărbătoare istorică de recunoaștere națională cum este cea de la Țebea sau la marea sărbătoare religioasă Adormirea Maicii Domnului.

Nu înțeleg însă ce caută, în aceste vremuri de criză, la un festival al cașcavalului, la zilele diferitelor localități, la o clasică slujbă religioasă la mânăstirea Tismana, și în alte locuri în care au avut loc manifestări doar cu specific local. Nu comentez acum nici diversele întrevederi pe care șeful statului le-a avut cu diverse persoane, încondeiate de presă ca făcând parte din zona lumii interlope. Mi se par totuși exagerat de multe „plimbările” domnului Traian Băsescu.

Chiar dacă președintele Traian Băsescu susține că a fost invitat de autoritățile locale, nu acestea suportă și cheltuielile inerente. Pentru că, indiferent unde se deplasează șeful statului, aceste deplasări costă, iar sumele utilizate provin din bugetul Administrației Prezidențiale, deci este vorba de bani publici. Am citit undeva – și cred că informația era corectă – că pentru ridicarea în aer a unui elicopter al unei televiziuni private costurile minime se cifrează la 8.000 de euro. Și nu este vorba despre un aparat de zbor complex, cum este cel utilizat pentru deplasări interne de șeful statului. Deci cheltuielile sunt destul de ridicate, dacă mai ținem cont de faptul că șeful statului nu este singur în aceste „vizite” în teritoriu. Mă refer doar la cei din SPP, dar mai sunt și alții.

„Despre trădare... în toate felurile”

Am astăzi un mesaj sincer pentru reprezentanții Partidului Democrat Liberal în Camera Deputaților, deoarece consider că a venit momentul să spunem unor lucruri pe nume. Așadar, stimați PD-L-iști, mesajul meu pentru dumneavoastră este următorul: ați trădat orice ideal, orice umbră de speranță pe care o mai puteau zări românii în ideea de libertate, democrație. Ați trădat idealurile Revoluției din 1989, v-ați bătut joc de principiile cu care v-ați promovat ca forță politică. Ați devenit la fel ca cei dinaintea dumneavoastră, și chiar mai rău...

În 2004, deși nu am fost implicat personal în acea mișcare politică, știu că PNL și PD-L au hotărât să formeze o coaliție oarecum contra naturii, cu un scop pe care l-a înțeles toată lumea: eliminarea partidului unic, PSD, schimbarea baronilor locali care secătuiau resursele financiare ale bugetului de stat. Ne săturasem cu toții de corupția generalizată, de politrucii puși să hotărască destine de oameni, de incompetență, de autosuficiența de la nivel guvernamental. Mai mult decât atât, ne enervau pe mulți dintre noi aroganța lui Adrian Năstase, ignoranța lui Ion Iliescu și credeam că mai rău de atât nu se poate. Iată, dragi colegi, că în România anului 2009 mai rău de atât se poate, cu prisosință!

În România anului 2004, cu toții îi plângeam domnului Băsescu de milă că PSD-ul lui Adrian Năstase îi decima partidul, lăsându-l aproape fără grupuri parlamentare și fără aleși locali. Astăzi, argații domnului Băsescu momesc aleși de orice nivel pentru a-i racola către PD-L, uitând cu ce mânie proletară înfiera Emil Boc în Parlament acest gen de practici în 2004. Acum, acele zile au devenit istorie.

Săptămâna trecută, o tânără colegă liberală a trecut în tabăra lui Traian Băsescu. Această colegă va avea, la

balanța acestui mandat parlamentar, 5 moțiuni semnate împotriva actualului Guvern. O situație jenantă, înainte de toate... Că această colegă va primi de acum înainte bani pentru colegiul pe care îl reprezintă, că va primi o funcție sau un contract mai gras pentru un apropiat este de așteptat și nu ar mai surprinde pe nimeni.

Am crezut că mai rău nu se poate. Am crezut că un partid ce renaște dintr-un ideal al normalității își va autoimpune o conduită a bunului-simț. Constat însă cu dezamăgire că PD-L s-a transformat peste noapte într-un partid machiavelic, care este în stare să uite trecutul pentru a-și îndeplini țelurile, în mare parte de ordin financiar. Unde au rămas oamenii ce și-au pus speranța într-un fel de a face politică? De ce acel „Să trăiți bine!” a rămas doar pe afișele bătute de soare de pe gardurile oamenilor?!

## **Doamna Daniela Popa:**

Cu aceasta, am încheiat ședința de astăzi, consacrată declarațiilor politice.

Urmează ședința în plen. Mulțumesc.

## PAUZĂ

Împotrivă? Abțineri? Un singur vot împotrivă.

Deci, cu o largă majoritate, ordinea de zi a fost aprobată. Pentru început, vă anunț că din totalul celor 334 de deputați și-au înregistrat prezența la lucrări un număr de 182. Sunt absenți 152, din care 11 participă la alte acțiuni parlamentare.

De asemenea, vă anunț că, în conformitate cu prevederile art. 94 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, au fost distribuite tuturor deputaților următoarele documente: ordinea de zi pentru ședința în plen din ziua de 16 septembrie 2009; programul de lucru pentru perioada 14 – 19 septembrie 2009; lista rapoartelor depuse în perioada 8 – 16 septembrie 2009 de comisiile permanente sesizate în fond; informare cu privire la inițiativele legislative înregistrate la Camera Deputaților, ce urmează să fie avizate de comisiile permanente; lista cu legile pentru care se poate exercita dreptul de sesizare a Curții Constituționale; sumarul privind conținutul fiecărui Monitorul Oficial al României, Partea I.

Intrăm în ordinea de zi efectivă, pe care deja am aprobat-o.

Punctul 2, Proiectul de hotărâre privind modificarea Hotărârii Camerei Deputaților nr. 43/2008 pentru aprobarea componenței nominale a comisiilor permanente ale Camerei Deputaților.

Dacă sunt observații?

Nu sunt observații.

Hotărârea rămâne la votul final de la ora 12.30.

Punctul 3, Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 41/2009 privind unele măsuri în domeniul salarizării personalului din sectorul bugetar pentru perioada mai – decembrie 2009.

Potrivit prevederilor art. 115 din Regulamentul Camerei Deputaților, acest proiect urmează a fi dezbătut în procedură de urgență.

Dacă din partea inițiatorului dorește cineva să ia cuvântul?

Invit inițiatorul să ia cuvântul.

## DUPĂ PAUZĂ

## _Ședința a fost reluată la ora 10.22._

## **Domnul Ioan Oltean:**

## Doamnelor și domnilor colegi,

Îngăduiți-mi să vă urez o zi bună și să declar deschisă ședința consacrată dezbaterilor proiectelor de lege înscrise pe ordinea de zi de astăzi, 16 septembrie 2009.

Înainte de a intra în ordinea de zi propriu-zisă, dați-mi voie să o

## **Doamna Domnica Doina Pârcălabu** – _președintele_

_Casei Naționale de Pensii și alte Drepturi de Asigurări Sociale_ :

## Bună dimineața!

În conformitate cu prevederile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 41/2009 privind unele măsuri în domeniul salarizării personalului din sectorul bugetar, actele normative care reglementau salarizarea și încadrarea categoriilor de personal din sectorul bugetar, erau aplicate doar până la data de 30 aprilie 2009.

Ținând cont de numeroasele categorii de persoane care fac obiectul acestor acte normative, s-a impus promovarea prezentului proiect de lege, astfel încât acestea să poată fi aplicate în continuare și în perioada 1 mai – 31 decembrie.

Față de aceste considerente, Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale susține aprobarea acestui proiect de lege. Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc foarte mult.

Din partea comisiei sesizate în fond, domnul vicepreședinte Ioan Nelu Botiș.

Aveți cuvântul, domnule vicepreședinte.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor deputați, Stimați invitați,

În conformitate cu prevederile art. 95 și 115 din Regulamentul Camerei Deputaților, Comisia pentru muncă și protecție socială a fost sesizată, prin adresa PL-x 300/17 iunie 2009, cu dezbaterea pe fond, în procedură de urgență, a Proiectului de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 41/2009 privind unele măsuri în domeniul salarizării personalului din sectorul bugetar pentru perioada mai – decembrie 2009.

La întocmirea prezentului raport, comisia a avut în vedere: avizul favorabil al Consiliului Legislativ din data de 29.04.2009, avizul favorabil al Comisiei pentru buget, finanțe din data de 23.06.2009, avizul favorabil al Comisiei juridice, de disciplină și imunități, din 24.06.2009.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare promovarea unor măsuri în domeniul salarizării personalului din sectorul bugetar, în sensul prelungirii aplicării pentru perioada 1 mai – 31 decembrie 2009 a actelor normative care reglementează salarizarea categoriilor de personal din acest sector.

Comisia propune plenului Camerei Deputaților aprobarea proiectului de lege în forma prezentată de Senat, întrucât este necesară prelungirea perioadei de aplicare a prevederilor actelor normative care reglementează salarizarea personalului din sectorul bugetar, neadoptarea acestuia conducând la un vid legislativ ce ar afecta personalul din sectorul bugetar.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare, conform prevederilor art. 73 alin. (1) din Constituția României, republicată.

La dezbaterile care au avut loc în ședința comisiei din 2 septembrie 2009 a participat, în conformitate cu prevederile art. 55 din Regulamentul Camerei Deputaților, doamna Oana Badea, secretar de stat în Ministerul Educației, Cercetării și Inovării.

La lucrările comisiei au fost prezenți 17 deputați, din totalul de 19 membri ai comisiei.

Raportul comisiei a fost adoptat cu 13 voturi pentru și 4 voturi împotrivă.

Proiectul de lege a fost adoptat de Senat în ședința din 9 iunie 2009.

## Mulțumesc, domnule vicepreședinte.

Dacă din partea grupurilor parlamentare dorește cineva să ia cuvântul?

Da, din partea Grupului parlamentar al Partidului Național Liberal, domnule vicelider, aveți cuvântul.

Domnule președinte de ședință,

Stimați colegi,

Nu contest faptul că era nevoie ca în anul 2009 să se găsească o modalitate de a acorda lefurile oamenilor.

Dar, așa cum observați și dumneavoastră, prin această ordonanță se prelungesc, de fapt, efectele unor alte acte normative emise cu mai mulți ani în urmă.

Este o contradicție între ceea ce spune Guvernul și ce face Guvernul.

Guvernul spune că în anul 2009 este un an de criză, este recesiune, nu sunt bani să se plătească salariile, dar dă aceleași salarii, prin act normativ, în mai, dar, după care, în cursul anului, vine și taie sporuri și vorbește de salarii nesimțite ș.a.m.d.

Simplu, unde este adevărul? Când Guvernul spune adevărul, când Guvernul este sincer?!

Atât am avut de spus.

Mulțumesc.

Vă mulțumesc, domnule Eugen Nicolăescu, lider al Grupului parlamentar al PNL.

Dacă mai sunt alte intervenții?

Dacă nu mai sunt, vă rog să observați, stimați colegi, că sunt îndeplinite condițiile prevăzute în art. 106 din Regulamentul Camerei Deputaților, în sensul că, neexistând amendamente admise sau respinse, legea se consideră adoptată pe articole.

Rămâne pentru votul final de la ora 12.30 astăzi.

Vă mulțumesc.

Poziția 4 din ordinea de zi, Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 83/2009 privind ratificarea Contractului de finanțare dintre România și Banca Europeană de Investiții referitor la Proiectul privind infrastructura municipală în domeniul protecției mediului, faza B, semnat la București la 30 octombrie 2008 și la Luxemburg la 10 noiembrie 2008.

Potrivit art. 115 din Regulamentul Camerei Deputaților, și acest proiect se va dezbate în procedură de urgență.

O să rog din partea inițiatorului, doamnă secretar de stat, din partea Ministerului Finanțelor, aveți cuvântul.

## Mulțumesc, domnule președinte.

## Doamnelor și domnilor deputați,

Proiectul pe care-l reglementează prezentul act normativ are drept scop asigurarea cofinanțării măsurilor ex-ISPA, modernizarea sistemelor de apă potabilă și canalizare și construirea unei noi stații de epurare a apelor uzate – Galați și, respectiv, îmbunătățirea sistemelor de alimentare cu apă potabilă, de canalizare și de epurare a apelor uzate în județul Caraș-Severin.

Ratificarea în regim de urgență a fost argumentată printre altele de următoarele: necesitatea asigurării absorbției în bune condiții a fondurilor acordate prin Programul ISPA pentru finanțarea celor două măsuri, evitarea anulării fondurilor nerambursabile comunitare și diminuarea efortului bugetar pe care-l presupune asigurarea resurselor pentru efectuarea plăților, pentru cele două măsuri din Fondul de indisponibilități temporare, până la efectuarea primelor trageri din contractul de finanțare cu Banca Europeană de Investiții.

Din punct de vedere al impactului bugetar, costul total al fazei B a proiectului, conform preambulului de contract, se cifrează la 113.133.660 de euro.

Împrumutul B, în valoare de 31.101.415 euro va fi disponibilizat în maximum 10 tranșe, valoarea acestora fiind de minimum 3 milioane de euro.

Pentru fiecare tranșă din împrumut se va calcula o rată de dobândă fixă, stabilită periodic de către bancă.

Perioada de acordare a creditului este de 24 de ani, din care 4 ani în perioadă de grație.

Finanțarea proiectului, inclusiv contravaloarea taxelor și a impozitelor aferente datorate și plătibile pe teritoriul României, precum și plata serviciului datoriei publice externe, respectiv a ratelor de capital, a dobânzilor și a oricăror alte costuri se va asigura din sume alocate anual cu această destinație de la bugetele locale ale unităților administrativteritoriale.

Față de cele de mai sus, Ministerul Finanțelor Publice propune și susține, în numele Guvernului, adoptarea prezentului act normativ.

Doamnă ministru Grațiela Iordache, vă mulțumesc pentru susținerea proiectului.

Din partea comisiei sesizate în fond.

Vă rog, domnule coleg, aveți cuvântul.

Cu adresa nr. 353/1 septembrie 2009, Biroul permanent a sesizat în procedură de urgență, pentru examinare și avizare în fond, Comisia pentru buget, finanțe și bănci cu Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 83/2009 privind ratificarea Contractului de finanțare dintre România și Banca Europeană de Investiții referitor la Proiectul privind infrastructura municipală în domeniul protecției mediului, Faza B, semnat la București la 30 octombrie 2008 și la Luxemburg la 10 noiembrie 2008.

La întocmirea raportului s-a avut în vedere avizul favorabil al Consiliului Legislativ, cu observații și propuneri.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

La lucrările comisiei au participat 29 de deputați, din totalul de 32 membri ai comisiei.

Raportul comisiei a fost adoptat cu unanimitate de voturi. Proiectul de lege este de competența decizională a Senatului.

În urma dezbaterii Proiectului de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 83/2009, în ședința din data de 9 septembrie 2009, comisia propune supunerea spre dezbatere și adoptare plenului Camerei Deputaților a proiectului de lege în forma prezentată de inițiator.

Mulțumesc.

Mulțumesc, domnule vicepreședinte.

Dacă din partea grupurilor parlamentare dorește cineva să ia cuvântul?

Nu avem intervenții.

Vă rog, domnilor colegi, să constatați că și în această situație sunt îndeplinite condițiile prevăzute condițiile din art. 106 din Regulamentul Camerei Deputaților.

Proiectul se consideră adoptat pe articole. Rămâne pentru votul final.

Punctul 5, Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 82/2009 pentru ratificarea Memorandumului de înțelegere dintre Comunitatea Europeană și România, semnat la București și la Bruxelles la 23 iunie 2009, și a Acordului de împrumut în sumă de până la 5 000.000.000 euro, dintre România, în calitate de Împrumutat, Banca Națională a României, în calitate de Agent al Împrumutatului, și Comunitatea Europeană, în calitate de Împrumutător, semnat la Luxemburg la 23 iunie 2009 și la București la 18 iunie 2009.

Vă rog să observați că și aici sunt îndeplinite prevederile art. 115 din Regulamentul Camerei Deputaților.

În consecință, proiectul urmează a fi dezbătut în procedură de urgență.

Rugăm inițiatorul, prin doamna secretar de stat Grațiela Iordache, să ne spună dacă susține proiectul de lege.

Mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor deputați,

Prezentul act normativ are ca obiect ratificarea memorandumului despre care ați fost anunțați.

Împrumutul face parte din pachetul de asistență financiară, în sumă de 19,95 miliarde euro, acordat de Fondul Monetar Internațional, Comisia Europeană, Banca Mondială, a cărui disponibilizare este condiționată de implementarea unui program cuprinzător de politici economice, care va cuprinde măsuri de reformă fiscală, financiară și reforme structurale.

Sumele trase din împrumut se utilizează pentru acoperirea necesităților de finanțare a deficitului bugetar și refinanțare a datoriei publice guvernamentale, în conformitate cu prevederile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 64/2007 privind datoria publică.

Asistența financiară din partea Uniunii Europene va fi structurată în cinci tranșe, cu o maturitate medie de 7 ani, astfel: tranșa I, în valoare de 1,5 miliarde euro, până la sfârșitul lunii iulie 2009; tranșa a II-a, în valoare de 1 miliard de euro, în trimestrul IV 2009; tranșa a III-a, în valoare de 1,15 miliarde euro, în trimestrul II, pe 2010; tranșa a IV-a, în valoare de 1,2 miliarde euro, în trimestrul IV 2010; tranșa a V-a, în valoare de 0,15 miliarde euro, în trimestrul II 2011.

Analiza impactului bugetar. Proiectul de act normativ presupune o diminuare a cheltuielilor bugetului de stat, prin scăderea cheltuielilor cu plata dobânzilor aferente datoriei publice, dobânda aferentă tranșelor trase de la Comisia Europeană situându-se sub nivelul dobânzilor aplicabile împrumuturilor atrase direct de către Ministerul Finanțelor Publice atât din piața internă, cât și pe piața externă. Astfel, randamentul aferent primei tranșe, în sumă de 1,5 miliarde euro, cu o maturitate de 5,5 ani, este de 3,26%, deci un cupon de 3,125/an.

Plata serviciului datoriei publice, respectiv rambursarea creditului, dobânzilor, comisioanelor se efectuează din sume alocate anual de la bugetul de stat în bugetul Ministerului Finanțelor Publice, „Acțiuni generale”.

Față de cele de mai sus, Ministerul Finanțelor Publice propune și susține, în numele Guvernului, adoptarea actului normativ.

Mulțumesc și eu, doamnă secretar de stat.

Din partea comisiei sesizate în fond, domnule vicepreședinte, aveți din nou cuvântul.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Cu adresa nr. PL-x 352 din 1 septembrie 2009, Biroul permanent a sesizat, în procedură de urgență, pentru examinare și avizare în fond, Comisia pentru buget, finanțe și bănci cu Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 82/2009.

La întocmirea raportului s-a avut în vedere avizul favorabil al Consiliului Legislativ, cu observații și propuneri.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare, potrivit art. 76 din Constituția României.

La lucrările comisiei au participat 29 de deputați, din totalul de 32 de membri ai comisiei.

Raportul comisiei a fost adoptat cu majoritate de voturi. Proiectul de lege este de competența decizională a Senatului.

În urma dezbaterii, Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 82/2009 pentru ratificarea Memorandumului de înțelegere dintre Comunitatea Europeană și România, semnat la București și la Bruxelles la 23 iunie 2009, comisia propune supunerea spre dezbaterea și adoptarea plenului Camerei Deputaților a proiectului de lege, cu amendamentul prezentat în anexă.

Domnule vicepreședinte,

Vă rog să faceți și propuneri pentru timpii alocați dezbaterilor pe articole.

Trei minute, cu un minut.

## **Domnul Ioan Oltean:**

Mulțumesc foarte mult.

de astăzi.

Poziția 6 de pe ordinea de zi, Proiectul de lege pentru reglementarea unor măsuri privind cabinetul demnitarului din administrația publică centrală și locală, cancelaria prefectului și cabinetul alesului local.

Suntem, stimați colegi, în procedură de urgență. Sunt îndeplinite prevederile art. 115 din Regulamentul Camerei Deputaților.

De aceea, dacă din partea inițiatorului avem prezent...? Domnule secretar de stat Mirel Amariței, aveți cuvântul.

## Mulțumesc, domnule președinte.

## Doamnelor și domnilor deputați,

Prezentul proiect de lege are ca obiect de reglementare unele măsuri privind cabinetul demnitarului din administrația publică centrală și locală și cabinetul alesului local, în sensul reducerii numărului de posturi alocate acestor cabinete cu 20%, în conformitate cu politica generală a Guvernului de reducere a cheltuielilor bugetare și cu obiectivele asumate prin Programul de guvernare.

Totodată, prin prezentul proiect de lege, distribuirea funcțiilor din cadrul cabinetului demnitarului a fost lăsată la aprecierea fiecărui demnitar în parte, în funcție de necesități, cu încadrarea în numărul maxim de posturi.

Având în vedere numeroasele modificări suferite de noțiunea de demnitar de la adoptarea Ordonanței Guvernului nr. 32/1998, în funcție de rolul asumat de Executiv, în concordanță cu prioritățile politicilor naționale și internaționale din diferite perioade, s-a considerat necesară și modificarea art. 1 din ordonanța menționată, pentru redefinirea noțiunii de demnitar din administrația publică centrală.

Față de cele prezentate, vă rugăm să adoptați prezentul proiect de lege.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc, domnule secretar de stat.

Din partea comisiei sesizate în fond, domnul vicepreședinte al comisiei.

La întocmirea raportului s-a avut în vedere avizul favorabil al Consiliului Legislativ.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor organice. Camera Deputaților este primă Cameră sesizată.

Proiectul se referă la aprobarea ordonanței care se referă

la reglementarea funcționării cabinetului demnitarului, pe diferite categorii, începând de la miniștri și continuând cu administrația locală, în sensul că se reduce numărul de consilieri de la cabinetul demnitarilor.

Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic propune plenului Camerei Deputaților adoptarea proiectului de lege în forma în care a fost redactat raportul, cu amendamentele aprobate în raport. Vă propun cinci minute, cu două.

Mulțumesc, domnule vicepreședinte.

Da, din partea Grupului parlamentar al Partidului Național Liberal, doamnă deputat Varga, aveți cuvântul.

## Stimați colegi,

Conform art. 8 din Legea nr. 215, autoritățile administrației publice centrale vor consulta, înainte de adoptarea oricărei decizii, structurile asociative ale autorității administrației publice locale, în toate problemele care le privesc, potrivit legii.

Având în vedere că actualul Guvern nu a consultat structurile asociative – și mă refer aici la Asociația Comunelor, Asociația Orașelor, Asociația Municipiilor, Uniunea Națională a Consiliilor Județene – în probleme care privesc în mod direct acea problemă de reducere a numărului de angajați în cabinetele primarului, președintelui Consiliului județean, Grupul parlamentar al Partidului Național Liberal cere retrimiterea proiectului de lege la comisie și consultarea structurilor asociative.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc, doamnă deputat. Dacă mai sunt și alte intervenții? Vă rog, domnule coleg, aveți cuvântul.

Legea este foarte bună, deoarece aceste structuri s-au transformat în unele cazuri în structuri politice. Au preluat banii din administrație ca să lucreze oameni care, de fapt, se ocupă de munca de partid. Practic, la Prefectura Județului Dolj așa se întâmplă, oamenii care sunt în subordinea prefectului se substituie aparatului de lucru al prefecturii; subprefecților, care sunt plătiți din bani publici, nu li s-a dat niciun fel de atribuție. A modificat organigrama Prefecturii și prefectul lucrează cu acest aparat care, de fapt, este un aparat politic, și nu lasă să lucreze aparatul angajat al prefecturii, care este pentru acest lucru.

Diminuarea numărului lor este un lucru foarte bun, cred, pentru însănătoșirea administrației publice.

Mulțumesc, domnule deputat.

Domnul Mircea Toader, liderul Grupului parlamentar al Partidului Democrat Liberal.

Dacă-mi permiteți, domnule lider de grup, vreau să spun că solicitarea grupului dumneavoastră nu este acceptată de grupul nostru, motiv pentru care noi nu suntem de acord cu

retrimiterea la comisie, mai ales că explicația dată de colegul meu a fost foarte pertinentă, iar stabilirea unor standarde de cost pentru fiecare administrație locală va impune un număr și mai restrâns.

Mulțumesc, domnule lider. Mai sunt alte intervenții? Pe procedură, domnul Eugen Nicolăescu. Domnule deputat, aveți cuvântul.

Domnule președinte,

Nu fac decât să vă atenționez că suntem în procedură de urgență și, conform regulamentului, la dezbateri generale nu poate lua cuvântul decât un singur reprezentant al unui grup parlamentar.

Dumneavoastră sunteți părtinitor față de Grupul parlamentar al PD-L. Eu vă înțeleg slăbiciunea, dar, totuși, sunteți președinte de ședință și trebuie să respectați regulamentul.

Vă rog frumos să-l respectați.

Mulțumesc, domnule deputat.

Ați observat că am fost părtinitor și cu dumneavoastră. V-am dat cuvântul fără niciun fel de reținere.

Eu am cerut pe procedură.

## **Domnul Ioan Oltean:**

Da, aveți dreptate. O să am grijă ca în viitor să nu se mai repete o asemenea situație.

## Stimați colegi,

Dați-mi voie să salut, în nume personal, dar și în numele Camerei Deputaților, delegația parlamentară din Turkmenistan, condusă de către președinta Parlamentului, care se află sub cupola Parlamentului României.

Vă rugăm să vă simțiți bine, doamnă președinte, și în Parlamentul României, și în țara noastră.

Domnilor colegi,

Continuăm dezbaterea.

Următorul punct pe ordinea de zi, punctul 7, Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 94/2009 pentru asigurarea continuității activității unor structuri din cadrul aparatului de lucru al Guvernului.

Suntem în procedură de urgență. Potrivit prevederilor art. 115 din Regulamentul Camerei Deputaților, rog reprezentantul inițiatorului, același secretar de stat Mirel Amariței, să exprime punctul de vedere al acestuia.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor deputați,

Având în vedere prevederile Deciziei Curții Constituționale nr. 1.039 din 2009, prin care se constată că Legea de aprobare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 3 din 2009 pentru modificarea și completarea unor acte normative referitoare la organizarea și funcționarea unor structuri din cadrul aparatului de lucru al Guvernului este neconstituțională și, ca urmare, ordonanța încetează să mai producă efecte juridice, fapt care determină suspendarea prevederilor referitoare la unele structuri ale aparatului de lucru al Guvernului, a fost promovată Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 94/2009 în vederea asigurării continuității acestor structuri până la data adoptării unei noi reglementări privind organizarea și funcționarea aparatului de lucru al Guvernului, precum și a altor autorități ale administrației publice centrale.

Ordonanța de urgență preia acele prevederi ale Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 3/2009 referitoare la organizarea și funcționarea aparatului de lucru al Guvernului, aparatul de lucru al viceprim-ministrului, Departamentului pentru Afaceri Europene, Departamentului pentru Relația cu Parlamentul, Corpului de Control al primului-ministru și Departamentului pentru Luptă Antifraudă, care nu au făcut obiectul constatărilor Curții Constituționale referitoare la neconstituționalitatea Legii de aprobare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 3/2009.

Față de cele menționate, vă rugăm să adoptați legea privind aprobarea ordonanței de urgență, în forma prezentată de Guvern.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc, domnule secretar de stat.

Din partea comisiei sesizate în fond, domnule vicepreședinte, vă rog să exprimați punctul de vedere al comisiei.

La întocmirea raportului, s-a avut în vedere raportul Consiliului Legislativ.

Camera Deputaților este primă Cameră sesizată.

Proiectul de lege se referă la aprobarea Ordonanței cu privire la reglementarea unor activități ale aparatului de lucru al primului-ministru.

În ședința Comisiei pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic din 8 septembrie, comisia a hotărât să trimită plenului spre aprobare acest proiect de lege, în forma prezentată de comisie și cu amendamentele admise de comisie.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor organice, Camera Deputaților fiind primă Cameră sesizată.

Vă propun cinci minute.

Vă mulțumesc, domnule vicepreședinte.

Dacă din partea grupurilor parlamentare dorește cineva să ia cuvântul?

Doamna Aura Vasile, din partea Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat plus Partidul Conservator.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

În numele acestui grup, domnule președinte, cer retrimiterea la comisie a acestui proiect de lege pentru aprobarea ordonanței, în condițiile în care, citind raportul, cred că trebuie făcute vreo două amendamente, pentru a nu fi din nou reclamată la Curtea Constituțională și a fi declarată din nou neconstituțională.

Vă mulțumesc, doamnă deputat.

Domnul deputat Mircea Toader, din partea Grupului parlamentar al Partidului Național... al Partidului Democrat Liberal.

Bine spuneți! Gura păcătosului...

Vă rog, nu bruiați ședința!

Și grupul nostru susține reîntoarcerea în comisie. Cred că, de data asta, vom vota împreună cu PSD-ul.

O veste bună, domnule lider.

Domnul Eugen Nicolăescu, din partea Grupului parlamentar al Partidului Național Liberal.

Domnule președinte,

Vreau să fac o remarcă, înainte de a spune că sunt de acord cu propunerea Grupului parlamentar al PSD de a fi retrimisă la comisie această ordonanță.

Remarca este următoarea: știți cu toții – și nu mai este un secret – că, de cele mai multe ori, actele normative emise de acest Guvern sunt declarate neconstituționale. Am mai spus-o și o repet: este Guvernul care are cele mai multe ordonanțe de urgență declarate neconstituționale din istoria postdecembristă a României.

Aș mai spune, de asemenea, că retrimiterea la comisie probabil că ne va feri ca și această lege de adoptare a ordonanței să nu mai fie declarată neconstituțională.

Am vrut, de fapt, să vă dau argumente de ce cred că este nevoie să mărim dezbaterea parlamentară, să o adâncim. Din păcate, nu s-a întâmplat același lucru și ieri, cu cele trei legi de asumare a răspunderii Guvernului. Și probabil că vom asista din nou la multe elemente de neconstituționalitate.

În consecință, vă rog să acceptați, stimați colegi, retrimiterea la comisie.

## **Domnul Ioan Oltean:**

Vă mulțumesc, domnule deputat.

În fața unei motivații atât de consistente, nu pot decât să

## **Domnul Mircea Dușa**

**:**

O săptămână, domnule președinte!

Da. Haideți, revin, o săptămână, ca să nu depășim termenul pentru adoptarea tacită. Într-o săptămână, comisia sesizată în fond... Rog, astfel, să vină cu un raport suplimentar, spre satisfacția tuturor celor care au propus astăzi trimiterea la comisie.

Punctul 8 de pe ordinea de zi, stimați și dragi colegi, Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 44/2009 privind durata unor contracte de închiriere pentru suprafețe locative cu destinația de locuințe.

Suntem încă în procedură de urgență, conform prevederilor art. 115 din Regulamentul Camerei Deputaților și rugăm reprezentantul inițiatorului, domnul secretar de stat Marin Pătuleanu...

Bine ați venit, domnule secretar de stat, să exprimați punctul de vedere al inițiatorului!

Și pe dumneavoastră vă rog să urmăriți cu atenție acest lucru.

## **Domnul Marin Pătuleanu** – _consilier în Ministerul_

## _Administrației și Reformei Administrative_ **:**

## Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor deputați,

Așa cum vă este cunoscut, potrivit prevederilor art. 1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 8/2004, durata contractelor de închiriere privind suprafețele locative cu destinația de locuință din proprietatea statului sau a unităților administrativ-teritoriale, aflate în curs de executare și care expirau la data de 8 aprilie 2004, a fost prelungită de drept pentru o perioadă de 5 ani.

La data expirării termenului prevăzut de acest act normativ, locatarii au continuat folosința spațiilor cu destinația de locuințe, operând, astfel, potrivit dispozițiilor art. 1437 din Codul civil, o reînnoire tacită a locațiunii.

Ținându-se seama de necesitatea asigurării condițiilor folosinței spațiilor cu destinația de locuință aflate în proprietatea statului sau a unităților administrativ-teritoriale, precum și a cadrului legal corespunzător, s-a propus stabilirea unui nou termen de 5 ani de prelungire a valabilității contractelor de închiriere legal încheiate.

Urgența demersului a fost justificată de consecințele grave asupra nevoilor locative ale chiriașilor aflați în aceste imobile, elemente care vizează interesul public și general, constituind o situație extraordinară, a cărei reglementare nu putea fi amânată.

Domnule secretar de stat, vă mulțumesc și eu. Din partea comisiei sesizate în fond, domnule secretar, vă rog.

La întocmirea prezentului raport, comisia a avut în vedere avizul favorabil al Consiliului Legislativ și avizul favorabil al Comisiei juridice, de disciplină și imunități.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare stabilirea unui termen de 5 ani a valabilității contractelor de închiriere privind suprafețele locative cu destinație de locuință din proprietatea statului sau a unităților administrativ-teritoriale, reglementate de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 8/2004, pentru care a operat tacita relocațiune, în condițiile prevăzute de art. 1437 din Codul civil.

Comisia propune plenului Camerei Deputaților aprobarea proiectului de lege.

Ca timp de dezbatere, cinci minute.

Vă mulțumesc foarte mult.

Dacă din partea grupurilor parlamentare dorește cineva să ia cuvântul?

Nu avem doritori.

Stimați colegi,

Prevederile art. 106 din Regulamentul Camerei Deputaților sunt îndeplinite.

Proiectul de lege rămâne pentru votul final de la ora 12.30.

Punctul 9 de pe ordinea de zi, Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 210/2008 pentru completarea Legii locuinței nr. 114/1996.

Suntem din nou în procedură de urgență, în conformitate cu prevederile Regulamentului Camerei Deputaților, art. 115.

În consecință, rog reprezentantul inițiatorului să ia cuvântul.

Domnul secretar de stat Ioan Andreica, din partea Ministerului Dezvoltării.

Domnule ministru, aveți cuvântul.

## **Domnul Ioan Andreica –** _secretar de stat în Ministerul Dezvoltării Regionale și Locuinței_ **:**

## Domnule președinte,

## Doamnelor și domnilor deputați,

Prezentul proiect de ordonanță de urgență are menirea de a redefini condominiile și de a extinde, de asemenea, tipurile de condominii, respectiv față de vechea lege, unde erau doar blocurile de locuințe, se extinde legislația și la locuințele din curți comune și la locuințe individuale situate pe diferite străzi, pentru a permite asociațiilor de proprietari să exploateze, să administreze în condițiile legii, să poată realiza contracte de utilități, în calitate de asociații de proprietari, lucru care nu exista în vechea legislație în zona străzilor și în curțile comune.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumim și noi, domnule secretar de stat.

Din partea comisiei sesizate în fond, domnule deputat, aveți cuvântul.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Comisia juridică, de disciplină și imunități și Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic au fost sesizate spre dezbatere în fond, în procedură de urgență, cu Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 210/2008.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege.

Potrivit prevederilor art. 75 din Constituția României, Camera Deputaților este Cameră decizională.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil, cu observații și propuneri, proiectul de lege.

Obiectul de reglementare v-a fost prezentat de domnul secretar de stat.

În urma dezbaterii, membrii celor două comisii sesizate în fond au hotărât, cu unanimitate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaților adoptarea proiectului de lege, cu amendamente admise, astfel cum sunt redate în anexa la prezentul raport.

În raport de obiectul și conținutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor organice.

Domnule președinte, propunem trei minute pentru dezbateri generale și un minut pe articole.

## **Domnul Ioan Oltean:**

Vă mulțumesc foarte mult.

La întocmirea prezentului raport, comisia a avut în vedere avizul favorabil al Consiliului Legislativ și punctul de vedere negativ al Guvernului.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare înființarea comunei Românești, județul Dâmbovița, prin reorganizarea comunei Potlogi.

Comisia propune plenului Camerei Deputaților respingerea propunerii legislative, din următoarele considerații: documentația anexată inițiativei legislative nu conține planul cadastral pentru marcarea hotarelor administrativ-teritoriale și a limitelor intravilanelor, avizat de către Oficiul Județean de Cadastru și Publicitate Imobiliară, iar acest plan cadastral nu a fost supus referendumului local din data de 29 martie 2009.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice.

Raportul de respingere al comisiei a fost adoptat cu unanimitate de voturi.

Ca timp de dezbatere, trei minute.

Vă mulțumesc, domnule secretar.

Vă rog să observați că raportul comisiei sesizate în fond propune respingerea acestei inițiative legislative.

În conformitate cu prevederile art. 104 din Regulamentul Camerei Deputaților, dacă prin raportul comisiei sesizate în fond se propune respingerea proiectului de lege sau a propunerii legislative, după încheierea dezbaterilor generale, președintele cere Camerei să se pronunțe prin vot. Eu vă cer să ne pronunțăm prin vot la ora 12.30, atunci când va fi ședința consacrată votului final.

Punctul 11 din ordinea de zi, Proiectul de lege pentru modificarea art. 8 din Legea apărării naționale a României nr. 45/1994.

Dacă din partea inițiatorului dorește cineva să ia cuvântul?

Domnul Dan Tătaru, secretar de stat în Ministerul Apărării Naționale.

Vă rog, domnule secretar de stat.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor deputați,

Complexitatea noului mediu de securitate internațională a determinat reconfigurarea strategiilor de securitate ale tuturor organizațiilor internaționale, cu responsabilități în domeniul ONU, NATO, Uniunea Europeană, OSCE etc. În cadrul acestor strategii, transformarea structurilor de comandă, control și de forțe au devenit componente esențiale pentru asigurarea unui management eficient al crizelor de natură militară.

În acest sens, Alianța Nord-Atlantică își remodelează sistemele de decizie, comandă și control, ținând cont că invocarea art. 5 din Tratatul de la Washington se poate face și sub o dimensiune asimetrică a amenințărilor la adresa NATO.

România, ca țară membră a NATO, s-a aliat acestui efort, iar armata României desfășoară un amplu proces de transformare a structurilor, mecanismelor informaționale, decizionale și a procedurilor operaționale, în scopul obținerii supremației decizionale și al scurtării timpilor de reacție.

Având în vedere contextul internațional, Ministerul Apărării acționează pentru implementarea Centrului Național Militar de Comandă, ca o structură de conducere operațională de nivel strategic militar, care să pună în aplicare primele măsuri de asigurare a reacției imediate a forțelor stabilite pentru gestionarea crizelor de natură militară, fără de care există posibilitatea ca apărarea și securitatea națională să fie periclitate major.

Astfel, potrivit proiectului, Centrul Național Militar de Comandă va prelua atribuțiile Marelui Cartier General, iar structura organizatorică și atribuțiile acestuia, pe timpul agresiunii armate, la instituirea stării de asediu, declararea stării de mobilizare sau a stării de război vor fi stabilite prin hotărârea Consiliului Suprem de Apărare a Țării.

Funcționarea Centrului Național Militar de Comandă pe timp de pace, ca nucleu în compunerea Ministerului Apărării Naționale, va fi capabilă să asigure condițiile optime de atingere a capacității operaționale complete a Centrului Național Militar de Comandă la război.

Vă mulțumesc, domnule secretar de stat.

Din partea comisiei sesizate în fond, domnul Canacheu, președintele Comisiei pentru apărare, ordine publică și siguranță națională.

Domnule președinte, ascultăm punctul de vedere al comisiei.

## Bună ziua!

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință. Comisia a fot sesizată pentru raport.

Consiliul Suprem de Apărare a Țării a avizat acest proiect de lege, cu modificarea art. 8.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea art. 8 din Legea nr. 45/1994, în sensul preluării atribuțiilor Marelui Cartier General de către Centrul Național Militar de Comandă.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor organice, potrivit prevederilor art. 73 și ale art. 118 alin. (1) din Constituția României, republicată.

La lucrări au fost prezenți 23 de deputați din totalul de 24 de membri.

Raportul comisiei a fost adoptat cu unanimitate de voturi. Potrivit prevederilor art. 75 din Constituția României, republicată, și ale art. 92 alin. (8) pct. 2 lit. j) din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, Camera Deputaților este primă Cameră sesizată.

În ședința din 8 septembrie 2009, în urma dezbaterii, membrii comisiei au hotărât să supună plenului Camerei Deputaților adoptarea proiectului de lege, cu modificări, după cum urmează: avem amendamentele admise, amendamente ale comisiei și un amendament respins.

Vă propunem timpii de dezbatere: trei minute pentru dezbateri generale și un minut pentru amendamente.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Nu supun timpii spre aprobare.

Nu suntem în procedură de urgență. În consecință, timpii sunt nelimitați.

Dacă din partea grupurilor parlamentare dorește cineva să ia cuvântul?

Dacă nu, stimați colegi, vă rog să fiți de acord să trecem la dezbaterea proiectului de lege pe articole, așa cum comisia sesizată în fond ni l-a prezentat în raportul despre care a făcut vorbire președintele.

Dacă la poziția 2 din raport există intervenții?

Poziția 3? Nu avem intervenții.

Poziția 4? Nu avem intervenții.

Stimați colegi, proiectul de lege rămâne pentru votul final de la ora 12.30.

Punctul 12 pe ordinea de zi, Proiectul de lege pentru acceptarea amendamentelor la Statutul Fondului Monetar Internațional, propuse și aprobate de Consiliul Guvernatorilor Fondului Monetar Internațional, prin Rezoluția nr. 63-2 pentru perfecționarea sistemului de vot și a reprezentativității în cadrul Fondului Monetar Internațional, la Washington la data de 28 aprilie 2008, și, respectiv, prin Rezoluția nr. 63-3 pentru extinderea autorității investiționale a Fondului Monetar Internațional, la Washington la data de 5 mai 2008.

Rugăm, din partea inițiatorului, pe distinsa noastră secretar de stat, Grațiela Iordache.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor deputați,

Prezentul proiect de lege are ca scop principal exprimarea consimțământului României, în calitatea sa de membru al instituției financiare internaționale Fondul Monetar Internațional, în ceea ce privește acceptarea amendamentelor la statutul acestei instituții, propuse prin Rezoluția 63-2 din 28 aprilie 2008 și prin Rezoluția 63-3 din 5 mai 2008 ale Consiliului Guvernatorilor Fondului Monetar Internațional.

Efectele implementării pachetului de reformă, a cotelor și puterii de vot la Fondul Monetar Internațional, precum și a reformei financiare în cadrul Fondului Monetar Internațional, respectiv noul model de venituri și noul buget pe termen mediu, sunt următoarele: 1. un transfer al ponderii puterii de vot de la țările dezvoltate către țările în curs de dezvoltare, de aproximativ 2,7%;

2. o creștere a cotelor pentru 54 de țări din totalul de 185 de țări membre ale Fondului Monetar Internațional;

3. decizia triplării voturilor de bază, astfel ca numărul țărilor a căror putere de vot crește să ajungă la 135;

4. extinderea autorității investiționale a Fondului Monetar Internațional;

5. vânzarea unei părți limitate din aurul deținut; și

6. stoparea subvenționării încrucișate a pachetului Poverty Reduction and Growth Facility.

Pentru România, efectele aplicării actualului pachet de reformă sunt următoarele: creșterea cotei calculate de la 0,248 la 0,302 – deci un plus de 0,054 –, scăderea ponderii cotei în total cote de la 0,482 la 0,432 și scăderea puterii de vot de la 0,483 procente la 0,438 procente.

Proiectul de act normativ nu are impact asupra bugetului și nu prezintă incidențe cu acquis-ul comunitar.

Respectivele amendamente au fost deja aprobate sau sunt în curs de aprobare în toate statele membre ale Uniunii Europene.

Procedurile de adoptare a amendamentelor la Statutul Fondului Monetar Internațional implică, ulterior aprobării lor de către Consiliul Guvernatorilor, etapă încheiată prin emiterea celor două rezoluții mai sus amintite, parcurgerea unor etape legislative la nivelul fiecărei țări membre, adică adoptarea unei legi, decret sau alt gen de reglementare de către o autoritate competentă, urmată de comunicarea de acceptare către Fondul Monetar Internațional.

Vă mulțumesc, doamnă secretar de stat.

Din partea comisiei sesizate în fond, domnule vicepreședinte, vă rog să aveți bunăvoința de a prezenta punctul de vedere al comisiei.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Raport asupra proiectului de lege prezentat de inițiator, Guvernul.

La întocmirea raportului s-a avut în vedere avizul Consiliului Legislativ.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare, potrivit art. 76 din Constituția României, republicată.

La dezbaterea proiectului de lege a participat, în conformitate cu prevederile art. 54 și 55 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, doamna Grațiela Iordache, secretar de stat la Ministerul Finanțelor Publice.

La lucrările comisiei au participat 29 de deputați din totalul celor 32 de membri ai comisiei.

Raportul comisiei a fost adoptat cu unanimitate de voturi. Proiectul de lege, potrivit art. 75 din Constituția României, republicată, și art. 92 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, este de competența decizională a Senatului, Camera Deputaților fiind prima Cameră sesizată.

Comisia propune supunerea spre dezbaterea și adoptarea plenului Camerei Deputaților a proiectului de lege în forma prezentată de inițiator.

Mulțumesc.

## Mulțumesc, domnule vicepreședinte.

Dacă din partea grupurilor parlamentare dorește cineva să ia cuvântul?

În aceste condiții, întrucât nu dorește nimeni să intervină, vă rog, domnilor colegi și doamnelor colege, să constatați că sunt îndeplinite condițiile prevăzute în art. 106, în sensul că raportul nu cuprinde amendamente admise și respinse și, în consecință, dezbaterea pe articole se consideră a fi avut loc.

Proiectul de lege rămâne pentru votul final de astăzi.

Continuăm dezbaterile noastre cu punctul 13, Proiectul de lege pentru ratificarea Acordului de garanție semnat între Statele membre ale Uniunii Europene și Banca Europeană de Investiții privind împrumuturile care vor fi acordate de către Banca Europeană de Investiții pentru proiectele de investiții din statele membre ale Grupului statelor din Africa, Caraibe și Pacific și din Țările și Teritoriile de peste mări, precum și a Acordului privind administrarea arieratelor, semnat între statele membre ale Uniunii Europene și Banca Europeană de Investiții privind procedurile de plată și rambursare în cadrul Garanțiilor Statelor Membre în favoarea Băncii Europene de Investiții, semnate de către România la Luxemburg în ziua de 21 octombrie 2008.

Din partea inițiatorului, o rog să ia cuvântul pe doamna secretar de stat Grațiela Iordache.

Mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor deputați,

Acordurile menționate reglementează garanția de 75% pe care statele membre ale Uniunii Europene o acordă către Banca Europeană de Investiții, aferentă creditelor neperformante, acordate din resurse financiare proprii ale BEI pentru finanțarea unor proiecte din state precum Africa, Caraibe și Pacific și din Țările și Teritoriile de peste mări, derulate în contextul Acordului Cotonou 2.

Concret, statele membre contribuie la acoperirea pierderilor pe rezultate din împrumuturile neperformante acordate de bancă pentru finanțarea unor operațiuni în contextul acestui acord, contribuția fiecărui stat membru fiind proporțională cu cotă de subscriere la capitalul social al băncii. În cazul României, capitalul subscris la Banca Europeană de Investiții este de 1.217.626.000, adică aproximativ 0,52%.

Necesitatea semnării acordurilor din partea României derivă din necesitatea conformării cu actele normative comunitare, care reglementează cooperarea financiară dintre statele membre ale Uniunii Europene și statele din Africa, Caraibe și Pacific, precum și Țările și Teritoriile de peste mări, pe de altă parte, și această cooperare datează încă din 1959, fiind reglementată prin zece acorduri și convenții.

Influențele față de bugetul de stat ale prezentului act normativ sunt determinate de cota de deținere a României din capitalul social al BEI, adică 0,52%. În funcție de acest procent, Banca Europeană de Investiții a transmis încă din data de 29 mai 2008, reconfirmată printr-o altă notificare din 28 aprilie 2009, următoarele sume posibile a fi plătite în cazul României.

Astfel, pentru anul 2009: 170.000 de euro; pentru anul 2010: 330.000 de euro; pentru anul 2011: 560.000 de euro; pentru anul 2012: 80.000 de euro; pentru anul 2013: 1.190.000 de euro.

Proiectul de act normativ a fost inițiat ca urmare a prevederilor legale existente la nivelul Uniunii Europene aferente Acordului de la Cotonou.

Față de cele de mai sus, Ministerul Finanțelor Publice propune și susține în numele Guvernului adoptarea prezentului act normativ.

Mulțumesc și eu, doamnă secretar de stat.

Din partea comisiei sesizate în fond, vicepreședintele Comisiei pentru buget, finanțe.

Domnule deputat, aveți cuvântul.

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Raport asupra proiectului prezentat de inițiator.

La întocmirea raportului s-au avut în vedere avizele favorabile ale Comisiei pentru politică externă și Consiliului Legislativ.

Proiectul de lege, potrivit art. 75 din Constituția României, republicată, și art. 92 din Regulamentul Camerei Deputaților, este de competența decizională a Senatului.

În raport de obiectul și conținutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

La lucrările comisiei au participat 29 de deputați, din totalul de 32 de membri ai comisiei.

La dezbaterea proiectului de lege a participat, în conformitate cu prevederile art. 54 și 55 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, doamna Iordache Grațiela, secretar de stat la Ministerul Finanțelor Publice.

Raportul comisiei a fost adoptat cu unanimitate de voturi.

Comisia propune spre dezbaterea și adoptarea plenului Camerei Deputaților proiectul de lege în forma prezentată de Guvern.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc, domnule vicepreședinte.

Dacă din partea grupurilor parlamentare dorește cineva să ia cuvântul? Nu există doritori.

Stimați colegi, sunt și în această situație îndeplinite condițiile prevăzute de art. 106 din regulament.

În consecință, proiectul de lege rămâne pentru votul final de astăzi.

Continuăm dezbaterile noastre cu punctul 14, Proiectul de lege pentru ratificarea Acordului încheiat prin schimb de note verbale efectuat între Ministerul Afacerilor Externe al României și Ministerul Afacerilor Externe al Republicii Ungare, la 25 septembrie 2008 și 10 aprilie 2009, privind modificarea și completarea Convenției consulare dintre Republica Socialistă România și Republica Populară Ungaria, semnată la București la 28 noiembrie 1973.

Din partea Ministerului Afacerilor Externe o avem prezentă pe doamna secretar de stat Natalia Intotero, pe care o rog să exprime punctul de vedere al inițiatorului.

Doamnă ministru, aveți cuvântul.

## **Doamna Natalia Elena Intotero** – _secretar de stat_

_în Ministerul Afacerilor Externe_ **:**

Vă mulțumesc.

Domnule președinte de ședință, Doamnelor și domnilor deputați,

Vă rugăm să adoptați Legea pentru ratificarea Acordului încheiat prin schimb de note verbale efectuat între Ministerul Afacerilor Externe al României și Ministerul Afacerilor Externe al Republicii Ungare, la 25 septembrie 2008 și 10 aprilie 2009, privind modificarea și completarea Convenției consulare dintre Republica Socialistă România și Republica Populară Ungaria, semnată la București la 28 noiembrie 1973.

Această convenție nu prevedea și posibilitatea ca cele două părți contractante să poată înființa consulate onorifice pe teritoriul celeilalte părți contractante.

Convenția de la Viena cu privire la relațiile consulare stabilește, de altfel, la art. 68, caracterul facultativ al instituției funcționarilor consulilor onorifici. Fiecare stat este liber să hotărască dacă va numi sau nu va numi funcționari consulari onorifici.

La inițiativa Ministerului Afacerilor Externe al României, s-a transmis Ministerului Afacerilor Externe al Republicii Ungaria o notă verbală, la 25 septembrie 2008, prin care s-a propus ca cele două părți contractante să fie autorizate să stabilească posturi consulare conduse de funcționari consulari onorifici pe teritoriul celeilalte părți contractante, în condițiile prevederilor relevante ale Capitolului III din Convenția de la Viena din 24 aprilie 1963 cu privire la relațiile consulare.

Mulțumesc, doamnă secretar de stat.

Din partea comisiei sesizate în fond, domnul președinte Loți Borbély.

Domnule deputat, aveți cuvântul.

Domnule vicepreședinte Nelu Oltean, vă mulțumesc.

Acest raport se referă la Proiectul de lege pentru ratificarea Acordului încheiat prin schimb de note verbale efectuat între Ministerul Afacerilor Externe al României și Ministerul Afacerilor Externe al Republicii Ungare, la 25 septembrie 2008 și 10 aprilie 2009, privind modificarea și completarea Convenției consulare dintre Republica Socialistă România și Republica Populară Ungaria, semnată la București la 28 noiembrie 1973.

Era și timpul să se schimbe această convenție, după 19 ani de la schimbarea regimurilor comuniste. Totul este bine când se termină cu bine.

Deci, conform acestei schimbări de convenții, pot cele două state să numească consuli onorifici și chiar că e și nevoie, pentru că e o țară importantă pentru noi și Ungaria și evident că ne dorim să fie cât mai mulți consuli onorifici din partea celor două țări, ca să reprezinte interesele comune pe care le avem.

Deci, din acest punct de vedere, a fost avizul favorabil, evident, din partea comisiei.

Am primit avizele favorabile din partea Consiliului Legislativ, a Comisiei juridice, de disciplină și imunități și susținem, în unanimitate, aprobarea acestui proiect de lege. Vă mulțumesc, domnule vicepreședinte.

Vă cer scuze, domnule secretar de stat. E-n regulă! Domnul secretar de stat Dan Cârlan, din partea Ministerului Mediului.

**Domnul Dan Cârlan –** _secretar de stat în Ministerul Mediului_ **:**

## Mulțumesc frumos.

Doamnelor și domnilor deputați,

România a devenit parte la Convenția privind evaluarea impactului asupra mediului în context transfrontieră, adoptată la Espoo la 25 februarie 1991.

În baza convenției, s-a elaborat Protocolul privind evaluarea strategică de mediu la Convenția privind evaluarea impactului asupra mediului în context transfrontieră. Acesta a fost semnat de un număr de 38 de state.

Prin ratificarea protocolului se asigură un nivel înalt de protecție a mediului, precum și integrarea considerentelor cu privire la mediu și sănătate în pregătirea și adoptarea anumitor planuri și programe.

Se permite, totodată, publicului din zonele posibil afectate să participe la procedurile relevante de evaluare cu privire la planurile și programele propuse.

Ratificarea Protocolului privind evaluarea strategică de mediu la Convenția privind evaluarea impactului asupra mediului în context transfrontieră vine în completarea obiectivului Hotărârii Guvernului nr. 1.076/2004, prin luarea în considerare în întregime a aspectelor de mediu și sănătate în procesul de pregătire atât a planurilor și programelor, cât și a politicilor și legislației.

Mulțumesc domnului secretar de stat Dan Cârlan din partea Ministerului Mediului.

Din partea comisiei sesizate în fond, domnule deputat, aveți cuvântul pentru prezentarea raportului Comisiei pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic.

Domnule președinte, mulțumesc și eu pentru raportul prezentat.

Dacă din partea grupurilor parlamentare dorește cineva să ia cuvântul?

Dacă nu, proiectul de lege rămâne pentru votul final, întrucât sunt îndeplinite condițiile prevăzute în art. 106 din Regulamentul Camerei Deputaților.

Următorul proiect de lege pe de ordinea de zi, punctul 15, este cel care se referă la ratificarea Protocolului privind evaluarea strategică de mediu, deschis spre semnare la Kiev la 21–23 mai 2003 și semnat de România la 21 mai 2003, la Convenția privind evaluarea impactului asupra mediului în context transfrontieră, adoptată la Espoo la 25 februarie 1991.

Din partea inițiatorului?

Domnul secretar de stat Marin Anton.

Dan Cârlan, cu voia dumneavoastră, domnule președinte.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

La întocmirea raportului, comisia a avut în vedere avizul favorabil al Consiliului Legislativ, avizul favorabil al Comisiei pentru politică externă, avizul favorabil al Comisiei juridice, de disciplină și imunități.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare ratificarea Protocolului privind evaluarea strategică de mediu, semnat la Kiev la 21–23 mai 2003.

Comisia propune plenului Camerei Deputaților aprobarea proiectului de lege în forma prezentată de Guvern.

Raportul comisiei a fost adoptat cu unanimitate de voturi. Mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu, domnule deputat.

Dacă grupurile parlamentare doresc să-și exprime un punct de vedere față de proiectul a cărui dezbatere are loc? Nu avem. Atunci, domnilor și doamnelor deputați, proiectul de lege rămâne pentru votul final, condițiile prevăzute în art. 106 din regulament fiind, de asemenea, îndeplinite și aici.

Următorul proiect pe ordinea de zi este cel de la punctul 16, care se referă la ratificarea Amendamentului nr. 1 convenit prin schimbul de scrisori semnate la Londra la 29 ianuarie 2009 și la București la 17 martie 2009, între Guvernul României și Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare, la Acordul de Împrumut dintre România și Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare pentru finanțarea Proiectului de modernizare a rețelei energetice feroviare, semnat la București la 19 decembrie 2005.

Din partea inițiatorului, domnul secretar de stat Anton, Marin Anton. **Domnul Marin Anton** – _secretar de stat în Ministerul Transporturilor și Infrastructurii_ **:**

Mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor deputați,

Prin Legea nr. 211 din 24 mai 2006 a fost ratificat Acordul de împrumut dintre România și Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare pentru finanțarea Proiectului de modernizare a rețelei energetice feroviare.

Pentru implementarea acestui proiect, a fost desemnată Societatea Comercială de Electrificare CFR – SA ca agenție de implementare.

Prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 169/2008 a fost majorată contribuția României la realizarea investițiilor finanțe prin împrumut extern cu suma de 10.000.085 euro, fiind repartizați astfel: pentru componenta A, 8 milioane de euro, pentru componenta B, 2,85 milioane de euro.

Prin prezenta lege se supune spre aprobare: 1 – extinderea datei limită de tragere de la 1 septembrie 2009 la 31 decembrie 2010; 2 – modificarea procentelor ce urmează a fi finanțate conform anexei A a acordului de împrumut; și 3 – relocarea comisionului inițial de 225.000 de euro, plătit de la bugetul de stat către componenta A a proiectului. Mulțumesc.

Mulțumesc, domnule secretar de stat.

Din partea comisiei sesizate în fond, domnule vicepreședinte de serviciu, vă rog să poftiți la microfon pentru a prezenta raportul comisiei.

Mulțumesc, domnule președinte de serviciu. Raport asupra proiectului de lege inițiat de Guvern.

La întocmirea raportului s-au avut în vedere avizele favorabile ale Comisiei pentru politică externă și Consiliului Legislativ.

Proiectul de lege, potrivit art. 75 din Constituția României, republicată, și art. 92 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, este de competența decizională a Senatului.

În raport de obiectul și conținutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

La lucrările comisiei au participat 29 de deputați din totalul de 32 de membri ai comisiei.

La dezbaterea proiectului de lege a participat, în conformitate cu prevederile art. 54 și 55 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, doamna Iordache Grațiela, secretar de stat la Ministerul Finanțelor Publice.

Raportul comisiei a fost adoptat cu unanimitate de voturi. Comisia propune spre dezbaterea și adoptarea plenului Camerei Deputaților proiectul de lege în forma prezentată de Guvern.

Mulțumesc.

## Mulțumesc, domnule vicepreședinte.

Dacă din partea grupurilor parlamentare dorește cineva să ia cuvântul?

Dacă nu, vă reamintesc că, în conformitate cu prevederile art. 106 din Regulamentul Camerei Deputaților, Camera, în plenul său, trece la dezbatere pe articole a unui proiect de lege numai în situația în care raportul cuprinde amendamente admise sau respinse. Neavând asemenea amendamente, proiectul de lege se consideră adoptat.

Rămâne pentru votul final.

Următorul punct pe ordinea de zi, punctul 17, Proiectul de lege privind ratificarea Acordului de împrumut dintre România, reprezentată de Ministerul Economiei și Finanțelor (Împrumutat), și KfW, Frankfurt pe Main (KfW) pentru 8.000.000 euro, semnat la București la 31 iulie 2008 și, respectiv, la Frankfurt pe Main la 2 noiembrie 2007, pentru finanțarea Proiectului Promovarea întreprinderilor mici și mijlocii, etapa a IV-a.

Iertați-mă, doamnă secretar de stat din partea inițiatorului, Grațiela Iordache.

Mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor deputați,

Prezentul act normativ are ca obiect ratificarea Acordului de împrumut care v-a fost menționat.

Creditul, în sumă de 8 milioane de euro, acordat de Institutul de Credit pentru Reconstrucție Germania – KfW, care este ratificat prin prezentul act normativ, va fi utilizat pentru acordarea de împrumuturi întreprinderilor mici și mijlocii.

Condițiile financiare aplicabile creditului sunt: maturitate de 30 de ani, din care zece ani perioadă de grație, cu o dobândă fixă anuală de 2%; sumele se disponibilizează în Fondul Româno-German, cont de tip _revolving_ , al cărui titular este Ministerul Finanțelor Publice, deschis la o instituție de credit.

Managerul contului, KfW, a fost selectat și are următoarele atribuții: întocmirea evidenței contabile a fondurilor; administrarea lichidităților existente în cadrul Fondului Româno-German, în numele Ministerului Finanțelor Publice, și efectuarea de raportări; urmărirea asigurării surselor și lichidităților necesare acoperirii serviciului datoriei publice; efectuarea plăților la extern și asigurarea recuperării sumelor datorate în caz de neplată.

Acesta este remunerat – în speță, managerul fondului – cu o taxă anuală al cărei nivel este stabilit prin intermediul unui acord de management. Analiza impactului bugetar, plata serviciului datoriei publice, respectiv rambursarea creditului, achitarea dobânzilor, comisioanelor și a altor costuri aferente va fi efectuată de către managerul proiectului din Fondul RomânoGerman.

Suma împrumutului poate fi utilizată până în anul 2010.

Față de cele de mai sus, Ministerul Finanțelor Publice propune și susține, în numele Guvernului, adoptarea actului normativ.

Vă mulțumesc.

Din partea comisiei sesizate în fond, domnul vicepreședinte, din nou la microfon, vă rog.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Raport asupra proiectului de lege prezentat de inițiator. La întocmirea raportului s-a avut în vedere avizul Consiliului Legislativ.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare, potrivit art. 76 din Constituția României, republicată.

La dezbaterea proiectului de lege a participat, în conformitate cu prevederile art. 54 și 55 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, doamna Grațiela Iordache, secretar de stat la Ministerul Finanțelor Publice.

La lucrările comisiei au participat 29 de deputați din totalul de 32 de membri ai comisiei.

Raportul comisiei a fost adoptat cu unanimitate de voturi. Proiectul de lege, potrivit art. 75 din Constituția României, republicată, și art. 92 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, este de competența decizională a Senatului, Camera Deputaților fiind prima Cameră sesizată.

Comisia propune supunerea spre dezbaterea și adoptarea plenului Camerei Deputaților a proiectului de lege în forma prezentată de inițiator.

Vă mulțumesc.

## Mulțumesc, domnule vicepreședinte.

Dacă din partea grupurilor parlamentare dorește cineva să ia cuvântul?

Domnul deputat din partea Grupului parlamentar al minorităților naționale, Ovidiu Ganț.

## Vă mulțumesc, domnule președinte.

## Doamnelor și domnilor colegi,

Salutăm ratificarea acestui acord. E o dovadă în plus că Germania ne stă alături în aceste momente grele de criză și banii pentru IMM-uri sunt foarte bine-veniți.

Mai salut și faptul că, la nivelul Camerei Deputaților, ne-am mișcat foarte repede și am adus acest proiect în plen. Mulțumesc colegilor din comisie pentru acest lucru.

Sper ca la Senat lucrurile să meargă la fel de repede, eventual o procedură de urgență n-ar fi greșită, astfel încât banii să ajungă cât mai repede la potențialii beneficiari.

Este, dacă vreți, o dovadă în plus că, deși autoritățile de la București nu consideră Germania ca partener strategic al

României, această țară ne stă alături și probabil că ar merita reconsiderată această poziție.

Nu pot însă să nu observ, stimată doamnă secretar de stat, că, în ce privește acordurile cu KfW – Frankfurt pe Main, aveți restanțe mari la nivelul Ministerului de Finanțe. Este vorba despre contractul dintre această bancă și municipalitatea timișoreană, prin care 2 milioane de euro ne sunt acordate ca grant și 3 milioane, în termeni absolut excepționali, pentru 30 de ani.

Birocrații de la nivelul ministerului tergiversează acest contract, care face parte din acordul de sprijin financiar pe 2005, doamnelor și domnilor deputați, pe 2005, pe care l-am ratificat anul trecut în noiembrie și care nici până în ziua de astăzi nu a fost semnat.

În consecință, doamnă secretar de stat, vă rog să faceți uz dumneavoastră, respectiv domnul ministru Pogea, de autoritatea cu care ați fost învestiți și să-i determinați pe funcționarii din minister să pună capăt acestei stări absolut anormale.

Sunt bani de care ne-am putea bucura pentru renovarea clădirilor istorice din frumosul oraș Timișoara și la care nu avem acces din cauza acestei birocrații excesive.

Vă rog să luați această rugăminte cu dumneavoastră și să semnăm în această toamnă acest contrat.

Vă mulțumesc frumos.

Mulțumesc, domnule președinte.

Vă rog, din partea Grupului parlamentar al Partidului Național Liberal.

Domnule deputat, aveți cuvântul.

## Domnule președinte, Stimați colegi,

Partidul Național Liberal susține acest proiect de lege, chiar salutăm inițiativa. În schimb, solicit celor două ministere, Ministerul de Finanțe și Ministerul IMM-urilor, să ia măsuri asiguratorii, astfel încât sectorul privat să beneficieze, într-adevăr, de facilitățile acestui credit. Având în vedere că suma va fi gestionată de către băncile comerciale, așa cum am vorbit și la comisie cu reprezentantul IMM-urilor, dorim să fim siguri ca, prin marja de risc pe care băncile din România o impun, nu cumva sectorul privat să fie în situația de a beneficia de aceste fonduri tot cu credite de 7–8%.

Dorim ca, într-adevăr, acest ajutor să ajungă și să-și atingă scopul și nu doar noi să votăm aceste facilități, iar beneficiarul final, sectorul privat, să nu beneficieze de el. Mulțumesc.

Mulțumesc, domnule deputat.

Dacă din partea altor grupuri mai dorește cineva? Dacă nu, doamnă secretar de stat, vă rog să dați replica necesară sau informația necesară antevorbitorului.

Mulțumesc, domnule președinte.

Nu doresc să fie o replică. Doresc doar să-i comunic domnului deputat din partea minorităților, dacă am înțeles bine, că este cazul să-și adreseze rugămințile și observațiile către autoritățile administrative locale de la Timișoara. Poate dânsul nu este informat, dar acum două săptămâni a fost prezent reprezentantul Fondului româno-german de garantare și s-a constatat că toată documentația tehnică, care trebuia făcută de către autoritatea locală, nu a fost întocmită.

Vă rugăm ca și documentarea dumneavoastră, și observațiile, și rugămințile să le adresați celor într-adevăr vinovați de această întârziere.

Vă mulțumesc mult de tot.

Mulțumesc, doamnă secretar de stat.

Nemaiexistând alte intervenții la dezbateri generale, proiectul de lege rămâne pentru votul final, fiind îndeplinite condițiile prevăzute de art. 106 din Regulamentul Camerei Deputaților.

Continuăm cu punctul 18, Proiectul de lege privind regimul armelor, dispozitivelor militare și munițiilor deținute de Ministerul Apărării Naționale și de forțele armate străine pe teritoriul României.

Din partea inițiatorului, domnul secretar de stat Dan Tătaru, vă rog să exprimați punctul de vedere al Ministerului Apărării Naționale.

Domnule președinte,

## Doamnelor și domnilor deputați,

Actul normativ care stabilește la nivel național categoriile de arme și muniții, precum și condițiile în care acestea pot fi deținute, purtate și folosite, este reprezentat de Legea nr. 295/2004 privind regimul armelor și munițiilor, cu modificările și completările ulterioare.

În temeiul art. 6 alin. (1), regimul deținerii, portului, utilizării și operațiunilor cu arme și dispozitivele militare se stabilește prin legi speciale. De asemenea, potrivit art. 129 alin. (1) al aceluiași act normativ, prin lege specială urmează a se reglementa și regimul juridic al deținerii, portului și folosirii armelor și munițiilor de către membrii forțelor armate străine staționate pe teritoriul României.

Având în vedere prevederile art. 6 alin. (1) și ale art. 129 alin. (1), precum și particularitățile atribuțiilor ce revin Armatei Române potrivit Programului de activitate al CSAT pentru anul 2007, Ministerul Apărării Naționale a fost desemnat să elaboreze reglementările speciale, în sensul celor prezentate.

Ca urmare, la nivelul instituțiilor militare, a fost întocmit Proiectul de lege privind regimul armelor, dispozitivelor militare și munițiilor deținute de Ministerul Apărării Naționale și de forțele armate străine staționate pe teritoriul României, demers legislativ prin intermediul căruia se intenționează crearea unui cadru juridic modern, în măsură să răspundă actualelor cerințe ale organismului militar și, totodată, în consonanță cu cele conținute de actele normative internaționale.

Proiectul de act normativ conține în principal secțiuni care tratează următoarele aspecte: deținerea și portul armelor și munițiilor, folosirea armelor, dispozitivelor militare și munițiilor pentru antrenament, paza și protecția obiectivelor militare și a persoanelor, uzul de armă pe timp de pace pe teritoriul spațiului național, utilizarea forței de către personalul Ministerul Apărării Naționale în afara teritoriului statului român, în operațiuni internaționale, altele decât conflictele armate și misiuni de impunere a păcii, operațiuni cu arme și muniții, regimul juridic al armelor de foc și munițiilor de serviciu deținute de membrii forțelor armate străine staționate în condițiile legii pe teritoriul României.

Mulțumesc, domnule secretar de stat.

Din partea comisiei sesizate în fond, domnul președinte Canacheu este rugat să prezinte raportul comisiei.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Raport asupra Proiectului de lege privind regimul armelor, dispozitivelor militare și munițiilor deținute de Ministerul Apărării Naționale și de forțele armate străine pe teritoriul României.

Comisia a fost sesizată pentru raport la acest proiect. Consiliul Legislativ a avizat favorabil proiectul de lege. De asemenea, Comisia juridică, de disciplină și imunități a emis un aviz favorabil la acest proiect de lege.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare aplicarea prevederilor art. 6 alin. (1) din Legea nr. 295/2004 privind regimul armelor și munițiilor care prevede că regimul deținerii, portului, utilizării și operațiunilor cu arme și dispozitive militare se stabilește prin legi speciale, precum și cele ale art. 129 alin. (1) din aceeași lege, potrivit căreia regimul juridic al armelor de foc și munițiilor de serviciu deținute de membrii forțelor armate străine staționate în condițiile legii pe teritoriul României se reglementează prin lege specială.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor organice.

La dezbateri au participat, în conformitate cu prevederile art. 54 și 55 din Regulamentul Camerei Deputaților, domnii Dan Tătaru, secretar de stat, și alți colaboratori din cadrul Ministerului Apărării.

La ședința comisiei au fost prezenți 22 de deputați din totalul de 24 de membri.

Potrivit prevederilor art. 75 din Constituția României, republicată, și ale art. 92 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, Camera Deputaților este Cameră decizională.

Senatul, în ședința din 9 iunie 2009, a adoptat acest proiect de lege.

În urma dezbaterii în ședințele din 2 și 8 septembrie 2009, cu unanimitate de voturi, comisia propune plenului adoptarea, cu modificări, a acestui proiect de lege.

Aveți în anexă, domnule președinte, amendamentele adoptate și convenite și cu inițiatorul.

Vă mulțumim.

Mulțumesc, domnule președinte.

Dacă din partea grupurilor parlamentare dorește cineva să ia cuvântul la dezbateri generale?

Nu avem doritori.

Intrăm în dezbaterea proiectului de lege.

Dacă la titlul legii există observații? Nu.

La punctul 2 din raport, poziția 3, poziția 4, poziția 5, poziția 6, pozițiile 7, 8, 9, 10, 11, 12, 13, nu avem amendamente, de asemenea.

La poziția 14 dacă există intervenții? Nu.

Poziția 15, pozițiile 16, 17, 18, 19, 20, 21, 22, 23, 24, 25, 26, 27, 28, poziția 29, poziția 30 din raport, poziția 31, poziția 32, pozițiile 33, 34, 35, 36, 37, 38, 39, 40, 41, 42, pozițiile 43, 44, 45, 46, 47?

Dezbaterea pe articole a luat sfârșit.

Proiectul de lege rămâne pentru votul final, la ora 12.30. Următorul proiect de lege, poziția 19 din ordinea de zi, Propunerea legislativă Legea comercializării produselor agroalimentare.

Dacă din partea inițiatorului dorește cineva să ia cuvântul?

Nu avem.

Din partea comisiei sesizate în fond, domnul președinte Valeriu Tabără, președintele Comisiei pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii specifice.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimate colege,

## Stimați colegi,

Vă prezint raportul înlocuitor asupra Propunerii legislative la Legea comercializării produselor agroalimentare.

Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii specifice a fost sesizată spre dezbatere în fond cu Propunerea legislativă Legea comercializării produselor agroalimentare, transmisă la comisie cu nr. 24400 din 18.06.2009.

În ședința din data de 7.09.2009, plenul Camerei Deputaților a hotărât retrimiterea la comisie a proiectului de lege, în vederea întocmirii unui raport înlocuitor.

Propunerea legislativă are ca obiect de activitate stabilirea statutului juridic al comerciantului de produse agroalimentare și condițiile de exercitare a activității de comercializare a produselor agricole, prin asigurarea unei libere concurențe între producătorii, distribuitorii și comercianții de produse agroalimentare, printr-o echilibrare a raporturilor comerciale

dintre furnizori și marile lanțuri de magazine, în scopul realizării transparenței constituirii veniturilor pe filiera acestor produse de la producător la comerciant, în beneficiul consumatorilor.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

Raportul comisiei a fost adoptat în unanimitate în ședința din 8 septembrie 2009.

Propunerea legislativă este de competența decizională a Camerei Deputaților.

Comisia propune admiterea, cu modificări și completări, a propunerii legislative.

Mulțumesc.

Mulțumesc, domnule președinte.

Dacă din partea grupurilor parlamentare dorește cineva să intervină la dezbateri generale?

Domnul deputat Kelemen, din partea Grupului parlamentar al UDMR.

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Aveți în față o lege deosebit de importantă și deosebit de mult așteptată atât de producători, cât și de comercianți. Cred că această lege va face un pic de ordine în ceea ce privește valorificarea produselor agroalimentare. Deci este o lege deosebit de importantă.

În ultimii ani am asistat atât la criticile producătorilor, cât și ale comercianților, deci este chiar timpul să facem un pic de ordine în acest sector.

Grupul parlamentar al UDMR va vota această lege și vom interveni, de asemenea, la câteva probleme punctuale, când vom avea discuțiile pe articole.

Mulțumesc, domnule deputat Kelemen.

Din partea Grupului parlamentar al Partidului Democrat Liberal, domnul deputat Valeriu Tabără.

## Domnule președinte,

## Stimați colegi,

Membrii Grupului parlamentar al Partidului Democrat Liberal salută această inițiativă legislativă și faptul că ea reintră în dezbatere și probabil va avea și o finalitate prin votul colegilor sau al tuturor grupurilor parlamentare din Camera Deputaților.

Se știe că luna iunie, la sfârșitul sesiunii trecute, am făcut eforturi deosebite pentru ca această lege să fie trecută. Și am făcut eforturi chiar dacă legea nu îndeplinea toate condițiile, mă refer la conținut, nu la proceduri, prin faptul că erau câteva inexactități. Dar, aș vrea să fac precizarea și acum, așa cum am făcut-o și atunci, că blocarea legii sau faptul că legea nu a trecut la timp nu s-a datorat parlamentarilor, așa cum s-a acreditat ideea în câteva dezbateri televizate. Toate problemele legate de întârzierea unui astfel de act normativ se transferau în Camera Deputaților, respectiv în Parlamentul României, ca o chestiune absolut anormală.

Colegii deputați din Comisia pentru agricultură au dat curs revenirii și analizării acestui proiect de lege și considerăm că la această dată proiectul de lege îndeplinește absolut toate condițiile.

Aș vrea însă să fac precizarea și pentru colegii deputați, dar și pentru cei care s-au aplecat și au analizat aceste relații dintre producători și comercianți, aș vrea să spun că problemele rezolvate prin această lege nu sunt și cele rezolvate în marile lanțuri de magazine. Acolo încă sunt multe lucruri care se întâmplă și care sunt în detrimentul și al producătorilor care alimentează aceste lanțuri de magazine, și-mi asum absolut toată răspunderea la ceea ce spun acum, dar mai mult în detrimentul consumatorilor.

Și eu cred că în etapa următoare, pe lângă această lege, noi va trebui să revedem ceea ce înseamnă funcționarea acestor supermagazine, a acestor lanțuri care nu de puține ori instituie anumite monopoluri și au un anumit comportament nu numai față de producători și cei care furnizează produsele agroalimentare, dar mai ales față de consumatori, prin prețuri, și eu aș spune mai departe, chiar cu calități îndoielnice ale unor produse.

Mulțumesc foarte mult.

Mulțumesc, domnule președinte. Dacă mai sunt alte intervenții?

Din partea Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat, vă rog, domnule deputat.

Domnule președinte de ședință, Doamnelor și domnilor,

Atât ca inițiator, cât și ca reprezentant al Grupului PSD+PC, considerăm că este necesar să adoptăm această reglementare legislativă pentru a îmbunătăți relațiile comerciale dintre furnizori, comercianți și în favoarea consumatorilor.

Prin această lege sperăm să menținem și să diversificăm oferta de produse agroalimentare românești și valorificarea mai bună a potențialului de producție al agriculturii, în folosul consumatorilor români, să prevenim concurența neloială între marii și micii comercianți în comerțul cu produse alimentare, să realizăm accesul real al producătorilor și al altor categorii de furnizori de produse alimentare la consumatori, să stimulăm interesul mediului de afaceri pentru accesarea fondurilor unitare și realizarea de investiții în acest domeniu de activitate și, nu în ultimul rând, să asigurăm menținerea locurilor de muncă în acest important sector de producție.

Din acest motiv, Grupul parlamentar al PSD+PC va vota acest proiect de lege.

## Mulțumesc, domnule deputat.

Dacă nu mai sunt alte intervenții, trecem la dezbaterea proiectului de lege.

La titlul legii dacă sunt observații, poziția 1, din raport?

Nu sunt intervenții.

Poziția 2, poziția 3, poziția 4. Vă rog.

La poziția 4 avem, din partea Grupului parlamentar al UDMR, o intervenție.

Domnule deputat, aveți cuvântul.

Domnule președinte, Stimați colegi,

Am discutat și data trecută și probabil dintr-o eroare de dactilografiere la art. 4 alin. (2), poziția 12, „vânzare în pierdere”, a rămas sintagma „la preț egal”. Vreau să spun așa: „vânzare în pierdere înseamnă orice vânzare la un preț egal sau inferior costului de achiziție”.

Având în vedere că la alineatul anterior, la 11, la costul de achiziție prin definire s-au stabilit toate cheltuielile aferente, atunci, dacă vinzi la același preț, deci la preț egal, atunci nu este în pierdere. E o greșeală evidentă și sper să fie de acord comisia cu eliminarea cuvântului „egal”.

Și ar fi așa: „vânzare în pierdere – orice vânzare la un preț inferior costului de achiziție”.

Da.

Mulțumesc, domnule deputat.

Din partea comisiei, domnul președinte Valeriu Tabără.

De acord. Este o eroare, o scăpare din partea comisiei și cred că este bine să acceptăm propunerea și este foarte bine-venită, pentru că se clarifică problema în alineatul următor.

## **Domnul Ioan Oltean:**

Mulțumesc, domnule președinte. Domnilor colegi,

Art. 2 de la alin. (2), poziția 12, va avea următorul cuprins: „Vânzare în pierdere – orice vânzare la un preț inferior costului de achiziție”.

## Domnule președinte,

Măcar pentru procesul-verbal al ședinței, acest aspect pe care l-am votat mai înainte este de fond sau este greșeală de redactare? Pentru că nu putem accepta ca în plen să facem modificări de fond la un raport.

Vă rog să observați că este o eliminare, un amendament de formă, dacă vreți o corelare cu articolul de la poziția 11. Domnule deputat, vă rog.

Îmi cer scuze! După cunoștința mea, dacă nu este un amendament de eliminare respins, la amendamentele respinse din raport, înseamnă că plenul Camerei a făcut o modificare de fond, ceea ce este interzis prin regulament.

Soluția ar fi de retrimitere, dacă nu există o altă posibilitate regulamentară și, după cunoștințele mele, nu există.

Domnule deputat...

Cred că nu trebuie să creăm un precedent acum pentru că anumiți colegi au promis că va trece acest proiect. Și noi îl susținem, dar să nu susținem ceea ce este contra Regulamentului Camerei.

Numai puțin, haideți să fim consecvenți!

O dată că la poziția 4 din raport s-a votat. Am votat și poziția 5, iar dumneavoastră ați cerut cuvântul la poziția 6, domnule deputat. Deci, vă rog foarte mult, dumneavoastră să urmăriți dezbaterile și să interveniți acolo unde se fac amendamentele și unde suntem cu dezbaterea, și nu ulterior.

În asemenea condiții, domnule președinte, deoarece sunt inadvertențe la următoarele articole și deja colegul meu, domnul Lakatos, discuta această problemă în ceea ce privește – o să vedeți acolo – dobânda în cazul neexecutării obligațiilor contractuale, cred că soluția ar fi s-o retrimitem în comisie.

Să înțeleg că propuneți să retrimitem... n-am înțeles, raportul sau...?

Domnul președinte al comisiei sesizate în fond. Vă rog, punctul de vedere al dumneavoastră.

## Domnule președinte,

Am menționat aici, la intervenția colegului Lakatos de la UDMR, că, într-adevăr, este o scăpare, dar se face și o corelare cu articolul următor.

Nu cred că este necesară trimiterea la comisie pentru o astfel de modificare în plen. Ea nu încalcă și nu este o chestiune de fond aici, ci este o chestiune care, practic, se suprapune peste ceea ce înseamnă clarificat... o dublură, practic, o dublare, nu este ceva de fond, iar la celelalte articole, eu sper că vor intra în dezbatere, nu sunt nici amendamente admise, nici respinse. Putem să le dezbatem, să le supunem la vot, dar nu e cazul să retrimitem la comisie acest raport și acest proiect de lege. El a fost analizat. Pot

apărea în opinia unor colegi inadvertențe, e o altă chestiune, și, repet, nu este pentru trimis și comisia nu subscrie la retrimiterea la comisie.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Am rugămintea, stimați colegi, să urmărim cu atenție și să intervenim exact atunci când are loc dezbaterea pe articolele supuse atenției dumneavoastră.

- Continuăm dezbaterile.

- Înțeleg că la poziția 6 nu există intervenții. Poziția 7 din raport.

- Poziția 8, poziția 9, poziția 10, poziția 11 din raport, poziția

- 12, pozițiile 13, 14, 15, 16, 17, 18.

La poziția 18, domnul deputat Lakatos. Vă rog.

## Domnule președinte,

## Stimați colegi,

Eu nu sunt jurist și nu mă bag în problemele dacă creăm precedent sau nu creăm precedent, eu semnalez numai următorul lucru, ceea ce am semnalat și data trecută. La articolul anterior s-a stabilit clar: „În cazul neîndeplinirii sau îndeplinirii necorespunzătoare a unei obligații contractuale de către una din părți, acestea pot stabili în contract plata unor penalități de către partea în culpă, egale pentru părți, cuantumul acestora fiind negociat la data încheierii contractelor.” Este un lucru foarte clar, așa se obișnuiește în majoritatea actelor de vânzare-cumpărare, deci acte comerciale.

Acum, articolul despre care discutăm spune în felul următor: „În cazul în care plata nu se efectuează la termenul stabilit, debitorul este pus în întârziere, fără nicio altă formalitate, și plătește de la acel termen o penalitate zilnică...”, deci până aici este foarte corect și dacă ar fi rămas „conform contractului” sau „o penalitate legală” ar fi fost corect, dar zice așa: „...cu dublul dobânzii de referință a Băncii Naționale a României”.

Problema care este? Dacă cu un articol înainte le-am dat voie ca ei să stabilească cuantumul penalității, nu pot, cu un articol după aceea, să vin și să stabilesc care să fie acea penalitate. Deci este o contradicție între conținutul celor două articole. Propunerea simplă ar fi eliminarea sintagmei „dublul dobânzii de referință a Băncii Naționale a României”, întrucât cu un articol înainte ei s-au înțeles la cuantumul dobânzii. Însă cum trebuie procedat rămâne să hotărască plenul, rămâne la latitudinea dumneavoastră.

Vă mulțumesc.

## Mulțumesc, domnule deputat.

Domnule președinte al comisiei, vă rog, punctul de vedere al dumneavoastră.

## Domnule președinte, Stimați colegi,

Comisia își menține punctul de vedere în ce privește conținutul art. 10, având în vedere și motivația: „Este necesară impunerea unei penalități pentru a se asigura un cadru juridic imperativ părților contractante. În acest caz, penalitatea de întârziere nu se cumulează cu dobânda de referință a Băncii Naționale”. Și aceasta din urmă este folosită doar ca un sistem de referință. Or, aici se referă la întârzierea unor penalități stabilite prin contract.

Deci conținutul art. 10 l-am însușit prin vot și ni-l însușim și azi, în fața Camerei Deputaților.

Mulțumesc.

Domnule președinte,

Credeți-mă, vreau să susțin acest proiect de lege, dar de ce să pierdem timp, că ajunge la domnul președinte în Cotroceni, da, și consilierii de acolo o s-o retrimită în Parlament, și pierdeți timp.

Nu este mai bine ca într-o săptămână să corecteze comisia și să votăm, să iasă din Parlament, într-adevăr, o lege care este aplicabilă?

Deci propun retrimiterea acestui articol, să se pună de acord cu articolul anterior.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Eu supun totuși votului dumneavoastră propunerea de eliminare a textului.

Da.

Vă rog, domnule deputat. Pe procedură.

Cu tot respectul, domnule președinte, în raport nu aveți amendament respins cu privire la eliminarea acestor noțiuni, adică a părții... nu știu a câta din acest articol.

Ca o consecință, sunt două variante regulamentare: sau se retrimite acest articol la comisie, pentru a se dezbate și a se pune în concordanță cu articolul anterior, sau supuneți la vot doar efectiv, nu mai supuneți la vot, că nu există niciun amendament, n-aveți ce să supuneți la vot.

Rămâne textul comisiei.

## Mulțumesc, domnule deputat.

Îl întrebăm pe domnul deputat Lakatos dacă își menține poziția privind corelarea celor două articole.

Domnule deputat Lakatos, vă rog.

## Domnule președinte, Stimați colegi,

Contradicția dintre cele două articole este evidentă. Viceliderul are dreptate, pentru că nu se pot face amendamente de fond aici. Dacă considerăm că e bine să rămână un text de lege în care două articole se bat cap în cap, putem să votăm legea. Dacă dorim să eliminăm și să fie fără cusur proiectul de lege, se poate retrimite la comisie.

Eu, din start, am vrut numai să atrag atenția că cele două articole conțin lucruri diferite, deci se bat cap în cap. Dacă art. 9 lasă la voia părților stabilirea penalității iar art. 10 spune că acea penalitate să fie dublul dobânzii de referință a Băncii Naționale, aceste lucruri nu sunt compatibile unul cu celălalt.

Mulțumesc, domnule deputat.

O propunere concretă înțeleg că nu faceți.

În consecință, doamnelor și domnilor colegi, comisia menținându-și poziția, continuăm dezbaterea pe marginea proiectului de lege.

Vă rog să formulați propunerea, în mod expres, domnule vicelider, privind trimiterea acestui articol la comisia sesizată în fond.

## **Domnul Ioan Oltean:**

Mulțumesc, domnule deputat.

Doamnelor și domnilor colegi,

.

Punctul 20, Propunerea legislativă privind despăgubirea

persoanelor fizice care au constituit la Casa de Economii și Consemnațiuni – CEC depozite pe librete de economii cu dobândă, câștiguri și obligațiuni CEC cu câștiguri.

Dacă din partea inițiatorului este cineva? Nu avem inițiatorul prezent.

Din partea comisiei sesizate în fond?

Domnule deputat, vă rog să susțineți punctul de vedere al Comisiei pentru buget, finanțe și bănci.

Comisia susține raportul, domnule președinte.

Da.

Mulțumesc, domnule deputat.

Raportul comisiei sesizate în fond propune respingerea acestei inițiative legislative.

În atare situație, urmează să procedăm în conformitate cu prevederile art. 104 din regulament, potrivit cărora, dacă prin raportul comisiei sesizate în fond se propune respingerea proiectului de lege sau a inițiativei legislative, după încheierea dezbaterilor generale președintele poate propune trecerea la vot.

Vom vota la secțiunea vot final. Punctul 21, Proiectul de lege privind măsuri de diminuare a arieratelor persoanelor fizice și asociațiilor de proprietari. Dacă din partea inițiatorului există dorința de a-și susține inițiativa? Nu avem.

Din partea Comisiei pentru buget, finanțe, bănci? Domnule coleg, aveți cuvântul.

Comisiile reunite își mențin poziția.

Poziția comisiei sesizată în fond este cea de respingere. Fiind îndeplinite prevederile art. 104 din Regulamentul Camerei Deputaților, vă propun ca raportul de respingere să fie supus votului final.

Punctul 22, Proiectul de lege privind unele măsuri pentru realizarea unui mediu economic pentru producătorii români din acvacultură, comparabil cu mediul economic al producătorilor din acvacultura celorlalte state membre al Uniunii Europene.

Dacă din partea inițiatorilor dorește cineva?

Domnul deputat Valeriu Tabără, unul dintre inițiatorii acestui proiect de lege.

Mulțumesc, domnule deputat.

Raportul comisiei sesizate în fond este un raport de respingere.

Sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 104 din Regulamentul Camerei Deputaților, domnilor colegi. Domnule deputat, vă rog.

Domnule președinte, Comisiile își mențin propunerea de respingere.

Mulțumesc, domnule deputat.

Cele două comisii, vedeți, susțin respingerea.

În consecință, proiectul de lege... propunerea rămâne pentru votul final de astăzi, la ora 12.30.

Stimați colegi,

Am epuizat ordinea de zi.

Urmează o foarte scurtă pauză, înainte de a trece la ședința consacrată votului final.

Vă mulțumesc.

Domnule deputat, aveți cuvântul.

## PAUZĂ

Și în calitate de inițiator, dar și ca președinte al comisiei, susțin raportul de respingere și pentru pozițiile nr. 22 și 23, pentru că textele respective se regăsesc în noua Lege a pisciculturii și a acvaculturii care probabil săptămâna viitoare va fi aprobată de către Camera Deputaților.

Mulțumesc, domnule președinte al comisiei, domnule inițiator.

Proiectul de respingere rămâne pentru votul final de la ora 12.30.

Punctul 23, Propunere legislativă privind pescuitul și acvacultura.

Avem susținerea făcută de către președintele comisiei a raportului comisiei sesizate în fond, de respingere.

Avem și aici îndeplinite condițiile art. 104 din regulament. În consecință, propun ca această propunere să rămână pentru votul final de la ora 12.30.

Punctul 24, Propunerea legislativă privind transformarea cazărmilor dezafectate ale Ministerului Apărării Naționale în cămine studențești.

Dacă inițiatorii doresc să-și susțină proiectul? Domnul deputat Mircia Giurgiu, Grupul parlamentar al PD-L, deputat de Cluj.

Domnule deputat, aveți cuvântul în susținerea inițiativei.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Susțin raportul de respingere, fiindcă avem un proiect mult mai amplu, prin care am prevăzut acolo și transformarea în locuințe sociale, în grădinițe, în școli. Va fi un proiect mult mai bine făcut.

Mulțumesc.

* * * DUPĂ PAUZĂ

## **Domnul Ioan Oltean:**

Începem ședința pentru votul final.

Vă rog să vă pregătiți cartelele.

Rugăm aparatul tehnic să urmărească și să asigure o funcționare normală a votului electronic.

O să vă rog să facem prezența, să vedem dacă suntem în cvorum.

Vă rog să vă semnalați prezența, domnilor colegi.

Vă rugăm, stimați colegi, să facem o verificare a prezenței.

Domnilor colegi, facem prezența și vă rog să verificați dacă funcționează aparatul dumneavoastră de vot.

Mulțumesc, domnilor colegi.

3. Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 83/2009 privind ratificarea Contractului de finanțare dintre România și Banca Europeană de Investiții referitor la Proiectul privind infrastructura municipală în domeniul protecției mediului, faza B, semnat la București la 30 octombrie 2008, și la Luxemburg la 10 noiembrie 2008.

Lege ordinară.

Suntem primă Cameră sesizată.

Votul dumneavoastră, vă rog.

În unanimitate, cei prezenți în sală au votat pentru acest proiect de lege.

4. Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 82/2009 pentru ratificarea Memorandumului de înțelegere dintre Comunitatea Europeană și România, semnat la București și la Bruxelles la 23 iunie 2009, și a Acordului de împrumut, în sumă de până la 5.000.000.000 de euro, dintre România, în calitate de Împrumutat, Banca Națională a României, în calitate de Agent al Împrumutatului, și Comunitatea Europeană, în calitate de Împrumutător, semnat la Luxemburg la 23 iunie 2009 și la București la 18 iunie 2009.

Legea are caracter ordinar.

Suntem primă Cameră sesizată.

Votul dumneavoastră, stimați colegi.

190 voturi pentru, două împotrivă și 4 abțineri.

Domnilor colegi, constatăm o susținere formidabilă a demersului guvernamental, în privința împrumutului făcut.

Mulțumesc.

5. Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 44/2009 privind durata unor contracte de închiriere pentru suprafețe locative cu destinația de locuințe.

Legea are caracter ordinar. Suntem Cameră decizională.

Votul dumneavoastră, 157 voturi pentru, 37 împotrivă și 5 abțineri.

Proiectul de lege a fost votat.

6. Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 210/2008 pentru completarea Legii locuinței nr. 114/1996.

Legea are caracter organic. Suntem Cameră decizională.

Voturi pentru?

Vă mulțumesc.

195 de voturi pentru, 3 abțineri și un vot împotrivă.

Și acest proiect de lege a fost votat.

7. Propunerea legislativă privind înființarea comunei

Românești, prin reorganizarea comunei Potlogi, județul Dâmbovița.

Legea are caracter organic.

Suntem primă Cameră sesizată.

Comisia propune respingerea propunerii legislative. Votul dumneavoastră, domnilor colegi, pentru respingere. 134 voturi pentru.

Propunerea legislativă nu a întrunit numărul de voturi necesar pentru a fi respinsă.

Se întoarce la comisie.

Termen: două săptămâni... O săptămână, pentru ca raportul suplimentar să fie readus în plenul Camerei, pentru a nu depăși termenul pentru adoptarea tacită.

10. Proiectul de lege pentru ratificarea Acordului de garanție semnat între Statele membre UE și Banca Europeană de Investiții (BEI) privind împrumuturile care vor fi acordate de către Banca Europeană de Investiții pentru proiectele de investiții din statele membre ale Grupului statelor din Africa, Caraibe și Pacific, și din Țările și Teritoriile de peste mări, precum și a Acordului privind administrarea arieratelor, semnat între statele membre UE și Banca Europeană de Investiții (BEI) privind procedurile de plată și rambursare în cadrul Garanțiilor Statelor Membre în favoarea Băncii Europene de Investiții, semnate de România la Luxemburg la 21 octombrie 2008.

Legea are caracter ordinar.

Suntem primă Cameră sesizată. Votul dumneavoastră, stimați colegi. Mulțumesc.

194 voturi pentru, 5 abțineri și un vot împotrivă.

Proiectul de lege a fost adoptat.

11. Proiectul de lege pentru ratificarea Acordului încheiat prin schimb de note verbale efectuat între Ministerul Afacerilor Externe al României și Ministerul Afacerilor Externe al Republicii Ungare, la 25 septembrie 2008 și 10 aprilie 2009, privind modificarea și completarea Convenției consulare dintre Republica Socialistă România și Republica Populară Ungaria, semnată la București la 28 noiembrie 1973.

Legea are caracter ordinar. Suntem primă Cameră sesizată.

Votul dumneavoastră, stimați colegi.

Mulțumesc.

197 voturi pentru, 4 abțineri și niciun vot împotrivă. Proiectul a fost adoptat.

12. Proiectul de lege pentru ratificarea Protocolului privind evaluarea strategică de mediu, deschis spre semnare la Kiev la 21 – 23 mai 2003 și semnat de România la 21 mai 2003, la Convenția privind evaluarea impactului asupra mediului în context transfrontieră, adoptată la Espoo la 25 februarie 1991.

Legea are caracter ordinar. Suntem primă Cameră sesizată.

Votul dumneavoastră, stimați colegi. Mulțumesc.

206 voturi pentru, o abținere și niciun vot împotrivă. Proiectul de lege a fost adoptat.

13. Proiectul de lege pentru ratificarea Amendamentului nr. 1 convenit prin schimbul de scrisori semnate la Londra la 29 ianuarie 2009 și la București la 17 martie 2009, între Guvernul României și Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare, la Acordul de Împrumut dintre România și Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare pentru finanțarea Proiectului de modernizare a rețelei energetice feroviare, semnat la București la 19 decembrie 2005.

Legea are caracter ordinar.

Suntem primă Cameră sesizată.

Votul dumneavoastră, stimați colegi.

Mulțumesc.

Cu 208 voturi pentru, o abținere și un vot împotrivă, proiectul de lege a fost adoptat.

14. Proiectul de lege privind ratificarea Acordului de împrumut dintre România, reprezentată de Ministerul Economiei și Finanțelor (Împrumutat), și KfW Frankfurt pe Main (KfW), pentru 8.000.000 euro, semnat la București la 31 iulie 2008 și, respectiv, la Frankfurt pe Main la 2 noiembrie 2007, pentru finanțarea Proiectului Promovarea întreprinderilor mici și mijlocii.

Legea are caracter ordinar.

Suntem primă Cameră sesizată.

Votul dumneavoastră, domnilor colegi. Mulțumesc.

209 voturi pentru, două abțineri, niciun vot împotrivă. Proiectul de lege a fost adoptat.

15. Proiectul de lege privind regimul armelor, dispozitivelor militare și munițiilor deținute de Ministerul Apărării Naționale și de forțele armate străine pe teritoriul României.

Legea are caracter organic. Suntem Cameră decizională.

- Votul dumneavoastră, stimați colegi. Mulțumesc.

145 voturi pentru, o abținere și 57 împotrivă. Proiectul de lege nu a fost adoptat.

16. Propunerea legislativă Lege privind comercializarea

produselor alimentare.

Legea are caracter ordinar. Suntem Cameră decizională.

Votul dumneavoastră, stimați colegi. Mulțumesc.

198 voturi pentru, 7 abțineri și 5 voturi împotrivă. Propunerea legislativă a fost adoptată.

17. Propunerea legislativă privind despăgubirea persoanelor fizice care au constituit la Casa de Economii și Consemnațiuni – CEC depozite pe librete de economii cu dobândă, câștiguri și obligațiuni CEC cu câștiguri.

Legea are caracter ordinar. Suntem Cameră decizională.

Comisia propune respingerea propunerii legislative. Votul dumneavoastră, stimați colegi. Mulțumesc.

Cu 140 de voturi pentru respingere, 6 abțineri și 60 împotrivă, propunerea a fost respinsă.

Am să revin la celălalt.

Camera Deputaților este Cameră decizională. Comisia propune respingerea proiectului de lege. Vă rog să vă exprimați votul. Mulțumesc.

Cu 198 voturi pentru, 6 abțineri și 4 împotrivă, proiectul de lege a fost respins.

Revenim la poziția 18, Proiectul de lege privind măsuri de diminuare a arieratelor persoanelor fizice și asociațiilor de proprietari.

Legea are caracter ordinar.

Suntem Cameră decizională.

Comisia propune respingerea proiectului de lege. Votul dumneavoastră, stimați colegi.

Mulțumesc.

Cu 204 voturi pentru respingere, 3 abțineri și 4 voturi împotrivă, proiectul de lege a fost votat.

## **Domnul Mihai Alexandru Voicu:**

Poate mă înșel, dar, după știința mea, suntem 334 de deputați. Deci 167 nu este jumătate plus unu. Îmi pare rău!

## **Domnul Ioan Oltean:**

Da, constat că liberalii stau foarte bine cu aritmetica.

Așa este, 168 de voturi erau necesare. A lipsit... Nu știu de la cine a lipsit.

Proiectul de lege rămâne pentru dezbaterea pe articole, într-o ședință următoare.

Și ultimul proiect de lege, 21, Propunerea legislativă privind transformarea cazărmilor dezafectate ale Ministerului Apărării Naționale în cămine studențești.

Lege ordinară.

Camera Deputaților, Cameră decizională. Comisia propune respingerea propunerii legislative. Votul dumneavoastră, doamnelor și domnilor colegi. 170 de voturi pentru, 11 abțineri, 29 împotrivă. Propunerea legislativă a fost adoptată, adică a fost respinsă.

Domnilor colegi,

La ora 13.00, membrii Biroului permanent sunt rugați să intre în sala de ședințe.

Celorlalți colegi, poftă bună și, după-masă, activitate în comisiile permanente. Toate cele bune! Să ne auzim și să ne vedem cu bine!

„Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 Banca Comercială Română — S.A. — Sucursala „Unirea” București și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direcția de Trezorerie și Contabilitate Publică a Municipiului București (alocat numai persoanelor juridice bugetare) Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, internet: www.monitoruloficial.ro Adresa pentru publicitate: Centrul pentru relații cu publicul, București, șos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 021.411.58.33 și 021.410.47.30, fax 021.410.77.36 și 021.410.47.23 Tiparul: „Monitorul Oficial” R.A.

&JUYDGY|437692]

**ISSN** 1220–4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 111/25.IX.2009 conține 80 de pagini.**

Prețul:16,00 lei