Găvrilă Ghilea

„Când economia crește, deficitul explodează...”

Anunțată recent, cu surle și trâmbițe, de Institutul Național de Statistică, creșterea economică record, raportată în primul trimestru al anului în curs, a luat prin surprindere, deopotrivă, analiști financiari, dar și simpli contribuabili.

Potrivite parcă din pix – unii zic că „instrumentul” i-ar aparține chiar președintelui PSD și al Camerei Deputaților –, cele dintâi informații despre starea economiei pe primele patru luni ale lui 2017 indică o creștere semnificativă, cu 5,7%, a produsului intern brut, față de același interval al anului trecut, respectiv o majorare cu 1,7% față de randamentul trimestrului precedent.

În absența unor argumente pertinente, care să justifice consolidarea predictibilă a acestor indicatori, cea mai mare parte a specialiștilor din mediul financiar-bancar suspectează explozia necontrolată a consumului în formula de calcul al produsului intern brut, în detrimentul industriei, a cărei pondere a scăzut pentru al treilea an consecutiv, de la aproape 30% în 2014, la 22% în 2015, respectiv 20% în anul 2016.

În aceste condiții, nici nu-i de mirare că deficitul balanței comerciale se deteriorează alarmant, atât în relația cu statele membre ale Uniunii Europene, de unde provine peste 75% din volumul importurilor, cât și cu cele din afara spațiului comunitar.

Astfel, raportat la primul trimestru al anului trecut, deficitul comercial la bunuri și servicii a crescut de peste șapte ori, de la 50 de milioane de euro, în 2016, la 350 de milioane de euro, în primul _quarter_ al anului curent.

După cum era de așteptat, deteriorarea echilibrului balanței comerciale a influențat direct și deficitul contului curent, care, de la 314 milioane de euro, în trimestrul întâi al anului trecut, a scăpat de sub control, apropiindu-se de 700 de milioane de euro, în primele patru luni ale anului 2017.

Traduse pe înțelesul tuturor, aceste aparente recorduri au în realitate prea puține în comun cu adevărata performanță economică, generată de o strategie coerentă și predictibilă pe termen mediu și lung.

Creșterea consumului intern la bunurile și serviciile din import nu poate susține decât economiile statelor furnizoare, unde producția acestora este generatoare certă de valoare adăugată și securitate socială.

Dar nu este pentru prima dată când ne batem în piept cu cărămida uneia dintre cele mai mari creșteri economice din UE, uitând că aceasta este generată de consum și nu se datorează dezvoltării investițiilor sau atingerii țintelor de venituri bugetare.

Adevărul va ieși la iveală abia la judecata de apoi a încadrării economiei României în limita pragului de deficit de 3% din PIB, impus de Uniunea Europeană, în condițiile în care atingerea obiectivului bugetar pe termen lung, care prevede un deficit structural de cel mult 1% din PIB, este tot mai incertă.