Stenogramă plen

## Domnule pre∫edinte,

V„ datorez scuze pentru aceast„ neÓn ˛ elegere pur birocratic„ ∫i v„ rog s„ o trata ˛ i ca atare. Este vorba de o gre∫it„ Óntocmire a tabelului la secretariat ∫i unii oameni nu ∫i-au reg„sit numele la locul Ón care erau obi∫nui ˛ i ∫i au semnat Ón alte locuri.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 79/26.VI.2003 Œn aceste condi ˛ ii, v„ rog s„ constata ˛ i c„ suntem 50 de deputa ˛ i Ón sal„, care to ˛ i sus ˛ inem aceast„ mo ˛ iune ∫i condi ˛ iile procedurale sunt Óndeplinite.

V„ mul ˛ umesc.

Œn ˛ eleg c„ dumneavoastr„ v„ men ˛ ine ˛ i ∫i mo ˛ iunea ∫i toate semn„turile.

Ne men ˛ inem ∫i mo ˛ iunea ∫i to ˛ i membrii Grupului parlamentar P.R.M. Ó∫i men ˛ in semn„turile date, chiar dac„ birocratic, repet, nu se reg„sesc Óntr-o ordine corect„.

C‚te una fiecare, nu c‚te dou„.

C‚te una fiecare. V„ rog s„-mi ar„ta ˛ i una care este dubl„... Da, am observat-o ∫i eu.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Domnule Ple∫a, dumneavoastr„ vorbi ˛ i numai din sal„, de la tribun„ deloc, iar c‚nd trebuie s„ face ˛ i un act procedural Ól face ˛ i incorect!

## **Domnul Eugen Lucian Ple∫a**

**:**

Mai tare, domnule pre∫edinte. De aici din sal„ nu v„ auzim.

Mai bine p„stra ˛ i-v„ distinsa t„cere, nu s„ v„ semna ˛ i de dou„ ori.

Ave ˛ i cuv‚ntul, doamna deputat. V„ rug„m s„ ne scuza ˛ i pentru aceast„ imperfec ˛ iune.

## **Doamna Lia-Olgu ˛ a Vasilescu:**

V„ mul ˛ umesc, domnule pre∫edinte. Stima ˛ i colegi,

Anul 1989 a adus Ón prim plan tineretul Rom‚niei ca factor principal al schimb„rilor fundamentale ale societ„ ˛ ii rom‚ne∫ti. Tinerii priveau viitorul cu speran ˛ „, Óncrez„tori Ón posibilitatea ca noua societate rom‚neasc„ s„ le ofere perspectiva realiz„rii visurilor lor. Acum, dup„ aproape 14 ani, o privire Ón timp asupra evolu ˛ iei st„rii tinerei genera ˛ ii ne eviden ˛ iaz„, f„r„ echivoc, degradarea continu„ a vie ˛ ii acesteia. O analiz„ a politicilor guvernamentale Ón domeniul tineretului ne Óndrept„ ˛ e∫te s„ constat„m c„ acestea nu au reu∫it s„ ofere un cadru stimulativ ∫i participativ pentru valorificarea energiei creatoare ∫i novatoare a tinerei genera ˛ ii. De∫i tineretul este capabil s„ se adapteze cel mai bine schimb„rilor din societatea rom‚neasc„, este mai bine preg„tit pentru competi ˛ ie ∫i eficien ˛ „, situa ˛ ia sa economic„ ∫i social„ este precar„ ∫i involueaz„ sistematic.

Dup„ desfiin ˛ area U.T.C.-ului, Ón societatea civil„ au ap„rut primele organiza ˛ ii ∫i asocia ˛ ii de tineret neguvernamentale ∫i politice. Œn anii 1990-1991 func ˛ ionau peste 5.000 de astfel de structuri Ón care activau 10% dintre tineri. Datorit„ structur„rii societ„ ˛ ii civile de tineret, Ón anul 1991 a ap„rut necesitatea Ónfiin ˛ „rii unei institu ˛ ii publice centrale, cu atribu ˛ ii Ón domeniul tineretului — Ministerul Tineretului ∫i Sportului. De∫i problemele tineretului au Ónceput s„ se contureze Ónc„ din primii ani de democra ˛ ie, nici unul dintre guvernele care s-au perindat la putere nu a luat m„suri concrete pentru rezolvarea acestora. Datorit„ lipsei interesului M.T.S. pentru dezvol-

tarea asociativit„ ˛ ii, manifestat prin reducerea drastic„ a sprijinului financiar pentru programele acestora, dar ∫i prin dirijarea fondurilor Ón sistem clientelar, Ón prezent, num„rul tinerilor care particip„ la via ˛ a asociativ„ a sc„zut sub 0,6%.

Direc ˛ iile pentru tineret ∫i sport jude ˛ ene au devenit simple birouri de consultan ˛ „, componenta de tineret disp„r‚nd practic din preocup„rile acestora, chiar dac„ ele aveau rolul de a dezvolta politica guvernamental„ la nivel local, Ón domeniul tineretului ∫i de a sprijini financiar organiza ˛ iile de tineret, prin alocarea unor sume la licita ˛ ii de proiecte. Din p„cate, din cauza lipsei de interes ∫i profesionalism a func ˛ ionarilor implica ˛ i Ón activitatea acestor structuri, dar ∫i din cauza absen ˛ ei unei consult„ri eficiente a acestora cu organiza ˛ iile de tineret, nu s-a reu∫it nici p‚n„ acum cristalizarea unor politici coerente. Totodat„, presiunea exercitat„ de c„tre îbaronii locali“ pentru a acapara fondurile destinate tineretului din jude ˛ e a dus la alocarea unei p„r ˛ i din aceste sume c„tre organiza ˛ ii de tineret aservite puterii locale. Œn anul 2001, dup„ mai multe consult„ri, s-a convenit asupra cre„rii unor centre de tineret, prin parteneriat guvernamentalneguvernamental, Ón care urmau s„ fie aduse Ón comun resurse materiale, financiare ∫i umane. Din p„cate, Ón prezent, numai c‚teva dintre aceste centre Ó∫i realizeaz„ obiectivele propuse, lipsa fondurilor fiind principala problem„ cu care se confrunt„. Monitorizarea ∫i evaluarea activit„ ˛ ii de tineret la nivelul serviciilor descentralizate ale M.T.S. Ón teritoriu au un grad ridicat de subiectivism, generat Ón primul r‚nd de lipsa unor evaluatori independen ˛ i care s„ realizeze o analiz„ obiectiv„, Ón al doilea r‚nd, de umflarea artificial„ a indicatorilor de evaluare a activit„ ˛ ilor desf„∫urate ∫i gradul de implicare al tinerilor ∫i, Ón al treilea r‚nd, de numirea pe criterii politice a reprezentan ˛ ilor M.T.S.

Centrul de Informare ∫i Documentare pentru Tineret ∫i Centrul de Cercet„ri ∫i Studii pentru Probleme de Tineret, Agen ˛ ia pentru Cooperare European„ Ón Domeniul Tineretului, institu ˛ ii descentralizate ale M.T.S., au fost practic degrevate de atribu ˛ ii ∫i introduse sub o umbrel„ artificial„ intitulat„ Agen ˛ ia Na ˛ ional„ pentru Sprijinirea Ini ˛ iativelor Tinerilor (A.N.S.I.T.), Ónfiin ˛ at„ propagandistic, pentru a satisface nevoia unor îobliga ˛ ii“ fa ˛ „ de unii clien ˛ i politici, pentru a gestiona ∫i direc ˛ iona mai bine fondurile atrase sau pentru a cenzura mult mai eficient sondajele sociale realizate de structurile specializate ale Centrului de Cercet„ri ∫i Studii pentru Probleme de Tineret.

Œnc„ de la apari ˛ ia acestei structuri s-au Ónregistrat mari probleme Ón func ˛ ionare, datorate, Ón special, neglijen ˛ ei ministrului Georgiu Ging„ra∫, care a omis s„ comunice Comisiei Europene schimbarea ordonatorului de credit Ón Rom‚nia pentru Programul YOUTH, din Agen ˛ ia Na ˛ ional„ EUROTIN Ón A.N.S.I.T. Acest fapt a dus la blocarea fondurilor alocate ˛ „rii noastre pe anul 2002. Chiar dac„ la finele anului trecut s-a reu∫it semnarea acordului cu Comisia European„ pentru acordarea grantului alocat Rom‚niei, suspendarea temporar„ a acestor fonduri a dus la blocarea a numeroase programe de tineret ce primiser„ avizul favorabil din partea EUROTIN, respectiv la imposibilitatea derul„rii unor programe de tineret (schimburi de tineri, mobilitate european„, ini ˛ iative locale de tineret). Œn acest context era absolut firesc ca organiza ˛ iile de tineret s„ priveasc„ cu neÓncredere modul Ón care se aloc„ fondurile respective. Acest aspect s-a repercutat vizibil Ón anul 2003, prin totalul dezinteres al unor organiza ˛ ii de tineret active la accesarea acestor fonduri, l„s‚nd cale liber„ unor organiza ˛ ii clientelare de a ob ˛ ine

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 79/26.VI.2003 fonduri europene, pentru derularea unor îprograme de tineret“, f„r„ un impact semnificativ Ón r‚ndul tinerilor.

Totodat„, prin nerespectarea recomand„rilor Comisiei Europene Ón constituirea Comitetului de jurizare a proiectelor, ∫i anume prezen ˛ a Ón cadrul acesteia a jum„tate dintre membrii care s„ provin„ din r‚ndul organiza ˛ iilor de tineret active (de preferin ˛ „, de nivel na ˛ ional) sau, Ón mod ideal, din partea Consiliului Na ˛ ional de Tineret, nu exist„ un mecanism de control obiectiv ∫i eficient Ón privin ˛ a aloc„rii fondurilor europene ale Programului YOUTH ∫i las„ la latitudinea politicului (prin intermediul reprezentan ˛ ilor M.T.S. ∫i A.N.S.I.T., majoritari Ón aceast„ comisie de selec ˛ ie) repartizarea fondurilor unor organiza ˛ ii de tineret îagreate“.

Ini ˛ iativele legislative Ón domeniul tineretului lipsesc cu des„v‚r∫ire, de∫i, Ón campania electoral„ ∫i Ón Programul de guvernare, P.S.D. ∫i-a propus o list„ Óntreag„ de proiecte legislative Ón domeniul tineretului. Unica ini ˛ iativ„ a Guvernului o reprezint„ Ordonan ˛ a de urgen ˛ „ a Guvernului nr. 166/2002 cu privire la patrimoniul fostei Uniuni a Tineretului Comunist, care a bulversat practic Óntreaga mi∫care asociativ„ de tineret din Rom‚nia. La data de 22 decembrie 1989, patrimoniul U.T.C. cuprindea un num„r de 64 de case ∫i cluburi de tineret, cu mijloacele fixe, obiecte de inventar, fondurile b„ne∫ti aferente, 6 imobile Ón municipiul Bucure∫ti, precum ∫i bazele turistice ∫i de agrement administrate de B.T.T.: sate de vacan ˛ „ la Ro∫u, B„neasa, Pantelimon, Str„ule∫ti, Herestr„u, Tei Toboc, Buftea, Sta ˛ iunea Tineretului îP‚r‚ul Rece“, Complexul Turistic pentru Tineret Bu∫teni, Complexul Turistic pentru Tineret C‚mpulung Moldovenesc ∫i Sta ˛ iunea Tineretului Costine∫ti.

De asemenea, Ón trei conturi apar ˛ in‚nd Comitetului Central al U.T.C. se reg„seau 825,6 milioane lei. La data de 11 mai 1990, C.P.U.N. a emis Decretul-lege nr. 150/90, prin care a reglementat regimul juridic al patrimoniului care a apar ˛ inut U.T.C. la nivel jude ˛ ean, Ónfiin ˛ ‚ndu-se funda ˛ iile jude ˛ ene pentru tineret, constituite prin asocierea liber„ a tuturor organiza ˛ iilor neguvernamentale de tineret interesate, la nivelul jude ˛ ului respectiv, care s„ Ól preia Ón proprietate privat„, cu toate atribu ˛ iile aferente: posesie, folosin ˛ „ ∫i dispozi ˛ ie. Din p„cate, Ónc„ de la apari ˛ ia acestui act normativ, au existat mari probleme privind punerea sa Ón aplicare, datorit„ interesului manifestat de autorit„ ˛ ile publice locale sau centrale ∫i de alte institu ˛ ii de a nu preda acest patrimoniu funda ˛ iilor jude ˛ ene pentru tineret nou-constituite. Astfel, aproape 50% din aceste imobile nu au intrat niciodat„ Ón posesia funda ˛ iilor jude ˛ ene pentru tineret ∫i implicit a organiza ˛ iilor neguvernamentale de tineret din jude ˛ ul respectiv. Mai mult, majoritatea bunurilor existente la acea dat„ Ón posesia ∫colilor, liceelor, Óntreprinderilor ∫i altor institu ˛ ii nu au putut fi recuperate de c„tre funda ˛ iile pentru tineret, acestea fiind Ónstr„inate ulterior. La ora actual„, imobilele v‚ndute sau concesionate, prin acte abuzive ale administra ˛ iei publice locale ∫i centrale, sunt Óntr-o stare avansat„ de degradare sau sunt folosite Ón alte scopuri de diferite persoane juridice. Œn aceste cl„diri nu se mai desf„∫oar„ nici o activitate cu inciden ˛ „ Ón domeniul tineretului, ele fiind exploatate Ón scopuri eminamente comerciale.

Œn anul 2000, ca urmare a unei ample consult„ri cu reprezenta ˛ ii funda ˛ iilor jude ˛ ene pentru tineret, un num„r de 20 de parlamentari din toate forma ˛ iunile politice au ini ˛ iat un proiect de lege privind regimul juridic al funda ˛ iilor jude ˛ ene pentru tineret, prin care s„ se completeze Decretul-lege nr. 150/90 cu prevederi detaliate, referitoare la modul de organizare ∫i func ˛ ionare a aces-

tora ∫i rela ˛ ionarea lor cu autorit„ ˛ ile publice locale ∫i centrale, Óntr-o deplin„ transparen ˛ „ ∫i cu respectarea principiilor agreate Ón domeniul tineretului. Dup„ un amplu proces de dezbateri ∫i consult„ri, Óntre M.T.S. ∫i funda ˛ iile jude ˛ ene pentru tineret, precum ∫i Óntre toate partidele politice, proiectul de lege este adoptat, cu mici modific„ri fa ˛ „ de forma ini ˛ ial„, de c„tre ambele Camere ale Parlamentului, ca lege organic„, devenind Legea nr. 146/2002.

Cu toate c„ aceast„ lege avea girul tuturor funda ˛ iilor jude ˛ ene pentru tineret ∫i implicit al organiza ˛ iilor neguvernamentale de tineret din cadrul acestora, fiind adoptat„ ca lege organic„, Guvernul P.S.D. ignor„ orice principiu constitu ˛ ional, legal ∫i comunitar Ón domeniul tineretului ∫i emite Ón luna noiembrie 2002, la mai pu ˛ in de trei luni de la intrarea Ón vigoare a legii de mai sus, Ordonan ˛ a de urgen ˛ „ a Guvernului nr. 166/2002, prin care urm„re∫te na ˛ ionalizarea acestui patrimoniu ∫i implicarea politicului Ón structura de conducere a funda ˛ iilor jude ˛ ene pentru tineret, prin numirea Ón cadrul acestora a unor reprezentan ˛ i ai consiliilor jude ˛ ene.

Ordonan ˛ a de urgen ˛ „ a Guvernului nr. 166/2002 Óncalc„ principii constitu ˛ ionale ca: dreptul de liber„ asociere — art. 37; libertatea de exprimare — art. 30; protec ˛ ia propriet„ ˛ ii private — art. 41; liberul acces la justi ˛ ie — art. 21 ∫i se dovede∫te a fi profund nedemocratic„, av‚nd Ón vedere inexisten ˛ a consult„rilor cu societatea civil„, chiar dac„ legisla ˛ ia Ón vigoare prevede obligativitatea consult„rii prealabile a ini ˛ iatorilor actelor normative cu cei c„rora li se adreseaz„ Ón mod direct.

Guvernul modific„ inadmisibil ∫i inexplicabil o lege organic„ printr-o simpl„ ordonan ˛ „ de urgen ˛ „, Ónc„lc‚nd cu brutalitate cele mai elementare principii democratice, dar ∫i normele europene Ón vigoare, prev„zute Ón Declara ˛ ia de la Viena privind parteneriatul ∫i cogestiunea Ón construirea politicii de tineret, a c„rei parte semnatar„ este ∫i Rom‚nia, consfin ˛ it„ ∫i prin Carta Alb„ a tineretului european ∫i elaborat„ de c„tre Comisia European„, document, de asemenea, obligatoriu pentru Rom‚nia Ón contextul ader„rii la Uniunea European„.

De∫i organiza ˛ iile neguvernamentale, prin Consiliul Tineretului din Rom‚nia, s-au implicat direct Ón elaborarea proiectului de Lege a tineretului, acesta este blocat de aproape 2 ani Ón procesul de avizare, transform‚ndu-se dintr-o ini ˛ iativ„ l„udabil„ Óntr-un simplu document care zace pe fundul nu ∫tim c„rui sertar guvernamental. At‚t despre deplorabilele ini ˛ iativele legislative guvernamentale Ón domeniul tineretului.

Œn alt„ ordine de idei, inten ˛ iile Guvernului P.S.D. de a sus ˛ ine Consiliul Tineretului din Rom‚nia, anun ˛ ate cu surle ∫i tr‚mbi ˛ e Ón toate documentele sale, s-au dovedit a fi pur declarative. Nu numai c„ nu exist„ nici un fel de implicare a Guvernului Ón consolidarea acestei structuri de tineret recomandat„ de toate institu ˛ iile europene de tineret, dar se fac ∫i multe presiuni pentru ca ea s„ nu se dezvolte. Teama c„ se poate na∫te un puternic organism independent care s„ reprezinte Ón Rom‚nia vocea tinerei genera ˛ ii d„ fiori liderilor partidului-stat.

Chiar dac„ statisticile privind fenomenul asociativ Ón Rom‚nia arat„ o descre∫tere a interesului tinerilor de a se asocia liber Ón cadrul unor organiza ˛ ii neguvernamentale, Guvernul P.S.D. a adoptat Ordonan ˛ a Guvernului nr. 37/2003, prin care instituie noi piedici Ón privin ˛ a liberei asocieri, prin instituirea obligativit„ ˛ ii ob ˛ inerii unui aviz prealabil de la un minister de resort, fapt ce contravine art. 37 din Constitu ˛ ia Rom‚niei, privind dreptul la libera asociere. Protestele remise de organiza ˛ iile neguvernamentale din toate domeniile, la care s-au raliat organiza ˛ ii

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 79/26.VI.2003 de tineret politice ∫i neguvernamentale, au r„mas f„r„ ecou, Ón pofida argumentelor aduse.

Pe fondul neimplic„rii totale a Guvernului Ón realizarea unui program coerent Ón domeniul tinerei genera ˛ ii, via ˛ a de zi cu zi a tinerilor devine din ce Ón ce mai grea ∫i lipsit„ de speran ˛ „. P„rin ˛ ii sunt pur ∫i simplu dispera ˛ i de faptul c„ nu Ó∫i mai pot ajuta copiii. Se constat„ sc„derea nivelului de trai ∫i cre∫terea ponderii persoanelor tinere aflate sub pragul de cheltuieli medii pentru consum. Asist„m, de asemenea, la o evolu ˛ ie demografic„ alarmant„ pentru persoanele tinere: sc„derea accentuat„ a natalit„ ˛ ii ∫i fertilit„ ˛ ii, sub nivelul care asigur„ simpla Ónlocuire a genera ˛ iilor; reducerea relativ„ a grupelor tinere de v‚rst„ Ón popula ˛ ia activ„; mortalitatea popula ˛ iei tinere Ón cre∫tere, speran ˛ a de via ˛ „ pentru tineri fiind cu 5-6 ani mai mic„ dec‚t Ón ˛ „rile dezvoltate. A crescut ∫omajul, rata acestuia Ón r‚ndul tinerilor fiind mai mare dec‚t rata medie a ∫omajului. La aceasta se adaug„ faptul c„ majoritatea absolven ˛ ilor sunt angaja ˛ i cu salarii foarte mici, iar al ˛ ii sunt afecta ˛ i de fenomenul ∫omajului.

Gradul de cuprindere Ón Ónv„ ˛ „m‚nt a popula ˛ iei de v‚rst„ t‚n„r„ se reduce considerabil ∫i este datorat lipsei resurselor familiilor pentru sus ˛ inerea financiar„ a studiilor. Aceea∫i motiva ˛ ie o are ∫i cre∫terea alarmant„ a abandonului ∫colar. Suntem martorii unei tendin ˛ e de deteriorare a s„n„t„ ˛ ii tinerilor prin afec ˛ iuni determinate Ón primul r‚nd de poluare sau de igien„ precar„. A crescut consumul de droguri, concomitent cu tendin ˛ a de sc„dere a v‚rstei de debut a acestui comportament deviant. A crescut num„rul cazurilor de SIDA. Œncep‚nd cu anul 1990, num„rul c„s„toriilor a sc„zut dramatic, din an Ón an, tot mai pu ˛ ine persoane prezent‚ndu-se Ón fa ˛ a ofi ˛ erilor de stare civil„. Astfel, dac„ Ón 1990 se Ónregistrau 192.652 de c„s„torii, Ón 2000 cifra acestora ajunsese la 135.808, sc„z‚nd treptat la 129.930 Ón 2001 ∫i la 129.018 Ón 2002. Œn acela∫i timp, rata nup ˛ ialit„ ˛ ii a avut anul trecut cea mai mic„ valoare din perioada postbelic„. De asemenea, din statistici se mai remarc„ un fenomen Óngrijor„tor: a crescut foarte mult v‚rsta cuplurilor c„s„torite, la 30 de ani pentru b„rba ˛ i ∫i 27 pentru femei. Sondajele de opinie efectuate printre tineri relev„ faptul c„ ace∫tia nu mai sunt interesa ˛ i de Óntemeierea unei familii, principalul motiv fiind lipsa unei locuin ˛ e. Dac„ Ónainte de 1989, pentru tinerii c„s„tori ˛ i ob ˛ inerea unei locuin ˛ e nu reprezenta o problem„, Ón situa ˛ ia actual„ pu ˛ ine familii tinere pot s„ mai achizi ˛ ioneze un apartament. G„selni ˛ a A.N.L. nu are nici un fel de semnifica ˛ ie pentru tineri, Óntruc‚t pentru cump„rarea Ón rate a unui spa ˛ iu locativ prin aceast„ institu ˛ ie se percepe un avans imposibil pentru o persoan„ sau o familie care c‚∫tig„ un salariu mediu pe economie.

Aceasta este adev„rat„ imagine a problemelor cu care se confrunt„ t‚n„ra genera ˛ ie ∫i c„rora Guvernul nu le acord„ nici cea mai mic„ importan ˛ „. De altfel, Ministerul Tineretului ∫i Sportului nu Ó∫i mai justific„ cu nimic titulatura Óntruc‚t acesta, din anul 2000, nu a mai alocat pentru activitatea de tineret dec‚t maximum 6-7% din bugetul total al ministerului, sume echivalente cu bugetele unor prim„rii comunale sau cu cel al Secretariatului de Stat pentru Handicapa ˛ i.

Ultima mare îrealizare“ a Guvernului a fost desfiin ˛ area Secretariatului de Stat pentru Probleme de Tineret din cadrul M.T.S., av‚nd ca a∫a-zis„ motiva ˛ ie îdezvoltarea institu ˛ ional„“, dup„ cum reiese din manifestul P.S.D. intitulat îPolitica inutil„ a c„r ˛ ilor albe“. Halal îdezvoltare“ ∫i îdeosebit“ interes! Singura politic„ Ón domeniul tineretului, practicat„ cu s‚rg de ministrul Georgiu Ging„ra∫, a constat Ón ini ˛ ierea unor schimburi de experien ˛ „, îdeosebit

de utile“, pentru integrarea politicilor de tineret Ón practica comunit„ ˛ ii europene ∫i transatlantice prin deplas„ri nenum„rate Ón ˛ „ri precum Algeria, Tunisia, Siria, Liban ∫i China (ultima dintre ele vizitat„ de dou„ ori la interval de dou„ s„pt„m‚ni). De altfel, unica realizare cu adev„rat interesant„ ∫i m„rea ˛ „ a domnului Ging„ra∫ este aceea de a-∫i desfiin ˛ a, practic, propriul minister. At‚t va l„sa Ón urma lui: nimic!

Semnatarii prezentei mo ˛ iuni, membri ai Grupului parlamentar al P.R.M., constat„ politica falimentar„ Ón domeniul tineretului practicat„ de Guvernul Rom‚niei ∫i cer:

1. Deblocarea procedurilor legislative necesare adopt„rii Ón regim de urgen ˛ „ a Legii tineretului, proiect re ˛ inut abuziv la Ministerul de Finan ˛ e, ∫i sus ˛ inerea proiectului Legii de organizare ∫i func ˛ ionare a Consiliului Tineretului din Rom‚nia;

2. Retragerea imediat„ a ru∫inoasei Ordonan ˛ e de urgen ˛ „ nr. 166/2002 privind patrimoniul fostei Uniuni a Tineretului Comunist, precum ∫i a Ordonan ˛ ei Guvernului nr. 37/2003;

3. ReÓnfiin ˛ area Secretariatului de Stat pentru Probleme de Tineret din cadrul Ministerului Tineretului ∫i Sportului;

4. Demiterea ministrului tineretului ∫i sportului, domnul

Georgiu Ging„ra∫, pentru incompeten ˛ „ ∫i nep„sare fa ˛ „ de problemele tinerei genera ˛ ii.

- Se pare c„ deja premierul ne-a luat-o Ónainte.

- Nu v„ juca ˛ i cu viitorul Rom‚niei, domnilor guvernan ˛ i!

-

Stima ˛ i colegi de la P.R.M.,

Spectatorii pe care i-a ˛ i adus Ón sal„ trebuie s„ respecte regulile regulamentare. Nu suntem o sal„ de spectacole aici, pentru a v„ manifesta astfel!

- V„ rog s„ reciti ˛ i regulamentul ∫i-i rog s„ se comporte

- ca atare.

Pute ˛ i face orice fel de declara ˛ ii dup„ ce ve ˛ i ie∫i de aici, dar Ón aula Parlamentului vorbesc ∫i se manifest„ doar parlamentarii.

Œnc„ o dat„ rog Grupul parlamentar al P.R.M.-ului s„ ia leg„tura cu grupul de suporteri pe care i-a adus, pentru a se manifesta civilizat Ón sal„.

Dau cuv‚ntul domnului ministru Ging„ra∫, iar grupurilor parlamentare le sesisez obliga ˛ ia pe care o au de a se Ónscrie la cuv‚nt la secretariat, Ón limita timpului alocat. Pentru cei care n-au mai fost Ón Parlament, reamintesc c„ cei doi secretari, care m„ Ónso ˛ esc, Óndeplinesc acest oficiu.

Ave ˛ i cuv‚ntul, domnule Ging„ra∫.

## **Domnul Georgiu Ging„ra∫** _— ministrul tineretului ∫i sportului_ **:**

V„ mul ˛ umesc, domnule pre∫edinte. Doamnelor ∫i domnilor deputa ˛ i, Stima ˛ i invita ˛ i,

Dup„ doi ani ∫i jum„tate, Guvernul P.S.D. se afl„ pentru a treisprezecea oar„ Ón fa ˛ a dumneavoastr„ pentru a r„spunde unei mo ˛ iuni simple, de aceast„ dat„, pe o problem„ cu adev„rat delicat„, aceea a tinerilor, a celor care reprezint„ cea mai Ónsemnat„ resurs„ na ˛ ional„ de dezvoltare ∫i progres.

Œntotdeauna, Guvernul Rom‚niei a considerat c„ acest gen de manifestare este un drept al opozi ˛ iei de a se exprima Ón Parlament. Dorim s„ subliniem Óns„ c„ acest drept trebuie exercitat Ón limitele constitu ˛ ionale ∫i cu bun„-credin ˛ „, insist„m asupra acestui aspect important, tocmai pentru c„ parcurg‚nd textul mo ˛ iunii nu po ˛ i s„ nu

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 79/26.VI.2003 consta ˛ i o serie de elemente ce vin s„ contrazic„ acea zis„ îbun„ inten ˛ ie“ a semnatarilor acesteia.

De fapt, am fost foarte atent c‚nd colega noastr„ de la P.R.M. a citit aceast„ mo ˛ iune, iar colegii de la P.R.M. erau foarte aten ˛ i ∫i la urm„ au aplaudat, dar nu ∫tiau ce.

Insist„m asupra acestui aspect important, tocmai pentru c„, parcurg‚nd textul mo ˛ iunii, nu po ˛ i s„ nu consta ˛ i o serie de elemente ce vin s„ contrazic„ buna inten ˛ ie. Vom men ˛ iona numai c‚teva dintre acestea.

Œn primul r‚nd, prezen ˛ a unor elemente contradictorii, a∫a cum este cazul invoc„rii repetate a unor probleme generale ce ˛ in de fapt de o ac ˛ iune guvernamental„ integrat„, probleme care Ón mod eronat sunt asociate cu zonele de responsabilitate specifice tineretului ∫i sportului sau, mai grav, cazul trimiterilor la probleme care nu se refer„ la ac ˛ iunea actualului Guvern. Œn al doilea r‚nd, utilizarea unor date de referin ˛ „ eronate.

Œn al treilea r‚nd, utilizarea de aprecieri cu valoare de principiu care, f„r„ a fi Ónso ˛ ite de o minim„ fundamentare, pun sub semnul Óntreb„rii mo ˛ iunea Ón Óntregul s„u. Ne Óntreb„m dac„ lipsa de interes ∫i reac ˛ ie din perioada 1997-2000 a Partidului Rom‚nia Mare pe aceea∫i problematic„ s-a datorat priorit„ ˛ ii altor teme sau aceast„ recent„ mo ˛ iune este reac ˛ ia la apropierea momentelor electorale, asociat„ cu un Ónceput al epuiz„rii temelor populiste.

Pentru claritate ∫i din dorin ˛ a de a nu repeta viciile acestei mo ˛ iuni, prezent„m Ón continuare sintetic contextul existent Ón ianuarie 2001 la preluarea de c„tre Ministerul Tineretului ∫i Sportului a mandatului pe activitatea de tineret, pe care Ól fundament„m cu documente publice.

Pe fond, construc ˛ ia realizat„ anterior a fost cu lejeritate risipit„ printr-o ac ˛ iune din care se deta∫eaz„: utilizarea resurselor pentru reac ˛ ii punctuale la provoc„rile mediului social; absen ˛ a viziunii Ón proiectarea activit„ ˛ ii; reducerea, p‚n„ la abandonare, Ón multe cazuri, a func ˛ iilor de coordonare ∫i control; confundarea nevoilor de finan ˛ are ale grupurilor organizate de ∫i pentru tineret cu acele ale tineretului, Ón general.

Domnule ministru, numai pu ˛ in!

A∫ avea rug„mintea colegii din sal„ s„ se a∫eze ∫i s„ urm„reasc„ cu aten ˛ ie dezbaterile. N-a ˛ i auzit nici sus ˛ inerile celor care au semnat mo ˛ iunea ∫i nici r„spunsurile domnului ministru.

Capacitatea institu ˛ ional„ preluat„, slab performant„, lipsa instrumentelor metodologice adecvate pentru planificarea, stimularea, monitorizarea ∫i evaluarea activit„ ˛ ilor de tineret, resursele alocate domeniului au fost dispersate pe un num„r nerealist de mare de direc ˛ ii de ac ˛ iune, manifestarea unei evidente lipse de preocupare pentru atragerea de fonduri din alte surse interne ∫i externe, neglijarea oportunit„ ˛ ilor oferite de parteneriate, Ón special la nivelul comunit„ ˛ ilor locale, lipsa de preocupare pentru o bun„ fundamentare a politicilor de tineret, pe rezultatele cercet„rii sociale ∫i pe consultarea periodic„ a structurilor de tineret reprezentative.

V„ reamintim c„ problematica specific„ tinerei genera ˛ ii nu se reg„sea drept capitol consistent Ón strategiile ∫i programele guvernamentale, dar asupra calit„ ˛ ii acesteia vom mai face referiri cu aceast„ ocazie.

Un fapt deosebit de grav este acela al neincluderii Ministerului Tineretului ∫i Sportului Ón ac ˛ iunea interminis-

terial„ privind tineretul. Acesta a fost permanent motivul pentru care era privit ∫i tratat, practic, exclusiv ca un minister care dezvolt„ programe pentru tineri numai sub aspect recreativ, Ón zona de petrecere a timpului liber.

Doamnelor ∫i domnilor deputa ˛ i,

Dac„ recunoa∫tem c„ schimb„rile majore generate de trecerea la un alt sistem, dup„ 1989, au Ónsemnat costuri sociale pentru cei mai mul ˛ i dintre cet„ ˛ eni, inclusiv pentru tineri, nu putem nega faptul c„ acelea∫i schimb„ri au Ónsemnat ∫i o deschidere c„tre oportunit„ ˛ i inaccesibile anterior anului 1989, Ónc‚t consider„m c„ ar fi o imens„ eroare s„ se vorbeasc„ despre o degradare continu„ ∫i f„r„ echivoc a vie ˛ ii tinerei genera ˛ ii.

Ne Óntreb„m de unde ∫i-au procurat autorii mo ˛ iunii datele despre calitatea vie ˛ ii tinerilor Ón ultimii 14 ani. Cert este c„ sursa respectiv„ nu are nici o leg„tur„ cu analiza ∫tiin ˛ ific„, av‚nd Ón vedere c„, din datele ob ˛ inute prin intermediul cercet„rii sociale, situa ˛ ia se prezint„ total diferit.

Lu‚nd drept referin ˛ „ informa ˛ iile furnizate de acest tip de investiga ˛ ie din anul 1989 ∫i p‚n„ Ón prezent, observ„m c„, dac„ Ón 1999, nu mai pu ˛ in de 89% dintre tineri apreciau standardul propriei existen ˛ e ca fiind mai sc„zut sau la fel ca Ón anul precedent, iar Ón anul 2000 83% dintre tineri f„ceau acelea∫i afirma ˛ ii, Ón anul 2002 doar 66% dintre tineri mai sus ˛ ineau c„ standardul lor existen ˛ ial se afl„ Ón stagnare sau se plaseaz„ sub nivelul anului 2001. Pute ˛ i contrazice aceast„ Ómbun„t„ ˛ ire existent„ a situa ˛ iei?

De asemenea, Ón sprijinul corectei ∫i coerentei abord„ri a politicilor de tineret de c„tre actualul Guvern, stau aprecierile pozitive ale unor importante institu ˛ ii europene, care au remarcat progresele Ónregistrate de partea rom‚n„, dup„ anul 2001, Ón special Ón abordarea complex„ a strategiei privind politica Ón domeniul tineretului.

Astfel, Planul na ˛ ional de ac ˛ iune pentru tineret Ón Rom‚nia, primul document strategic Ón domeniu, realizat Ón parteneriat cu structurile na ˛ ionale de ∫i pentru tineret, au ob ˛ inut Ónc„ din martie 2001 girul Grupului de lucru pentru tineret din Pactul de stabilitate pentru Europa de sud-est, care a decis c„ modelul Ónaintat de partea rom‚n„ reprezint„ un exemplu de bun„ aplicare a ideii de plan na ˛ ional de ac ˛ iune ∫i a hot„r‚t preluarea acestuia ca baz„ Ón stabilirea standardului pentru alte aplica ˛ ii similare pe linia pactului de stabilitate.

Guvernul Rom‚niei, respectiv Ministerul Tineretului ∫i Sportului, prive∫te organiza ˛ iile neguvernamentale de tineret ca p‚rghii pentru implementarea politicii publice Ón domeniu, ∫i nu ca beneficiari direc ˛ i, politicile de tineret viz‚nd de fapt tinerii. Œn sprijinul acestei afirma ˛ ii vin ∫i rezultatele studiilor unor institu ˛ ii de specialitate. Œn conformitate cu aceasta, Ón anul 2001 se Ónregistra un num„r de 453 de structuri asociative de tineret, cuprinz‚nd Ón r‚ndurile lor 8% dintre tinerii care tr„iesc Ón Rom‚nia, cifre confirmate ∫i pentru anul 2002.

Niciodat„ Ón Rom‚nia nu s-a Ónregistrat un num„r de 5.000 de structuri asociative de tineret. Este adev„rat c„ Ón anii imediat urm„tori anului ’89 s-a Ónregistrat o explozie asociativ„, dar este vorba de un num„r mult mai mic de astfel de structuri, ∫i anume 566, conform bazei de date a fostului Centru de studii ∫i cercet„ri pentru probleme de tineret.

Aceste structuri asociative cuprindeau Óntr-adev„r 10% din num„rul total al tinerilor din Rom‚nia. Dup„ o perioad„ de fluctua ˛ ii a vie ˛ ii asociative a tinerilor cu cel mai sc„zut nivel, Ón anul 1994, c‚nd doar aproximativ 1% dintre tineri mai erau implica ˛ i Ón activitatea vreunei astfel

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 79/26.VI.2003 de structuri, fenomenul a Ónceput s„ se regenereze Óncep‚nd cu anul 1996.

Subliniem c„ Ministerul Tineretului ∫i Sportului a fost una dintre institu ˛ iile publice cele mai deschise, Ón raport cu structurile asociative. Astfel, dup„ anul 2001, ini ˛ iativele Ministerului Tineretului ∫i Sportului demonstreaz„ un important salt calitativ Ón dialogul cu organiza ˛ iile neguvernamentale de tineret ∫i, Ón acest sens...

Numai pu ˛ in, domnule ministru!

Am o rug„minte pe care o adresez presei: am avut o conven ˛ ie cu dumneavoastr„ ∫i v-am alocat un spa ˛ iu anume, dar v-am rugat s„ nu lua ˛ i interviuri prin sal„. Dac„ dumneavoastr„ ∫ti ˛ i vreun parlament din lume unde se Ónt‚mpl„ a∫a ceva, s„ veni ˛ i cu propuneri la mine. ™i am rug„mintea ca to ˛ i colegii s„ acorde totu∫i aten ˛ ia necesar„ acestei probleme, care este foarte serioas„. Ce-o s„ spun„ tinerii de sus, c‚nd or s„ vad„ cu c‚t„ aten ˛ ie urm„ri ˛ i problematica care Ói intereseaz„? Chiar un ceas nu pute ˛ i s„ fi ˛ i aten ˛ i ∫i s„ asculta ˛ i ce-au spus semnatarii mo ˛ iunii, ce spune Guvernul?! Nu se poate! Ave ˛ i cuv‚ntul, domnule ministru.

V„ mul ˛ umesc, domnule pre∫edinte. Œn acest sens, men ˛ ion„m:

— realizarea periodic„ de Ónt‚lniri regionale ∫i jude ˛ ene cu structurile locale de tineret, precum ∫i cu structurile de tineret reprezentative ∫i Consiliul tineretului din Rom‚nia;

— elaborarea Planului na ˛ ional de ac ˛ iune pentru tineret Ón Rom‚nia ∫i a unor acte normative specifice, prin efortul comun al Ministerului Tineretului ∫i Sportului, al organiza ˛ iilor neguvernamentale reprezentative ∫i al structurilor de tineret ale partidelor politice;

— Óncheierea a numeroase parteneriate cu organiza ˛ ii neguvernamentale de tineret.

Afirma ˛ iile privind diminuarea activit„ ˛ ii de tineret Ón cadrul direc ˛ iilor pentru tineret ∫i sport jude ˛ ene, inclusiv necristalizarea de politici coerente de tineret la nivelul jude ˛ ean, precum ∫i cele privind lipsa de interes ∫i profesionalism a func ˛ ionarilor din aceste structuri nu au nici un suport Ón realitate. Lucrurile stau cu totul altfel. Anul 2001 a Ónsemnat revitalizarea activit„ ˛ ii de tineret la nivelul acestor direc ˛ ii, c‚nd s-au introdus pentru prima oar„ metodologii de evaluare a activit„ ˛ ii acestora ∫i de corelare a fondurilor alocate, Ón func ˛ ie ∫i de performan ˛ a astfel evaluat„, organiz‚ndu-se monitorizarea activit„ ˛ ii desf„∫urate.

De asemenea, Óncep‚nd cu anul 2001, pentru prima oar„ dup„ 1989, activitatea direc ˛ iilor pentru tineret ∫i sport jude ˛ ene s-a desf„∫urat conform planurilor jude ˛ ene de ac ˛ iune pentru tineret, structurate Ón func ˛ ie de necesit„ ˛ ile tinerilor ∫i realit„ ˛ ile locale.

Œn ceea ce prive∫te profesionalizarea lucr„torilor Ón domeniul tineretului ∫i sportului, a demarat Ón anul 2002, Ón colaborare cu Ministerul Educa ˛ iei ∫i Cercet„rii ∫i Universitatea de Stat Transilvania din Bra∫ov, introducerea Ón clasificarea ocupa ˛ iilor din Rom‚nia a ocupa ˛ iei de consilier Ón domeniul tineretului. Prin acest program Rom‚nia se aliniaz„ la standardele Uniunii Europene Ón activitatea de tineret.

Doamnelor ∫i domnilor deputa ˛ i,

Afirma ˛ ia potrivit c„reia fondurile destinate tineretului au fost par ˛ ial acaparate de organiza ˛ iile de tineret aservite puterii locale ar trebui s-o demonstra ˛ i, actuala guvernare consider‚nd c„ f„r„ fundamentare este o mare

gre∫eal„ s„ se trateze Ón acest mod structurile asociative de tineret. Se Óncearc„ probabil o diversiune Ón condi ˛ iile Ón care Óns„∫i legea nu permite finan ˛ area unor structuri de tineret apar ˛ in‚nd partidelor politice, iar criteriile-cadru de selectare a proiectelor sunt convenite prin consultarea organiza ˛ iilor neguvernamentale de tineret reprezentative, concursurile de proiecte fiind deschise tuturor asocia ˛ iilor de tineret care Óndeplinesc criteriile prev„zute Ón metodologia de finan ˛ are.

Œn ceea ce prive∫te propor ˛ ia sumelor alocate finan ˛ „rii proiectelor organiza ˛ iilor de tineret ∫i a centrelor de tineret, dorim s„ se re ˛ in„ c„: Ministerul Tineretului ∫i Sportului a alocat anual sume importante pentru finan ˛ area proiectelor propuse de structurile asociative de tineret, astfel din anul 2001 s-a demarat un alt amplu Program de Ónfiin ˛ are ∫i dezvoltare a unei re ˛ ele de centre de tineret care presupune dot„ri ∫i investi ˛ ii majore.

Dac„ lu„m ca element referen ˛ ial fondurile totale alocate activit„ ˛ ii de tineret, excep ˛ ie f„c‚nd cele aferente Programului comunitar YOUTH, Ón anul 2002, comparativ cu anul 2000, fondurile totale alocate direct organiza ˛ iilor de tineret nu au fost reduse dec‚t cu circa 7%, raportate la acela∫i element referen ˛ ial, Ón condi ˛ iile Ón care pentru centrele de tineret, demers apreciat ca pozitiv de autorii mo ˛ iunii, s-au alocat alte 15 procente.

Œns„ nu putem fi de acord cu modul negativ Ón care este prezentat„ situa ˛ ia celor 22 de centre ∫i microcentre de tineret, mai ales c„ exist„ aprecieri pozitive din partea reprezentan ˛ ilor unor prestigioase institu ˛ ii precum: Banca Mondial„, cu care negociem sprijinul pentru acest program; UNICEF, cu care colabor„m pe servicii Ón aceste centre; Programul Na ˛ iunilor Unite pentru Dezvoltare, cu care s-a semnat un memorandum ce prevede o important„ cofinan ˛ are pentru centrele de tineret; Guvernul federal german.

Prin parteneriate cu autorit„ ˛ ile locale, alte institu ˛ ii publice centrale ∫i structuri descentralizate ale acestora, organiza ˛ ii neguvernamentale, precum ∫i diverse institu ˛ ii finan ˛ atoare ∫i companii private interesate, pentru activitatea de tineret au fost atrase pe l‚ng„ fondurile alocate de la bugetul de stat ∫i alte importante resurse financiare. Elocvent„ este situa ˛ ia general„ a resurselor atrase prin parteneriate. Œn anul 2001 s-au atras alte resurse, Ón propor ˛ ie de 29%, fa ˛ „ de sumele alocate de la bugetul de stat, pe l‚ng„ cele prev„zute pentru Programul comunitar YOUTH, respectiv 7 miliarde. Œn anul 2002 s-au atras alte resurse, Ón propor ˛ ie de 42% fa ˛ „ de sumele alocate de la bugetul de stat, respectiv 11,5 miliarde lei.

Pentru compara ˛ ie, Ón anul 2000 s-au atras resurse suplimentare doar Ón propor ˛ ie de 9% fa ˛ „ de sumele alocate de la bugetul de stat, Ón valoare total„ de 1,7 miliarde lei.

Œn cadrul ac ˛ iunilor de identificare ∫i atragere a unor alte surse de finan ˛ are pentru activit„ ˛ ile specifice dezvoltate de Ministerul Tineretului ∫i Sportului, Ón domeniul tineretului s-a convenit cu Banca Mondial„ introducerea unui nou tip de serviciu, finan ˛ at prin intermediul Fondului Rom‚n de Dezvoltare Social„, cu opera ˛ ionalizare demarat„ din luna septembrie 2002, respectiv a serviciilor comunitare pentru tineret.

Teoria lipsei unor evaluatori independen ˛ i, Ón vederea monitoriz„rii ∫i evalu„rii activit„ ˛ ii de tineret, la nivelul serviciilor descentralizate ale Ministerului Tineretului ∫i Sportului, Ón teritoriu, este f„r„ suport real. Consider„m c„ nu poate fi neglijat faptul c„ elaborarea criteriilor privind evaluarea activit„ ˛ ii de tineret a fost precedat„ de discu ˛ ii cu reprezentan ˛ i ai direc ˛ iilor pentru tineret ∫i sport jude ˛ ene, respectiv a municipiului Bucure∫ti.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 79/26.VI.2003 Œn ceea ce prive∫te ∫i referitor la Ónregimentarea politic„ a reprezentan ˛ ilor Ministerului Tineretului ∫i Sportului, trebuie s„ subliniem, la modul cel mai simplu cu putin ˛ „, c„ angajarea Ón sectorul bugetar se face Ón conformitate cu dispozi ˛ iile unor legi speciale.

Doamnelor ∫i domnilor deputa ˛ i,

Ca o consecin ˛ „ a necesit„ ˛ ii constituirii la nivelul na ˛ ional a unui instrument de integrare a serviciilor publice Ón domeniul politicilor de tineret ∫i Ón dorin ˛ a de a optimiza aceste servicii prin Programul de guvernare 2001–2004, s-a asumat responsabilitatea Ónfiin ˛ „rii Agen ˛ iei Na ˛ ionale pentru Sprijinirea Ini ˛ iativelor Tinerilor.

Necesitatea cre„rii acestui sistem de rela ˛ ionare direct„ cu tinerii ∫i structurile asociative ale acestora demonstreaz„ Ón fapt preocuparea actualului Guvern pentru o mai bun„ cunoa∫tere a problemelor tinerei genera ˛ ii ∫i pentru abordarea acestor probleme cu o eficien ˛ „ sporit„, fiind dictat„ de urm„toarele considerente principale:

1. Necesitatea sporirii impactului Programului comunitar îTineret pe teritoriul Rom‚niei“. Œntruc‚t studiile de evaluare a impactului acestui program asupra tinerilor din Rom‚nia erau total descurajatoare, doar 2,8% dintre tinerii cu v‚rste cuprinse Óntre 15 ∫i 26 de ani av‚nd cuno∫tin ˛ e vagi despre existen ˛ a acestui program Ón ˛ ara noastr„ ∫i mai pu ˛ in de 1% dintre ace∫tia beneficiind de oportunit„ ˛ ile oferite de program, era mai mult necesar„ interven ˛ ia Guvernului pentru eliminarea acestei st„ri de fapt. Imediat dup„ crearea Agen ˛ iei Na ˛ ionale pentru Sprijinirea Ini ˛ iativelor Tinerilor, Ón perioada 2002—aprilie 2003 s-a procedat la o ampl„ campanie de popularizare a obiectivelor Programului comunitar pentru tineret. Œn consecin ˛ „, peste 300 de structuri asociative neguvernamentale de tineret din toat„ ˛ ara au participat la Ónt‚lnirile de informare.

2. Nevoia de a stabili rela ˛ ii de colaborare direct„ ∫i eficient„ Óntre cele trei institu ˛ ii care au intrat Ón componen ˛ a Agen ˛ iei Na ˛ ionale pentru Sprijinirea Ini ˛ iativelor Tinerilor ∫i care Ónainte de crearea acestei agen ˛ ii func ˛ ionau independent una fa ˛ „ de alta, gener‚nd adesea paralelisme Ón activitate.

Pentru cei care nu au Ón ˛ eles, le repet„m c„ practica dintr-o serie Óntreag„ de ˛ „ri europene, spre exemplu Fran ˛ a, Spania, Ungaria a demonstrat eficien ˛ a pe care o asigur„ acest tip de servicii integrate Ón abordarea politicilor guvernamentale adresate tineretului.

Autorii mo ˛ iunii, care fac apel ∫i la starea social„ critic„ a tineretului, mimeaz„ uitarea faptului c„ actualul Guvern nu a cenzurat rezultatele cercet„rii sociale privind tineretul, ci a avut curajul ca Ón anul 2001 s„ fac„ publice datele statistice reale privitoare la problematica tinerei genera ˛ ii ∫i a pornit de la cruda realitate Ón efortul de a acoperi ∫i restan ˛ ele guvern„rilor anterioare.

Œn anul 2001 ∫i 2002 diagnozele anuale ale tineretului, precum ∫i valoarea Planului na ˛ ional de ac ˛ iune pentru tineret au fost realizate pe baz„ de licita ˛ ii publice c‚∫tigate de institu ˛ ii specializate, precum Centrul de sociologie urban„ ∫i Metromedia Transilvania. Preciz„m c„ toate atribu ˛ iile fostelor unit„ ˛ i din subordinea Ministerului Tineretului ∫i Sportului, Centrul de studii ∫i cercet„ri pentru probleme de tineret, Centrul de informare ∫i consultan ˛ „ pentru tineret ∫i Agen ˛ ia de cooperare european„ Ón domeniul tineretului au fost preluate integral de actuala agen ˛ ie, inclusiv personalul de specialitate aferent.

Referitor la a∫a-zisa blocare a Programului comunitar pentru tineret ∫i la modul de selectare a proiectelor Ónaintate spre finan ˛ are, la nivelul anului doi, este adev„rat c„ preg„tirea programului a cuprins o perioad„ Ón care s-au derulat procedurile fire∫ti de acreditare a noii Agen ˛ ii de

tineret de c„tre Comisia European„, dar, Ón rest, este total fals„ afirma ˛ ia conform c„reia fondurile aferente pentru anul respectiv s-au pierdut, cum la fel de inexact„ este ∫i afirma ˛ ia potrivit c„reia proiectele depuse Ón acel an nu au fost finan ˛ ate.

Datorit„ eforturilor f„cute de minister prin agen ˛ ia pentru popularizarea programului, afluen ˛ a de cereri de finan ˛ are a crescut considerabil, fapt ce se reflect„ direct Ón cuantumul total al sumelor alocate acestor proiecte. Astfel, dac„ Ón anii anteriori se returnau sume considerabile c„tre Comisia European„, datorit„ num„rului redus de solicit„ri de finan ˛ are sau a calit„ ˛ ii sc„zute a proiectelor, o dat„ cu Ónfiin ˛ area Agen ˛ iei Na ˛ ionale pentru Sprijinirea Ini ˛ iativelor Tinerilor, sumele solicitate pentru proiecte cu adev„rat eligibile sunt cu mult mai mari dec‚t cele contractate cu Comisia European„.

Acest fapt se datoreaz„, pe de o parte, plusului de popularizare pe care agen ˛ ia l-a asigurat programului, iar pe de alt„ parte constantei eficien ˛ e pe care tinerii doritori s„ participe cu proiecte Ón cadrul programului o primesc din partea lucr„torilor agen ˛ iei.

Pentru exemplificare, men ˛ ion„m c„ Óntr-un singur comitet de selec ˛ ie, Ón anul 2002, s-au depus un num„r de 156 de proiecte, 70 dintre acestea fiind declarate eligibile, suma total„ alocat„ acestora fiind de aproape 500.000 euro. De asemenea, Ón anul 2003 au fost depuse 413 proiecte, declarate ca fiind eligibile un num„r de 194 dintre acestea, suma total„ alocat„ desf„∫ur„rii lor ridic‚ndu-se la cifra de 2,3 milioane de euro. Rezum‚nd, se poate u∫or observa faptul c„, din luna noiembrie a anului 2002 p‚n„ Ón prezent, Ón cadrul Programului comunitar Tineret s-a depus un num„r total de 569 de proiecte ∫i au primit aprobarea de a fi finan ˛ ate 264 dintre acestea, suma total„ alocat„ finan ˛ „rii proiectelor selec ˛ ionate fiind de 2,8 milioane de euro. Ce poate fi mai relevant dec‚t faptul c„ procentul de absorb ˛ ie a fondurilor aferente Programului comunitar Tineret pentru anul 2001 a fost de 82%, iar pentru anul 2002 a ajuns de sut„ la sut„, iar Ón anul 2003 va trebui s„ cerem o suplimentare fa ˛ „ de c‚t ne-a fost alocat.

Œn ceea ce prive∫te structura Comitetului de selec ˛ ie aferent Programului comunitar Tineret, facem precizarea c„ nu exist„ recomand„ri din partea Comisiei Europene legate de modul Ón care se constituie acest for. Dac„ p‚n„ Ón anul 2001, Ón componen ˛ a Comitetului de selec ˛ ie intrau doar lucr„tori ai fostei EUROTIN, dup„ aceast„ dat„ lucrurile s-au schimbat radical, astfel Ónc‚t la aceast„ dat„ structura este urm„toarea: trei reprezentan ˛ i din partea Ministerului Tineretului ∫i Sportului, trei reprezentan ˛ i din partea Agen ˛ iei, trei reprezentan ˛ i apar ˛ in‚nd structurilor asociative neguvernamentale. Mai mult, pentru a asigura o transparen ˛ „ deplin„ procesului de selec ˛ ie a proiectelor, la fiecare Óntrunire a acestui comitet a fost invitat ∫i a participat ∫i un reprezentant al Delega ˛ iei permanente a Comisiei Europene Ón Rom‚nia.

Doamnelor ∫i domnilor deputa ˛ i,

Actualul Guvern este primul care a privit cu toat„ seriozitatea problematica ini ˛ ierii ∫i realiz„rii de reglement„ri normative Ón domeniul tineretului. Œn leg„tur„ cu perioada de p‚n„ Ón 2001, este nevoie s„ v„ reamintim c„ Legea tineretului a constituit pentru toate guvern„rile anterioare doar o inten ˛ ie, ∫i ea nu a ajuns nici m„car la stadiul de proiect.

Primul proiect de Lege a tineretului a fost elaborat de c„tre actuala guvernare, care a demarat Ón anul 2001 un larg proces de consultare a organiza ˛ iilor ∫i structurilor de tineret, ceea ce a constituit acea implicare direct„ a

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 79/26.VI.2003 sectorului neguvernamental, lucru neobi∫nuit Ón perioada anterioar„.

Proiectul de act normativ a fost supus consult„rii unui num„r de 11 ministere ∫i a ob ˛ inut, p‚n„ Ón acest moment, un num„r de 6 avize. Afirma ˛ ia privind re ˛ inerea abuziv„ la Ministerul de Finan ˛ e a acestui proiect este tenden ˛ ioas„ sau demonstreaz„ necunoa∫tere. Oare nu trebuie corelate facilit„ ˛ ile care se pot acorda activit„ ˛ ii de tineret cu proiectul noului cod fiscal? De asemenea, trebuie solu ˛ ionat sistemul de implicare a administra ˛ iei publice locale Ón finan ˛ area activit„ ˛ ilor de tineret, corelat cu Carta European„ a Autonomiei Locale.

Nu trebuie uitat c„ o serie de observa ˛ ii ∫i propuneri referitoare la proiectul Legii tineretului vizau necesitatea ca propuneri din acestea s„ fie puse de acord cu dispozi ˛ iile legale care reglementeaz„ finan ˛ ele publice ∫i cu reglement„rile legislative privind impozitele ∫i taxele, inclusiv facilit„ ˛ ile fiscale s„ acorde cu respectarea politicii fiscale convenite cu Fondul Monetar Interna ˛ ional ∫i Uniunea European„.

Ne surprinde afirma ˛ ia ini ˛ iatorilor mo ˛ iunii potrivit c„reia ini ˛ iativele legislative lipsesc cu des„v‚r∫ire, Ón condi ˛ ii Ón care Ministerul Tineretului ∫i Sportului ∫i-a Óndeplinit obliga ˛ iile de armonizare a legisla ˛ iei Ón domeniul tineretului cu cea comunitar„, asumat„ Ón documentul de pozi ˛ ie a Guvernului Rom‚niei privind capitolul 18 de negociere al Uniunii Europene — educa ˛ ie, formare profesional„ ∫i tineret, prin care s-a stabilit s„ fie completate prevederile privind voluntariatul pentru tineri.

Astfel, s-a modificat ∫i completat Legea voluntariatului nr. 195/2001 prin Legea nr. 629/2002 cu prevederile referitoare la tineri ∫i s-a adoptat Legea privind ratificarea Conven ˛ iei Europene asupra promov„rii serviciului de voluntariat transna ˛ ional pe termen lung pentru tineret, Óncheiate la Strasbourg la 11 mai 2000, cu nr. 213/2003.

Œn momentul de fa ˛ „, s-a demarat procedura de consultare, Ón conformitate cu prevederile Legii nr. 52/2003 privind transparen ˛ a decizional„ Ón administra ˛ ia public„, pentru proiectul de Lege privind instituirea s„pt„m‚nii tineretului.

De asemenea, exist„ un num„r de aproximativ 20 de acte normative promovate sau emise de actualul Guvern, prin care s-au asigurat explicit avantaje sociale ∫i economice tinerilor. Nu ne r„m‚ne dec‚t s„ ne exprim„m regretul pentru faptul c„ semnatarii mo ˛ iunii nu au reu∫it s„ ia la cuno∫tin ˛ „ dec‚t o singur„ ini ˛ iativ„ legislativ„. Ce demonstreaz„ aceasta ∫i cui folose∫te? R„m‚ne s„ r„spunde ˛ i dumneavoastr„, doamnelor ∫i domnilor semnatari ai mo ˛ iunii.

Œn ceea ce prive∫te Cartea alb„ a tineretului, document elaborat sub coordonarea Comisiei Europene, men ˛ ion„m c„ acest document nu reprezint„ obliga ˛ ie de ˛ ar„, a∫a cum gre∫it se sus ˛ ine Ón mo ˛ iune, ci are o valoare de recomandare. Preciz„m c„ Ministerul Tineretului ∫i Sportului a diseminat informa ˛ ia prev„zut„ Ón acest document, a finan ˛ at ac ˛ iuni de proiecte de tineret, av‚nd ca obiectiv principalele direc ˛ ii de politic„ de tineret men ˛ ionate Ón Cartea Alb„, precum: consultarea cu structurile asociative de tineret, stimularea particip„rii locale a tinerilor, informarea tinerilor, cercetarea social„ Ón domeniul tineretului, promovarea voluntariatului.

Doamnelor ∫i domnilor,

Problematica fostului patrimoniu al Uniunii Tineretului Comunist a reprezentat o problem„ sensibil„ pentru toate guvern„rile anterioare. Ordonan ˛ a de urgen ˛ „ a Guvernului nr. 166/2002 cu privire la modificarea ∫i completarea Legii nr. 146/2002 privind regimul juridic al funda ˛ iilor jude ˛ ene pentru tineret ∫i a municipiului

Bucure∫ti, precum ∫i al Funda ˛ iei na ˛ ionale pentru tineret nu Óncalc„ regimul juridic al propriet„ ˛ ii funda ˛ iilor jude ˛ ene pentru tineret, deoarece prin modific„rile ∫i complet„rile operate nu se aduce atingere dreptului de proprietate al acestora ∫i nici nu Óngr„desc accesul liber la justi ˛ ie ori libertate de exprimare.

Se asigur„ sporirea gradului de reprezentare a funda ˛ iilor la nivelul comunit„ ˛ ilor locale, Ón spe ˛ „ prin implicarea consiliilor jude ˛ ene, autorit„ ˛ ile administra ˛ iei publice locale ce reprezint„ Óntreaga popula ˛ ie din jude ˛ ul respectiv. Œn acest context Ónveder„m ∫i faptul c„ ulterior modific„rii ∫i complet„rii ei prin ordonan ˛ a de urgen ˛ „, Legea nr. 146/2002 a f„cut obiectul unui control de constitu ˛ ionalitate, Curtea Constitu ˛ ional„ statu‚nd prin Decizia nr. 19/2003 c„ nu sunt Ónc„lcate dispozi ˛ iile art. 41 alin. (1), (2) ∫i (3) ∫i ale art. 135 alin. (6) din Constitu ˛ ie.

Acum, prin prezen ˛ a Ón cadrul Consiliului de conducere a doi reprezentan ˛ i ai structurilor asociative de tineret se asigur„ dreptul de exprimare ale acestora, ceea ce demonstreaz„ incorectitudinea afirma ˛ iilor din mo ˛ iune privind suprimarea dreptului de exprimare ∫i eliminarea Ón totalitate a dreptului de decizie asupra patrimoniului.

Solu ˛ ia adoptat„ de ordonan ˛ „, de desemnare a trei membri ai Consiliului de conducere a funda ˛ iei de c„tre Consiliul jude ˛ ean, respectiv Consiliul General al Municipiului Bucure∫ti, urm„re∫te cre∫terea reprezentativit„ ˛ ii grupului, care are responsabilitatea Óndeplinirii scopului pentru care funda ˛ ia s-a creat.

Iat„ Ónc„ o dovad„ c„ afirma ˛ iile mo ˛ iunii sunt eronate. Cum a ˛ i calculat procentul de 0,6% pentru num„rul tinerilor care particip„ la via ˛ a asociativ„? V„ rug„m s„ judeca ˛ i singuri, stima ˛ i semnatari ai mo ˛ iunii, Ón ce situa ˛ ie sunte ˛ i pu∫i de o asemenea tratare a problemei.

Œn acest context, este cert contestabil„ ∫i invocarea recomand„rilor comunitare, Ón fapt ale Consiliului Europei privind participarea direct„ a tineretului la deciziile care intereseaz„ direct. Ordonan ˛ a urm„re∫te o mai bun„ reprezentare a intereselor tinerilor.

Bunurile apar ˛ in‚nd fostului Birou de Turism pentru Tineret au fost privatizate, ca urmare a transform„rii acestuia Ón societate comercial„ Ón anul 1991. V„ rug„m, stima ˛ i colegi, Óncerca ˛ i s„ Ón ˛ elege ˛ i cursul legisla ˛ iei Ón cazul patrimoniului fostului U.T.C., pentru c„ Decretul-lege nr. 150/1990 nu cuprinde reglement„ri privitoare la Biroul de Turism pentru Tineret, iar prevederile Legii nr. 146/2002 exced problemei patrimoniului fostului Birou de Turism pentru Tineret.

Preten ˛ ia c„ funda ˛ iile jude ˛ ene pentru tineret au fost cei mai buni administratori ai patrimoniului propriu este la fel ca multe alte aprecieri cuprinse Ón mo ˛ iune, f„r„ acoperire Ón realitate. Exist„ importante bunuri care au apar ˛ inut funda ˛ iilor jude ˛ ene ∫i au fost Ónstr„inate de acestea precum: Clubul Tineretului de la Piatra-Neam ˛ , v‚ndut de Funda ˛ ia jude ˛ ean„ pentru tineret Piatra-Neam ˛ Societ„ ˛ ii Comerciale îSimpex Com“ S.R.L., Ón anul 1999. Œn jude ˛ ul Giurgiu, Casa Tineretului a fost v‚ndut„ Ón anul 2001 pentru ridicola sum„ de 20 milioane de lei Societ„ ˛ ii Comerciale îAtal Farm“ S.R.L.

Œn jude ˛ ul Bihor, Hotelul Tineretului a fost v‚ndut la S.C. Trans Auremar S.R.L. Oradea, Óns„ noua conducere a Funda ˛ iei pentru tineret nu recunoa∫te valabilitatea contractului de v‚nzare-cump„rare, motiv pentru care, Ón prezent, imobilul face obiectul litigiului Óntre cele dou„ p„r ˛ i.

Pe de alt„ parte, trebuie subliniat„ implicarea autorit„ ˛ ilor publice locale Ón administrarea unor imobile apar ˛ in‚nd patrimoniului fostei Uniuni a Tineretului Comunist, implicare ce s-a dovedit a fi extrem de eficient„. Un exemplu elocvent Ón acest sens Ól constituie

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 79/26.VI.2003 Casa Tineretului din C‚mpina, care a fost preluat„ de la Funda ˛ ia pentru Tineret de autorit„ ˛ ile locale, prin sentin ˛ a civil„ 6.060 din 16.12.1997 a Judec„toriei C‚mpina, ∫i care constituie un bun exemplu privind modul Ón care este exploatat un asemenea obiectiv.

Nu Ón ultimul r‚nd, men ˛ ion„m obligativitatea consiliilor jude ˛ ene de a asigura un spa ˛ iu, Ón mod gratuit, funda ˛ iilor pentru tineret jude ˛ ene, acolo unde nu exist„ un patrimoniu ce a apar ˛ inut fostei U.T.C.

Doamnelor ∫i domnilor deputa ˛ i,

Societatea Civil„ de Tineret, dup„ ani de zile de Óncerc„ri, a reu∫it s„ coaguleze, Ón mare parte, Óntr-un cadru denumit Consiliul Tineretului din Rom‚nia, lucru care a fost posibil cu asisten ˛ a ∫i chiar sprijinul Guvernului, prin ministerul de resort.

V„ vom aduce aminte etapele parcurse pentru realizarea acestui obiectiv. La sf‚r∫itul anului 2002 a fost introdus Ón proiectul Legii de abilitare a Guvernului de a emite ordonan ˛ e, proiectul de Ordonan ˛ „ a Guvernului privind regimul juridic al Consiliului Tineretului din Rom‚nia. Fiind necesare unele analize suplimentare, acest proiect a fost introdus Ón Legea de abilitare a Guvernului de a emite ordonan ˛ e Ón vacan ˛ a parlamentar„ iulie—august 2003, dar Ón urma dezbaterilor avute Ón Comisia juridic„, acest punct a fost eliminat cu un vot de 5 la 4, Ón urma unui amendament introdus de domnul senator P.N.L. Nicolae-Vlad Popa, Ón ciuda faptului c„ reprezentantul Guvernului a sus ˛ inut proiectul de recunoa∫tere a Consiliului Tineretului din Rom‚nia de c„tre stat, pentru a putea participa pe plan interna ˛ ional la dialogul cu organismele de tineret din alte state.

Dac„ ini ˛ iatorii mo ˛ iunii studiau proiectul Legii tineretului, puteau constata c„ la Titlul III — îStructuri de/∫i pentru tineret“, Capitolul III — îConsiliul tineretului din Rom‚nia“ este propus„ acordarea personalit„ ˛ ii juridice pentru acest for.

Motivul promov„rii ordonan ˛ ei a fost tocmai urgentarea acestui demers pe care dumneavoastr„ Ól considera ˛ i deosebit de important.

Œn cazul aprob„rii acesteia ar fi urmat eliminarea capitolului respectiv din proiectul Legii tineretului.

De asemenea, am sus ˛ inut activitatea Consiliului Tineretului din Rom‚nia, prin finan ˛ area unor proiecte ale unor structuri asociative de tineret, membre Ón Consiliul Tineretului din Rom‚nia, suma total„ alocat„ acestora Ón perioada 2001—2003 fiind de o jum„tate de miliard de lei.

De asemenea, am acordat sprijin ∫i reduceri, precum ∫i infrastructur„, cu prilejul organiz„rii unor ac ˛ iuni de c„tre Consiliul Tineretului din Rom‚nia.

Doamnelor ∫i domnilor deputa ˛ i,

V„ invit s„ analiz„m situa ˛ ia creat„ prin faptul c„ multe dintre asocia ˛ iile Ónfiin ˛ ate la Ónceputul deceniului trecut au evoluat c„tre platforme de vizibilitate politic„ pentru liderii proprii sau pentru personalit„ ˛ i politice de adop ˛ ie. Acesta este unul dintre motivele care i-au determinat pe tineri s„ devin„ mai aten ˛ i ∫i mai circumspec ˛ i fa ˛ „ de organiza ˛ ii care se recomandau a fi exclusiv Ón serviciul lor.

Alte organiza ˛ ii ∫i asocia ˛ ii au gestionat de o manier„ complet netransparent„ resursele de care dispuneau.

Aceast„ situa ˛ ie a constituit Ónc„ un motiv de rezerv„ pentru tineri, care sunt mult mai severi ∫i mai exigen ˛ i Ón privin ˛ a principiilor ∫i idealurilor.

Din acest punct de vedere, men ˛ ionez responsabilitatea pe care ∫i-o asum„ statul, prin Ordonan ˛ a Guvernului nr. 37/2003 pentru modificarea ∫i completarea Ordonan ˛ ei Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asocia ˛ ii ∫i funda ˛ ii,

instituind obligativitatea ob ˛ inerii avizului organului de specialitate al Administra ˛ iei Publice Centrale Ón a c„rui sfer„ de competen ˛ „ respectiva asocia ˛ ie/funda ˛ ie Ó∫i desf„∫oar„ activitatea.

Fi ˛ i siguri, stima ˛ i semnatari ai mo ˛ iunii, c„ nu se Óncalc„ dispozi ˛ iile art. 37 din Constitu ˛ ie, care reglementeaz„ dreptul de asociere a cet„ ˛ enilor, dup„ cum sus ˛ ine ˛ i, f„r„ nici o baz„ real„.

Cu siguran ˛ „ c„ o verificare loial„ a conformit„ ˛ ii statutului asocia ˛ iilor sau funda ˛ iilor cu legea, ordinea public„ ∫i bunele moravuri ne d„ garan ˛ ia c„ activitatea acestora se desf„∫oar„ cu respectarea Constitu ˛ iei ∫i legilor.

Trebuie Ón ˛ eles c„ nu exist„ o Óngr„dire a dreptului de asociere, ci o procedur„ prealabil„ Ón urma c„reia se emite un aviz pe care instan ˛ a competent„ Ól apreciaz„, al„turi de documentele pe care le consider„ relevante, Ón vederea solu ˛ ion„rii cererii de acordare a personalit„ ˛ ii juridice.

Stima ˛ i deputa ˛ i,

Guvernul se preocup„ Ón egal„ m„sur„ de toate aspectele vie ˛ ii sociale a tinerilor. Astfel, Ón domeniul educa ˛ iei, prin Ministerul Educa ˛ iei ∫i Cercet„rii, dezvolt„ programe pentru toate componentele educa ˛ iei ∫i toate grupurile de popula ˛ ie cuprinse Ón sistemul educa ˛ iei na ˛ ionale.

Printre programele relevante ∫i care vin Ón Ónt‚mpinarea nevoilor tinerei genera ˛ ii ∫colare, men ˛ ion„m: Programul na ˛ ional de s„n„tate — educa ˛ ia pentru s„n„tate Ón ∫coala rom‚neasc„; Programul de prevenire ∫i combatere a consumului de droguri; Programul de educa ˛ ie prin sport; Programul de prevenire ∫i combatere a abandonului ∫colar.

Œn cadrul politicilor sociale, de restabilire a echilibrului social ∫i realizare a incluziunii sociale, s-au adoptat o serie de acte normative ale c„ror principale obiective vizeaz„ asigurarea unei protec ˛ ii sociale corespunz„toare, ameliorarea condi ˛ iilor de via ˛ „, munc„ ∫i de locuire a popula ˛ iei, diminuarea st„rii de s„r„cie, sus ˛ inerea m„surilor de prevenire a excluziunii sociale pentru to ˛ i cet„ ˛ enii, inclusiv pentru tineri.

Dintre acestea, este de men ˛ ionat Legea nr. 116/2002 privind prevenirea ∫i combaterea marginaliz„rii sociale, care reglementeaz„ Ón principal accesul la un loc de munc„, la o locuin ˛ „, la asisten ˛ a de s„n„tate, la educa ˛ ie, precum ∫i m„suri pentru prevenirea ∫i combaterea marginaliz„rii sociale.

Œncep‚nd cu anul 2001 Agen ˛ ia Na ˛ ional„ pentru Ocuparea For ˛ ei de Munc„ a elaborat programe na ˛ ionale pentru stimularea ocup„rii ∫i reducerii ∫omajului, Ón cadrul c„rora tinerii reprezint„ un grup ˛ int„, beneficiind de m„suri speciale de integrare pe pia ˛ a muncii.

De asemenea, Ón Planul na ˛ ional de ac ˛ iune pentru ocupare exist„ o direc ˛ ie prioritar„ referitoare la abordarea ∫omajului tinerilor ∫i prevenirea ∫omajului de lung„ durat„, cu m„suri concrete de ac ˛ iune, dintre care amintim: desf„∫urarea programului, de la ∫coal„ la via ˛ a profesional„, spre carier„.

Privitor la rata ∫omajului, este adev„rat c„ Ón compara ˛ ie cu popula ˛ ia adult„, aceasta este mai pronun ˛ at„ Ón r‚ndurile tinerilor, de 16,5% pentru tineri, Ón compara ˛ ie cu 6,9 pentru adul ˛ i, dar la fel de adev„rat este faptul c„ aceasta este o situa ˛ ie comun„ majorit„ ˛ ii ˛ „rilor europene, adev„r consemnat Ón documentul comun de pozi ˛ ie, semnat Óntre Guvernul Rom‚niei ∫i Comisia European„.

Oricum, Ón ultimii ani, num„rul persoanelor care lucreaz„ ∫i care au v‚rste cuprinse Óntre 14 ∫i 29 de ani a crescut de la 3,9 milioane Ón 1998 la peste 4 milioane, cifr„ Ónregistrat„ la nivelul anului 2002.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 79/26.VI.2003 Referitor la consumul de droguri Ón r‚ndul tinerilor, Guvernul acord„ importan ˛ „ programelor de prevenire, aloc‚nd fonduri substan ˛ iale pentru sus ˛ inerea de activit„ ˛ i de informare ∫i de educare a popula ˛ iei tinere, organiz‚nd, pe parcursul ultimilor ani, campanii sus ˛ inute Ón acest sens pentru p„rin ˛ i, profesori ∫i consilieri ∫colari ∫i de implicare a comunit„ ˛ ilor locale Ón lupta Ómpotriva consumului de droguri.

Œn aceea∫i direc ˛ ie se Ónscriu ∫i preocup„rile Agen ˛ iei Na ˛ ionale Antidrog, care a adoptat Strategia Na ˛ ional„ Antidrog Ón vederea intensific„rii ∫i diversific„rii activit„ ˛ ilor de prevenire a consumului de droguri, Ón special a celor care au leg„tur„ cu debutul consumului de droguri. Œn acest sens au fost Ómbun„t„ ˛ ite structurile teritoriale implicate Ón prevenirea consumului de droguri Ón cadrul unei cooper„ri interministeriale.

De asemenea, Ón vederea asigur„rii unor programe sus ˛ inute de reducere a transmiterii infec ˛ iei HIV—SIDA ∫i pentru monitorizarea ∫i elaborarea m„surilor necesare Ón lupta Ómpotriva infec ˛ iilor HIV—SIDA, Guvernul a Ónfiin ˛ at Comisia na ˛ ional„ pentru supravegherea, controlul ∫i prevenirea infec ˛ iilor HIV—SIDA.

Este adev„rat, num„rul c„s„toriilor a sc„zut, modul de via ˛ „ se schimb„, alegerile tinerilor sunt mai diversificate, a∫a cum se constat„ Ón toat„ lumea civiliza ˛ iei occidentale. Nu avem de g‚nd s„ dict„m tinerilor cum, c‚nd ∫i dac„...

Domnule ministru, a ˛ i intrat deja serios Ón timpul afectat partidului. V„ rog.

Mai am dou„ pagini.

V„ rog s„ Óncerca ˛ i c„ conchide ˛ i, totu∫i.

O simpl„ documentare comparativ„ a acestor aspecte, furnizat„ de Observatorul European al Familiei ar fi relevat semnatarilor mo ˛ iunii c„ ∫i Ón ˛ „rile europene tinerii r„m‚n Ón casa p„rinteasc„ ∫i nu se c„s„toresc p‚n„ la v‚rsta de 29 — 30 de ani Ón propor ˛ ie de 40—50%.

De asemenea, tinerii Ó∫i doresc o locuin ˛ „ ∫i de cele mai multe ori nu au banii necesari pentru cump„rare ei. Este motivul pentru care Guvernul desf„∫oar„ un program de construc ˛ ie de locuin ˛ e pentru tineri. Creditarea Ón sistem colectiv a construirii de locuin ˛ e va reprezenta o alt„ posibilitate pentru tineri de a avea propria locuin ˛ „. Extinderea creditului ipotecar ∫i a celui imobiliar, fenomen care se manifest„ cu putere Ón ultimele 18 luni, contrazice concluziile politicianiste ale mo ˛ iunii.

Programul de construc ˛ ie de locuin ˛ e pentru tineri, destinate Ónchirierii, prevede realizarea a 38.000 de locuin ˛ e, distribuite teritorial, Ón raport cu solicit„rile Ónregistrate la nivel local. Œn cadrul programului, repartizarea locuin ˛ elor se face Ón condi ˛ ii ∫i dup„ criterii stabilite prin lege, astfel Ónc‚t modul de folosin ˛ „ s„ nu poat„ fi deturnat de cei care le administreaz„.

Referitor la diminuarea procentului alocat activit„ ˛ ii de tineret p‚n„ la 6—7% din bugetul Ministerului Tineretului ∫i Sportului, preciz„m c„ datele din mo ˛ iune sunt eronate. Situa ˛ ia real„ este cu totul alta: de la 7% Ón 2000 s-a ajuns la 7,7% Ón 2001, la 8,28% Ón 2002 ∫i la 9,3% Ón 2003.

Œn ceea ce prive∫te desfiin ˛ area Secretariatului de Stat pentru Probleme de Tineret, preciz„m c„ la Ónceputul

acestui an Guvernul Rom‚niei a procedat la o reducere a posturilor de secretari de stat din ministere cu peste 20 de posturi, lucru, de altfel, solicitat ∫i de opozi ˛ ie.

Œn cadrul Ministerului Tineretului ∫i Sportului nu a existat un Secretariat de Stat pentru Probleme de Tineret, a∫a cum se invoc„ Ón textul mo ˛ iunii, ci, Ón conformitate cu prevederile Legii de organizare ∫i func ˛ ionare a Guvernului ∫i ministerelor nr. 90/2001: îsecretarii de stat sunt numi ˛ i prin decizia primului-ministru, iar retribu ˛ iile lor sunt stabilite prin ordin al ministerului“. Coordonarea activit„ ˛ ii de tineret din cadrul ministerului a revenit unei alte persoane.

Cu privire la modul tenden ˛ ios Ón care se sugereaz„ c„ s-a abuzat de schimburile de experien ˛ „ cu nenum„rate ˛ „ri, subliniem c„ prin natura func ˛ iei sale, Ón mod obiectiv, deplas„rile externe ale ministrului au avut Ón vedere obliga ˛ ia de a reprezenta ˛ ara, ˛ in‚nd seama de importan ˛ a ac ˛ iunii ∫i de gradul de protocol.

Aceste deplas„ri au asigurat Ónt„rirea rela ˛ iilor de colaborare cu alte ˛ „ri, Ón vederea derul„rii de programe diverse, a∫a cum este cazul Jocurilor francofoniei sau al depunerii candidaturii pentru organizarea edi ˛ iei Jocurilor francofoniei din 2009, precum ∫i dezvoltarea de rela ˛ ii cu diferite organisme interna ˛ ionale sau institu ˛ ii similare de peste hotare; cazul relu„rii leg„turilor de colaborare Ón domeniul sportului ∫i tineretului cu China sau continuarea celor tradi ˛ ionale din cadrul Conferin ˛ ei mini∫trilor tineretului ∫i sportului din ˛ „rile de expresie francez„.

Apreciem c„ r„spunsurile date la fiecare problem„ ridicat„ de semnatarii mo ˛ iunii eviden ˛ iaz„ faptul c„ aceast„ mo ˛ iune nu are obiect, actualul Guvern fiind primul dup„ 1989 care a reu∫it s„ dezvolte politici de tineret fundamentate, moderne, coerente, eficiente ∫i capabile s„ atrag„ cofinan ˛ „ri Ón beneficiul tinerilor.

Doamnelor ∫i domnilor deputa ˛ i,

Am r„spuns punctual la toate aspectele, din respect pentru semnatarii mo ˛ iunii, cu toate c„ — ∫i ne cerem scuze pentru timpul consumat — aceast„ Óntreag„ problem„ are un r„spuns mult mai simplu.

Documentul de referin ˛ „ privind politica Ón domeniul tineretului este Planul na ˛ ional de ac ˛ iune pentru tineret. Structura care r„spunde de monitorizarea planului na ˛ ional de ac ˛ iune pentru tineret este Grupul mixt de monitorizare, format din trei reprezentan ˛ i ai Ministerului Tineretului ∫i Sportului ∫i trei reprezentan ˛ i ai Consiliului Tineretului din Rom‚nia, unde organiza ˛ ia de tineret a Partidului Rom‚nia Mare de ˛ ine func ˛ ia de vicepre∫edinte.

Raportul de evaluare privind implementarea Planului na ˛ ional de ac ˛ iune pentru tineret, semnat de reprezentan ˛ ii p„r ˛ ilor men ˛ ionate la data de 12 decembrie 2002, apreciaz„, Óntre altele, urm„toarele aspecte: actuala politic„ de tineret reprezint„ un instrument efectiv pentru ob ˛ inerea de schimb„ri calitative Ón via ˛ a tinerilor.

Structura ∫i concep ˛ ia acesteia sunt corect definite, principiile ∫i valorile promovate fiind corelate cu cele din Cartea Alb„ a Tineretului.

Scopul, obiectivele generale ∫i priorit„ ˛ ile na ˛ ionale sunt corect identificate ∫i exist„ coeren ˛ „ Ón urm„rirea acestora.

Acela∫i raport apreciaz„ pozitiv strategia ∫i deschiderea Ón rela ˛ ia cu segmentul de tineret al societ„ ˛ ii civile, precum ∫i consultarea acesteia Ón deciziile care o privesc.

Œn aceste condi ˛ ii, ne Óntreb„m: c‚nd a fost exprimat„ pozi ˛ ia real„ a Partidului Rom‚nia Mare? Œn cadrul Grupului mixt de monitorizare sau Ón mo ˛ iune?

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 79/26.VI.2003 Doamnelor ∫i domnilor deputa ˛ i,

Pentru considerentele prezentate, Guvernul propune plenului Camerei Deputa ˛ ilor ca aceast„ mo ˛ iune, prezentat„ de cei 69 de deputa ˛ i apar ˛ in‚nd Grupului parlamentar al P.R.M., s„ fie respins„.

V„ mul ˛ umesc.

## Stima ˛ i colegi,

S-au Ónscris la cuv‚nt din partea Partidului Social Democrat domnii deputa ˛ i Petru Andea, Carmen Moldovan, Valeriu Zgonea ∫i doamna ministru Andronescu.

Din partea Grupului parlamentar al P.R.M. s-au Ónscris domnii deputa ˛ i Vasilescu Nicolae, Hogea Vlad ∫i Bolca∫ Lucian.

Din partea Partidului Democrat, domnul Canacheu. Din partea Partidul Na ˛ ional Liberal, domnul Crin Antonescu.

A∫tept Ónscrieri de la U.D.M.R. Domnul Hunor.

™i de la Grupul minorit„ ˛ ilor na ˛ ionale? Vorbi ˛ i dumneavoastr„? Domnul Pambuccian.

Are cuv‚ntul domnul profesor Andea.

Domnule pre∫edinte, Distin∫i colegi,

## Stima ˛ i semnatari ai mo ˛ iunii,

Dup„ cum s-a re ˛ inut, dezbatem ast„zi cea de-a 13 mo ˛ iune simpl„ ini ˛ iat„ de opozi ˛ ie Ómpotriva Guvernului P.S.D. Cifra 13 ar putea fi considerat„, Óntr-un fel, jubiliar„ de c„tre opozi ˛ ie ∫i cred c„ P.R.M., ini ˛ iatorul mo ˛ iunii, ∫i-a pus speran ˛ a succesului mo ˛ iunii mai degrab„ Ón acest num„r, tradi ˛ ional purt„tor de ghinion, dec‚t Ón con ˛ inutul mo ˛ iunii. Dar ghinionul, a∫ spune eu, ca ∫i norocul, nu este Óntotdeauna orb ∫i nu se arat„ acolo unde ∫i-ar fi dorit, de aceast„ dat„, cei 70 de semnatari ai mo ˛ iunii.

Am ascultat cu aten ˛ ie obi∫nuitele argument„ri pro ∫i contra subiectului pus Ón discu ˛ ie. Nu reiau faptele, ci doar logica argumentelor expuse Ón mo ˛ iune.

Œntr-un mod cu totul simplificat, problematica tineretului este redus„, practic, la cea a structurilor sale asociative care cuprind la ora actual„ — spun autorii mo ˛ iunii — doar 0,6% din tineri.

Œn acest fel, subiectul mo ˛ iunii, dup„ aceia∫i autori, este practic inexistent, deoarece las„ deoparte restul de 99,4% din tineri, necuprin∫i Ón aceste structuri.

R„zbate, din cuprinsul mo ˛ iunii, o u∫oar„ nostalgie dup„ vremurile fostului U.T.C., ai c„rui membri, adic„ tinerii din 1989, au fost: îfactor principal al schimb„rilor fundamentale ale societ„ ˛ ii rom‚ne∫ti“. Frumos elogiu adus U.T.C.-ului!

Continu‚nd elogiul, mo ˛ iunea enum„r„ impresionanta baz„ material„ de ˛ inut„ de fostul U.T.C., baz„ care a devenit azi un m„r al discordiei ∫i subiect de disput„. Transpare din mo ˛ iune c„ mo∫tenirea U.T.C.-ului este adev„ratul subiect al mo ˛ iunii, ∫i nu problemele tinerilor de azi.

™ocheaz„ Ón cuprinsul mo ˛ iunii lipsa de Óncredere a autorilor acesteia Ón tinerii c„rora, Ón principiu, li se adreseaz„. Mo ˛ iunea descrie, spre exemplu, organiza ˛ iile de tineret ca fiind dezinteresate de accesarea fondurilor care li s-au pus la dispozi ˛ ie. Tinerii sunt v„zu ˛ i drept consumatori de droguri, dezinteresa ˛ i de rata nup ˛ ialit„ ˛ ii, deci de Óntemeierea unei familii etc. Este greu de imaginat c„ astfel de st„ri Ón r‚ndul tinerilor ar putea fi induse de politica P.S.D.

De altfel, din torentul de critici ce se revars„ la adresa Guvernului P.S.D. se deta∫eaz„ mai ales faptul c„ acesta nu acord„ suficiente fonduri structurilor asociative ale tinerilor.

Nu intr„ Ón discu ˛ ie, conform autorilor, con ˛ inutul programelor pentru tineri, chibzuin ˛ a gospod„ririi fondurilor ∫i altele, doar alocarea de fonduri este cerut„.

Ce lipse∫te din mo ˛ iune pentru ca ea s„ fie, cu adev„rat, adresat„ tinerilor? Problemele educa ˛ iei, ale instruirii, ale incluziunii sociale, politice etc. Ele au fost pe larg prezentate de reprezentantul Guvernului ∫i nu le reiau. Subliniez doar c„ imaginea preocup„rilor poate fi Ónc„ mai extins„, dac„ le ad„ug„m pe cele ale Ministerului Educa ˛ iei ∫i Cercet„rii, ale Ministerului Turismului, ale Administra ˛ iilor Locale ∫i altele.

Exist„, desigur, loc ∫i pentru alte ini ˛ iative, dar este greu de imaginat c„ solu ˛ iile se reduc, a∫a cum sugereaz„ mo ˛ iunea, la rela ˛ ia liniar„ dintre Guvern ∫i asocia ˛ iile de tineret ∫i, eventual, prin reglementarea patrimoniului U.T.C.

Œn Óncheiere, a∫ remarca tonul, Ón egal„ m„sur„ sumbru ∫i patetic, Ón care este redactat„ mo ˛ iunea, pornind de la titlul acesteia: îTragedia tinerei genera ˛ ii“. Deoarece clasicele tragedii, cele antice, se Óncheiau Óntotdeauna cu decesul personajului principal, cred c„ Ón acest caz mo ˛ iunea, eroul principal al zilei, are tot dreptul la acest clasic deces.

V„ mul ˛ umesc.

Cinci minute a ˛ i vorbit. Domnul Vasilescu, din partea Grupului P.R.M.

## **Domnul Nicolae Vasilescu:**

## Doamnelor ∫i domnilor, Stima ˛ i invita ˛ i,

A∫ dori, Ón primul r‚nd, s„ mul ˛ umesc acelora dintre dumneavoastr„ care, prin prezen ˛ a Ón aceast„ sal„, dovedi ˛ i respect ∫i interes pentru o problematic„ adiacent„ viitorului acestei ˛ „ri.

Observ Óns„, cu regret, nu acela∫i interes manifestat de Guvern ∫i de P.S.D. care, iat„, planific„ aceste discu ˛ ii la o or„ total nepotrivit„. Aceast„ or„ este, Óns„, extrem de potrivit„ pentru interesele P.S.D de a nu fi mediatizate discu ˛ iile pe o tem„ devenit„ poate mult prea sensibil„. Mai mult, s-a Ónt‚rziat ∫i aceast„ ∫edin ˛ „ pentru o ∫edin ˛ „ de birou P.S.D. ∫i nu m-ar mira dac„ Ón viitor am asista ∫i la o Ónt‚rziere a plenului Camerei Deputa ˛ ilor pentru nu ∫tiu ce adunare a unui birou de cartier al P.S.D.

Regret, de asemenea, c„ antevorbitorul meu a avut aici un discurs at‚t de m„re ˛ pe tema tineretului, din care n-am Ón ˛ eles nimic ∫i probabil c„ n-am Ón ˛ eles nimic Óntruc‚t dumnealui a uitat c„ la data la care vorbea — ∫i m„ refer aici la domnul Petru Andea — a fost pre∫edintele Asocia ˛ iei uniunii studen ˛ ilor comuni∫ti din Timi∫oara. Œi urez succes ∫i Ón noile dumnealui activit„ ˛ i politice!

Dincolo de litera ei, mo ˛ iunea ini ˛ iat„ de parlamentarii P.R.M. reprezint„ o premier„ Ón politica parlamentar„...

## Stima ˛ i colegi, numai pu ˛ in!

Œnc„ o dat„ atrag aten ˛ ia Grupului parlamentar al P.R.M., care a adus Ón sal„ suporteri, s„ le comunice faptul c„ cei care asist„ la ∫edin ˛ „, asist„ Ón mod civilizat, nu cu aplauze. Aici nu-i spectacol, este o ∫edin ˛ „ a Parlamentului Rom‚niei. Dac„ dori ˛ i s„ asista ˛ i, face ˛ i-o

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 79/26.VI.2003 cu pl„cere, dar citi ˛ i Ónainte de a intra acolo Regulamentul cu privire la asistarea la ∫edin ˛ ele Camerei Deputa ˛ ilor.

Doamna Vasilescu, am impresia c„ dumneavoastr„ i-a ˛ i adus, a∫a mi s-a spus, deci am rug„mintea s„ le spune ˛ i care le sunt Óndatoririle.

Pofti ˛ i, domnule deputat.

## **Domnul Nicolae Vasilescu:**

Domnule pre∫edinte,

Dincolo de litera ei, mo ˛ iunea ini ˛ iat„ de parlamentarii P.R.M. reprezint„ o premier„ Ón politica noastr„ parlamentar„. Ea realizeaz„ o radiografie a stadiului actual al tinerei genera ˛ ii, dar reprezint„ ∫i un serios semnal de alarm„ pentru viitor.

Tinerii nu doresc s„ fie ajuta ˛ i, pentru c„ nu sufer„ de nici un handicap. Ei doresc doar crearea unui sistem social ∫i economic care s„ le ofere ∫anse egale, adic„ a unui sistem inexistent Ón Rom‚nia anului 2003.

Guvernul ne pune pe tav„ pagini frumos colorate ∫i grafice, care se Óntind p‚n„ la cer ∫i care arat„ at‚t de bine, Ónc‚t nici nou„ nu ne vine s„ credem c‚t de bine ne este. Dar Ón spatele lor se deslu∫e∫te portretul robot al t‚n„rului rom‚n, portret pe care Ól putem eviden ˛ ia chiar ∫i numai prin problemele lui. Insatisfac ˛ ia pe care o are fa ˛ „ de calitatea vie ˛ ii, s„r„cia, nemul ˛ umirea fa ˛ „ de lipsa competi ˛ iei reale ∫i a oportunit„ ˛ ilor de afirmare corect„, transformarea t‚n„rului Ón principala surs„ de alimentare a ∫omajului, lipsa unei locuin ˛ e, participarea sc„zut„ la via ˛ a social„, generat„ de percep ˛ ia unui mediu nefavorabil unei afirm„ri profesionale, marcat de corup ˛ ie, nereceptiv la problemele specifice, cre∫terea riscului de marginalizare ∫i excludere a tinerilor din societate, delicven ˛ a, traficul ∫i consumul de droguri, prostitu ˛ ia ∫i altele.

Domnule ministru, datele prin care dumneavoastr„ f„cea ˛ i referire la calitatea vie ˛ ii, datele care apar la noi Ón mo ˛ iune sunt datele dumneavoastr„, domnule ministru; sunt luate din studiile Centrului de Studii ∫i Cercet„ri al Ministerului Tineretului ∫i Sportului, a∫a cum era el numit odinioar„.

Din acela∫i sondaj desprindem ∫i noi c‚teva pasaje omise sau c‚teva pasaje pe care trunchiat le-a ˛ i adus Ón aten ˛ ia noastr„ — v„ citez pe dumneavoastr„ — înumai 66% din tineri sunt nemul ˛ umi ˛ i“. Am s„ v„ citez exact pasajul din studiile executate de dumneavoastr„ ∫i de Centrul de Studii ∫i Cercet„ri: îGuvernul este considerat responsabil pentru majoritatea dificult„ ˛ ilor ∫i insucceselor pe care indivizii le au Ón via ˛ a de zi cu zi, majoritatea tinerilor sunt preponderent nemul ˛ umi ˛ i de activitatea Guvernului, indiferent de domeniul Ón care se desf„∫oar„ aceasta. Ponderea cea mai mare o de ˛ in cei care se declar„ nemul ˛ umi ˛ i Ón ceea ce prive∫te activitatea Guvernului: Ón leg„tur„ cu nivelul de trai — 66%, pierderea locurilor de munc„ — 63% ∫i combaterea corup ˛ iei — 59%.

Œn ceea ce prive∫te a∫tept„rile privind efectele politicilor guvernamentale asupra situa ˛ iei tinerilor, se constat„ fa ˛ „ de anul trecut o sc„dere a ponderii celor care a∫teapt„ efecte pozitive. Doar 6% din tinerii intervieva ˛ i se a∫teapt„ la efecte pozitive ale guvern„rii actuale, fa ˛ „ de 13% anul trecut“. Acesta este citatul corect, domnule ministru.

R„spunsul adresat ast„zi mo ˛ iunii de c„tre dumneavoastr„ poate primi acela∫i calificativ ca ∫i cel pentru Óntreaga activitate a ministerului: nesatisf„c„tor.

Œn ceea ce prive∫te patrimoniul fostei Uniuni a Tineretului Comunist, asupra c„ruia s-au aplecat r‚nd pe

r‚nd toate guvernele postdecembriste, realitatea este urm„toarea: acest patrimoniu nu a apar ˛ inut niciodat„ statului ∫i, ca atare, el nu a fost eviden ˛ iat ca fiind proprietatea sa, fiind constituit prin contribu ˛ ia tinerilor membri ai U.T.C. din fiecare unitate administrativ-teritorial„, adic„ ∫i a domnului Andea, spre exemplu.

Ca urmare, prin Decretul-lege nr. 150/1990, aceste bunuri au fost trecute definitiv Ón proprietatea tuturor asocia ˛ iilor de tineret existente la nivel jude ˛ ean.

Prin acest act normativ, statul s-a desesizat de aceast„ problem„ ∫i nu mai poate reveni, conform normelor de drept Ón comun, pentru a trece aceste bunuri Ón proprietatea sa, Óntruc‚t nu mai are nici un drept asupra lor, neput‚nd, deci, s„ dispun„ de un drept pe care nu Ól are.

Dac„ statul are nevoie pentru o cauz„ de utilitate public„ de un bun proprietate privat„, Ói este recunoscut„ calea exproprierii, ∫i nu na ˛ ionalizarea, aceasta din urm„ fiind o metod„ care nu face cinste nici unui guvern ∫i care anihileaz„ importante principii constitu ˛ ionale ∫i comunitare, precum ∫i toate eforturile f„cute de Rom‚nia pentru realizarea acestor principii. Faptul este cu at‚t mai grav cu c‚t, dup„ posibila trecere a imobilelor respective Ón patrimoniul public jude ˛ ean, nu exist„ Ón textul ordonan ˛ ei nici o prevedere privind obligativitatea consiliilor jude ˛ ene de a utiliza aceste bunuri pentru activitatea de tineret, sacrific‚nd, astfel, Óns„∫i esen ˛ a existen ˛ ei acestui patrimoniu, ∫i anume, utilizarea sa Ón folosul tinerilor. Denumirea acestui demers este fraud„ la lege ∫i nu face cinste nici unui guvern!

Dac„ acesta este modul de g‚ndire al Guvernului Ón privin ˛ a propriet„ ˛ ii private, se Ón ˛ elege cu claritate c„ ceea ce urmeaz„ este interven ˛ ia direct„ a statului Ón modul Ón care orice cet„ ˛ ean, persoan„ fizic„ sau juridic„, Ó∫i administreaz„ propriul patrimoniu.

Legea nr. 146/2002 a instituit imposibilitatea Ónstr„in„rii patrimoniului preluat de la fosta Uniune a Tineretului Comunist, dispozi ˛ ie, f„r„ Óndoial„, bine venit„ ∫i care dac„ ar fi intervenit mai demult ar fi Ómpiedicat unele institu ˛ ii ale statului de a dispune de bunuri asupra c„rora nu aveau nici un drept ∫i pe care tinerii l-au pierdut tocmai din vina acestor institu ˛ ii.

Probabil a∫a se justific„ abrogarea dispozi ˛ iilor Legii nr. 146/2002 care prev„d recuperarea acestui patrimoniu la nivel jude ˛ ean, de teama ca nu cumva statul, prin institu ˛ iile sale, s„ fie tras la r„spundere pentru Ómp„r ˛ irea nejustificat„ a acestuia ∫i utilizarea Ón alt scop dec‚t cel al activit„ ˛ ilor pentru tineret, ∫i probabil acela∫i motiv a fost avut Ón vedere ∫i la abrogarea dispozi ˛ iilor Legii privind constituirea Funda ˛ iei Na ˛ ionale pentru Tineret, institu ˛ ie ce ar putea pune serioase Óntreb„ri asupra modului Ón care s-a dispus asupra patrimoniului fostei Uniuni a Tineretului Comunist, administrat Ón trecut la nivel central, ∫tiut fiind c„ din aceste imobile nu a mai r„mas aproape nimic care s„ poat„ fi alocat tineretului, culmea neregulilor fiind reprezentat„ de patrimoniul fostului Birou de Turism pentru Tineret, actualmente privat Ón totalitate, dintre care preluat de R.A.A.P.P.S — 6% Ón perioada care a trecut, aproximativ de trei luni de zile, iar dup„ cum poate pu ˛ ini dintre dumneavoastr„ ∫ti ˛ i, acest jaf a Ónceput Ónc„ din anul 1990, c‚nd B.T.T. a fost trecut pe lista primelor 16 Óntreprinderi privatizate experimental. Dac„ ve ˛ i avea curiozitatea, ve ˛ i vedea c„ printre actualii ac ˛ ionari ai acestui Birou de Turism pentru Tineret sunt ∫i fo∫ti mini∫tri ai tineretului ∫i sportului.

Ceea ce se poate constata din textul Ordonan ˛ ei de urgen ˛ „ este c„ spiritul legiuitorului, exprimat prin textul Legii nr. 146 Ón forma adoptat„ de parlamentarii rom‚ni,

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 79/26.VI.2003 dup„ un amplu proces de consult„ri ∫i dezbateri ce au durat un an ∫i jum„tate, este pur ∫i simplu suprimat, av‚nd la baz„ o pueril„ expunere de motive.

Pe l‚ng„ faptul c„ nu se justific„ absolut deloc urgen ˛ a Óntr-un domeniu recent reglementat de Parlamentul Rom‚niei printr-o lege organic„, se poate constata c„ îorganul reprezentativ suprem ∫i unica autoritate legiuitoare a ˛ „rii“, a∫a cum este definit Parlamentul Rom‚niei Ón art. 58 din Constitu ˛ ia Rom‚niei, a c„p„tat un rol decorativ prin voin ˛ a Guvernului, organ care ar trebuie s„ execute ceea ce hot„r„∫te puterea legiuitoare ∫i nu s„ pun„ la Óndoial„ Ón mod nejustificat autoritatea acesteia.

A∫adar, toate Guvernele au urm„rit s„ pun„ m‚na pe ce se mai putea pune. Nici unul nu a dorit s„ reconstituie acest patrimoniu ∫i s„-l redea tinerilor.

Exemplele domnului ministru legate de Ónstr„inarea patrimoniului se refer„ la situa ˛ ia cl„dirilor din jude ˛ ele Neam ˛ , Bihor ∫i Giurgiu ∫i dovedesc necunoa∫terea realit„ ˛ ii de c„tre dumnealui. Informa ˛ iile prezentate de domnul Ging„ra∫ sunt pur ∫i simplu false, realitatea este urm„toarea: Ón jude ˛ ul Bihor, Firma S.C. Trans Auremar S.R.L. a pierdut Ón instan ˛ „ procesul intentat Funda ˛ iei pentru Tineret, iar funda ˛ ia este Ón prezent singura posesoare a casei tineretului; Ón jude ˛ ul Neam ˛ , cl„direa data din anul 1924 ∫i nu apar ˛ inea U.T.C., fiind o cas„ na ˛ ionalizat„. Pentru informarea domnului ministru, trebuie s„ adaug c„ aceasta se afl„ Ón prezent Ón proprietatea domnului deputat P.S.D. fi ocu Iulian, care poate s„-i ofere mai multe am„nunte legate de acest caz; funda ˛ ia de ˛ ine, Óns„, un spa ˛ iu ∫i Ón prezent, Ón care Ó∫i desf„∫oar„ activitatea. Iar Ón ce prive∫te Clubul tineretului din jude ˛ ul Giurgiu, v„ aduc la cuno∫tin ˛ „ cu durere ∫i triste ˛ e, domnule ministru, c„ acesta nu exist„, nu a apucat s„ fie construit, funda ˛ ia Ó∫i desf„∫oar„ totu∫i activitatea Óntr-o alt„ cl„dire, atribuit„ de Consiliul Jude ˛ ean Giurgiu.

Nu m„ mir„, Óns„, c„ la nivelul Ministerului Tineretului ∫i Sportului nu se cunoa∫te realitatea, Óntruc‚t baza de date a acestuia este cel pu ˛ in deplorabil„.

Nu Ón ˛ elegem de ce domnul ministru nu se intereseaz„ de cele peste 50% procente din patrimoniul U.T.C. care nu se mai afl„ Ónc„ Ón posesia funda ˛ iilor pentru tineret ∫i nici nu s-au aflat vreodat„ unele dintre cl„diri. S-ar putea Óns„ s„-l intereseze mai mult, Óntruc‚t observ„m c„ Ón Ordonan ˛ a de urgen ˛ „ nr. 166/2002, la art. 20, s-a introdus urm„torul paragraf: îBunurile dob‚ndite Ón proprietate cu titlu valabil de c„tre persoane fizice sau juridice r„m‚n Ón posesia acestora“. Adic„: îCeea ce s-a furat r„m‚ne bun furat“, aceasta este traducerea liber„.

Œn ceea ce prive∫te Agen ˛ ia Na ˛ ional„ pentru Sprijinirea Ini ˛ iativelor Tinerilor (A.N.S.I.T.), rezultat„ Ón urma comas„rii Centrului de Studii ∫i Cercet„ri pentru Tineret, Agen ˛ iei pentru Cooperare European„ Ón Domeniul Tineretului ∫i INFOTIN, se poate lesne observa c„ aceasta nu reprezint„ dec‚t o p„l„rie propagandistic„, Óntre ˛ inut„ prin spoturi publicitare TV, din banii ∫i a∫a pu ˛ ini ai M.T.S. Pe c‚nd vom asista la calupuri Óntregi de publicitate, pe care s„ le pl„teasc„ fiecare minister pentru orice ac ˛ iune pe care o face, acolo, la ei Ón domeniu?

Nu exist„ cele 6 centre zonale stabilite, sunt doar ni∫te func ˛ ionari angaja ˛ i ∫i care nici m„car nu ∫tiu ce caut„ pe acolo, prin locurile unde func ˛ ioneaz„, iar gestionarea fondurilor este cel pu ˛ in sub orice critic„. Cel mai grav lucru Ól reprezint„ Óns„ folosirea nelegal„ a fondurilor europene distribuite prin Programul YOUTH ∫i pentru care, mai devreme sau mai t‚rziu, cineva tot va

r„spunde Ón fa ˛ a justi ˛ iei. Este posibil ca dumneavoastr„, domnule ministru, s„ nu ∫ti ˛ i c„ se fac decont„ri pentru ni∫te bani Ón avans, care nici m„car nu au ajuns Ónc„ Ón conturile Programului YOUTH. Dar, m„ rog, pentru aceasta s-ar putea s„ nu mai r„spunde ˛ i dumneavoastr„.

Œn leg„tur„ cu a∫a-zisul sprijin pentru reorganizarea Consiliului Na ˛ ional al Tineretului, cred c„ s-ar exprima mult mai bine liderii organiza ˛ iilor na ˛ ionale de tineret ∫i care ar putea oric‚nd s„ confirme c„, dac„, p‚n„ acum, acest consiliu nu a func ˛ ionat foarte bine, s-a datorat Ón principal P.S.D., care, prin reprezentan ˛ ii s„i, a condi ˛ ionat func ˛ ionarea lui de slug„rnicia politic„ fa ˛ „ de partidul-stat. Tinerii au refuzat Óns„ cu demnitate acest ∫antaj ∫i continu„ s„ munceasc„ cu greu pentru o c‚t mai bun„ reprezentare na ˛ ional„ ∫i interna ˛ ional„ a intereselor tinerei genera ˛ ii din Rom‚nia.

Asist„m, doamnelor ∫i domnilor, la disolu ˛ ia structurilor guvernamentale din domeniul tineretului: M.T.S. nu mai exist„, practic; Direc ˛ ia pentru tineret nu mai exist„. De altfel, oricum, denumirea de îM.T.S.“ este lipsit„ de realitate, at‚ta timp c‚t, niciodat„, fondurile alocate tineretului prin M.T.S. nu au dep„∫it, a∫a cum spunea ∫i domnul ministru, 8%, iar M.T.S. este tradus de tineri Ón modul urm„tor: îMul ˛ i Tineri S„raci“.

Œn Programul de guvernare, la capitolul îPolitica Ón domeniul tineretului“ se eviden ˛ iaz„ c„ programele Guvernului vor con ˛ ine îm„suri de recunoa∫tere pe deplin a rolului ∫i importan ˛ ei tineretului Ón societatea rom‚neasc„“. Acestea sunt, iat„, rolul ∫i importan ˛ a pe care Guvernul P.S.D. le acord„ tinerei genera ˛ ii: desfiin ˛ eaz„ M.T.S.; creeaz„ m„suri de protec ˛ ie social„ gen A.N.L. — nu ∫tiu ce familie t‚n„r„, domnule ministru, Ó∫i poate permite s„ achite un avans Óntre 15 ∫i 20 de mii de euro pentru achizi ˛ ionarea unei locuin ˛ e; uit„ Legea tineretului printr-un sertar al Guvernului, pe la Ministerul de Finan ˛ e; saboteaz„ Ón mod con∫tient activitatea C.T.R.; fur„ efectiv patrimoniul U.T.C. pentru a-l pune la dispozi ˛ ia baronilor locali; limiteaz„ dreptul la asociere al tinerilor, ∫i aceast„ list„ ar putea continua.

Restul, domnule ministru, sunt vorbe. O or„ ∫i dou„zeci de minute de vorbe ∫i constat„m, de altfel, c„ vorbele acestea au fost apreciate la adev„rata valoare inclusiv de ∫eful dumneavoastr„, domnul prim-ministru, care v-a retras, de altfel, mandatul.

Nu a existat un Secretariat de Stat pentru Tineret, a∫a cum, de altfel, a ˛ i ∫i spus, a ˛ i ∫i comentat paragrafele din mo ˛ iunea noastr„. Dar a existat, oare, un Minister al Tineretului ∫i Sportului?

Stima ˛ i colegi parlamentari ai P.D., P.N.L., U.D.M.R. ∫i, de ce nu, ai P.S.D.

Av‚nd Ón vedere aceste argumente, vota ˛ i ast„zi Ón favoarea acestei mo ˛ iuni, pentru ca m‚ine s„ existe un viitor sigur pentru Rom‚nia!

V„ mul ˛ umesc.

A ˛ i vorbit 14 minute, stimate coleg.

Are cuv‚ntul domnul deputat Canacheu, din partea Partidului Democrat.

## **Domnul Costic„ Canacheu:**

Doamnelor ∫i domnilor,

Ne-am obi∫nuit deja ca, Ón ultimii ani, Rom‚nia s„ fie prezentat„ uneori drept î ˛ ara lui merge ∫i a∫a“, îse poate ∫i a∫a“ sau, mai grav, î ˛ ara b„∫c„liei“. Iat„ c„ trecem acum la o nou„ form„ de prezentare a st„rii na ˛ iunii, ∫i anume, îtragedia“. S-ar p„rea c„, pentru prima oar„, avem de a face cu o îtragedie“. ™ti ˛ i bine c„ nu! Este vorba doar de tragedia a Ónc„ unei genera ˛ ii.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 79/26.VI.2003 Dac„ exist„ o tragedie a tineretului Ón Rom‚nia, atunci, aceasta este, cu adev„rat, tragedia Ónc„ unei genera ˛ ii care trece prin de∫ertul tranzi ˛ iei. Acesteia i se adaug„ surorile ei la fel de reale: tragedia din justi ˛ ia rom‚n„, a s„n„t„ ˛ ii, a administra ˛ iei publice, tragedia din sistemul de educa ˛ ie, tragedia facturilor de Óntre ˛ inere ∫i, nu Ón cele din urm„, tragedia pensionarilor.

Œn fapt, îtragedia“ invocat„ Ón mo ˛ iunea prezentat„ ast„zi se refer„ la tragedia — Ónc„ o îtragedie“ — funda ˛ iilor pentru tineret. Ea este una punctual„: mo ˛ iunea face referire Ón mod exclusiv la situa ˛ ia patrimonial„ a funda ˛ iilor ∫i exprim„ situa ˛ ia confuz„ ∫i neproductiv„ a viitorului, a tineretului.

Este adev„rat, exist„ o situa ˛ ie Ónc„ neclar„, referitoare la controlul patrimonial al funda ˛ iilor pentru tineret. Œntr-o ˛ ar„ Ón care miile de acte normative se calc„ pe picioare unele pe altele, Ón domeniul funda ˛ iilor pentru tineret a func ˛ ionat Ón mod paradoxal un singur act normativ: Decretul-lege din 1990, cu numai 8 articole. Cred c„ este vorba de un record!

Acest act a permis celor care au gestionat patrimoniul fostului U.T.C. Ón numele tineretului s„-i Ónstr„ineze o parte din spa ˛ ii funda ˛ iilor sau s„ le foloseasc„ Ón scopuri departe de nevoile acestuia. De aceea, controversele legate de patrimoniul funda ˛ iilor pentru tineret Ói intereseaz„ probabil mai mult pe cei care le-au gestionat ∫i le gestioneaz„ Ónc„, dec‚t pe tinerii Ón∫i∫i.

Adev„ratele probleme ale tineretului, ast„zi, sunt urgente ∫i cu totul altele:

— Educa ˛ ia tinerei genera ˛ ii. Se constat„ o tendin ˛ „ de mic∫orare a gradului de cuprindere Ón Ónv„ ˛ „m‚nt a popula ˛ iei de v‚rst„ t‚n„r„ ∫i o participare redus„ la Ónv„ ˛ „m‚ntul secundar, cu implica ˛ ii majore asupra capitalului educa ˛ ional al popula ˛ iei.

— S„n„tatea tinerilor. Starea de s„n„tate a tinerilor Ónregistreaz„ o tendin ˛ „ de deteriorare, generat„ de sc„derea general„ a nivelului de trai ∫i de disfunc ˛ iile care se manifest„ Ón sistemul sanitar.

— ™omajul ∫i ocuparea tinerilor. De∫i exist„ un disponibil ridicat de for ˛ „ de munc„ t‚n„r„, iat„ c‚teva date care exemplific„ adev„rata tragedie a tinerilor: rata ∫omajului Ón r‚ndul tinerilor, Ól citez pe domnul ex-ministru, — 16,5% — este dubl„ ∫i mai mult dec‚t dubl„ fa ˛ „ de rata medie a ∫omajului pe ˛ ar„; Óntreprinz„torii ∫i patronii tineri sunt, ca pondere, nesemnificativi — 1% Ón 2002, Ón grupa de v‚rst„ 25-34 de ani; participarea tinerilor la activit„ ˛ ile economice prezint„ caracteristici de vulnerabilitate ∫i marginalizare; preocup„rile pentru dezvoltarea activit„ ˛ ilor de antreprenoriat la tineri au fost fie inexistente, fie ineficiente. O situa ˛ ie aparte o reprezint„ tinerii din mediul rural, 60% dintre ace∫tia sunt ocupa ˛ i Ón agricultur„, ramur„ Ón care veniturile sunt mici ∫i, prea adeseori, vedem ∫i Ón acest an, aleatorii.

Av‚nd Ón minte toate cele de mai sus, votul Grupului parlamentar al Partidului Democrat fa ˛ „ de mo ˛ iunea de ast„zi este acela de ab ˛ inere.

De ce ne ab ˛ inem? Deoarece cererile ini ˛ iatorilor sunt, Ón opinia noastr„, sau tardive, sau nu fac obiectul unei mo ˛ iuni, sau sunt ineficiente.

Ele sunt tardive pentru c„ avem deja un ministru Ónlocuit de mai pu ˛ in de dou„ ore, ∫i poate nu Ónt‚mpl„tor erau aici ∫i fostul ministru al Ónv„ ˛ „m‚ntului, ∫i fostul ministru al s„n„t„ ˛ ii, ar mai fi trebuit s„ fie ∫i fostul ministru al muncii, ca lista problemelor importante pe care le au tinerii s„ fie prezent„ ast„zi, aici, Ón banca guvernamental„ ∫i s„ suporte consecin ˛ ele.

De ce spunem c„ cererile mo ˛ iunii nu fac obiectul unei mo ˛ iuni? Pentru c„ punctul 1, care solicit„ debloca-

rea unei ini ˛ iative legislative ∫i sus ˛ inerea alteia, este un demers parlamentar, ∫i nu unul Ón responsabilitatea Executivului. ™i pentru c„, Ón leg„tur„ cu Ordonan ˛ a de urgen ˛ „ nr. 166/2002, aflat„ deja Ón dezbaterea Parlamentului, Grupul parlamentar al Partidului Democrat se va pronun ˛ a la momentul respectiv ∫i, cu siguran ˛ „, Ón favoarea tinerilor.

™i, cel mai important, punctul 3 al mo ˛ iunii, referitor la reÓnfiin ˛ area Secretariatului de Stat pentru Problemele Tinerilor, nu constituie, Ón opinia noastr„, o solu ˛ ie valabil„ Ón sine. Œn acest sens, Partidul Democrat va propune Ón cur‚nd o solu ˛ ie proprie, Ón acord cu practicile europene.

Ab ˛ inerea noastr„ este, Ón fapt, o invita ˛ ie la diploma ˛ ie parlamentar„, pentru a coopera Ón vederea ini ˛ ierii de legi care s„ suprapun„ agenda politic„ peste agenda real„ a tinerilor.

V„ mul ˛ umesc.

A ˛ i vorbit 9 minute, stimate coleg. Are cuv‚ntul domnul deputat Crin Antonescu, din partea Partidului Na ˛ ional Liberal.

## **Domnul George Crin Lauren ˛ iu Antonescu:**

Domnule pre∫edinte, Stima ˛ i colegi, Doamn„, Domnilor mini∫tri,

S„ remarc„m mai Ónt‚i faptul c„ suntem Óntr-o premier„ parlamentar„, ∫i anume, aceea c„ dezbatem o mo ˛ iune care pune Ón discu ˛ ie activitatea unui minister care, _de facto,_ nu mai exist„ de c‚teva ore, ∫i a unui ministru care nu mai este ministru, iar, _de facto,_ conform anun ˛ ului pe care premierul ∫i ∫eful partidului de guvern„m‚nt l-a f„cut acum, Ón urm„ cu dou„ ore. Iat„ de ce a∫ spune, Ónainte de orice considera ˛ ii generale pe care le prilejuie∫te aceast„ mo ˛ iune ini ˛ iat„ de parlamentarii P.R.M., c„, pur ∫i simplu, mi-a fost greu ∫i Ómi este greu Ón continuare s„ Ón ˛ eleg de ce, pe de o parte, raportul foarte amplu pe care domnul ministru l-a prezentat aici mai cuprindea ∫i o parte care se referea la inten ˛ iile de viitor ale institu ˛ iei ∫i ale Domniei sale ∫i, de ce, de asemenea, dac„ acest raport at‚t de favorabil institu ˛ iei pe care a ˛ i condus-o, domnule ministru, este agreat de Guvernul din care a ˛ i f„cut parte, acest Guvern ∫i ∫eful lui au luat decizia de a se dispensa ∫i de existen ˛ a institu ˛ iei pe care o reprezenta ˛ i, care, a∫a cum ne-a ˛ i spus dumneavoastr„ o or„ ∫i jum„tate, a f„cut at‚t de multe, Ón premier„, pentru tinerii Rom‚niei.

Doamnelor ∫i domnilor,

Œns„ nu numai din cauz„ c„, practic, nu prea mai are obiect dezbaterea noastr„ v„ propun ca de aceast„ dat„ s„ Óncerc„m s„ medit„m la problema ridicat„ de aceast„ mo ˛ iune pu ˛ in dincolo de regulile obi∫nuite ale jocului parlamentar ∫i s„ constat„m sau s„-mi da ˛ i voie, cel pu ˛ in mie, Ón numele colegilor mei, s„ constat, Ónt‚i de toate, Ónainte de a face socotelile unui guvern, unui minister sau altuia, c„ din 1990 ∫i p‚n„ ast„zi, noi to ˛ i, clasa politic„ rom‚neasc„, toate guvernele care s-au succedat, cei doi pre∫edin ˛ i care s-au succedat Ón fruntea Rom‚niei, am fost departe de a acoperi speran ˛ ele pe care cea mai mare parte din tinerii acestei ˛ „ri ∫i le-au pus Ón schimb„rile pe care Revolu ˛ ia din ’89 le-a promis. Avem posibilitatea trist„ s„ constat„m c„, Ón fiecare an, un num„r Ónsemnat dintre cei mai buni tineri ai Rom‚niei p„r„sesc aceast„ ˛ ar„, chiar dac„ programele ∫i planurile noastre de activitate, na ˛ ional„ sau nu, sunt din ce Ón ce

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 79/26.VI.2003 mai bogate. Avem ocazia s„ constat„m c„ Óncrederea tinerilor Ón clasa politic„ Ón general tinde c„tre zero ∫i, Ón consecin ˛ „, avem ocazia s„ constat„m un foarte sc„zut grad de implicare, sub toate formele, Ón ceea ce Ónseamn„ responsabilitatea destinelor societ„ ˛ ii rom‚ne∫ti de c„tre tineri.

Pentru aceast„ stare de lucruri pe care cred c„ trebuie s„ o recunoa∫tem, e cazul s„ ne asum„m responsabilitatea cu to ˛ ii, Ón m„sura Ón care am avut un cuv‚nt de spus Ón decursul timpului Ón aceast„ privin ˛ „.

Œn al doilea r‚nd, a∫ vrea s„-mi da ˛ i voie s„ fac ceea ce eu consider c„ e un act de dreptate pe care aceast„ mo ˛ iune Ól prilejuie∫te. Mo ˛ iunea se intituleaz„: îTragedia tinerei genera ˛ ii“ ∫i chiar dac„ eu unul nu Ómp„rt„∫esc chiar termenul de îtragedie“ putem s„ discut„m despre o criz„, nu at‚t a tinerei genera ˛ ii, ci a societ„ ˛ ii rom‚ne∫ti Ón raport cu t‚n„ra genera ˛ ie, dar a∫ vrea s„ fim foarte corec ˛ i ∫i foarte one∫ti ca, Ón loc s„ facem procesul gestiunii unui minister ∫i al unui ministru care nu mai exist„ ca atare, s„ punem Ón discu ˛ ie, folosind acest prilej, pe adev„ra ˛ ii sau principalii vinova ˛ i pentru tot ce Ónseamn„ dezam„girile tineretului, inclusiv Ón timpul acestei guvern„ri sau Ón special Ón timpul acestei guvern„ri. ™i dintre care, da ˛ i-mi voie s„-l socotesc pe ministrul tineretului ∫i sportului ∫i Ministerul Tineretului ∫i Sportului ca pe ultimii sau cei mai pu ˛ in semnificativi dintre vinova ˛ i.

Dac„ tinerii nu au, Óntr-o m„sur„ acceptabil„, locuri de munc„ Ón Rom‚nia nu e de vin„ Ón primul r‚nd Ministerul Tineretului ∫i Sportului! Dac„ Ón Rom‚nia o birocra ˛ ie Ón permanent„ dezvoltare, sufoc‚nd societatea rom‚neasc„, Ói descurajeaz„ pe tineri, Ói descurajeaz„ s„ cread„ c„ poate exista concuren ˛ „ corect„ ∫i liber„, ∫anse pentru ei, de aceasta nu e deloc primul dintre vinova ˛ i ministrul tineretului ∫i sportului, indiferent cine este el! Dac„, de pild„, Ón cei 3 ani de guvernare bugetul Ministerului Tineretului ∫i Sportului, Ón general, a sc„zut vertiginos — ∫i nu mai reiau aceste date — s„ spunem lucrurilor pe nume —, ∫i primul-ministru, care, ast„zi, cu dou„ ore Ón urm„, a ie∫it cu veselie ∫i ne-a anun ˛ at c„ s-a debarasat de c‚teva puncte pe care le-a considerat mai slabe ale guvern„rii Domniei sale, s„-∫i asume aceste lucruri!

Da, e adev„rat, s-a desfiin ˛ at — ∫i e greu de Ón ˛ eles, imposibil de Ón ˛ eles pentru mine — Secretariatul de Stat pentru Tineret din componen ˛ a unui minister care a∫a se numea. Dar s„ ne spun„ domnul ministru, dincolo de raport, s„ ne spun„ liber, a fost decizia Domniei sale sau i-a fost impus„ de sus?

Mi-e greu s„ cred c„ un ministru al sportului care n-a apucat s„ se pronun ˛ e despre fotbal, c„ se pronun ˛ a un domn Gu∫„ de la partid, care n-a avut m„car responsabilitatea de a gestiona plantarea acelui gazon vestit, c„ s-a trecut Stadionul îLia Manoliu“ la R.A.A.P.P.S. pentru chestia asta, poate purta Ón primul r‚nd responsabilitatea pentru aceste lucruri.

Iat„ de ce cred, Óntr-adev„r, c„, dac„ este s„ vorbim despre punerea Ón discu ˛ ie, Ón fa ˛ a dumneavoastr„ ∫i Ón fa ˛ a na ˛ iunii, a ceea ce Ónseamn„ îtragedia“, cu termenul ini ˛ iatorilor mo ˛ iunii, îdrama“, dac„ vre ˛ i un alt termen, a genera ˛ iei tinere ∫i a societ„ ˛ ii rom‚ne∫ti, s„ Óncepem cu principalii vinova ˛ i, s„ Óncepem cu cei care, m‚ine, chipurile, Óntr-un guvern nou, Óntr-o formul„ nou„, vor Óncepe o nou„ via ˛ „. ™i s„ discut„m, dac„ vre ˛ i, Ón detaliu — n-o pot face eu acum, pentru c„ Ómi lipse∫te timpul —, a∫a cum propunea ∫i colegul Canacheu, despre responsabilitatea Ministerului Educa ˛ iei Na ˛ ionale, mai mare dec‚t a Ministerului Tineretului ∫i Sportului, despre responsabilitatea celor care decid politica economic„, despre respon-

sabilitatea celor care au men ˛ inut, men ˛ in ∫i dezvolt„ Ón Rom‚nia birocra ˛ ia ∫i baronia.

Iat„ de ce noi ne vom ab ˛ ine. nu pentru c„ nu socotim c„ cea mai mare parte din cele scrise Ón aceast„ mo ˛ iune sunt adev„rate. Indiferent cum am prezenta lucrurile, domnule ministru, foarte multe dintre cele ce ini ˛ iatorii mo ˛ iunii repro∫eaz„ gestiunii acestui Guvern, pe ministerul pe care dumneavoastr„ l-a ˛ i condus sunt adev„rate. ™i dac„ ne ab ˛ inem, nu ne ab ˛ inem pentru c„ noi socotim c„ activitatea ministerului ar fi fost bun„, ci ne ab ˛ inem pentru c„ o mo ˛ iune numit„ îTragedia tinerei genera ˛ ii“ are un nume prea mare ∫i v„de∫te o problem„ prea grav„ pentru a putea fi legat„ doar de amintirea ministerului dumneavoastr„ ∫i a exerci ˛ iului dumneavoastr„ ca ministru.

Ne ab ˛ inem, deci, Ón sensul Ón care consider„m c„ adev„rata mo ˛ iune ∫i adev„rata cerere de demisie trebuie s„ fie pus„ Ón Óntregime acestui Guvern care, p‚n„ ast„zi, a r„spuns a∫a cum a r„spuns a∫tept„rilor tinerilor ∫i ∫i-a Óndeplinit a∫a cum ∫i-a Óndeplinit sau nu ∫i-a Óndeplinit angajamentele pe care le-a luat, e drept, Ón mare m„sur„ nominal, pe spinarea ministrului tineretului ∫i sportului, Ón campania electoral„.

V„ mul ˛ umesc.

8 minute a ˛ i vorbit, stimate coleg.

Are cuv‚ntul domnul Kelemen Hunor, din partea Grupului parlamentar al U.D.M.R.

Domnule pre∫edinte, Stima ˛ i colegi,

Dac„ suntem sinceri, trebuie s„ recunoa∫tem: nici clasa politic„, nici actualul Guvern, nici guvernele precedente nu pot fi acuza ˛ i c„ au realizat ceva deosebit, ceva extraordinar Ón domeniul despre care ini ˛ iatorii mo ˛ iunii vorbesc Ón acest text numit îTragedia tinerei genera ˛ ii“. Dar s„ spui c„ nu s-a Ónt‚mplat nimic bun este o exagerare.

Sigur, aceast„ afirma ˛ ie este ∫i poate s„ r„m‚n„ adev„rat„ numai Ón cazul Ón care noi suntem convin∫i c„ problema tinerei genera ˛ ii trebuie ∫i poate fi rezolvat„ de un singur minister. Dar lucrurile nu stau chiar a∫a, ∫i acest fapt este cunoscut de ini ˛ iatorii mo ˛ iunii simple. De fapt, tot Guvernul, to ˛ i membrii Cabinetului ar fi trebuit s„ vin„ Ón fa ˛ a Parlamentului ∫i ar fi trebuit s„ r„spund„ la aceste probleme ridicate, la aceste probleme adev„rate cu care se confrunt„ t‚n„ra genera ˛ ie.

Problemele tinerei genera ˛ ii nici m„car nu pot fi inventariate prin prezentarea de date statistice privind num„rul de organiza ˛ ii neguvernamentale la Ónceputul anilor ’90, mai ales dac„ aceste date ∫i compara ˛ ii statistice nu au nici o rela ˛ ie cu adev„rul. Poate c„ Ón anii 1990 ∫i 1991 func ˛ ionau peste 5 mii de structuri asociative Ón care activau tineri, dar nu ∫tim, nu am aflat care era num„rul total de asocia ˛ ii ∫i funda ˛ ii la vremea respectiv„, a∫a cum nu am aflat din acest text nici m„car num„rul structurilor asociative Ón care activeaz„ tineri, cele care au drept scop promovarea proiectelor pentru tineret, num„rul total de asocia ˛ ii ∫i funda ˛ ii active din ˛ ar„, date absolut necesare dac„ vrem s„ avem o imagine c‚t de c‚t corect„ despre acest fenomen.

™i mai este ceva. Dac„ vorbim despre structurile asociative, trebuie s„ spunem c„ foarte mul ˛ i tineri activeaz„ Ón asocia ˛ ii ∫i funda ˛ ii care au activitate Ón alte domenii, tot at‚t de importante pentru prezentul ∫i viitorul genera ˛ iei tinere.

Sigur, noi nici un moment nu am crezut c„, de data aceasta, scopul semnatarilor mo ˛ iunii este prezentarea

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 79/26.VI.2003 adev„rului. Este vorba despre un text superficial ∫i despre o cunoa∫tere superficial„ a problemelor despre care vorbim. Este vorba despre un exerci ˛ iu de imagine, o mediatizare c‚t mai intens„ a Partidului Rom‚nia Mare.

™i am mai aflat, citind acest text, un lucru foarte important, o nostalgie puternic„, chiar inexplicabil„, a semnatarilor mo ˛ iunii simple dup„ fostul U.T.C., dup„ structura milit„reasc„ a defunctei Uniuni a Tineretului Comunist, dup„ modul de func ˛ ionare ∫i dup„ fostul patrimoniu, care Ói deservea doar pe cei care erau Ón nomenclatura utecist„, ∫i nicidecum genera ˛ ia t‚n„r„ din acea vreme.

Œn ceea ce prive∫te Consiliul Tineretului din Rom‚nia, p„rerea noastr„ este c„ aceast„ structur„ nu trebuie consolidat„ nici financiar, nici prin acordarea personalit„ ˛ ii juridice acestui Consiliu. C.T.R.-ul actual nu mai Óndepline∫te func ˛ iile pentru care a fost creat, a devenit un club îselect“, rigid, nefunc ˛ ional.

Dar aceasta nu Ónseamn„ c„ structurile asociative de tineret nu au nevoie de un for consultativ, un for de coordonare. Dimpotriv„, au nevoie de a∫a ceva. Noi credem c„ o astfel de structur„ poate fi Ónfiin ˛ at„ dup„ o consultare larg„ cu cei interesa ˛ i, dar nicidecum prin consolidarea actualei formule.

Œnfiin ˛ area Agen ˛ iei Na ˛ ionale pentru Sprijinirea Ini ˛ iativelor Tinerilor nu este mai artificial„ cu nimic dec‚t orice alt„ structur„. Eficien ˛ a Agen ˛ iei, precum ∫i a centrelor de tineret depinde de cei care conduc institu ˛ iile respective, cei care r„spund de soarta lor ™i aici trebuie s„ recunoa∫tem c„ de multe ori ar fi necesar„ o mai mare deschidere, inten ˛ ie de colaborare mai pronun ˛ at„ din partea celor care se afl„ la c‚rma agen ˛ iei.

## Stima ˛ i colegi,

Picanteria absolut„ a mo ˛ iunii prezentate ast„zi este rela ˛ ia f„cut„ de ini ˛ iatori Óntre num„rul c„s„toriilor Ónregistrate Óntre anii 1990 ∫i 2002 ∫i politic„ guvernamental„ Ón domeniul tineretului. Este adev„rat c„ actualul Guvern are multe p„cate, are multe nerealiz„ri, multe promisiuni neonorate, dar chiar vre ˛ i s„ v„ credem c‚nd afirma ˛ i c„ guvernan ˛ ii ar fi responsabili pentru fenomenul de sc„dere a num„rului c„s„toriilor ∫i fenomenul de cre∫tere a v‚rstei cuplurilor c„s„torite? ™i vre ˛ i s„ ne aburi ˛ i, spun‚nd c„ sondajele de opinie relev„ acest lucru?

Orice sociolog cunosc„tor al fenomenului despre care vorbi ˛ i dumneavoastr„ poate s„ v„ lini∫teasc„: aceast„ realitate are cauze mult mai complexe dec‚t cele prezentate aici, ∫i aceste cauze ∫i motive nu sunt neap„rat negative.

## Stima ˛ i colegi,

Un singur lucru, ∫tiut ∫i p‚n„ acum, am re ˛ inut din acest text: necesitatea adopt„rii Legii tineretului, o legecadru modern„ ∫i u∫or aplicabil„. Œn rest, avem de a face cu un text propagandistic, nerealist, superficial, pe care Uniunea Democrat„ Maghiar„ din Rom‚nia nu Ól va sus ˛ ine. Œn consecin ˛ „, va vota Ómpotriva mo ˛ iunii prezentate.

Mul ˛ umesc. A ˛ i vorbit 6 minute. Domnul deputat Pambuccian.

## **Domnul Varujan Pambuccian:**

Domnule pre∫edinte, Stima ˛ i colegi,

V„ m„rturisesc c„ este prima dat„ Ón istoria Parlamentului c‚nd o mo ˛ iune Ó∫i atinge, chiar par ˛ ial, obiectivele, ∫i aceasta chiar Ónainte de a fi discutat„ Ón Parlament. Eu nu prea mai v„d obiectul discu ˛ iei, sincer

s„ fiu, Ón momentul acesta. Sigur, pe substan ˛ „ se pot discuta foarte multe lucruri, dar, repet, chiar par ˛ ial, aceast„ mo ˛ iune ∫i-a atins obiectivele.

fi in‚nd cont de lucrul acesta ∫i consult‚ndu-m„ chiar cu colegii mei, am hot„r‚t s„ nu intr„m pe fondul acestei discu ˛ ii, s„ m„ opresc aici ∫i s„ v„ propun s„

Este inutil s„ v„ mul ˛ umesc eu, pentru c„, a ˛ i v„zut, sala a apreciat interven ˛ ia dumneavoastr„, stimate coleg.

Eu sunt totu∫i obligat s„ dau cuv‚ntul Ón continuare celor care s-au Ónscris, cu excep ˛ ia cazului c‚nd ace∫tia ar renun ˛ a.

Urmeaz„ doamna deputat Carmen Moldovan, din Partidul Social Democrat.

## **Doamna Carmen Ileana Moldovan:**

V„ mul ˛ umesc, domnule pre∫edinte, Stima ˛ i colegi,

Ascult‚nd textul mo ˛ iunii, m-am g‚ndit c„, probabil, autorii acesteia au c„zut Ón capcana trat„rii acestui subiect de pe pozi ˛ iile centralismului, perioad„ Ón care exista un organism care trasa ∫i impunea politici Ón domeniul tineretului ∫i distribuia fonduri, fiind, se pare, tributari unor modele culturale mo∫tenite.

Ne afl„m deja Óntr-o alt„ etap„ Ón care libera ini ˛ iativ„, libertatea de asociere au deschis o alt„ perspectiv„ tinerilor, cre‚ndu-le posibilit„ ˛ i nesperate p‚n„ Ón 1989.

Ceea ce face diferen ˛ a dintre societatea democratic„ ∫i statul totalitar este chiar eviden ˛ a c„ problemele tinerilor nu mai sunt atributul exclusiv al statului, ci Ónseamn„ responsabilitatea asumat„ pentru propria via ˛ „ ∫i participarea Óntregii societ„ ˛ i Ón ansamblul ei la concretizarea oportunit„ ˛ ilor pentru tineri.

Problematica tinerilor nu poate fi scoas„ din contextul strategiilor de politici sociale ∫i economice la nivelul Óntregii societ„ ˛ i. De aceea, Ómi permit s„ remarc faptul c„ mo ˛ iunea se p„streaz„ Ón termenii unor generalit„ ˛ i p„guboase, a unui demers demagogic, trat‚nd segmentul tinerilor ca pe un segment incapabil de ac ˛ iune social„, de ini ˛ iativ„.

Nu neg faptul c„ exist„ o problem„ Ón aceast„ zon„, dar aceast„ problem„ se Ónscrie Ón problematica general„ a Óntregii societ„ ˛ i aflate Ón tranzi ˛ ie ∫i nu poate fi rupt„ de context, vulnerabilit„ ˛ ile fiind mai degrab„ caracteristica unui context economic, ∫i nu o caracteristic„ a v‚rstei.

Tinerii au, Ón primul r‚nd, un poten ˛ ial care trebuie s„ fie valorificat de c„tre ei Ón∫i∫i ∫i de c„tre societate, ∫i nu trebuie trata ˛ i ca asista ˛ i sociali.

Œmi permit s„ atrag aten ˛ ia c„ tinerii, care nu sunt un grup social omogen dec‚t din punct de vedere al v‚rstei ∫i care au trebuin ˛ e, aspira ˛ ii ∫i nevoi diverse, au reprezentat cel pu ˛ in p‚n„ acum ∫i reprezint„ o preocupare pentru Ministerul Tineretului ∫i Sportului, c‚t ∫i pentru alte institu ˛ ii ale statului sau organiza ˛ ii nonguvernamentale care, Ómpreun„, au Óncercat ∫i Óncearc„ s„ creeze o politic„ coerent„ prin continuarea reformelor economice ∫i sociale.

Actuala guvernare, de asemenea, Óncearc„ ∫i a reu∫it s„ creeze un cadru legislativ care s„ asigure explicit avantaje sociale ∫i economice tinerilor. Expansiunea creditului ipotecar ∫i mobiliar, realizarea de construc ˛ ii de locuin ˛ e pentru tineri destinate Ónchirierii, politica de sprijinire a familiilor cu copii, atribuirea de terenuri familiilor tinere nou-Óntemeiate, asigurarea unei educa ˛ ii permanente, prevenirea ∫i combaterea marginaliz„rii sociale sunt doar c‚teva exemple.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 79/26.VI.2003 Personal, cred c„ to ˛ i din aceast„ aul„ cunosc faptul c„ nu Óntotdeauna legile produc efecte pozitive imediate, dar responsabilitatea pentru aplicarea ∫i respectarea acestora ne revine nou„, tuturor.

Domnilor colegi,

A critica este foarte simplu. Chiar dac„ generic v„ numi ˛ i opozi ˛ ie, iar noi putere, acest fapt nu trebuie s„ exclud„ ∫i varianta Ón care cel pu ˛ in Ón aceast„ problematic„ parlamentarii dumneavoastr„ ar putea s„ trateze constructiv ini ˛ iativele legislative ce vizeaz„ tocmai crearea, ∫i deschid ghilimele, îunui cadru stimulativ ∫i participativ pentru valorificarea energiei creatoare ∫i novatoare a tinerei genera ˛ ii“.

V„ mul ˛ umesc.

V„ mul ˛ umesc. A ˛ i vorbit patru minute. Domnul deputat Vlad Hogea.

Grupul parlamentar al P.R.M. mai are zece minute. V„ spun aceasta pentru a nu lua timpul liderului dumneavoastr„ de grup.

## **Domnul Vlad-Gabriel Hogea:**

îA iubi, a respecta, a crede Ón tinere ˛ e este un lucru at‚t de firesc Ónc‚t nici nu mai trebuie justificat. Chiar dac„ aceast„ tinere ˛ e Ó ˛ i d„r‚m„ idealurile Ón care ai crezut, apuc„ pe drumurile pe care le-ai evitat, ignor„ frumuse ˛ ile pe care i le-ai ar„tat, chiar dac„ aceast„ tinere ˛ e te insult„, te jigne∫te, te dep„∫e∫te sau te exclude, nu po ˛ i obosi niciodat„ de a crede orbe∫te Ón ea ∫i de a o ajuta cu orice mijloc de a se Ón„l ˛ a. Cred c„ aceasta este una dintre primele datorii ale oric„rui om.“

Ideile savantului Mircea Eliade sunt valabile ∫i azi. S„ nu uit„m c„ noua genera ˛ ie a fost, de-a lungul timpului, motorul tuturor mi∫c„rilor reformatoare din societatea rom‚neasc„. I-a ∫i desenat profilul spiritual ∫i misiunea istoric„, s-a abandonat propriei sor ˛ i ∫i ∫i-a devenit singur Óndrum„tor.

Pr„pastia dintre lumea veche ∫i lumea nou„ a Ómpins tineretul Ón linia Ónt‚i a schimb„rilor radicale de sistem. A∫a s-a Ónt‚mplat ∫i Ón decembrie 1989, Óns„, din p„cate, idealurile tinerilor entuzia∫ti care visaser„ la o ˛ ar„ puternic„, la o Rom‚nie nou„, au fost spulberate de profitorii Revolu ˛ iei, de dinozaurii birocra ˛ iei, de adep ˛ ii tranzac ˛ iilor cu str„inismul, care ∫i-au ap„rat interesele meschine cu pre ˛ ul unei adev„rate Golgote a tinerei genera ˛ ii, Óngenunchiat„ ∫i umilit„ de o clic„ politic„ venal„, corupt„ ∫i incompetent„. A urmat pervertirea tineretului, realizat„ inclusiv Ón urma compromisului cu sistemul pe care l-au f„cut Ón primii ani ai democra ˛ iei originale unii dintre liderii structurilor de tineret.

Tr„darea celor care anterior sus ˛ inuser„ cauza Ónnoirii a f„cut ca electoratul t‚n„r s„ ajung„ Ón mod sistematic, din patru Ón patru ani, mas„ de manevr„ a guvernan ˛ ilor. Mai mult, ca Óntr-un t‚rg de sclavi al mileniului III, s-a purces la v‚nzarea pe nimic a tinerelor elite rom‚ne∫ti c„tre trusturile transna ˛ ionale de inteligen ˛ „. Exodul spre Vest s-a petrecut sub obl„duirea institu ˛ iilor statului rom‚n, care nu numai c„ nu au luat m„suri pentru a stopa aceast„ stare de lucruri alarmant„, dar chiar au Óncurajat tendin ˛ ele emigra ˛ ioniste.

Concomitent, s-a realizat distrugerea sistemului na ˛ ional de Ónv„ ˛ „m‚nt, Ónl„turarea reperelor morale, inversarea sc„rii valorilor, eliminarea mentalit„ ˛ ii de Ónving„tori ∫i Ónlocuirea acesteia cu sentimentul urii de sine ∫i cu cel al ru∫inii de a fi rom‚n.

Tineretul, marele perdant al prefacerilor din 1989, a devenit principala ˛ int„ a unor factori de risc extrem de primejdio∫i: s„r„cie, lips„ de educa ˛ ie, spor natural negativ, criminalitate, subcultur„, comportament deviant, vagabondaj, sexualitate aberant„, expunere la boli venerice, alcoolism, consum de droguri, prozelitism sectar, satanism, anarhism, individualism excesiv, izolare fa ˛ „ de restul societ„ ˛ ii.

Cei care s-au perindat la putere Ón ultimii 14 ani nu au ∫tiut sau nu au vrut s„ realizeze integrarea socioprofesional„ a tinerilor ∫i s„ asigure promovarea celor mai buni dintre ei Ón e∫aloanele de conducere.

Nu s-a ˛ inut cont de aspira ˛ iile, de visurile, de fr„m‚nt„rile noii genera ˛ ii. Tinerii doreau ∫i doresc s„ ocupe Ón societate un loc pe m„sura min ˛ ii ∫i muncii lor, s„ aib„ parte de un trai lipsit de griji, s„ locuiasc„ Ón propria cas„ Ómpreun„ cu familia deja Óntemeiat„ sau pe cale de Óntemeiere. Ei au Ón ˛ eles s„ lupte pentru Óndeplinirea acestor idealuri de via ˛ „ ∫i s„ Óncerce a∫ezarea lucrurilor Ón matca lor fireasc„, ∫i Ón decembrie 2000 ∫i-au dat masiv votul parlamentarilor Partidului Rom‚nia Mare ∫i, mai ales, celui mai t‚n„r ∫i mai inteligent candidat la pre∫edin ˛ ie, domnul senator Corneliu Vadim Tudor, omul Ón care au sim ˛ it c„ pot avea Óncredere.

Mo ˛ iunea pe care o dezbatem ast„zi, mesajul pe care noi Ól transmitem nu ne apar ˛ in nou„, ca tineri deputa ˛ i, ci apar ˛ in genera ˛ iei noastre. Nu este vorba aici numai de puterea celui mai mare grup parlamentar din opozi ˛ ie care, de altfel, are deja preg„tit un pachet legislativ special pentru tineri, ci ∫i de puterea tinerilor care s-au reg„sit Ón ideile noastre ∫i ai c„ror exponen ˛ i suntem Ón forul legislativ al ˛ „rii.

Reprezent„m activismul valorilor tinere animate de instinctul s„n„tos al conserv„rii morale. Reprezent„m o genera ˛ ie maturizat„ Ónainte de vreme din cauza greut„ ˛ ilor tranzi ˛ iei. Reprezent„m o linie ∫i un crez de la care nu putem abdica.

Dincolo de a fi o v‚rst„, tinere ˛ ea este o stare de spirit generatoare de mentalit„ ˛ i reformatoare.

Mereu ni s-a spus c„ suntem genera ˛ ia de m‚ine pentru a nu ni se recunoa∫te drepturile cuvenite chiar azi.

Vremea discu ˛ iilor sterile despre tineret ca problem„ a trecut. Un vot pozitiv ar avea rol de catharsis. Este Ón m‚inile noastre nu aprobarea unei mo ˛ iuni, ci destinul unei genera ˛ ii.

Stimate coleg, a ˛ i vorbit patru minute.

Are cuv‚ntul domnul deputat Valeriu Zgonea.

## **Domnul Valeriu ™tefan Zgonea:**

Domnule pre∫edinte, Doamn„ ministru, Domnule ministru,

Distin∫i colegi,

Este obositor la ora aceasta s„ mai pot s„ v„ prezint ce Ónseamn„ problematica tineretului, de∫i foarte mul ˛ i dintre colegii mei care au vorbit erau a∫a de paraleli cum sunt dou„ ∫ine de cale ferat„.

Am lecturat aceast„ declara ˛ ie politic„ intitulat„ pompos îmo ˛ iune“ ∫i mi-am adus aminte de un aforism al lui Nicolae Iorga — îC‚nd se apropie culesul fructelor, viermele este complicele gr„dinarului ner„bd„tor“.

Œnt‚i, am crezut c„ aceast„ mo ˛ iune, rod al g‚ndirii premature, este un sprijin acordat de un partid populist unui ministru onest care a acceptat unele zbateri perso-

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 79/26.VI.2003 nale, fiind un semnal c„ Ministerul Tineretului ∫i Sportului exist„ ∫i el nu ar trebui desfiin ˛ at, ∫i acest gest m-a mirat pentru c„ nu m„ a∫teptam de la un partid-poet sau de la un poet-partid s„ fie recunosc„tor. Apoi, am crezut c„, nefiind Ón pas cu tehnica, distin∫ii semnatari men ˛ iona ˛ i Ón anex„ nu au aflat despre restructurarea unor ministere ∫i s-au trezit ca musca Ón lapte.

Œntr-un final, analiz‚nd aspectul demagogic ∫i difuz cu final apocaliptic al textului, unde ministrul mai trebuia acuzat de invazia din Irak ∫i ninsoarea din Grecia lunii iunie, am constatat c„ aceast„ mo ˛ iune a ap„rut ca r„spuns al orgoliului care omoar„ m‚ndria.

De altfel, p„unul poate fi model pentru decoratori, dar nu pentru c‚nt„re ˛ i.

™i, pentru c„ nu vreau s„ Ói trezesc pe colegii care stau la loj„ ∫i care apar ˛ in Organiza ˛ iei de tineret a Partidului Rom‚nia Mare ∫i pentru c„ nu vreau s„ v„ obosesc, v„ propun s„ respingem aceast„ mo ˛ iune ∫i v„ mul ˛ umesc c„ a ˛ i avut r„bdare.

Domnul deputat Lucian Bolca∫, ∫eful Grupului parlamentar al Partidului Rom‚nia Mare.

## **Domnul Augustin Lucian Bolca∫:**

Domnule pre∫edinte,

Doamnelor ∫i domnilor colegi,

Iau cuv‚ntul la o mo ˛ iune destinat„ situa ˛ iei tineretului pentru c„ sunt b„tr‚n. Am curajul s„ recunosc Ón fa ˛ a Domniilor voastre acest lucru pentru c„ nu Ómi este ru∫ine de felul cum am tr„it, ce am f„cut ∫i ce fac. ™i tocmai pentru c„ sunt b„tr‚n nu Ómi este indiferent cine Ómi va lua locul la aceast„ tribun„ peste un an, doi sau trei. Tocmai de aceasta nu Ómi este indiferent cine Ómi va lua locul Ón tribunal, acolo unde m-am format ∫i c„ruia Ói mul ˛ umesc, peste un an, doi sau trei. ™i, din acest punct de vedere, sunt suflete∫te t‚n„r, sunt suflete∫te al„turi de textul ∫i de spiritul acestei mo ˛ iuni.

Poate c„ ea a trebuit s„ fie pu ˛ in prea tehnic„, pentru c„ ne referim Ón mod concret la o activitate a Executivului, ∫i ei i-a lipsit acel elan, acel suflu, pe care a∫ vrea s„ Ól completez Ón pu ˛ ine cuvinte.

Este vorba de a acuza un sistem ∫i succesiunea unor guvern„ri de care, din ’90 Óncoace, nu sunt str„ini nici liberalii, antevorbitorii no∫tri, ce se vor ab ˛ ine de la votarea acestei mo ˛ iuni, ∫i bine fac, pentru c„ nu avem nevoie de votul lor, prin care totdeauna se declar„ foarte opozan ˛ i, dar sprijin„ actuala guvernare Ón mod necondi ˛ ionat. Noi nu Ón ˛ elegem o asemenea politic„.

S-a creat un sistem de care to ˛ i, inclusiv parlamentarii, suntem vinova ˛ i. Tinerilor nu li s-au oferit cadre institu ˛ ionalizate — cum se numesc acum, structuri asociative. Fondurile, care constituie zestrea de munc„ a unui popor, s-au privatizat cum s-a putut, dar nu pe seama tineretului. ™i, ceea ce este mai r„u, li s-a luat credin ˛ a ∫i speran ˛ a.

Sigur c„, Óntr-un elan tineresc, mo ˛ iunea a solicitat demisia unui ministru. A∫ vrea s„ se Ón ˛ eleag„, ∫i spun acest lucru Ón prezen ˛ a Domniei sale acum, c„ referirea era o metafor„ prin care se cerea demolarea unui sistem. Sigur c„ nu numai Ministerul Tineretului ∫i Sportului este singurul vinovat, de∫i este direct vinovat; este vinovat Óntregul sistem din care, f„r„ nici o discu ˛ ie, pot face parte ∫i alte ministere, dar acesta nu este un motiv de a nu vota aceast„ mo ˛ iune.

A∫ vrea s„ spun c„ au existat ∫i lucruri bune f„cute pentru tineret. Vreau s„ apreciez Ón fa ˛ a Domniilor

voastre recent votata Lege a Ónv„ ˛ „m‚ntului, care poate s„ fie un model prin care se reconstruiesc ni∫te structuri tradi ˛ ionale ale Ónv„ ˛ „m‚ntului rom‚nesc at‚t de mult l„udat Ón trecut ∫i ajuns Óntr-o stare care cerea aceast„ restructurare. Este una din pu ˛ inele legi care are totu∫i o tent„ social-democrat„ ∫i s„ nu o neglij„m.

Œn acela∫i timp, vreau s„ v„ spun, ∫i cu aceasta vreau s„ Ónchei pentru c„ minutele mele, ∫i nu este vorba de v‚rst„, ci de minutele acordate de domnul pre∫edinte, cred c„ s-au cam terminat: a vota aceast„ mo ˛ iune Ónseamn„ a face s„-∫i produc„ efectele, pentru c„ voi contrazice un distins coleg. Toate mo ˛ iunile ini ˛ iate de Partidul Rom‚nia Mare au avut, Ón pofida aritmeticii voturilor, efectul pe care l-am dorit. V„ reamintesc mo ˛ iunea îS„n„tatea“. V„ reamintesc mo ˛ iunea îRo∫ia Montan„“ ∫i consecin ˛ ele pe care le vede ˛ i. V„ reamintesc mo ˛ iunea de cenzur„ privind corup ˛ ia, care a avut reac ˛ ia imediat„ a unor Ónalte oficialit„ ˛ i str„ine, parte din ele prezente Ón aceast„ sal„. Acesta este rostul mo ˛ iunii, acesta este rostul politicii.

™i dac„ politica poate s„ aib„ vreun rost, s„ o facem pentru tineri cum ∫tim mai bine, cum au propus ∫i tinerii no∫tri, cum pot s„ o fac„ f„r„ urm„ de coloratur„ politic„ ∫i cei care sunt corec ˛ i — P.S.D.-i∫ti, liberali sau democra ˛ i.

V„ mul ˛ umesc.

Stimate coleg, a ˛ i dep„∫it minutele. Oricum, eu v„ doresc s„ dep„∫i ˛ i ∫i anii programa ˛ i, ∫i ve ˛ i avea mult succes aici dac„ v„ ve ˛ i str„dui mai pu ˛ in la multiplele mo ˛ iuni pe care ni le adresa ˛ i.

Are cuv‚ntul domnul ministru Ging„ra∫.

## **Domnul Georgiu Ging„ra∫:**

V„ mul ˛ umesc, domnule pre∫edinte.

Stima ˛ i colegi, v„d c„ sunte ˛ i bucuro∫i c„ voi fi coleg cu dumneavoastr„ Ón Parlament.

Faptul c„ Ministerul Tineretului ∫i Sportului era mai mult al sportului o ∫ti ˛ i foarte bine cu to ˛ ii, dar eu am fost unul dintre mini∫trii care am Óncercat s„ dau prioritate departamentului de tineret, ∫i acum voi sintetiza prin c‚teva cifre: am avut curajul s„ plec de la starea real„ a tinerei genera ˛ ii — 89% erau nemul ˛ umi ˛ i Ón 2000, ajung‚ndu-se la 66% Ón 2002, fiind vorba de 23 de procente. Multe, pu ˛ ine, acestea sunt. De la zero centre de tineret, am reu∫it s„ Ónfiin ˛ ez 22 de centre de tineret. Referitor la A.N.S.I.T., am reu∫it, prin reorganizare, s„ consum toate fondurile primite nerambursabile. Am dezvoltat acest A.N.S.I.T. cu Ónc„ ∫ase centre Ón teritoriu, pentru a m„ri capacitatea de absorb ˛ ie, ∫i nu Ón ˛ eleg de ce spune ˛ i c„ este gre∫it. Am ini ˛ iat un proiect de lege pentru tineret care este la avizat, fiind ceva fa ˛ „ de nimic.

Planul na ˛ ional de ac ˛ iune, care a fost recunoscut de Comisia European„, a devenit model pentru ˛ „rile din Pactul de stabilitate.

Am organizat pentru prima dat„ o gal„ Ón care am premiat sportivii al„turi de olimpici, deci am Óncercat s„ Ói aduc ∫i pe olimpici ∫i pe tineri Ómpreun„ cu marile vedete.

Am reu∫it ca, acolo unde nu sunt sedii, consiliile jude ˛ ene s„ asigure pentru funda ˛ ii Ón mod gratuit spa ˛ ii.

Am reu∫it, de la 6,7%, fondurile care erau alocate Ón Ministerul Tineretului ∫i Sportului, s„ ajungem la 10%. Cine a lucrat acolo ∫tie ce Ónseamn„ sport ∫i tineret.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 79/26.VI.2003 Am atras, de la 9%, la 42% fonduri ∫i am reu∫it s„ d„m carnete cu discount la servicii ∫i bunuri. Probabil aceasta este soarta celor care muncesc ∫i Óncearc„ s„ fac„ ceva, ∫i acest lucru Ómi aduce aminte de faptul c„, atunci c‚nd m-am dus Ón baza de la Snagov la caiac canoe, am constatat c„ nu au grupul de refacere Ón regul„. L-am modernizat ∫i, dup„ aceea, au venit ∫i au spus c„ mai vor s„ modernizeze ∫i biroul ∫i s„ le facem ∫i spa ˛ ii de cazare. Probabil a∫a ∫i dumneavoastr„, domnilor de la P.R.M., a ˛ i constatat c„ a Ónceput s„ se fac„ ceva pentru t‚n„ra genera ˛ ie ∫i acum vre ˛ i mai mult. Trebuie s„ muncim cu to ˛ ii mai mult ca s„ o duc„ mai bine.

Domnule pre∫edinte, Stima ˛ i colegi,

V„ propun s„ respingem aceast„ mo ˛ iune.

Faptul c„ eu nu mai sunt ministru, dar m‚ine Ónc„ voi mai fi ministru, este un alt meci. Ast„zi este meciul cu aceast„ mo ˛ iune.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

V„ mul ˛ umesc. Doamna ministru Andronescu.

## **Doamna Ecaterina Andronescu** _— ministrul educa ˛ iei ∫i cercet„rii_ **:**

V„ mul ˛ umesc, domnule pre∫edinte. Doamnelor ∫i domnilor deputa ˛ i,

Sigur, Ómi dau seama c„ misiunea mea este ingrat„ pentru c„ este o or„ at‚t de t‚rzie, sunte ˛ i la sf‚r∫itul unei zile extrem de obositoare ∫i este foarte greu s„ v„ mai cer c‚teva minute de Óng„duin ˛ „ ca s„ discut ∫i eu o problem„ at‚t de important„ cum este cea pe care o discut„m ast„zi, o problem„ legat„ de ce facem noi pentru tineri.

Eu cred c„, pentru a r„spunde acestei Óntreb„ri, ar trebui, mai Ónt‚i, s„ cunoa∫tem genera ˛ ia t‚n„r„, s„ ∫tim ce a∫teapt„ ea de la noi ∫i s„ Ói cunoa∫tem care Ói sunt aspira ˛ iile.

Œndr„znesc s„ spun c„ m„ num„r printre aceia, Óntruc‚t cel pu ˛ in un segment din genera ˛ ia t‚n„r„, segmentul universitar Ómi este extrem de cunoscut.

Ce doresc ace∫ti tineri? Œn primul r‚nd, ei doresc s„ se uite la ziua de m‚ine. Nu se uit„ Ón urm„. De aceea, stimate domnule deputat Vasilescu, v„ spun c„ ei nu sunt interesa ˛ i de patrimoniul fostului U.T.C., Óntruc‚t la v‚rsta la care acest patrimoniu era Óntr-o dezbatere, Ón anii aceia, ei aveau zece sau doisprezece ani ∫i erau prea pu ˛ in interesa ˛ i de acest fenomen.

Ei Ó∫i doresc s„ devin„ competen ˛ i Óntr-o Uniune European„ Ón care s„ fie cet„ ˛ eni egali cu semenii lor din Uniunea European„. De aceea, cred c„ ∫coala noastr„ trebuie cl„dit„, ∫i acest lucru am Óncercat s„ Ól fac pe formarea de competen ˛ e, care este un lucru esen ˛ ial pentru instruc ˛ ia ∫i educa ˛ ia genera ˛ iei tinere.

Faptul c„ Ón Rom‚nia, ast„zi, sunt 600 de mii de studen ˛ i, acest lucru nu spune c„ societatea sus ˛ ine genera ˛ ia t‚n„r„ cu un efort financiar extraordinar de mare? Pentru c„ doar 150 de mii sunt Ón Ónv„ ˛ „m‚ntul privat; restul de 450 de mii sunt Ón Ónv„ ˛ „m‚ntul de stat.

Am Óncercat s„ Ói sprijinim pe cei care sus ˛ in performan ˛ ele ∫i poate c„ foarte pu ˛ ini ∫tiu, ∫i, dup„ ce voi vorbi eu, sunt convins„ c„ la fel de pu ˛ ini vor ∫ti faptul c„, Ón Rom‚nia, s-au Ónfiin ˛ at centre na ˛ ionale de performan ˛ „ unde sunt Ónscri∫i peste 11 mii de tineri care primesc o preg„tire special„ care s„ Ói pun„ Ón primele r‚nduri Ón topul profesiunilor pentru care se preg„tesc.

S-au Ónfiin ˛ at numeroase burse ∫i cred c„ aceasta este o realitate pe care nimeni nu poate s„ o nege. Este vorba de îMeritul Olimpic“, care se acord„ tuturor celor care sunt premian ˛ i Ón olimpiade, indiferent c„ sunt studen ˛ i sau elevi, ∫i aceast„ burs„ se men ˛ ine pe toat„ durata de men ˛ inere a performan ˛ ei.

Sunt burse de cercetare care se acord„ pentru tinerii din Ónv„ ˛ „m‚nt ∫i din cercetare. Sunt granturi care se acord„ pentru tinerii care doresc s„ fac„ cercetare. Sunt Óncurajate echipele care iau tineri Ón construirea de proiecte de cercetare.

Mai multe universit„ ˛ i dintre cele mai mari Ó∫i construiesc proiecte prin care Ó∫i dezvolt„ parcuri tehnologice ∫i ∫tiin ˛ ifice unde sunt create sute de locuri de munc„ pentru absolven ˛ ii de universit„ ˛ i.

S-a vorbit aici despre exodul tinerilor. Eu cred c„ de prea multe ori vorbim f„r„ s„ cunoa∫tem cifrele adev„rate. Nu sunt foarte mul ˛ i tinerii care pleac„ ∫i cred c„ nici nu trebuie s„ facem o dram„ din aceasta. Am pledat de la acest microfon. Acest lucru nu ne Ómpiedic„ s„ construim Ón continuare proiecte pentru tineri, pentru c„ cei care pleac„ dincolo merg s„ Ónve ˛ e, s„ Ó∫i formeze mentalit„ ˛ i, ∫i majoritatea lor se Óntorc ∫i r„m‚n aici, Ón societatea rom‚neasc„, cu o alt„ mentalitate ∫i, categoric, ∫i cu alte rezultate.

Poate c„ pu ˛ ini dintre dumneavoastr„ ∫ti ˛ i c„ numai pentru studen ˛ i suma alocat„ pentru burse este de peste 1.200 de miliarde. Poate c„ este pu ˛ in, dar nu este chiar o sum„ care merit„ s„ fie tratat„ Ón derizoriu.

Sigur, eu cred c„ societatea ar putea s„ ofere ∫i mai mult, dar toate eforturile sunt Ón aceast„ direc ˛ ie.

Sunt o serie Óntreag„ de proiecte culturale construite pentru tineri. V„ invit s„ trece ˛ i pragul caselor de cultur„ ale studen ˛ ilor ca s„ vede ˛ i c„ Óntr-adev„r se Ónt‚mpl„ ceva acolo, ∫i acest lucru este demn de toat„ considera ˛ ia noastr„.

Nu vreau s„ vorbesc despre taberele studen ˛ e∫ti sau taberele ∫colare Ón care, anual, zeci de mii de elevi sau mii de studen ˛ i — peste 6.000-8.000 de studen ˛ i — merg gratuit Ón fiecare vacan ˛ „, dar ne-am propus s„ dezvolt„m pentru tineri o educa ˛ ie antreprenorial„ care s„ Ói Ónve ˛ e cum s„ Ó∫i croiasc„ ∫i s„ Ó∫i dezvolte cariere profesionale, o educa ˛ ie antreprenorial„ care s„ Ói ajute s„ ∫tie ce s„ fac„ cu ceea ce Ónva ˛ „ la ∫coal„, cu achizi ˛ iile educa ˛ ionale ∫i de instruc ˛ ie pe care le ob ˛ in.

S-au deschis programe de burse pentru a-i preg„ti s„ devin„ func ˛ ionari Ón Rom‚nia sau func ˛ ionari ai integr„rii Ón Uniunea European„.

Toate aceste lucruri nu pot fi negate, pentru c„, f„r„ Óndoial„, ele reprezint„ o realitate. Dar stau ∫i Ómi pun Óntrebarea: oare de ce permanent unii trebuie s„ construiasc„ ∫i ceilal ˛ i trebuie s„ demoleze? Cui Ói folose∫te o asemenea abordare? De ce nu Ómpreun„ putem s„ g‚ndim aici ∫i s„ dezbatem care sunt cele mai potrivite politici pentru tineret ∫i s„ vedem ceea ce s-a f„cut bun, nu s„ neg„m Ón permanen ˛ „ lucrurile bune? Pentru c„ nu Ói ajut„ nici pe tineri ∫i nu Ói ajut„ nici pe aceia care chiar doresc s„ realizeze proiecte Ón favoarea lor.

Eu sunt convins„ c„, a∫a cum s-a Ónt‚mplat pentru Legea Ónv„ ˛ „m‚ntului, a∫a cum Parlamentul a putut s„ dezbat„ ∫i s„ adopte o politic„ ∫colar„ care s„ fie Ón interesul celor care ast„zi se afl„ pe b„ncile ∫colii, Ón egal„ m„sur„, dar c‚nt„rindu-ne bine cuvintele ∫i aprecierile pe care le facem fa ˛ „ de construc ˛ iile care s-au f„cut, putem s„ ne uit„m deschi∫i la ziua de m‚ine ∫i s„ abord„m proiecte care s„ le fie favorabile tinerilor. Altfel, cu o asemenea abordare ca cea pe care a avut-o aici domnul deputat Hogea, ∫i Ómi pare r„u c„ Ói pomenesc

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 79/26.VI.2003 numele, care sunte ˛ i un om legat de Ónv„ ˛ „m‚nt, ∫i cu modul Ón care aprecia ˛ i c„ se Ónt‚mpl„ lucrurile Ón Ónv„ ˛ „m‚nt, c‚nd dumneavoastr„ sunte ˛ i produsul acestei ∫coli, ∫i, mai mult dec‚t at‚t, c‚nd dumneavoastr„ sunte ˛ i un slujitor al acestei ∫coli ∫i ar trebui s„ o cunoa∫te ˛ i bine ∫i pe din„untru ∫i din exterior c‚nd o privi ˛ i, nu ajungem nic„ieri.

Œmi permit s„ spun acest lucru poate ∫i prin prisma mea de dasc„l care Óntotdeauna am fost ∫i r„m‚n legat„ ∫i de ∫coal„, ∫i de cei tineri, ∫i toate eforturile mele, Ón permanen ˛ „, vor fi Ón slujba lor.

V„ mul ˛ umesc foarte mult.

## Stima ˛ i colegi,

V„ propun s„ trecem la votul asupra mo ˛ iunii, prin vot deschis, cu ridicarea m‚inii.

Cine este pentru mo ˛ iunea introdus„ de Grupul parlamentar al P.R.M.? 53 de voturi pentru mo ˛ iune.

Œmpotriv„? 174 de voturi Ómpotriv„.

Ab ˛ ineri? 12 ab ˛ ineri.

Deci, cu acest scor, 174 Ómpotriv„, 12 ab ˛ ineri ∫i 53 pentru, mo ˛ iunea a fost respins„.

M‚ine programul Óncepe cu interven ˛ ii politice, apoi se dezbat rapoartele de mediere, c‚teva acorduri interna ˛ ionale, Legea de abilitare ∫i, la ora 12, este vot final.

Cu aceasta, declar Ónchis„ ∫edin ˛ a de ast„zi.

V„ doresc o sear„ pl„cut„!

## _™edin ˛ a s-a Óncheiat la ora 21,50._

Regia Autonom„ îMonitorul Oficial“, str. Izvor nr. 2–4, Palatul Parlamentului, sectorul 5 **,** Bucure∫ti, cont nr. 2511.1—12.1/ROL Banca Comercial„ Rom‚n„ — S.A. — Sucursala îUnirea“ Bucure∫ti ∫i nr. 5069427282 Direc ˛ ia de Trezorerie ∫i Contabilitate Public„ a Municipiului Bucure∫ti (alocat numai persoanelor juridice bugetare). Adresa pentru publicitate : Centrul pentru rela ˛ ii cu publicul, Bucure∫ti, ∫os. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 411.58.33 ∫i 411.97.54, tel./fax 410.77.36. Tiparul : Regia Autonom„ îMonitorul Oficial“, tel. 490.65.52, 335.01.11/2178 ∫i 402.21.78, E-mail: marketing@ramo.ro, Internet: www.monitoruloficial.ro

**ISSN** 1220–4870

**Monitorul Oficial al Rom‚niei, Partea a II-a, nr. 79/26.VI.2003 con ˛ ine 20 de pagini.**

Pre ˛ ul 24.720 lei