Monitorul Oficial·Partea II·Senatul·3 mai 2010
procedural · respins
Daniel Savu
Aprobarea ordinii de zi și a programului de lucru
Discurs
Ce este mai important pentru dumneavoastră: funcția de ministru sau cuvântul dat? Cum le explicați militarilor și pensionarilor militari, care urmăresc atent aceste dezbateri, faptul că, în urmă cu câteva zile, le apărați interesele prin declarații politice – să recunoaștem, inedite pentru un ministru al Guvernului Boc –, iar astăzi vă faceți că ați uitat și mistificați realitatea?
Toate aceste poziții contradictorii stârnesc reacții de proteste în teritoriu. Rezerviștii din armată încep să se organizeze, pentru că – nu-i așa? – o lege strâmbă este mai grea decât un război drept. Depinde însă cât sunt de determinați cei care poartă acest război.
Azi vă vorbesc în calitate de reprezentant al ploieștenilor în Senatul României, dar și ca fost ofițer, în numele Asociației județene a pensionarilor din Prahova, organism cu 14.000 de membri, dar și al cadrelor militare în rezervă din Garnizoana Ploiești, reunite în Sindicatul cadrelor militare disponibilizate, filiala I Ploiești, pentru că, domnule ministru Meleșcanu, ei au dreptul să-și facă sindicat. Acest sindicat are reprezentativitate națională, numără peste 4.000 de membri și a fost înființat în acest an tocmai din nevoia pe care au resimțit-o militarii în rezervă să fie reprezentați, sub această formă asociativă, în relația cu puterea din statul român. Așadar, militarii români în rezervă și-au făcut un sindicat ca să se poată lupta cu puterea pentru drepturile lor. Constatăm, din păcate, faptul că Guvernul Boc și domnul ministru Gabriel Oprea nu înțeleg eleganța, demnitatea și statutul hainei militare, dar încearcă să se tocmească – nu aș vrea să spun ca la piață – cu cei care au activat în armată.
Sindicatul cadrelor militare în rezervă asigură o corectă reprezentare a membrilor săi față de nedreptățile din noua legislație a pensiilor, din legislația care interzice cumulul pensiei cu salariul și pentru asistență medicală corespunzătoare. Acestea sunt doar câteva dintre motivele pragmatice pentru care acest sindicat a apărut, însă, mai mult decât atât, membrii săi doresc să vă aducă la cunoștință următoarele și, dacă nu m-ați ascultat pe mine, vă rog să-i ascultați pe ei, citez:
„Armata, ca entitate și instituție, a fost umilită, stropită pe nedrept cu noroi și, din locul doi ocupat în sondajele sociologice din ultimii ani, a ajuns să fie arătată cu degetul pentru motive false, nejuste și neadevărate. Campania de denigrare a armatei și a slujitorilor ei de ieri și de azi este profund nedreaptă și nu are decât un singur scop, de a amputa drepturile personalului ei, drepturi câștigate după o viață plină de obiective îndeplinite în mod exemplar în plan național, dar cu prețul unor mari renunțări, frustrări și vicisitudini în plan personal.
Instituția militară este prima instituție a statului român care a făcut cu adevărat o reformă reală, obiectiv pentru care în alte domenii abia acum se fac pregătirile necesare, dacă se fac.