Georgiu Ging„ra∫

Capacitatea institu ˛ ional„ preluat„, slab performant„, lipsa instrumentelor metodologice adecvate pentru planificarea, stimularea, monitorizarea ∫i evaluarea activit„ ˛ ilor de tineret, resursele alocate domeniului au fost dispersate pe un num„r nerealist de mare de direc ˛ ii de ac ˛ iune, manifestarea unei evidente lipse de preocupare pentru atragerea de fonduri din alte surse interne ∫i externe, neglijarea oportunit„ ˛ ilor oferite de parteneriate, Ón special la nivelul comunit„ ˛ ilor locale, lipsa de preocupare pentru o bun„ fundamentare a politicilor de tineret, pe rezultatele cercet„rii sociale ∫i pe consultarea periodic„ a structurilor de tineret reprezentative.

V„ reamintim c„ problematica specific„ tinerei genera ˛ ii nu se reg„sea drept capitol consistent Ón strategiile ∫i programele guvernamentale, dar asupra calit„ ˛ ii acesteia vom mai face referiri cu aceast„ ocazie.

Un fapt deosebit de grav este acela al neincluderii Ministerului Tineretului ∫i Sportului Ón ac ˛ iunea interminis-

terial„ privind tineretul. Acesta a fost permanent motivul pentru care era privit ∫i tratat, practic, exclusiv ca un minister care dezvolt„ programe pentru tineri numai sub aspect recreativ, Ón zona de petrecere a timpului liber.

Doamnelor ∫i domnilor deputa ˛ i,

Dac„ recunoa∫tem c„ schimb„rile majore generate de trecerea la un alt sistem, dup„ 1989, au Ónsemnat costuri sociale pentru cei mai mul ˛ i dintre cet„ ˛ eni, inclusiv pentru tineri, nu putem nega faptul c„ acelea∫i schimb„ri au Ónsemnat ∫i o deschidere c„tre oportunit„ ˛ i inaccesibile anterior anului 1989, Ónc‚t consider„m c„ ar fi o imens„ eroare s„ se vorbeasc„ despre o degradare continu„ ∫i f„r„ echivoc a vie ˛ ii tinerei genera ˛ ii.

Ne Óntreb„m de unde ∫i-au procurat autorii mo ˛ iunii datele despre calitatea vie ˛ ii tinerilor Ón ultimii 14 ani. Cert este c„ sursa respectiv„ nu are nici o leg„tur„ cu analiza ∫tiin ˛ ific„, av‚nd Ón vedere c„, din datele ob ˛ inute prin intermediul cercet„rii sociale, situa ˛ ia se prezint„ total diferit.

Lu‚nd drept referin ˛ „ informa ˛ iile furnizate de acest tip de investiga ˛ ie din anul 1989 ∫i p‚n„ Ón prezent, observ„m c„, dac„ Ón 1999, nu mai pu ˛ in de 89% dintre tineri apreciau standardul propriei existen ˛ e ca fiind mai sc„zut sau la fel ca Ón anul precedent, iar Ón anul 2000 83% dintre tineri f„ceau acelea∫i afirma ˛ ii, Ón anul 2002 doar 66% dintre tineri mai sus ˛ ineau c„ standardul lor existen ˛ ial se afl„ Ón stagnare sau se plaseaz„ sub nivelul anului 2001. Pute ˛ i contrazice aceast„ Ómbun„t„ ˛ ire existent„ a situa ˛ iei?

De asemenea, Ón sprijinul corectei ∫i coerentei abord„ri a politicilor de tineret de c„tre actualul Guvern, stau aprecierile pozitive ale unor importante institu ˛ ii europene, care au remarcat progresele Ónregistrate de partea rom‚n„, dup„ anul 2001, Ón special Ón abordarea complex„ a strategiei privind politica Ón domeniul tineretului.