Se încarcă documentul…
Se încarcă registrul sesiunilor…
Se încarcă registrul sesiunilor…
Se încarcă documentul…
Monitorul Oficial·Partea II·Senatul·3 mai 2010
Senatul · MO 70/2010 · 2010-05-03
Aprobarea ordinii de zi și a programului de lucru
Domnul senator Vasile Ion anunță demisia sa din Grupul parlamentar al Alianței politice PSD+PC, urmând să activeze ca senator independent
Aprobarea unei modificări în comisiile permanente ale Senatului: – doamna senator Lia Olguța Vasilescu trece la Comisia pentru cultură, artă și mijloace de informare în masă, în locul doamnei senator Ecaterina Andronescu
Notă pentru exercitarea de către senatori a dreptului de sesizare a Curții Constituționale asupra următoarei legi depuse la secretarul general al Senatului, conform prevederilor art. 15 alin. (2) și (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, republicată: – Lege pentru înființarea comunei Racșa, județul Satu Mare, prin reorganizarea comunei Orașu Nou
· procedural · respins
· other
· other
· Informare
· other
· Dezbatere proiect de lege
· Dezbatere proiect de lege
· other
117 de discursuri
## Bună ziua!
Doresc să vă informez că, în urma consultării cu liderii grupărilor parlamentare, am decis convocarea unui extrem de scurt Birou permanent, pe care propun să-l organizăm chiar în sala de plen a Senatului, pentru a putea stabili calendarul dezbaterilor cu privire la Legea ANI, urmând ca, după aceea, să ne reîntoarcem la temele zilei, cu dezbaterea moțiunii simple și cu celelalte probleme din ordinea de zi.
De aceea, vă rog să ne permiteți ca, pentru maximum 10 minute, să putem organiza acest Birou permanent, pentru a decide cu privire la Legea ANI.
Vă mulțumesc foarte mult.
## PAUZĂ
## * * DUPĂ PAUZĂ
## **Domnul Mircea Dan Geoană:**
Stimate colege, Stimați colegi, Dragi invitați,
Vă salutăm din nou cu mult respect și prietenie în plenul Senatului României.
Salutăm și interesul constant al presei cu privire la lucrările noastre.
Doresc să vă informez că în ședința de astăzi, 3 mai 2010, voi fi asistat de colegii noștri, domnul senator Gheorghe David și doamna Doina Silistru, secretari ai Senatului.
În acest moment, avem înregistrată prezența a 93 de senatori în plenul de astăzi și doresc să fiu informat cu privire la numărul acestora pe măsură ce avansăm cu dezbaterile noastre.
Conform regulamentului și conform celor anunțate, astăzi vom avea ordinea de zi pe care o aveți în fața dumneavoastră și care va debuta cu dezbaterea moțiunii simple semnate de senatori ai Grupului parlamentar al Alianței politice PSD+PC, respectiv ai Grupului parlamentar al PNL, urmând ca, evident, în măsura timpului rămas disponibil, să încercăm să avem și activitate de legiferare.
Vreau să vă informez că, începând cu ora 18.00, vom avea întrebări și interpelări, de aceea rog colegele și colegii care s-au pregătit să fie atenți pentru a le prezenta în ședința noastră publică de astăzi.
În aceste condiții, vă rog să reveniți la locurile dumneavoastră și să fiți atenți pentru a putea vota.
Vot · approved
Aprobarea ordinii de zi și a programului de lucru
Vot · approved
Aprobarea ordinii de zi și a programului de lucru
Am fost sesizat de domnul senator Ion Vasile cu privire la un anunț pe care dorește să-l facă în plenul Senatului. Aveți cuvântul, domnule senator. Vă rog. Microfonul 3.
Domnule președinte, Stimați colegi, Am de făcut un anunț scurt.
Sunt în situația de a-mi da demisia din Grupul parlamentar al Alianței politice PSD+PC, de altfel și din poziția de președinte al Comisiei pentru sănătate publică.
Pe această cale doresc să le mulțumesc colegilor din Comisia pentru sănătate publică din Senat, cu care am o excelentă colaborare și, probabil, prin calitatea de senator independent neafiliat politic, s-ar putea să colaborăm în continuare.
Vă mulțumesc foarte mult.
Mulțumesc domnului senator. Luăm notă de acest anunț. Dau cuvântul domnului vicelider Arcaș.
Mulțumesc, domnule președinte.
Grupul parlamentar al Alianței politice PSD+PC anunță înlocuirea doamnei senator Ecaterina Andronescu, de la Comisia pentru cultură, artă și mijloace de informare în masă, cu doamna senator Lia Olguța Vasilescu, înlocuire pe care vă rog să o supuneți aprobării.
Mulțumesc.
## **Domnul Mircea Dan Geoană:**
## Mulțumesc foarte mult.
Este vorba despre o rocadă în cadrul aceluiași grup parlamentar.
Vot · approved
Aprobarea ordinii de zi și a programului de lucru
Dați-mi voie să vă informez cu privire la exercitarea de către senatori a dreptului de sesizare a Curții Constituționale pentru Legea pentru înființarea comunei Racșa, județul Satu Mare, prin reorganizarea comunei Orașu Nou.
Această obligație de informare a fost realizată.
Doresc să salut prezența domnului ministru Gabriel Oprea și a colegilor care îl însoțesc pentru această moțiune semnată de 38 de senatori.
La primul punct din ordinea de zi este înscrisă dezbaterea moțiunii cu tema „Guvernanți, opriți umilirea pensionarilor și militarilor români!”.
Îl invit la microfonul central pe reprezentantul semnatarilor, pentru a prezenta textul, domnul senator Ion Toma.
Domnule președinte, Domnule ministru,
Stimați colegi,
Subsemnații, senatori ai Grupului parlamentar al Alianței politice PSD+PC din Senatul României, am depus prezenta moțiune simplă cu tema: „Guvernanți, opriți umilirea pensionarilor și militarilor români!”, ca urmare a declarațiilor politice ambigue și a acțiunilor inconsecvente ale domnului Gabriel Oprea, ministrul apărării naționale, moțiunea reprezentând un răspuns politic legitim, dar, mai ales, necesar în cadrul dezbaterii din sectorul pensiilor.
Menționăm că moțiunea a fost semnată și de liderul Grupului parlamentar al PNL Puiu Hașotti și de viceliderul Grupului parlamentar al PNL Mario Ovidiu Oprea.
În domeniul pensiilor, actuala lege în vigoare, Legea nr. 19/2000, avea menirea de a adapta situația pensionarilor la noile realități socioeconomice, în special de a aduce puterea de cumpărare a pensiei mai aproape de evoluția prețurilor și a veniturilor de natură salarială, având în vedere că venea la zece ani de la Revoluția din Decembrie 1989.
În cei zece ani care au trecut de la adoptarea Legii nr. 19/2000 s-au adus sute de modificări și completări, prin care legea a fost îmbunătățită, și era de așteptat ca actuala putere, în dorința de a schimba tot în toate, să-i dea o coerență mai atentă. Cred că era mai cinstit ca seniorii acestei țări să aibă parte de bătrâneți tihnite, din respect pentru munca pe care au depus-o în fabricile și uzinele acestei țări, care exportau produse în toată lumea și aduceau faimă României, și din respect pentru munca țăranului român, care susținea consumul din rodul ogoarelor noastre.
Pentru toate acestea și multe altele, care pot fi enumerate, sute de mii de pensionari stau cu sufletul la gură pentru că nu știu dacă mâine vor mai avea bani pentru medicamente, nu știu dacă vor mai avea bani să-și ajute copiii, care, la rândul lor, rămân pe drumuri sau, din fericire, mai au un loc de muncă plătit doar atât cât să-și ducă zilele de azi pe mâine.
În ciuda zecilor de proteste și a sutelor de ore de dialog și dezbatere, Guvernul Boc a venit, chipurile, cu un proiect așa-zis nou, al cărui cuprins este în proporție de peste 95% textul actualei Legi nr. 19/2000.
Din sală
#13759Minciună!
A propune limita la 3.000 de lei înseamnă a lovi în elita armatei, ceea ce reprezintă o dovadă în plus că dorește să-i câștige pe militari de partea sa în demersul politic pe care deja îl cunoașteți. Așadar, aceasta este activitatea ministerială a domnului Oprea de susținere a pensiilor: promisiuni înșirate într-un labirint!
Trăgând linie, putem afirma că Proiectul de lege privind sistemul unitar al pensiilor publice este nefundamentat, contradictoriu și incoerent, reprezentând o improvizație legislativă care nu numai că nu ține seama de opiniile și amendamentele diferitelor categorii sociale, dar nu ține cont nici de opinia specialiștilor în domeniu.
Așadar, Legea sistemului unitar de pensii, alături de Legea salarizării unice, se află pe lista metehnelor legislative ale actualului Guvern și reprezintă două legi care nu fac decât să scadă puterea de cumpărare a românilor și să adâncească sărăcia milioanelor de români.
Întrucât PSD își dorește ca pensionarii să aibă parte de o lege corectă și echitabilă, senatorii din Grupul parlamentar al Alianței politice PSD+PC au susținut o serie de amendamente, dintre care le amintim pe cele mai importante: valoarea punctului de pensie care nu poate fi mai mică de 45% din salariul mediu brut pe economie, pensionarea anticipată, pensia de invaliditate, neintegrarea sistemelor de pensii speciale în proiectul de lege și respectarea principiului neretroactivității legii.
Având în vedere că în centrul discuției se află domnul ministru al apărării naționale Gabriel Oprea, nu putem să nu vorbim despre pensionarii militari care primesc acele pensii „nesimțite”, după cum a catadisit chiar Boc să le numească. Sistemele de pensii speciale sau, mai bine zis, ocupaționale – cum se numesc în majoritatea statelor UE, în general – se referă la pensiile din domeniul apărării naționale, ordinii publice și siguranței naționale, ale magistraților și funcționarilor publici.
Domnilor guvernanți,
Dorim să vă aducem la cunoștință faptul că, în virtutea jurământului cadrelor militare pentru apărarea suveranității și independenței, statul are obligația de a recunoaște anumite particularități și restricții specifice profesiei militare. Astfel, potrivit jurisprudenței Curții Constituționale, statutul special adoptat pentru militari este mult mai sever, mai restrictiv, impunând militarilor obligații și interdicții pe care celelalte categorii de asigurați nu le au. Așadar, reglementările referitoare la pensia de serviciu, cu diferențele pe care această pensie le prezintă față de pensia comună de asigurări sociale, nu constituie o încălcare a principiului egalității cetățenilor în fața legii, principiu prevăzut la art. 16 alin. (1) din Constituție, ci reprezintă o recunoaștere a interdicțiilor severe și a riscurilor sporite la care această categorie profesională este supusă – Decizia nr. 20/2000 a Curții Constituționale.
## **Domnul Mircea Dan Geoană:**
Mulțumesc, domnule senator.
La acest moment, aș dori să întreb dacă sunt semnatari care doresc să-și retragă adeziunea de la moțiune, conform Regulamentului Senatului.
## Constat că nu sunt.
Doresc să vă informez că pentru dezbaterea moțiunii vă propun următoarea alocare de timp pentru grupurile parlamentare și pentru Guvern: Guvernul, 30 de minute, grupurile parlamentare, cumulat, 78 de minute, dintre care: Grupul parlamentar al PDL, 27 de minute; Grupul parlamentar al Alianței politice PSD+PC, 26 de minute; Grupul parlamentar al PNL, 15 minute; Grupul parlamentar al UDMR, 5 minute; Grupul parlamentar al senatorilor independenți, 5 minute.
Am fost informat că din partea Grupului parlamentar al PDL va fi posibil un transfer de timp către Grupul parlamentar al independenților.
În continuare, dați-mi voie să-l invit la microfon, pentru a prezenta punctul de vedere al Guvernului, pe domnul ministru Gabriel Oprea.
Domnule ministru, vă rog, la microfonul central.
## **Domnul Gabriel Oprea** _– ministrul apărării naționale_ **:**
Mulțumesc, domnule președinte. Stimați invitați,
Dragi colegi,
Ca ministru și parlamentar, am un respect deosebit pentru instituția Senatului României și pentru instrumentele prin care acesta își exercită prerogativele.
Moțiunea simplă este un instrument specific controlului parlamentar, iar prezența mea în fața dumneavoastră este garanția faptului că am toată disponibilitatea și toată buna-credință pentru a lămuri ceea ce este de lămurit.
Am citit cu maximă atenție moțiunea depusă de senatorii din Grupul parlamentar al Alianței politice PSD+PC. Mă așteptam să găsesc elemente concrete din activitatea mea ca ministru, care să fie supuse unei critici constructive, că de aceea ne-am adunat aici.
Mă așteptam să văd, eventual, sugestii pentru îmbunătățirea situației militarilor și a armatei, în general. Din păcate însă, nu am găsit altceva decât o expunere confuză, cu informații denaturate, menite să inducă în eroare opinia publică, și vă pot da un singur exemplu: spuneți în textul acestei moțiuni că Proiectul de lege privind sistemul unitar de pensii publice este, în proporție de 95%, identic cu textul actualei Legi nr. 19/2000. Pe de altă parte, câteva rânduri mai jos, spuneți că acest proiect aduce grave prejudicii pensionarilor. Este ca în celebra piesă a lui Caragiale: „Ori să se revizuiască, primesc, dar să nu se schimbe nimic, ori să nu se revizuiască, primesc, dar atunci să se schimbe pe ici, pe colo, și anume în părțile esențiale”.
Mulțumesc domnului ministru.
Va avea, la finalul dezbaterii, 15 minute suplimentare pentru eventuale răspunsuri la problemele ridicate de senatori.
Îl invit la cuvânt, din partea Grupului parlamentar al PDL, pe domnul senator Cristian Rădulescu și anunț primul vorbitor din partea Grupului parlamentar al Alianței politice PSD+PC, domnul senator Șerban Valeca.
## **Domnul Cristian Rădulescu:**
Domnule președinte, Stimați colegi senatori, Stimați invitați,
Despre moțiunea propriu-zisă nu mare lucru este de spus, folosim însă prilejul, din partea Grupului parlamentar al PDL, ca să facem, și de această dată, publice anumite chestiuni, pentru a corecta afirmații mincinoase care se tot fac de luni de zile în legătură cu Proiectul de lege privind sistemul unitar de pensii publice și, mai ales, cu pensiile militarilor. Acesta este singurul lucru bun pe care ni-l oferă această moțiune. În rest, este o moțiune realmente slabă, pe care nu o vom vota. De altfel, sigur, trebuie să recunoaștem că n-am fi votat-o nici dacă era scrisă de o pană mult mai inspirată, fiindcă această moțiune este total diferită de tot ce am trăit până acum în sistemul nostru parlamentar. O moțiune este o armă puternică a parlamentarismului și, sigur, prin excelență, o armă politică. Ea se adresează unei instituții sau șefului unei instituții pentru a atrage atenția asupra unor nereguli grave care intervin în funcționalitatea instituției sau în ordinea instituțională și, în general, spre a atrage atenția persoanei respective asupra a ceea ce a făcut prost sau nu a făcut bine.
Acum, pentru prima dată, avem o moțiune simplă care se referă nu la ce a făcut sau nu a făcut ministrul Oprea, ci la ce ar fi zis sau ar fi intenționat ministrul Oprea, cum ar veni, prezumția de gândire cu rea intenție. Cam așa s-ar putea caracteriza demersul politic pe care-l fac colegii senatori și chiar așa și afirmă în primul paragraf, că au înaintat prezenta moțiune ca urmare a declarațiilor politice ambigue ale domnului Gabriel Oprea. Judecați și dumneavoastră.
Acum, sigur că, după ce parcurgi moțiunea, vezi că ea se referă numai la pensii, la pensii în general, și la pensiile militare în special, și, după ce se galopează vreo 13 pagini prin pășunea pensiilor, la un moment dat se iese în arătură și inițiatorii bat în ușa domnului – surpriză! – Gabriel Oprea, ministrul apărării naționale, care, sigur, ar putea să le răspundă: „Ușa următoare, vă rog. Poate la Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale, poate la Ministerul Finanțelor Publice, dar nu la mine. Nu mă-ntrebați pe mine de chestiunile astea, pentru că la Ministerul Apărării Naționale nu se dau pensii.”
Îi mulțumesc domnului senator Rădulescu.
Îi ofer cuvântul domnului senator Șerban Valeca, din partea Grupului parlamentar al Alianței politice PSD+PC, se pregătește domnul senator Teodor Meleșcanu, din partea Grupului parlamentar al PNL.
## **Domnul Șerban Constantin Valeca:**
Mulțumesc, domnule președinte.
Cuvântul meu conține elemente prin care îi răspund și distinsului antevorbitor.
Doamnelor și domnilor senatori, Distinși invitați, Domnule ministru,
PSD a afirmat în moțiunea „Guvernanți, opriți umilirea pensionarilor și militarilor români!” faptul că Proiectul legii sistemului unitar al pensiilor publice este nefundamentat, contradictoriu și incoerent, reprezentând o improvizație legislativă care nu numai că nu ține seama de opiniile și amendamentele diferitelor categorii sociale, dar nu ține seamă nici de opinia specialiștilor în domeniu.
Actualii guvernanți au adus în ultima perioadă diverse argumente în susținerea acestui proiect nefundamentat, amintind întotdeauna argumentul suprem al nepriceperii lor pentru inițierea de politici de dezvoltare economică, și anume acordul cu Fondul Monetar Internațional și alte organisme financiare.
Doresc să le atrag atenția că, în cadrul negocierilor, aceste organisme identifică posibile deficite și nu impun soluții statelor și, pe cale de consecință, scăderea puterii de cumpărare a pensionarilor a fost propusă de reprezentanții Guvernului în cadrul negocierilor.
De ce nu recunoașteți, domnilor guvernanți, aceste lucruri? În numele unui politicianism ieftin, vă induceți în eroare înaintașii, bătrânii, care au avut grijă, așa cum au putut, de această țară, pe care v-au predat-o spre a o dezvolta, iar Domniile Voastre ce faceți? Îi conduceți la dezonoare, prin scăderea unor drepturi după o viață de muncă, atât prin scăderea punctului de pensie, cât și prin ghiveciul creat de amestecarea pensiilor ocupaționale cu celelalte sisteme contributive.
Aici cred că se lămurește și distinsul meu coleg în legătură cu diferența dintre aceste două sisteme și faptul că ne-am referit la toate sistemele de pensii contributive.
Doresc să vă amintesc faptul că același gen de fraze pompoase, „nu vor scădea salariile”, s-au spus de către premier și de către miniștrii de resort și cu ocazia altei legi, care a bulversat sistemul de salarizare, iar după trei luni toată lumea vede rezultatul.
Mulțumesc, domnule senator Valeca.
Îi ofer cuvântul domnului senator Teodor Meleșcanu, din partea Grupului parlamentar al PNL, se pregătește domnul senator Albert Álmos, din partea Grupului parlamentar al UDMR.
## **Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:**
## Domnule președinte, Domnule ministru,
## Stimați invitați,
## Doamnelor și domnilor senatori,
Dincolo de conținutul și de referirile concrete, care, desigur, se pot preta la controverse, așa cum s-a văzut deja în intervențiile de până acum, din punctul meu de vedere, marele merit al acestei moțiuni simple este acela de a atrage atenția asupra situației extrem de grave cu care se confruntă pensionarii din România, în condițiile actuale pe care Proiectul legii sistemului unitar al pensiilor, aflat în dezbaterea Senatului, le creează pentru toate categoriile de pensionari.
Lucrul cel mai grav, pe care nu-l putem trece în nicio circumstanță, este plasarea întregului proiect, a proiectului în întregul său, într-o poziție de contradicție cu Decizia Curții Constituționale nr. 120/2007, care prevede în mod expres că – și citez din textul respectiv – „în cazurile în care, din recalculare, rezultă un cuantum mai mare al pensiei, se va plăti acesta, iar dacă noul cuantum rezultat este mai mic, se va acorda în continuare pensia anterior stabilită și aflată în plată, fără a se aduce atingere drepturilor legal câștigate anterior”.
Mai mult, legea propusă este și discriminatorie, întrucât, potrivit declarațiilor prim-ministrului Emil Boc, nu este posibil ca doar pentru cei cu pensiile sub 3.000 de lei legea să respecte deciziile Curții Constituționale, în sensul ca acestea să nu fie diminuate, iar pentru ceilalți să se opereze reduceri ale cuantumului de pensie.
Doamnelor și domnilor senatori,
Dacă pentru toți pensionarii legea are efecte negative, situația devine dramatică atunci când vorbim de impactul său asupra pensiilor de serviciu sau asupra pensiilor ocupaționale ale personalului din instituțiile care se ocupă de apărare, ordine publică și siguranță națională.
Cea mai gravă însă dintre toate este situația personalului militar, care în ultima perioadă a fost una dintre victimele preferate ale Guvernului Boc. Încă de la adoptarea Proiectului legii bugetului de stat pe anul 2010, Ministerului Apărării Naționale i s-a repartizat doar 1,3% din produsul intern brut, ceea ce reprezintă cea mai mică alocare de fonduri, în procente, din ultimii 20 de ani.
Mulțumesc domnului senator Meleșcanu.
Îl invit la cuvânt pe domnul senator Albert Álmos, din partea Grupului parlamentar al UDMR, urmează domnul senator Cristian Diaconescu, din partea Grupului parlamentar al senatorilor independenți.
## **Domnul Albert Álmos:**
Domnule președinte, Domnule ministru, Stimați colegi, Doamnelor și domnilor,
Eu doresc să mă refer doar la pensii, și nu la toate învinuirile aduse domnului ministru Oprea în această moțiune simplă. Sunt perfect de acord să nu umilim pensionarii și militarii români, dar să adăugăm și să eliminăm nedreptățile produse pe parcursul anilor.
Așa cum precizează și textul moțiunii simple, în domeniul pensiilor actuala lege în vigoare, Legea nr. 19/2000, avea menirea de a adapta situația pensionarilor la noile realități socioeconomice, pentru că venea la zece ani de la schimbările din 1989.
Iată că au mai trecut încă zece ani și s-au produs alte schimbări socioeconomice, care, din nou, readuc necesitatea rediscutării Legii pensiilor. Prezentul proiect de lege este o propunere de care cred că societatea are nevoie, o lege care tratează în mod unitar pensionarea tuturor categoriilor de angajați, lucrători, ca în momentul în care se pensionează, după o perioadă de activitate în folosul întregii țări, al întregii comunități, să beneficieze de o pensie stabilită în mod unitar, pe bază de vechime în muncă, condiții de muncă și de contributivitate.
Nu trebuie să uităm că și sistemul militar s-a schimbat în ultimii zece ani. Nu trebuie să uităm că pe parcursul anilor, din cauza aplicării modificărilor ad-hoc ale Legii pensiilor, s-a produs o ruptură, s-a creat o diferență exagerat de mare între nivelurile minim și maxim ale acestora.
Dreptul de pensie, desigur, este garantat de statul român, iar acest proiect de lege nu face altceva decât, pe baza anumitor principii acceptate în comun, aduce un cadru legal și democratic pentru accesarea pensiei de către toate categoriile de contribuabili la Fondul național de pensii.
După părerea mea, este nevoie de o nouă reglementare și din cauza faptului că sistemul actual de pensii nu mai este sustenabil pentru situația actuală și a perioadelor ce urmează.
Din această cauză, dorim ca Guvernul să elaboreze Legea pensiilor ocupaționale până la intrarea în vigoare a Legii sistemului unitar al pensiilor, pentru care am propus data de 1 ianuarie 2011, sistem care se bazează tot pe principiul contributivității și care creează cadrul legal pentru obținerea unor pensii mai mari, mai substanțiale, după veniturile realizate, mai ridicate.
Mulțumesc, domnule senator.
Dau cuvântul domnului senator Cristian Diaconescu, urmează domnul senator Daniel Savu, din partea Grupului parlamentar al Alianței politice PSD+PC.
## **Domnul Cristian Diaconescu:**
Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,
În mod normal, politic, dar și procedural, probabil că nu ar fi trebuit să avem această discuție.
Vreau să-mi cer scuze de la reprezentanții pensionarilor, fie ei militari sau nu, pentru că umplem timpul dezbaterii parlamentare pe o problemă atât de importantă pentru viața Domniilor Lor cu o astfel de discuție, care, repet, în mod normal, nu ar fi trebuit să aibă loc.
În primul rând, după cum ați aflat, între Grupul parlamentar al senatorilor independenți și Grupul parlamentar al Alianței politice PSD+PC există probleme, sunt tot felul de nervozități, mai mult sau mai puțin afișate. Toate acestea nu au nicio legătură cu rezolvarea problemei fundamentale, care ține de onoarea și demnitatea instituției apărării.
Sunt supărări de o parte și de alta, care, sigur, își găsesc exprimarea publică într-o variantă sau alta, dar, în orice caz, dumneavoastră nu vă aduc niciun fel de beneficiu și, până la urmă, nici imaginii mecanismului politic românesc și a partidelor politice în general.
Practic, ceea ce discutăm astăzi nu reflectă o politică publică de natură internă sau internațională, nici măcar nu a făcut obiectul, la un moment dat, al unei interpelări la adresa Guvernului. Ceea ce am spus sunt prevederi constituționale care, după părerea mea, sprijină afirmațiile mele anterioare.
După cum știți, Curtea Constituțională s-a pronunțat la un moment dat în legătură cu o moțiune individuală, adică adresată unui ministru din Guvern, respingând posibilitatea ca o astfel de moțiune să fie formulată la adresa unui ministru, în sensul creării unor consecințe care vin din zona moțiunilor de cenzură, adică demisia respectivului ministru. Deci avem un pamflet politic, ale cărui rațiuni le înțelegeți, dar care nu rezolvă problema.
Această moțiune și autorii ei nu au avut răbdare. Dezbaterile privind Legea pensiilor vor continua. Partea interesantă în ceea ce privește decizia pe care mecanismul politic românesc urmează să o ia de-abia vine.
În acest moment, există o serie de amendamente, cum ați aflat, care au trecut prin comisiile parlamentare și care, inclusiv în opțiunea Grupului parlamentar al senatorilor independenți, reprezintă un semnal interesant în ceea ce privește modul în care vom aborda această zonă distinctă, pentru că de această zonă discutăm astăzi, de pensionarii militari.
Mulțumesc foarte mult.
Timpul alocat Grupului parlamentar al senatorilor independenți a fost epuizat.
În condițiile în care Grupul parlamentar al PDL va dori să cedeze o parte din timpul respectiv, acest lucru poate fi făcut conform procedurii.
Îl invit la microfon pe domnul Daniel Savu, urmează domnul senator Mario Ovidiu Oprea, din partea Grupului parlamentar al PNL.
## **Domnul Daniel Savu:**
Mulțumesc, domnule președinte.
L-am urmărit pe antevorbitorul meu, am urmărit și partea de sală spre care s-a uitat dânsul când a vorbit și am văzut că nu au fost aplauze.
Cred că trebuia să vă uitați înainte și cred că s-au sucit lucrurile în țara asta. Dacă au ajuns trădătorii să ne vorbească despre demnitate și onoare, mi se pare îngrijorător.
Vă mulțumesc.
Altele sunt lucrurile pe care le-au semnalat rezerviștii. Mă voi referi în cuvântul meu la aceștia care au venit cu nenumărate petiții, scrisori adresate parlamentarilor, ca să combată această lege, și nu este adevărat ceea ce s-a spus aici, dar pentru că domnul ministru Gabriel Oprea și-a permis să facă promo de la aceste microfoane pentru propriul partid, în loc să răspundă chestiunilor legate de moțiune, îmi permit și eu să-i dau un mic răspuns, pentru că a afirmat că acest nou partid va sparge monopolul PSD. Eu cred că acest nou partid a spart deja monopolul PDL și dovadă stau astăzi minutele pe care PDL-ul le-a acordat acestui grup. Deci avem o dovadă foarte clară.
În altă ordine de idei, domnule ministru, eu am semnat moțiunea și am auzit că sunteți capabil să ne luați unul câte unul pe cei care am semnat moțiunea. Nu am înțeles cum, dar dacă vă refereați la faptul că doriți să mă luați în partidul dumneavoastră, vă spun că este exclus, ca fost ofițer, să stau în aceeași bancă, vreodată, cu cel care a avut ca obiect al muncii trădătorii.
Doamnelor și domnilor, voi susține acum moțiunea așa cum cred că este bine.
Este un fapt bine cunoscut că militarii Armatei Române și-au îndeplinit cu brio datoria de a fi pe deplin implicați și determinați în ceea ce pot să facă ei pentru țară. Cu toate acestea, constatăm astăzi că țara a rămas datoare în fața lor prin actuala putere politică, singura care încearcă să-i priveze de un drept dobândit, fapt unic în Europa. Astăzi dezbatem – și sper să și votăm! – moțiunea PSD „Guvernanți, opriți umilirea pensionarilor și militarilor români!”, cu scopul de a stopa acțiunile legislative aberante promovate de actuala putere. Calculele specialiștilor și realitatea din țară ne arată că noul cadru legislativ în domeniul pensiilor va aduce grave prejudicii morale și materiale tuturor categoriilor de pensionari, dar mai ales pensionarilor militari.
Avem în față un ministru al apărării care una spune, și alta face, la fel ca și Guvernul Boc. Militarii Armatei Române nu înțeleg cum este posibil ca ministrul lor, pe care și l-ar fi dorit un etalon al integrității, de neclintit în fața intervențiilor politice efemere, să promită public că va susține pensiile speciale ale militarilor, să se bată cu pumnul în piept că își va da chiar și demisia dacă drepturile pensionarilor militari nu vor fi respectate, pentru ca, apoi, să tacă mâlc, la comanda politică. Mașina de vot portocalie, la care s-a adăugat și remorca așa-zișilor independenți, controlată chiar de ministrul Gabriel Oprea, a uitat astfel de respectul pe care cu toții îl datorăm românilor ce au servit sub drapel și a votat împotriva amendamentului PSD privind exceptarea pensiilor militarilor de la prevederile Legii sistemului unitar de pensii.
## Domnule ministru,
De ce ne-ați mai lăsat să introducem moțiunea, să o și dezbatem astăzi, și nu v-ați dat singur demisia, așa cum ați promis?
Ce este mai important pentru dumneavoastră: funcția de ministru sau cuvântul dat? Cum le explicați militarilor și pensionarilor militari, care urmăresc atent aceste dezbateri, faptul că, în urmă cu câteva zile, le apărați interesele prin declarații politice – să recunoaștem, inedite pentru un ministru al Guvernului Boc –, iar astăzi vă faceți că ați uitat și mistificați realitatea?
Toate aceste poziții contradictorii stârnesc reacții de proteste în teritoriu. Rezerviștii din armată încep să se organizeze, pentru că – nu-i așa? – o lege strâmbă este mai grea decât un război drept. Depinde însă cât sunt de determinați cei care poartă acest război.
Azi vă vorbesc în calitate de reprezentant al ploieștenilor în Senatul României, dar și ca fost ofițer, în numele Asociației județene a pensionarilor din Prahova, organism cu 14.000 de membri, dar și al cadrelor militare în rezervă din Garnizoana Ploiești, reunite în Sindicatul cadrelor militare disponibilizate, filiala I Ploiești, pentru că, domnule ministru Meleșcanu, ei au dreptul să-și facă sindicat. Acest sindicat are reprezentativitate națională, numără peste 4.000 de membri și a fost înființat în acest an tocmai din nevoia pe care au resimțit-o militarii în rezervă să fie reprezentați, sub această formă asociativă, în relația cu puterea din statul român. Așadar, militarii români în rezervă și-au făcut un sindicat ca să se poată lupta cu puterea pentru drepturile lor. Constatăm, din păcate, faptul că Guvernul Boc și domnul ministru Gabriel Oprea nu înțeleg eleganța, demnitatea și statutul hainei militare, dar încearcă să se tocmească – nu aș vrea să spun ca la piață – cu cei care au activat în armată.
Sindicatul cadrelor militare în rezervă asigură o corectă reprezentare a membrilor săi față de nedreptățile din noua legislație a pensiilor, din legislația care interzice cumulul pensiei cu salariul și pentru asistență medicală corespunzătoare. Acestea sunt doar câteva dintre motivele pragmatice pentru care acest sindicat a apărut, însă, mai mult decât atât, membrii săi doresc să vă aducă la cunoștință următoarele și, dacă nu m-ați ascultat pe mine, vă rog să-i ascultați pe ei, citez:
„Armata, ca entitate și instituție, a fost umilită, stropită pe nedrept cu noroi și, din locul doi ocupat în sondajele sociologice din ultimii ani, a ajuns să fie arătată cu degetul pentru motive false, nejuste și neadevărate. Campania de denigrare a armatei și a slujitorilor ei de ieri și de azi este profund nedreaptă și nu are decât un singur scop, de a amputa drepturile personalului ei, drepturi câștigate după o viață plină de obiective îndeplinite în mod exemplar în plan național, dar cu prețul unor mari renunțări, frustrări și vicisitudini în plan personal.
Vă mulțumesc, domnule senator Daniel Savu.
Domnul senator Mario Oprea, din partea Grupului parlamentar al PNL, se pregătește domnul senator Liviu Câmpanu, din partea Grupului senatorilor independenți. Aveți cuvântul, domnule senator.
## **Domnul Mario Ovidiu Oprea:**
Vă mulțumesc, domnule președinte.
Domnule ministru al apărării naționale, Distins Senat,
În aceste vremuri grele și tulburi provocate de criza globală, precum și de frământările politice din țară, determinate de declarații politice pline de populism prost înțeles și iresponsabil, rostite în campaniile electorale – din păcate, prea multe în ultima vreme –, Armata, ca entitate și instituție, a fost umilită, stropită pe nedrept cu noroi și, din locul doi ocupat în sondajele sociologice din ultimii ani, a ajuns să fie arătată cu degetul pentru motive false, nejuste și neadevărate.
Cadrele militare disponibilizate și militarii pensionari își exprimă consternarea față de modalitatea de abordare de către Guvern a problemelor importante de interes general ce vizează statutul material de subzistență al cetățenilor pensionari ori pensionabili, între care se află și militarii. Distins Senat,
## Domnule ministru,
Pentru început, vreau să vă supun atenției prevederile Deciziei Curții Constituționale nr. 20/2 februarie 2000, care menționează:
„Statutul special adoptat pentru această categorie profesională este mult mai sever, mai restrictiv, impunând militarilor obligații și interdicții pe care celelalte categorii de asigurați nu le au, astfel că reglementările referitoare la pensia de serviciu pentru militari, cu diferențele pe care această pensie le prezintă față de pensia comună de asigurări sociale, nu constituie o încălcare a principiului egalității cetățenilor în fața legii, principiu prevăzut la art. 16 alin. (1) din Constituție, ci reprezintă o recunoaștere a interdicțiilor severe și a riscurilor sporite la care această categorie profesională este supusă.”
Curtea Constituțională reține, așadar, încă din anul 2000 faptul că instituirea pensiei de serviciu pentru cadrele militare nu reprezintă un privilegiu, ci este justificată în mod obiectiv, ea constituind o compensație doar parțială a inconveniențelor ce rezultă din rigoarea statutelor speciale cărora această categorie trebuie să li se supună.
Sistemul pensiilor militare din România, cu izvoare istorice existente încă din anii 1829–1830, nu a fost și nu este nici în prezent un sistem contributiv și, conform Legii nr. 164/2001, „fondurile necesare pentru plata pensiilor militare de stat se asigură de la buget, nu de la bugetul asigurărilor sociale de stat”.
## Mulțumesc domnului senator.
Timpul alocat Grupului parlamentar al PNL a fost epuizat. Îl invit la cuvânt pe domnul senator Liviu Câmpanu, Grupul parlamentar al senatorilor independenți, și ultima intervenție din partea Grupului parlamentar al Alianței politice PSD+PC, domnul senator Valer Marian, pe care îl rog să se pregătească.
## **Domnul Liviu Câmpanu:**
Domnule ministru, Domnule președinte, Stimați colegi,
Am fost patru ani membru al Camerei Deputaților, sunt de un an și jumătate membru al Senatului. Este prima dată când văd că o moțiune simplă își transformă numele în renume.
Da, am citit o moțiune simplă, simplă, simplă, stimați colegi, subțire! Pe 12 pagini am văzut sofisme, minciuni, insulte și întrebări retorice. Dacă asta faceți dumneavoastră în politica dumneavoastră, v-o asumați.
Asistăm, astăzi, de asemenea, la o premieră în istoria Parlamentului. Colegii de la PSD au considerat – și am văzut asta și din luările dumneavoastră de cuvânt – că trebuie, trebuie neapărat să depună o moțiune împotriva formării unui nou partid în România. În realitate, este clar că nu cunosc care este situația militarilor români și nici nu pot prezenta soluții constructive pentru a corecta Legea pensiilor. Dacă ar fi putut, ar fi venit în fața dumneavoastră cu o moțiune serioasă, nu cu un simulacru.
Marea durere a PSD este formarea UNPR-ului și distrugerea monopolului PSD pe zona de centru-stânga. Acesta este adevăratul motiv pentru care au depus o moțiune simplă.
Pentru a fi foarte clari și expliciți, stimați colegi, trebuie să transmitem colegilor de la PSD câteva mesaje.
Problemele și temerile politice ale PSD le putem dezbate oricând și oriunde, inclusiv în Senatul României, dar, stimați colegi, nu introduceți o instituție fundamentală a statului – armata – în jocul politic și nu vă folosiți de militari pentru a rezolva problemele dumneavoastră personale. Nicio moțiune și niciun tertip nu ne vor împiedica din drumul nostru. UNPR este partidul interesului național, un partid de centru-stânga cu principii mai solide și mai clare decât ale PSD. Dacă vă temeți de ascensiunea UNPR, puteți încerca să demonstrați că sunteți, cu adevărat, o forță de stânga, nu să veniți cu diversiuni pentru a vă masca îngrijorările.
Nu în ultimul rând, ca o recomandare sinceră, data viitoare când decideți să depuneți o moțiune, luați în serios acest demers și produceți un document solid, pentru că, dacă veți merge în aceeași direcție, nu veți reuși decât să discreditați instituția fundamentală a opoziției.
## Mulțumesc.
În încheierea intervențiilor din partea grupurilor parlamentare, domnul senator Valer Marian, din partea Grupului parlamentar al Alianței politice PSD+PC. Vă rog, domnule senator.
## **Domnul Valer Marian:**
## Domnule președinte, Doamnelor și domnilor senator,
## Domnule ministru al apărării naționale,
Îmi cer scuze față de colegii senatori și față de distinșii invitați de la balcon că nu voi folosi și apelativul „domnule general”, chiar dacă v-au căzut patru stele pe umăr, domnule ministru, chiar dacă aveți pieptul plin de decorații, chiar dacă aveți CV-ul plin de doctorate în științe juridice și militare, întrucât, pe de o parte, după informațiile mele, ca militar activ nu ați condus nici măcar un pluton, iar, pe de altă parte, aș săvârși o impietate la adresa unor personalități ilustre care au obținut pe merit acest grad militar suprem, de la Hannibal, Cezar și Napoleon Bonaparte, până la marii și bravii noștri generali Eremia Grigorescu, Constantin Prezan, Alexandru Averescu și alții, care nu au, astăzi, nici măcar dreptul să le pomenim numele și renumele.
Domnule ministru Oprea,
Am aflat azi-dimineață, în avionul de pe cursa Baia Mare – București, că sâmbătă nu v-au răspuns la apelul de seară șase din cei 30 de parlamentari declarați independenți, adică o cincime, faptul fiindu-mi confirmat de doi dintre aceștia, respectiv de doi foști deputați PSD de Maramureș.
Știți de ce nu v-au răspuns la apel? Pentru că afirmă că i-ați mințit, sub sloganul demagogic al servirii interesului național, că le dați funcții în instituțiile deconcentrate, că le dați bani pentru colegiile lor, că le rezolvați anumite probleme personale, dar nu le-ați dat nici măcar uniformele promise.
Am făcut această paranteză pentru că ați făcut o practică din minciună și demagogie, pentru că i-ați mințit în față atât pe militarii pensionari, cât și pe noi, pe parlamentari.
## Domnule ministru,
În data de 22 februarie, v-am adresat prima interpelare parlamentară pe tema pensiilor militare, prin care v-am solicitat să-mi comunicați care este poziția oficială a Ministerului Apărării Naționale și a Marelui Stat Major General în problema pensiilor militare, care este numărul pensionarilor militari ce vor fi afectați de Legea privind sistemul unitar de pensii publice și ce sumă se economisește la bugetul național prin reducerea pensiilor militarilor.
Vă mulțumesc, domnule senator.
Cu aceasta, am epuizat timpul alocat intervențiilor reprezentanților grupurilor parlamentare.
În încheierea dezbaterii noastre, îl invit pe domnul ministru Gabriel Oprea la microfonul Senatului, pentru a prezenta răspunsurile și intervenția Domniei Sale de final.
## **Domnul Gabriel Oprea:**
Domnule președinte, Stimați invitați,
Stimați colegi,
Aș fi vrut ca, pornind de la această moțiune, să pot vorbi mai mult despre situația Armatei Române.
Aș fi vrut să spun, de exemplu, despre efectele benefice ale modificării Legii nr. 384/2006 privind Statutul soldaților și gradaților voluntari. A fost un proiect pentru care am muncit împreună cu parlamentari de la toate partidele și vreau să le mulțumesc.
De asemenea, aș fi putut vorbi despre parteneriatele care se derulează, în acest moment, în toată țara între administrația publică locală, Ministerul Apărării Naționale, Ministerul Dezvoltării Regionale și Turismului.
În foarte multe județe din țară se vor realiza proiecte edilitare, mai precis locuințe pentru tineri, pentru oameni fără casă, pentru oameni cu venituri mici. Este un proiect benefic atât pentru comunitățile locale, cât și pentru armată, care va beneficia de o cotă-parte din aceste construcții, asigurând astfel locuințe de serviciu militarilor noștri.
Nu în ultimul rând, aș fi putut să vorbesc despre cel mai recent proiect, finalizat cu sprijinul domnului prim-ministru, al ministrului Videanu, și anume delaborarea muniției existente în depozitele armatei cu un risc foarte ridicat, un pericol pentru populație și pentru mediu, muniție acumulată în vreo 40 de ani. Este o operațiune care nu s-a făcut niciodată în ultimii 20 de ani, dar care este absolut necesară. Vom da astfel de lucru muncitorilor din cele 15 filiale ale Companiei Naționale ROMARM și, în același timp, vom rezolva o problemă importantă de siguranță națională.
Ați ales însă varianta unei moțiuni, o moțiune în care spuneți că sunt duplicitar, dar vă amintesc, dragi foști colegi, că la fel ați spus și în ianuarie 2009, când mi-am respectat jurământul de ministru și nu am permis mafiei să intre în Guvernul României.
Vă amintesc faptul că, până acum câteva săptămâni, în această sală era cineva care spunea că vrea să-mi facă dosare, iar pe alți colegi să-i aresteze.
Dumneavoastră, domnilor foști colegi, mi-ați făcut o moțiune, cu un alt context, dar aceeași gândire. Pentru orice om de bună-credință din România, este clar că mi-am respectat jurământul de ministru și obiectivul asumat în fruntea Armatei Române.
18 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 70/13.V.2010
## **Domnul Mircea Dan Geoană:**
## Vă mulțumesc.
Stimate colege și stimați colegi,
Am încheiat dezbaterea moțiunii cu care am fost sesizați. Trecem la momentul exercitării votului și supunerii acesteia votului dumneavoastră.
Vă propun votul secret electronic, așa cum am făcut de fiecare dată.
Dacă nu sunt obiecțiuni, rog toți colegii să-și ocupe locurile în sală pentru a putea vota.
Vot secret electronic.
Evident, cine votează da va fi pentru moțiune, cine votează împotrivă sau se abține este un vot în direcția opusă.
Vot · Respins
Aprobarea ordinii de zi și a programului de lucru
Cu 49 de voturi pentru, 65 de voturi împotrivă și nicio abținere, moțiunea a fost respinsă de plenul Senatului României, conform art. 157 alin. (1) din Regulamentul Senatului.
Stimați colegi,
Aș dori să vă informez că, în urma deciziei Biroului permanent de acum o oră și jumătate, am decis ca amendamentele la Legea ANI, o lege, evident, modificată de deciziile Curții Constituționale, să fie depuse până miercuri, 5 mai anul curent, la ora 14.00.
Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări și Comisia pentru drepturile omului, culte și minorități sunt comisii coraportoare, iar Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului, comisie avizatoare.
Miercuri, la ora 14.00, termen de depunere a amendamentelor, urmând ca, săptămâna viitoare, să vă propunem, poate, o ședință de plen, marți, dedicată exclusiv acestui subiect urgent și, evident, important.
Am dorit să vă informez în plen pentru a putea să aveți răgazul să redactați eventualele amendamente.
De asemenea, am fost informat de către staff-ul nostru că, anticipând o discuție ceva mai prelungită pe moțiunea simplă, radiodifuzarea secțiunii de întrebări și interpelări nu se face astăzi.
În aceste condiții, îndrăznesc să mă reîntorc către plen cu propunerea ca timpul pe care-l avem la îndemână să fie dedicat legiferării, ținând cont de faptul că avem mai multe propuneri legislative și proiecte de lege care se află în fază de adoptare tacită, cu termen chiar astăzi.
Dacă această propunere este agreată de către dumneavoastră, în condițiile în care nu există obiecțiuni, aș dori să
Vot · approved
Aprobarea ordinii de zi și a programului de lucru
Punctul 2 din ordinea de zi – aprobarea procedurii de urgență pentru dezbaterea și adoptarea următoarelor inițiative legislative:
1. Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 260/2008 privind asigurarea obligatorie a locuințelor împotriva cutremurelor, alunecărilor de teren sau inundațiilor;
2. Propunerea legislativă pentru reglementarea unor măsuri privind exercitarea comerțului în unele zone publice.
Vă propun ca miercuri să reluăm subiectul aprobării procedurii de dezbatere în regim de urgență, în condițiile în
care nu știu dacă toți inițiatorii au fost anunțați cu privire la acest subiect.
Cred că nu sunt dificultăți.
Doamna secretar de stat, puteți să susțineți? Bun.
Dacă sunteți aici și sunteți pregătiți... N-am vrut să vă pun într-o situație delicată.
Vă supun atenției și votului Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 260/2008 privind asigurarea obligatorie a locuințelor împotriva cutremurelor, alunecărilor de teren sau inundațiilor, pentru care ni se solicită dezbaterea în procedură de urgență.
Doamna secretar de stat, vă rog. Microfonul 8.
## **Doamna Irina Alexe** _– secretar de stat în Ministerul Administrației și Internelor_ **:**
Vă mulțumesc, domnule președinte.
Adoptarea Legii nr. 260/2008 privind asigurarea obligatorie a locuințelor împotriva cutremurelor, alunecărilor de teren sau inundațiilor a făcut parte din setul de măsuri privind implementarea Programului român de asigurare la catastrofe, care are ca scop sprijinirea cetățenilor și a Guvernului în reconstrucția locuințelor distruse în urma producerii dezastrelor naturale.
Având în vedere că proiectul de lege prezentat, pentru modificarea Legii nr. 260/2008, urmărește eliminarea omisiunilor, deficiențelor și contradicțiilor semnalate cu privire la reglementarea în vigoare și crearea unei legislații funcționale în această materie, pentru ca aceasta să devină operabilă înainte de producerea unor dezastre naturale, vă solicităm adoptarea în procedură de urgență.
Vă mulțumesc.
## **Domnul Mircea Dan Geoană:**
Vă mulțumesc foarte mult.
Vot · approved
Aprobarea ordinii de zi și a programului de lucru
Referitor la Propunerea legislativă pentru reglementarea unor măsuri privind exercitarea comerțului în unele zone publice, ținând cont de faptul că nu am avut răgazul ca inițiatorul să fie prezent, să-i dăm ocazia ca miercuri să fie prezent în plen pentru a susține necesitatea proceduri de urgență. Este vorba despre colegi deputați.
Punctul 3 din ordinea de zi – Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii patronatelor nr. 356/2001.
Dacă-mi permiteți, fiind inițiator al acestei propuneri legislative, să o susțin în câteva secunde.
Rog și ceilalți colegi, care trebuie să prezinte punctul de vedere al comisiilor, să facă același lucru.
## Stimați colegi,
Este vorba despre o propunere legislativă derivată din discuții îndelungi cu mediul patronal, cu mediul privat și cu mediul sindical românesc.
Prin această propunere legislativă încercăm să completăm Legea patronatelor nr. 356/2001 într-o fază de simetrie cu modul în care partea sindicală este organizată, încercând – de fapt, acesta fiind și sensul profund al acestei propuneri – să putem relansa dialogul social în România. De aceea, este o inițiativă prin care încercăm să structurăm, după model european și occidental, activitatea patronatelor, dorind să creăm, așa cum am spus, o simetrie și o interrelaționare între mișcarea patronală și mișcarea sindicală, pentru a putea să avem un dialog social cât mai consistent.
Din punct de vedere al structurării acestor activități, vă propunem structurarea organizațiilor patronale pe domenii de activitate, modalitățile de constituire și afiliere a acestora și, de asemenea, proceduri distincte de înregistrare a organizațiilor patronale și un registru de evidență a acestora, precum și serviciile pe care aceste organizații le pot furniza membrilor lor.
Nu intru în detalii. Consider, în urma unor discuții prelungite – și cred că acest lucru a fost adus la cunoștința tuturor parlamentarilor, a grupurilor parlamentare și a Guvernului –, că patronatele au nevoie de o astfel de legislație. Este susținută această inițiativă de reprezentanții patronatelor și nu vă ascund faptul și ambiția ca – și poate că Senatul ar putea să dea un exemplu –, poate în perspectivă, să avem chiar o regândire a modului în care CES-ul este organizat, pentru a putea să dăm dialogului social o dimensiune practică, eficientă și europeană.
De aceea, vă solicit, în numele meu și al colegului Constantin Niță, deputat PSD și fost ministru al IMM-urilor, care a avut și interfața directă cu aceste asociații, să vă pronunțați în favoarea acestei propuneri legislative.
Vă mulțumesc.
Din partea Guvernului, domnul secretar de stat Mocanu. Vă rog.
Microfonul 8.
## **Domnul Valentin Mocanu** _– secretar de stat_
## _în Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale_ **:**
Vă mulțumesc foarte mult, domnule președinte.
Este foarte adevărat că în acest domeniu al relațiilor industriale și, în special, al organizațiilor patronale din România, dacă ne referim la modul în care sunt organizate și funcționează, se simte nevoia unor modificări legislative, astfel încât să se creeze acea simetrie absolut necesară în funcționarea dialogului social și, mai ales, în funcționarea mecanismelor de negociere a contractelor colective de muncă.
Discuțiile privind modificarea actualei Legi a patronatelor au pornit, împreună cu partenerii sociali, la nivelul comisiilor de dialog social din Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale, dar și în cadrul Consiliului Economic și Social.
Ceea ce am constatat este că, cel puțin în acest moment, nu există un punct de vedere unitar al organizațiilor patronale referitor la modul în care ar trebui să se creeze aceste structuri adaptate actualei situații economice din România. Momentul în care a fost constituită actuala lege a patronatelor surprindea România în situația în care, în majoritate, economia funcționa încă după principiile economiei centralizate. Acum, realmente, se simte nevoia unor modificări structurale de esență.
Din discuțiile pe care le-am purtat în ultima perioadă pe acest proiect, așa cum subliniam, nu există un punct de vedere unitar cu privire la susținerea sau respingerea propunerilor de modificare, și mă refer aici la partea patronală, dar ceea ce este unitar, la ora actuală, în dialogul social este că și partea sindicală, și partea patronală consideră necesar ca aceste modificări să fie discutate
împreună cu propunerile de modificare ale celorlalte legi, esențiale unui dialog social eficace și eficient, și aici vorbesc despre Legea negocierii contractelor colective de muncă, Legea soluționării conflictelor colective și Legea de organizare a sindicatelor, pentru că și acolo se propun modificări.
Mulțumesc și eu, domnule secretar de stat.
Domnule senator Borza, punctul de vedere al comisiei, vă rog.
Mulțumesc, domnule președinte. Legea este ordinară.
Senatul este prima Cameră sesizată. Raportul este de admitere, cu un amendament. Mulțumesc.
Mulțumesc. Sunt intervenții pe fond? Domnule senator Vosganian, vă rog. Microfonul 2.
Stimați colegi,
În legătură cu Propunerea legislativă privind patronatele, Grupul parlamentar al PNL susține această inițiativă legislativă, pornind de la o realitate pe care o putem vedea cu ochiul liber.
Dacă, după 1990, mișcarea sindicală, beneficiind și de experiența dobândită în perioada comunistă, a avut o cu totul altă amploare, mișcarea patronală a fost mult mai fragilă și a ajuns să-și câștige un loc în organismele similare europene mult mai târziu.
Resimțim și astăzi lipsa unei mișcări patronale solide, care să vină cu o formulare clară a solicitărilor mediului de afaceri românesc. Cine crede că o slabă organizare a societății civile poate să ușureze actul de guvernare se înșală. Guvernul are nevoie de parteneri credibili și de parteneri care, în același timp, prin modul de organizare, să poată să coaguleze cât mai mult opțiunile celor pe care-i reprezintă.
Din acest punct de vedere, noi socotim că o acțiune legislativă de acest fel ar veni în susținerea mișcării patronale. Există un decalaj, care nu este favorabil modernizării României, între legislația mișcării sindicale, între dezvoltarea și amploarea acesteia, între prezența mișcării sindicale și a liderilor sindicali în peisajul public și corespondentul acestora în plan patronal.
Din toate aceste motive, Grupul parlamentar al PNL susține adoptarea acestei propuneri legislative. Mulțumesc.
## **Domnul Mircea Dan Geoană:**
Mulțumesc și eu domnului senator Vosganian.
Dacă nu sunt alte intervenții, vă supun atenției și votului raportul comisiei cu amendamentul admis, așa cum v-a fost prezentat de către domnul senator Borza.
Vă rog să vă pronunțați prin vot.
Cu 30 de voturi pentru, 43 de voturi împotrivă și 4 abțineri, raportul...
Pe procedură?
Domnule senator Hașotti, vă rog. Microfonul 2.
## **Domnul Puiu Hașotti:**
## Domnule președinte, Stimați colegi,
Un coleg de-al nostru a votat de două ori, cu două cartele. A votat cu cartela lui, apoi cu cartela unui coleg. Nu-i voi spune numele, din decență, din respect pentru Senat.
Prin urmare – și dacă nu se anulează votul, îl voi spune –, de acord, Grupul parlamentar al PDL, să anulăm votul?
Domnule, până și aici, în Senat, furați?!
Aveți o capacitate de persuasiune remarcabilă, domnule senator.
Pe procedură, domnul senator Oprea.
Îl felicit pe domnul senator Hașotti, dar n-a zis nimic atunci când ai dumnealui au făcut lucrul acesta. Și știe și nume, și momentul. Este condamnabil gestul, dar nu de văzut numai în curtea celuilalt.
## **Domnul Mircea Dan Geoană:**
## Mulțumesc.
Îi ofer cuvântul domnului senator Hașotti, pe procedură și drept la replică.
Vigilența domnului senator Daea este nezdruncinată.
Vă rog, domnule senator Hașotti.
## **Domnul Puiu Hașotti:**
## Stimați colegi,
Sunt convins că preacinstitul nostru coleg, domnul senator Oprea, nu ar fi iertat o astfel de atitudine din partea unui senator liberal. Este trist însă că sunteți un mincinos de cea mai joasă speță.
## **Domnul Dumitru Oprea**
**:**
Aveți stenograma!
Am rugămintea să încercăm să menținem un ton decent. Domnule senator Oprea, vă rog.
## **Domnul Dumitru Oprea:**
Domnul senator discută dincolo de clădirea Parlamentului, pentru că, altfel, astfel de cuvinte nu își au locul aici. Dacă vreți, vă prezint stenograma, cu nume și cu oameni. Amnezia, dacă vă caracterizează, vă aduc eu la cunoștință momentul acela.
Aveți stenograma. Și eu vă protejez omul, care este în sală și...
## **Domnul Mircea Dan Geoană:**
Vă rog să încetați discuțiile în contradictoriu. Dacă doriți să luați cuvântul, vi-l dau cu mare plăcere.
Descurajez acest tip de dialog în plenul Senatului României. Vă rog foarte mult.
Înaintea domnului senator Daea, îi ofer cuvântul domnului senator Igaș.
Microfonul 2, vă rog.
Domnule președinte, Stimați colegi,
Cu tot respectul pentru toți colegii prezenți astăzi aici, în sală, dacă există vreun coleg care vrea să semnaleze faptul că nu a funcționat aparatul de vot, putem relua votul fără nicio problemă, dar vreau să atrag atenția tuturor colegilor că am prelungit programul de lucru până la ora 19.30 pentru a legifera, în ideea de a nu avea inițiative legislative trecute prin procedura adoptării tacite.
De aceea, domnule președinte și dragi colegi, haideți să ne aplecăm mai mult pe legiferare și să lăsăm spectacolul de altă parte, mai ales că venim după o moțiune simplă în privința căreia fiecare am putut să ne spunem punctul de vedere.
Vă mulțumesc.
Mulțumesc.
Domnule senator Daea, vă rog.
## **Domnul Petre Daea:**
Mulțumesc, domnule președinte al Senatului. Domnule președinte,
Doamnelor și domnilor senatori,
Vă apreciez, domnule președinte, că, de fiecare dată, căutați – și faceți bine – să păstrați un climat care ne caracterizează și s-a construit în timp, și anume acela al respectului față de noi înșine și față de instituție.
Domnul senator Hașotti, dacă a sesizat, pe bună dreptate, o neregularitate, pe care a expus-o plenului cu condescendența necesară și cu protecția politică cuvenită, socotesc că dreptul la replică este inoportun și neavenit, motiv pentru care vă îndemn, domnule președinte, să continuați în același mod corect, elegant și echilibrat, spunându-le colegilor, în calitatea dumneavoastră de președinte de ședință, să reluăm votul și să constatați, dacă este cazul – dumneavoastră aveți dreptul –, dacă suntem în cvorum, în așa fel încât decizia noastră să nu fie lovită de nulitatea conștiinței noastre politice, care este mai presus de disputele colegilor de bancă, despărțiți doar de culoarea politică.
Vă mulțumesc și vă îndemn să purcedeți ca până acum.
Mulțumesc foarte mult. Suntem încă în cvorum de ședință. Îi ofer cuvântul domnului lider Hașotti.
## **Domnul Puiu Hașotti:**
## Stimați colegi,
Dacă doi colegi de la PDL, îndeosebi un domn senator căruia nu-i voi pronunța numele, nu ar fi venit la microfon să încerce să-l protejeze pe cel care a măsluit votul, nu s-ar fi declanșat această discuție și nu ar fi existat nici această tensiune, nici evocatul respect față de această instituție.
Să ne înțelegem foarte clar. Mă văd nevoit să spun că... sau reluăm votul?!
A, da?! Bine, să reluăm votul, pentru că a fost coleg de partid cu mine în legislatura trecută.
## Mulțumesc.
Suntem deja în fața unui episod cu Sherlock Holmes și, pentru că este vorba de fairplay, îl invit pe domnul senator Cristian Țopescu să spună câteva cuvinte.
## **Domnul Cristian George Țopescu:**
## Mulțumesc, domnule președinte.
Fiindcă s-au înfierbântat spiritele, îmi permit să fac o glumă.
Există în Camera Deputaților un distins deputat care de fiecare dată folosește această expresie: „distinsul meu coleg”, după care îl face praf pe respectivul coleg, afirmând că este un mizerabil, că nu știe ce spune, și încheie tot așa, cu „distinsul meu coleg”. Așa că îl plagiez și eu și vă rog, distinșii mei colegi, să rămâneți distinși.
Mulțumesc.
## **Domnul Mircea Dan Geoană:**
Listă la votul precedent pentru domnul senator Hașotti.
Supun atenției dumneavoastră reluarea votului pe care
l-am dat la propunerea legislativă.
Reluăm votul.
Cu aceasta, vom putea verifica și cvorumul de ședință.
Vot · Respins
Aprobarea ordinii de zi și a programului de lucru
## **Domnul Puiu Hașotti**
**:**
Solicit cuvântul pe procedură, domnule președinte!
Pe procedură? Vă rog.
## Stimați colegi,
În primul rând, nu este cvorum.
În al doilea rând, am solicitat listă pentru a vedea cum a votat domnul ministru Berceanu, care nu era în sală.
## Mulțumesc.
Lista vă va fi prezentată, conform solicitării pe care ați făcut-o.
Domnule senator Daea, aveți cuvântul. Microfonul 4.
Urmează domnul senator Dumitru.
## **Domnul Petre Daea:**
Vă mulțumesc, domnule președinte.
Distins coleg, apropo de ce spunea valorosul nostru coleg, domnul senator Țopescu...
Domnule președinte,
V-am promis că nu vă las să greșiți și o fac cu respect și cu foarte mult echilibru.
Atenția mea este îndreptată în direcția legiferării rapide și corecte. Dumneavoastră ați trecut o fază. Ea este rapidă, dar nu este corectă. Ați promovat un act normativ, și v-am ascultat cu atenție intervenția pentru susținerea acestui act normativ, nu cred că dumneavoastră nu puteți observa că nu avem cvorum pentru ca actul normativ – la care unul dintre inițiatori este domnul președinte al Senatului Mircea Geoană, distins coleg – să treacă.
V-aș ruga să verificați cvorumul, iar atunci și tensiunile acestea care au apărut vor dispărea, dacă este îndeplinit cvorumul și ținta noastră este urmărită. Vă mulțumesc.
## Mulțumesc.
Domnule senator Dumitru, aveți cuvântul – microfonul 3 –, din băncile opoziției.
## Din băncile PSD-ului.
Așa este, domnule președinte. M-am odihnit puțin, pentru că aici se odihnește ușor!
## Domnule președinte,
Voiam să vă spun că era foarte simplu pentru colegii noștri, atât liberali, cât și de la PSD, să spună: „Avem 18 propuneri legislative care astăzi trec tacit, noi vrem să le trecem tacit”. Era simplu de la început, nu mai era nevoie să votăm prelungirea programului. Plecam liniștiți, ne vedeam de treaba noastră, ele treceau și încheiam povestea.
Se pare că, în ultima vreme, în Senatul României este o practică foarte frecventă, cum avem interes ca un act normativ să treacă tacit, imediat mai băgăm o moțiune, mai facem declarații politice în mijlocul ședinței de legiferare și așa mai departe.
Aș vrea să le spun colegilor mei – și sunt convins că și Domniile Lor știu – că, indiferent de votul nostru, acolo unde nu suntem Cameră decizională, inițiativa legislativă va fi periată și foarte bine adoptată în Camera Deputaților.
Nu înțeleg de ce atâta spectacol, zi de zi, pentru trecerea unor acte normative prin adoptare tacită. Mai bine să fim serioși, să spunem că trece și încheiem povestea. Lucruri din acestea s-au mai întâmplat în Senat, nu este nici prima dată, nu este nici ultima dată, dar prea mare spectacolul și inutil.
## **Domnul Mircea Dan Geoană:**
## Mulțumesc.
Sunt flatat de faptul că o propunere legislativă pe care am inițiat-o, ca simplu senator, capătă valențe atât de epice, dar aș îndrăzni să vă rog să ne concentrăm. Dacă am decis astăzi că vom legifera, atât timp cât suntem în cvorum – și suntem încă în cvorum de ședință, într-adevăr, este la limită, dar încă în cvorum –, să facem acest lucru.
Domnul senator Hașotti a cerut și a obținut lista de vot. Am procedat la reluarea votului dat la inițiativa legislativă și vă propun să trecem la punctul următor din ordinea de zi.
La punctul 4 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă privind stimularea înființării și dezvoltării microîntreprinderilor aparținând întreprinzătorilor tineri, debutanți în afaceri.
Domnule senator Bota, aveți cuvântul, pe procedură.
## **Domnul Marius Sorin Ovidiu Bota:**
## Domnule președinte,
După cum se vede din lista de vot, a votat domnul senator Radu Berceanu, care nu a fost în sală. Stă chiar în fața mea și vă dați seama că nu pierd ocazia de a-i monitoriza activitatea din Senat. Nu era în sală la acel vot.
Prin urmare, vă solicit, așa cum a solicitat și domnul senator Daea, să verificați cvorumul de ședință, pentru că nu avem cvorum. S-a văzut și la vot că nu avem cvorum.
Reverificăm cvorumul pentru a putea să răspundem fiecărei solicitări. Colegii care mă asistă în conducerea ședinței au făcut o verificare a cvorumului.
Îi ofer cuvântul domnului senator Igaș, pe procedură. Vă rog.
Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,
Sub semnul respectului, cred că am rămas astăzi, aici, să legiferăm. Dacă sunt colegi de la celelalte grupuri parlamentare care nu-și doresc acest lucru și au părăsit sala, noi nu suntem de acord cu gestul lor, dar nici nu vrem să le pronunțăm numele, de aici, de la microfon, celor care nu și-au dorit să legifereze în continuare cu noi.
Dacă tot vreți să faceți prezența pentru verificarea cvorumului, atunci, domnule președinte, vă solicit să faceți prezența nominală pentru a-i reflecta și în stenogramă pe cei care vor să legifereze și pe cei care nu-și doresc acest lucru. Vă mulțumesc.
Vă mulțumesc.
Îi ofer cuvântul domnului lider Hașotti, tot de la microfonul 2.
Mulțumesc, domnule președinte. Din sală am auzit: „Te-aș bate!”
Știu, dar...
## Domnule președinte,
Să vă spun ceva, dacă președintele de ședință constată că un ministru – un ministru al Guvernului Boc, este adevărat! – figurează pe lista de vot, dar nu a votat, firesc este să suspende lucrările.
În altă ordine de idei, stimați colegi, aveți majoritate în Senat. Vreți să treceți sau nu vreți să treceți proiecte de lege, propuneri legislative?
## Domnule lider Igaș,
Dumneavoastră reproșați unor parlamentari ai opoziției – și, încă o dată vă spun, nu există opoziție constructivă și opoziție distructivă, există putere și opoziție, mai ales când este vorba de proceduri parlamentare, ca să ne înțelegem foarte clar –, deci dacă dumneavoastră reproșați că au plecat unii senatori de la PSD și PNL, de ce nu observați că miniștrii Cabinetului Boc au stat astăzi în plen cam cât stă cioara în par?! Au votat împotriva moțiunii și au plecat. De ce nu stau și dânșii aici?
Din sală
#135836Stau la Guvern!
## **Domnul Mircea Dan Geoană:**
Rezultatul verificării cvorumului, vă rog. Drept la replică.
Dau cuvântul domnului senator Igaș.
Domnule președinte, Stimați colegi,
Cred că, dacă avem o obligație în sensul de a legifera, o avem cu toții, indiferent că ne aflăm în zona guvernamentală sau dacă ne aflăm în opoziție. Cred că obligația aceasta de a dezbate și de a nu lăsa să treacă prin adoptare tacită inițiative legislative ne revine, în egală măsură, tuturor.
Astăzi avem o ordine de zi cu 20 de puncte, deci cu 20 de inițiative legislative aflate în dezbatere. Vreau să vă spun că două dintre ele sunt inițiative legislative ale Guvernului, iar două dintre ele sunt inițiative legislative ale colegilor mei din Partidul Democrat Liberal, diferența de 16 inițiative legislative sunt inițiative ale colegilor din PSD, PNL și UDMR. Dacă noi ne aplecăm cu tot respectul asupra inițiativelor legislative semnate de colegii noștri din celelalte partide politice, cred că și Domniile Lor ar trebuie să facă același lucru când vorbim de legiferare.
Vă mulțumesc.
Vă mulțumesc.
Domnule senator Hașotti, doriți să aveți replică la aceste declarații?
## **Domnul Puiu Hașotti:**
Da..., un coleg senator, cătană bătrână și el, știe despre ce este vorba și se amuză.
Nu, domnule senator, dar dacă este vorba de a legifera corect, vin și întreb retoric: la propunerea legislativă la care a votat și domnul senator Berceanu și pentru care avem un raport favorabil de la comisie – o lege corectă, o lege care trebuia trecută, dacă este să legiferăm corect –, de ce un anume grup – nu-i voi spune numele, pentru bună înțelegere – a votat într-un anume fel, chiar la semnul liderului?!
Dacă este vorba despre cele 16 propuneri legislative care aparțin opoziției, mai mult de jumătate dintre acestea au raport favorabil. Cum să mă aștept eu că va vota majoritatea parlamentară, care invocă faptul că toată lumea trebuie să legifereze?
În momentul în care legiferăm numai cum ne cântă Guvernul – bine sau rău, nu discutăm aici –, atunci să desființăm Senatul. Așadar, ori stăm strâmb și judecăm drept, vedem ce spune comisia, din care cu toții am făcut parte – în care dumneavoastră, puterea, aveți majoritate –, care face raport de adoptare, dar dumneavoastră votați împotriva comisiei și doriți să legiferăm corect. Cum să legiferăm corect? Sigur, da, este un vot politic. Nu este treaba noastră. Atunci, dacă nu este treaba noastră, e treaba dumneavoastră. Poftiți!
Vă mulțumesc.
Dau cuvântul domnului senator Oprea.
## **Domnul Puiu Hașotti:**
Stau la Guvern de se prăpădesc. Mai bine nu ar sta, domnule senator.
Există o explicație pentru majoritatea voturilor date în comisii. PSD și PNL au controlul comisiilor și își dau rapoarte favorabile când vor, dar raportul comisiei nu este obligatoriu pentru un senator. Nu trebuie să tragi pe cineva la răspundere de ce votează într-un anumit fel. Se pot lua liste, se pot mediatiza.
Dau cuvântul domnului senator Daea. Vă rog. Microfonul 4.
Eu mai am un lucru de constatat.
Domnule președinte al Senatului,
Chiar colegii dumneavoastră vă trădează, fiindcă ne-ați convins, și acum o săptămână, și astăzi, să nu respectăm ceea ce noi știam că urmează să facem astăzi. Acum o săptămână, pentru a pierde o zi cu o moțiune, în loc să discutăm Legea unitară a pensiilor, astăzi ne-ați convins să renunțăm la munca noastră pentru întrebări și interpelări, ca să facem corect lucrul acesta, să nu treacă prin adoptare tacită, dar dacă nu aveți putere asupra colegilor..., au rămas, probabil, cei care mai cred în dumneavoastră. Ceilalți au început bătălia.
Domnule senator, dacă doriți să faceți o declarație politică, o faceți atunci când avem declarații politice.
Nu, dar este o constatare.
Eu sunt președintele Senatului...
Da.
## **Domnul Mircea Dan Geoană:**
...și am o obligație constituțională, regulamentară și legală să asigur buna desfășurare a lucrărilor noastre. În mod constant, am insistat și am avut sprijinul dumneavoastră general să evităm adoptarea tacită a unor propuneri legislative.
## **Domnul Ion Ariton**
**:**
## Corect!
## **Domnul Mircea Dan Geoană:**
Mi se pare că este un lucru corect și normal. De aceea am făcut propunerile nu din partea senatorului PSD Mircea Geoană, ci în calitate de președinte al Senatului, când nu am culoare politică. Când am culoare politică, cobor la tribună și susțin inclusiv inițiative de-ale noastre. Nu doresc să se insinueze în plenul Senatului că există vreo stratagemă sau vreun joc de altă natură. Pur și simplu, astăzi, în acest moment, probabil obosiți, epuizați sau din alte motive, suntem 63 de senatori prezenți în plenul Senatului României.
În aceste condiții, am fi în situația – aș spune, în premieră, de multe, multe luni – de a nu epuiza ordinea de zi, mai ales când avem termen de adoptare tacită, cum este cazul de astăzi.
De aceea, rog liderii de grupuri să verifice dacă sunt colegi în proximitate, să fie încurajați să revină în sala de plen. Întotdeauna voi insista, indiferent de la cine vine propunerea, de la Guvern, de la putere, de la opoziție, să ne aplecăm asupra lucrurilor cu adevărat importante.
Rog să nu mai aducem în discuție acest gen de elemente de natură politică sau de politică partizană.
Propunerea pe care v-am făcut-o a fost cu bună-credință, în respectul pe care îl datorez activității Senatului României și dumneavoastră, individual și în grup, distinși colegi, cum ar spune prietenul nostru, domnul senator Cristian Țopescu.
## **Domnul Petre Daea:**
## Domnule președinte,
Eu îl prețuiesc foarte mult pe domnul senator Oprea. De fiecare dată, în plen, în particular, i-am respectat poziția, atitudinea. Astăzi, nu știu ce s-a întâmplat cu dumnealui, probabil este o explicație, eu nu o caut, dar caut explicația atitudinii în Senatul României. A spune aici că, dacă conduci o comisie, dictezi votul, este împotriva regulilor democratice. Este dictatură când impune conducătorul.
Nu este cazul aici! Nu este cazul aici, unde prin vot se tranșează și raportul favorabil, și raportul de respingere.
## Stimați colegi,
Nu o să vă las niciodată, chiar dacă pe unii îi supără, să atentați la regulile de bază care ne cârmuiesc activitatea aici. Altminteri, nu am putea să facem un pas în față. Eu cred că în seara asta am făcut un pas în față când am stat și am hotărât, prin vot, să continuăm dezbaterile, dar, în fapt, din nefericire, nu putem să le concretizăm.
Domnule președinte, v-am solicitat verificarea cvorumului, ca să putem să tranșăm etapa următoare. Aceasta este procedura.
Vă rog, aștept decizia dumneavoastră.
Dau cuvântul domnului senator Igaș, urmează domnul senator Hașotti.
Vă rog să încercăm să depășim procedural acest moment.
## Domnule președinte,
Noi suntem de acord cu verificarea cvorumului, dar vă rog frumos să o faceți așa cum v-am propus, nominal, pentru că noi am rămas aici în semn de respect vizavi de inițiativele legislative ale colegilor noștri și mi se pare anormal ca un lider de grup să stimuleze colegii să părăsească sala. Cu siguranță, acești colegi nu au părăsit Parlamentul, sunt undeva prin birourile Domniilor Lor și cred că, dacă vom face apel nominal, vor veni din nou în sală și vom putea să legiferăm.
Asta ne dorim și asta vă solicităm, domnule președinte.
## Vă mulțumesc.
Dau cuvântul domnului lider Hașotti.
## **Domnul Puiu Hașotti:**
## Vă mulțumesc, domnule președinte.
În primul rând, este evident că un vot fraudat nu mai este valabil. Aici a votat un coleg senator, domnul Berceanu, care nu era prezent.
În al doilea rând, procedural, raportul care ne-a fost prezentat avea un amendament, raportul a fost respins, propunerea legislativă nu a fost supusă votului și, în situația în care nu mai avem cvorum, propunerea legislativă trece prin adoptare tacită.
Am spus acest fapt pentru stenogramă și pentru a fi lucrurile cât se poate de limpezi.
## Vă mulțumesc.
Într-adevăr, votul reluat, pe care l-am exercitat, s-a referit la raportul comisiei cu amendamentul admis. Nu am avut un vot pe propunerea legislativă în ansamblu.
Tocmai pentru că aș dori să depășim de o manieră cât mai sobră acest moment, dați-mi voie să invit, pentru 30 de secunde, liderii de grupuri parlamentare pentru a mă sfătui cu Domniile Lor, pentru a stabili calea cea mai bună de urmat, fiindcă, până la urmă, atmosfera constructivă din Senat trebuie păstrată.
Îi rog pe domnul senator Levente și pe domnul senator Toma să vină alături de mine pentru a ne sfătui.
PAUZĂ
## * * DUPĂ PAUZĂ
## **Domnul Mircea Dan Geoană:**
Doamnelor și domnilor,
## Stimați colegi,
În urma verificării cvorumului, constatăm că nu suntem în cvorum de ședință.
Întrebările și interpelările depuse în scris la secretariatul ședinței vor fi comunicate Guvernului pentru răspuns.
În încheierea ședinței noastre, dați-mi voie să dau citire numelor celor care au depus în scris întrebări și interpelări.
Întrebări:
– Grupul parlamentar al PDL: Marian Iulian Rasaliu, Dumitru Oprea, Alexandru Pereș, Mihaela Popa, Gheorghe Bîrlea;
– Grupul parlamentar al Alianței politice PSD+PC: Doina Silistru, Viorel Arcaș, Mihăiță Găină, Alexandru Cordoș, Gheorghe Pop;
– Grupul parlamentar al PNL: Emilian Valentin Frâncu, Paul Ichim. Interpelări:
- Grupul parlamentar al PDL: Iulian Urban, Gheorghe
- Bîrlea, Orest Onofrei;
– Grupul parlamentar al Alianței politice PSD+PC: Doina Silistru, Dan Voiculescu, Șerban Constantin Valeca, Marian Valer, Mihăiță Găină, Ilie Sârbu, Gheorghe Pop;
– Grupul parlamentar al PNL: Marius Petre Nicoară, Liviu Titus Pașca, Emilian Valentin Frâncu;
- Grupul parlamentar al UDMR: Albert Álmos;
- Grupul parlamentar al senatorilor independenți: Ovidius
- Mărcuțianu.
Doresc să vă informez că punctul „Declarații politice” din ordinea de zi de luni a fost transferat pentru ședința de miercuri-dimineață. Rog colegii și colegele care au declarații politice pregătite să le susțină în plenul nostru de miercuri. Declar închisă ședința plenului Senatului de astăzi, 3 mai 2010.
- Vă mulțumesc.
EDITOR: PARLAMENTUL ROMÂNIEI — CAMERA DEPUTAȚILOR
#146556„Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 Banca Comercială Română — S.A. — Sucursala „Unirea” București și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direcția de Trezorerie și Contabilitate Publică a Municipiului București (alocat numai persoanelor juridice bugetare) Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, internet: www.monitoruloficial.ro Adresa pentru publicitate: Centrul pentru relații cu publicul, București, șos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 021.401.00.70, fax 021.401.00.71 și 021.401.00.72 Tiparul: „Monitorul Oficial” R.A.
&JUYDGY|438972]
**ISSN** 1220–4870
**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 70/13.V.2010 conține 24 de pagini.**
Prețul: 4,80 lei
În fapt, Guvernul vrea să se laude cu o nouă lege, copiată după cea veche, denumită altfel numai pentru că legea interzice ca denumirea unui proiect de act normativ nou să fie aceeași cu a unei legi în vigoare, însă ceea ce trebuie să ne alarmeze este faptul că Proiectul legii pensiilor propus de actualul Guvern aduce grave prejudicii materiale și morale tuturor categoriilor de pensionari, mai cu seamă pensionarilor militari din România.
Fără a exclude nicio categorie de pensionari, în ceea ce privește pensiile militare, credem că este de comentat duplicitatea ministrului apărării naționale în modul de abordare a problematicii, a interesului pe care îl manifestă în susținerea militarilor, chiar cu riscul demisiei, contradicțiile dintre acesta și membrii Guvernului, dar și subordonarea față de prim-ministru privind propunerea de recalculare a pensiilor mai mari de 3.000 de lei. Demersul de susținere a pensiilor militare trebuia să înceapă mult mai devreme.
Ca ministru al apărării naționale, educat de Armata Română, de ce nu ați amintit Guvernului din care faceți parte că proiectele de acte normative inițiate referitoare la securitatea națională, la alocațiile bugetare destinate ministerelor și serviciilor cu atribuții în domeniul apărării, ordinii publice și siguranței naționale se impun a fi avizate de CSAT?
Sunt prevederi ale Legii nr. 415/27 iunie 2002 privind organizarea și funcționarea CSAT. În felul acesta, Armata Română ar fi avut posibilitatea de a proba onorabilitatea angajamentelor din campania electorală prezidențială.
Cetățenii acestei țări trebuie să știe că la întâlnirea de lucru a domnului Oprea cu circa 320 de cadre militare în rezervă și în retragere din garnizoanele constănțene, acesta a făcut câteva precizări vizavi de pensiile militare, astfel că,
la întâlnirea avută cu prim-ministrul, cât și cu ministrul muncii, familiei și protecției sociale, Domnia Sa a reușit să-i determine pe militari să accepte ca pensiile sub 3.000 de lei să nu fie reduse – în urma unei simulări, s-a arătat că pensia unui subofițer, după criteriile prevăzute în lege, ar fi trebuit să scadă de la 2.000 de lei la aproximativ 1.000 de lei. Mai mult, concluzia întâlnirii cu cadrele militare a fost aceea că factorul politic a decis ca toate pensiile peste 3.000 de lei să fie reduse, fără a preciza cât și în baza căror criterii.
De asemenea, reprezentanții cadrelor în rezervă și în retragere au ridicat următoarele probleme:
– a fost prezentat un veteran de război, în vârstă de 86 de ani, care a luptat în Vest și în Est, fiind rănit în Cehoslovacia, dar care, după 39 de ani de carieră militară, are o pensie de 3.200 de lei și este pus în situația de a fi umilit, în loc să fie tratat cu respectul cuvenit unui erou;
– s-a arătat faptul că nu este normal ca elita militară, generalii și coloneii care au asigurat conducerea armatei să fie stigmatizați în fața populației ca fiind vinovați de situația dezastruoasă a sistemului de pensii;
– s-a arătat că în nicio țară din NATO și din UE prim-ministrul nu și-ar fi permis să propună în Parlament o lege discreționară, prin care să reducă drastic numai pensiile generalilor și coloneilor în rezervă și în retragere;
– s-a solicitat domnului ministru să lupte pentru ca situația aberantă existentă în perioada 1990–2001, când un subofițer avea pensia mai mare ca un general, să nu se repete odată cu intrarea în vigoare a noii legi a pensiilor.
În încheierea ședinței de lucru, domnul ministru a făcut apel la unitatea tuturor pensionarilor militari, promițând că va face tot posibilul pentru ca Legea pensiilor, care va intra din nou în dezbatere, să nu determine o scădere a pensiilor, însă noi vă argumentam, o dată în plus, că ceea ce face Domnia Sa e să arunce cu praf în ochii militarilor, întrucât orice modificare a Legii nr. 164/2001 atrage după sine multe amputări financiare. Mai mult, senatorii independenți nu au depus niciun amendament pentru susținerea militarilor și nu au susținut la vot amendamentele depuse și susținute de senatorii PSD, singurii de altfel.
Legea propusă de Guvern prevede recalcularea tuturor pensiilor în plată, rezultând, așa cum își dorește Emil Boc, diminuarea celor mai multe dintre acestea, contrar prevederilor Deciziei Curții Constituționale nr. 120/2007, în care se stipulează că: „în cazurile în care din recalculare rezultă un cuantum mai mare al pensiei, se va plăti acesta, iar dacă noul cuantum rezultat este mai mic, se va acorda în continuare pensia anterior stabilită și aflată în plată, fără a se aduce vreo atingere drepturilor legal câștigate anterior”.
Nerespectarea deciziei Curții Constituționale de către Guvern plasează Proiectul de lege privind sistemul unitar de pensii publice într-o sferă de neconstituționalitate, întrucât încalcă principiul neretroactivității.
Mai mult, este și discriminatorie, deoarece nu este posibil ca unora să le rămână pensiile neafectate, cele sub 3.000 de lei, conform declarațiilor prim-ministrului Boc și ale ministrului muncii, familiei și protecției sociale Mihai Șeitan, iar altora să le fie recalculate și „ușor diminuate”. Aceasta este o minciună! Legea nu are niciun articol unde să se prevadă așa ceva.
Așadar, care este temeiul legal pe care se va face acest lucru?
În acest sens, PSD are o cu totul altă politică publică, un alt proiect de dezvoltare economico-socială, de creștere a salariilor și pensiilor, de solidaritate socială cu toți cei aflați în suferință și nu va vota o lege copiată, în cea mai mare parte, după legea în vigoare, cu un titlu schimbat și cu modificări care aduc mari deservicii cetățenilor încă în viață. Dorim să fim bine înțeleși, susținem menținerea actualelor sisteme de pensii, dar cu următoarea propunere: introducerea unei impozitări diferențiate pentru pensiile care depășesc un anumit cuantum.
De altfel, conform unei statistici a Ministerului Apărării Naționale din anul 2009, doar peste 72% din pensiile militare se situează sub plafonul de 2.000 de lei. Prin recalcularea
pensiilor speciale, Emil Boc a declarat că s-ar face economii între 500 și 800 de milioane de euro anual. Pe de altă parte, nu putem să nu ne întrebăm ce economie face domnul ministru al comunicațiilor Gabriel Sandu, membru al actualului Guvern, care aruncă 500 de milioane de euro pe un portal nefuncțional despre România?
Așadar, unde este economia adusă bugetului țării? Nu cumva toate aceste pseudomăsuri anticriză au fost luate doar pentru a acoperi lacunele de eficiență profesională ale actualilor membri ai Guvernului?
Să revenim însă la poziția domnului ministru Gabriel Oprea, care pare că nu se hotărăște pe care soclu să-și urce cele patru stele de general: pe cel parlamentar, guvernamental sau chiar prezidențial?!
Având în vedere declarațiile, dinadins ambigue și foarte calculate, făcute cu diverse ocazii atât în plenul Senatului, la Guvern, la ședința de la Cotroceni, cât și la întâlnirile cu pensionarii, se poate constata ușor că domnul Oprea face dovada unui caracter duplicitar, adoptând poziții politice diferite în conjuncturi diferite.
În declarația politică din plenul Senatului, domnul Oprea susținea Legea sistemului unitar de pensii publice, care este, citez: „o lege de care România are nevoie și o inițiativă curajoasă, asumată de un guvern curajos”, am încheiat citatul, dar dumnealui, în egală măsură, susține că nu poate fi de acord cu nicio măsură care va duce la scăderea pensiilor. Așadar, o contradicție grosolană care pare să nu-l deranjeze prea tare pe domnul ministru.
Totuși, să nu uităm de chestiunea majoră în virtutea căreia acționează domnul Oprea și care se referă la înființarea propriului partid, alături de cei 30 de parlamentari – PSD-iști sau PNL-iști până deunăzi, dar independenți peste noapte –, intitulat Uniunea Națională pentru Progresul României (UNPR).
De altfel, domnul Oprea și-a calculat foarte minuțios mișcările de poziționare ca viitor lider de partid, acestea excelând cu data lansării noului partid, adică 1 mai 2010, dată cu profunde implicații „muncitorești progresiste”, ceea ce demonstrează din plin laboriozitatea cu care a pus umărul, cu patru stele fiecare, la făurirea acestui partid. Nimic rău de obiectat până aici, dacă în spatele acestor acțiuni nu s-ar afla multe întrebări fără răspuns.
Pe de altă parte, și fariseismul independenților este ușor de remarcat tocmai prin faptul că declarațiile șefului lor, Gabriel Oprea, nu au suport faptic.
Stimabili membri ai Grupului parlamentar mixt și independent, unde sunt amendamentele dumneavoastră care să-i susțină pe militari?
La comisiile de specialitate, independenții nu au depus niciun amendament prin care să arate susținerea pentru îmbunătățirea situației pensionarilor din România. Ba mai mult, aceștia au votat împotriva amendamentelor propuse de Grupul parlamentar al Alianței politice PSD+PC în favoarea pensionarilor, făcând jocul puterii.
În ceea ce privește strategia de luptă adoptată de domnul general, se poate spune că a fost una destul de simplistă. A încercat să facă o diversiune, dorind să ducă în eroare atât Senatul, Guvernul, cât și Președinția, cu declarații ambigue care să lase loc interpretărilor, dar care să dea pensionarilor militari impresia că dânsul le susține interesele. De fapt, se poate deduce că intenția domnului Oprea de a alimenta o dezbatere în favoarea pensiilor militare are un cu totul alt substrat decât grija ipocrită față de bunăstarea acestei categorii sociale. Este vorba despre faptul că își dorește ca viitorul său partid să fie construit pe structura cadrelor militare. Noi, PSD, ne opunem intenției domnului Oprea de folosire a pensionarilor militari în realizarea acestui scop politic. Considerăm că face un joc politic murdar, nedemn de uniforma și onoarea militară.
Cu toate acestea, problema esențială nu este domnul Gabriel Oprea, oricum un ministru trecător, ci faptul că se promovează o lege care, potrivit chiar spuselor dumnealui, va deregla arhivele militare, prin această modalitate de recalculare a pensiilor, dezvoltând efecte nocive pe termen lung.
Realizarea bazei de date pentru aproximativ 82.000 de pensionari presupune o perioadă de timp de peste 15–20 de ani, pentru consultarea statelor de plată aflate în arhivele militare din teritoriu. Efectele nocive vor duce, la un moment dat, cu siguranță și necesitate, la revenirea la situația actuală, care, de altfel, este similară cu cea din toate țările civilizate europene. Și atunci, tot acest efort nu înseamnă o bătaie de joc față de militari, opinia publică, cât și față de cetățenii României?
Vrem să știm când a fost sincer domnul ministru Oprea, când a susținut, foarte corect de altfel, drepturile pensionarilor militari sau când a acceptat, tacit și dezonorant, acest proiect de lege al Guvernului?
Drept urmare, considerăm că inconsecvența unui ministru nu se poate „trata” decât într-un singur mod: prin demisie! Evidența faptelor ne arată că ministrul Oprea vrea să fie și cu voturile pensionarilor militari în traistă, și cu blagoslovirea lui Băsescu în jurământul său.
Dar cu onoarea cum rămâne, domnule general?
Mai mult, Grupul parlamentar al Alianței politice PSD+PC ține să-i atragă atenția domnului Oprea că acest zbor în derivă – că doar se pricepe mai bine la avioane decât la nave! – nu face decât să-i ambiguizeze viitoarea poziție de lider politic al partidului independent.
În aceste condiții, nu ne putem abține să nu ne întrebăm: coagularea unui partid și negocierea unui statut se pot rezolva doar prin adoptarea unui servilism prezidențial?
Suntem convinși că veți vota prezenta moțiune cu gândul că numai prin votul dumneavoastră vom putea să stopăm o mare nedreptate, care stă pe cale să se producă, la presiunea PDL, a Guvernului Boc și a regimului Băsescu.
Stimați colegi,
Onoarea militară nu este sinonimă nici cu duplicitatea, nici cu inconsecvența, nici cu manipularea și nici cu numărul de stele. În virtutea celor exprimate, solicităm demisia domnului ministru Gabriel Oprea.
Vă mulțumesc.
Moțiunea dumneavoastră, cu tot respectul, poate fi numită „Moțiunea Farfuridi”. Este o moțiune făcută pe genunchi, din păcate, și un exercițiu tipic de demagogie și superficialitate.
Înțeleg din conținutul moțiunii că singurul lucru care mi se impută este o presupusă inconsecvență în declarații. Probabil că, preocupați cu lupta pentru funcții în propriul partid, cei care au inițiat moțiunea au uitat să citească declarațiile pe care le-am făcut, cu diverse ocazii, pe acest subiect. Dați-mi voie să le împrospătez memoria.
Pe 22 decembrie 2009, la audierile din Comisiile pentru apărare, ordine publică și siguranță națională din Camera Deputaților și Senat, am declarat că, într-un an de criză, o prioritate este să ne onorăm obligațiile față de militari.
În ianuarie 2010, în cadrul unei ședințe de lucru cu responsabili din sistemul de apărare, ordine publică și siguranță națională din România, am anunțat că voi demisiona dacă pensiile militare vor scădea. Mai știți vreun ministru care a făcut acest lucru? Eu am spus-o cu responsabilitate și să știți că nu sunt vorbe goale. Eu am mai făcut-o. Am demisionat atunci când, pentru a păstra scaunul de ministru al administrației și internelor, trebuia să nu-mi respect principiile.
Pe 12 martie am declarat unei publicații centrale că voi face tot ce-mi stă în putință pentru ca pensiile militare să nu scadă.
Pe 7 aprilie am declarat că voi face toate demersurile la nivel parlamentar pentru identificarea modalităților legale în vederea menținerii drepturilor financiare ale pensionarilor militari.
Pe 16 aprilie am declarat, într-o întâlnire cu pensionarii militari și cu sindicatele militare din Garnizoana Buzău, că mă voi bate pentru pensiile lor, pentru că merită respectul întregii societăți.
Pe 19 aprilie, la Senat, am declarat că susțin principiile contribuției și solidarității ca fundamente ale unei legi coerente, dar, când vine vorba de militari, trebuie să privim contribuția și solidaritatea nu în sens contabil, ci în sensul jurământului militar, în demnitatea acestei țări, pe care îl depun toți militarii din Armata Română.
Pe 21 aprilie, la o întâlnire cu prim-ministrul Emil Boc și cu domnul ministru Mihai Șeitan, am susținut același principiu: pensiile militare nu trebuie să scadă.
Am susținut acest lucru în toate întâlnirile cu pensionarii, pe care le-am avut în localități din țară printre care Zalău, Cluj, Brașov, Timișoara, Arad, Constanța, Buzău și București.
Celor care pun la îndoială consecvența mea în declarații le pot da nenumărate alte exemple în care mi-am spus tranșant punctul de vedere și într-o manieră foarte clară.
La fel de tranșant am fost însă și atunci când am spus că această lege este una curajoasă, asumată de un guvern curajos. Nu este ușor să faci reformele amânate atâția ani, dar este o obligație pe care trebuie să și-o asume un adevărat bărbat de stat.
România este într-o situație economică dificilă. Niciun domeniu nu beneficiază de sumele de care ar avea nevoie pentru a-și desfășura activitatea la capacitate maximă. Armata este și ea în aceeași situație. Am spus că funcționăm foarte aproape de cota de avarie și îmi mențin punctul de vedere, dar curajul și onoarea se probează atunci când, în ciuda dificultăților, în ciuda lipsei resurselor, îți duci misiunea la bun sfârșit, iar eu vreau să-mi duc această misiune la bun sfârșit. Tocmai din acest motiv, am anunțat, atât eu, cât și Grupul independenților progresiști, că susținem amendamentele care au primit girul Comisiei pentru apărare, ordine publică și siguranță națională din Senat.
Partidul Social Democrat își votează amendamentele sale. Noi votăm legea propusă de Guvern, pentru că suntem parteneri loiali la guvernare, și votăm – atenție! – amendamentele care vor face ca pensiile militarilor să nu scadă, amendamente propuse de specialiștii din armată și avizate de Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională. Aceste amendamente sunt cele care vor așeza Legea privind sistemul unitar de pensii publice într-o manieră corectă față de militarii români. Orice altă variantă, cu amendamente scrise pe genunchi, cu dezinformări și mistificări, nu reprezintă altceva decât provocări și capcane în care nu vom cădea. Avem drumul nostru, avem soluția legală, corectă, avizată în comisie și vom merge mai departe.
Pe cei care vor să facă bine militarilor îi invităm să voteze amendamentele respective. Cei care vor să facă sluj în fața unor lideri politici nu au decât să inventeze tot felul de tertipuri prin care să ne pună bețe în roate.
Am însă o mare satisfacție, atât ca ministru, cât și ca militar, sunt mândru că am adus în dezbatere problemele armatei. Astăzi, toți politicienii se bat, cel puțin declarativ, să le fie bine militarilor. Astăzi, armata este pe buzele tuturor.
Din păcate, această moțiune scrisă pe genunchi nu este făcută pentru a sprijini armata. Cei care au inițiat-o nu sunt preocupați cu adevărat de situația pensionarilor militari, sunt interesați doar de jocul politic, de aranjamente subterane și de opoziția făcută de dragul opoziției.
## Stimați colegi,
A venit momentul să spunem lucrurilor pe nume: această moțiune este prețul pe care îl plătesc, ca om politic, pentru că mi-am respectat principiile până la capăt și nu am trădat interesul național. Am refuzat să pactizez cu crima organizată, am refuzat să numesc interlopi în funcții de care depindea siguranța națională, am refuzat să-mi sacrific onoarea de militar de dragul funcției, ca urmare am fost forțat să plec din partidul în care am crezut și pentru care am muncit atâția ani. Mi-am creat un nou drum și, alături de mine, au venit tot mai mulți oameni.
Astăzi, Uniunea Națională pentru Progresul României este un partid politic ce activează pe zona de centru-stânga a politicii românești. Este un partid ce pune la baza acțiunilor sale interesul național și dialogul cu sindicatele. Este partidul care va sparge monopolul PSD și îl va detrona din poziția de principal exponent al stângii. Ceea ce părea imposibil a devenit iminent. Steaua Partidului Social Democrat apune. În fața concurenței, PSD și, mai ales, cei de la vârful acestui partid nu știu ce să facă. Este o stare de panică generalizată ce îi împinge pe unii la gesturi disperate. Se fac liste, se lansează atacuri murdare, se trimit presei informații otrăvite, s-a încercat pe toate căile blocarea Uniunii Naționale pentru Progresul României.
Nu în ultimul rând, se depun moțiuni împotriva singurului ministru al noului partid. Poate ar trebui să fiu mulțumit că această moțiune face publicitate gratuită noului partid și arată, de fapt, cât de mare este panica la sediul Partidului Social Democrat. Ar fi pentru mine o bună ocazie să tranșez de aici, de la tribuna Parlamentului, lucruri pe care mulți dintre semnatarii moțiunii nu doresc să le audă vreodată. Aș putea să-i iau, unul câte unul, pe cei care, astăzi, lansează atacuri murdare împotriva parlamentarilor progresiști, dar care, acum un an, când eram ministru al administrației și internelor, se gudurau pe lângă mine, crezând că le voi fi un partener de combinații și aranjamente murdare, dar nu voi face acest lucru de la tribuna Parlamentului, ar însemna că nu sunt cu nimic mai bun decât cei care, inclusiv prin această moțiune, încearcă să târască armata în bătălia politică.
Eu țin la haina militară, sunt un om de onoare și țin la principiile mele. Nu cer nimănui onoare și principii, dar vreau măcar respect pentru instituțiile statului. Tocmai de aceea vă cer, stimați colegi, să nu amestecați borcanele. Lăsați armata în pace! Nu mai folosiți instituțiile de bază ale statului ca paravan pentru jocurile dumneavoastră politice!
Să le fie rușine celor care au impresia că totul este de vânzare, că totul e permis și că totul trebuie pus în slujba intereselor de partid!
Dacă aveți de purtat o luptă pe terenul politic, comportați-vă ca adevărați bărbați politici, nu vă ascundeți în spatele moțiunilor, nu vă urcați pe spatele militarilor, nu vă bateți joc de instituțiile acestei țări și, cel mai important, nu târâți Armata Română în noroiul vostru politic!
Aceasta este singura miză a moțiunii care se dezbate astăzi: atacarea Uniunii Naționale pentru Progresul României, partidul care va detrona Partidul Social Democrat. Mulțumesc.
Și atunci, sigur că se pune întrebarea: de ce domnul Oprea este cel vizat? Păi aici răspunsul nu mai ține, nici pe departe, nici de pensii în general, nici de pensiile militare în special, ține de persoana domnului Oprea. Și iarăși este o premieră, fiindcă abordarea acestei moțiuni nu este nici pe departe instituțională, ci urmărește să rezolve o chestiune cu domnul Oprea, care a devenit antipatic.
Prima dată a devenit antipatic PSD-ului, fiindcă a defectat, nu mai este acolo, în acel partid. Asta mai treacă-meargă, că li s-a întâmplat și poate că se va mai întâmpla, după cum vedem că merg lucrurile, dar, mai departe, domnul Oprea s-a apucat și a făcut și un partid, care este un partid de stânga, pe care l-a lansat deunăzi. Sigur că poate fi adresată această imputare și celorlalți colegi ai dânsului – la fel de președinți ca și dânsul –, domnul Cristian Diaconescu și domnul Marian Sârbu, numai că domnul Oprea este în Guvern, este aici, pe banca guvernamentală, și putem să-i trântim o moțiune simplă, folosind toate mijloacele din dotare, ca să mă exprim militar, ca să tragem în dânsul, deși arma moțiunii nu are niciun fel de legătură cu ceea ce ar fi făcut, în opinia PSD,
domnul ministru. De aceea, toată această moțiune este o aiureală.
Sigur că acum, revenind la pensii – fiindcă spuneam că ne oferă prilejul să ne referim și la ele –, sigur că pentru a ajunge la domnul Oprea trebuie să ne legăm de pensiile militare, dar de ce nu ne legăm și de alte pensii, care și ele vor fi incluse în sistemul unitar de pensii, și să ne referim, de exemplu, la pensiile aviatorilor, și aici putem să vă spunem – și asta chiar până acum nu s-a discutat – că, de exemplu, dacă mâine un aviator care a zburat 10 ani sub Ceaușescu și 20 de ani în democrație iese la pensie, deși el a lucrat 20 de ani în sistem privat, să zicem, la o firmă privată, pensia lui se calculează după criteriile de merit pe care le cuprinde pensia aviatorilor pentru toți aviatorii, deși omul a lucrat vreo 20 de ani în sistem privat. În felul acesta, un astfel de aviator, pentru care am tot respectul, ajunge însă să aibă o pensie mai mare decât un aviator militar de elită. Asta este o chestiune care nu mai ține de echitate, ci ține de felul în care au fost făcute, la momentul respectiv, pensiile printr-un anumit lobby.
Așa că de aceea nu se pomenește de aviatori, mai ales că pensia medie pe clasa lor, pe sistemul lor, este cea mai mare din țară, este undeva pe la 92 de milioane de lei vechi, în medie, dar sigur că de acolo recoltăm și un exemplu de vârf în ceea ce privește o pensie foarte mare, pe undeva pe la 305 milioane de lei vechi. Și atunci, sigur, dacă am vorbi și de pensiile aviatorilor, nu am mai fi așa de simpatici.
Sau de ce nu vorbim, de exemplu, de pensiile magistraților, fiindcă și pensiile magistraților sunt, în medie, pe undeva pe la 90 de milioane de lei vechi? Și de acolo recoltăm chiar cel mai frumos exemplu de pensie mare, care este pe undeva pe la 370 de milioane de lei vechi.
Și atunci, când vorbim de o pensie de nivelul acesta, care este de vreo sută de ori mai mare decât pensia minimă garantată pe economia națională, introdusă de Guvernul Boc anul trecut, deci de o sută de ori mai mare sau este de 50 de ori mai mare decât pensia medie pe care o primesc cei din sistemul public, atunci nu mai este așa de convingător pentru inițiatorii moțiunii să se refere și la această categorie.
Pe de altă parte, sigur că militarii sunt în stima noastră și știm foarte bine că în toate statisticile instituția Armatei, chiar și instituția Poliției, chiar și a serviciilor de siguranță națională sunt situate mult mai bine în stima, admirația și prețuirea națională decât sunt situate alte instituții, pentru că, în momentul de față, corupția care există nu mai situează așa de bine sistemul justiției.
Să nu mai vorbim de alte categorii speciale de pensionari, și aici ne referim la parlamentari, la funcționarul parlamentar, la Curtea de Conturi, care – și noi suntem într-o categorie specială –, dacă ar fi fost pomeniți în această moțiune, nu mai știu de ce simpatie s-ar fi bucurat inițiatorii acestei moțiuni!
Și atunci, dânșii se referă numai la pensiile militarilor, polițiștilor și ale celor din siguranța națională, fiind siguri că, în felul acesta, o să recolteze multă simpatie din partea populației, dar, de fapt, împușcând doi iepuri, reușesc și să dea în ministrul Oprea, care a păcătuit prin ceea ce intenționa să zică și prin ceea ce a zis, dar nu se demonstrează nicăieri că prin ceea ce a făcut rău sau prin ceea ce nu ar fi făcut bine. Asta e diferența dintre o abordare instituțională și o abordare strict personalizată.
Acum, sigur că trebuie să știți încă un lucru: chiar dacă nu traversam această criză, Legea sistemului unitar de pensii publice tot ar fi fost făcută și nu din cauză că domnii Boc și Șeitan au ei un bâzdâc, li s-a pus pata să introducă sistemul contributivității pentru toate persoanele din această țară, fiindcă, în afară de principiul contributivității, un sistem din acesta public mai trebuie să respecte multe alte criterii și principii, printre care este și principiul echității. Și încă o dată zic, când vorbim de o diferență de la 1 la 100 între pensii, nu poate fi vorba de echitate.
Am tot respectul pentru anumite categorii socioprofesionale: și pentru magistrați, și pentru diplomați, și pentru polițiști, și pentru militari, și ar mai fi, dar nu au statut special, și pentru medici, și pentru dascăli, și pentru oamenii de cultură, și pentru oricare om care își câștigă, prin trudă și prin inteligență, foarte cinstit salariul și, după aceea, pensiile, dar, încă o dată zic, diferențe de asemenea natură, de zeci și sute de ori mai mari, nu pot să servească și nu pot să reprezinte o echitate în acest sistem.
Un alt principiu care trebuie să caracterizeze absolut orice sistem public, în orice fel ar fi el și în orice țară din lume, este cel al sustenabilității – să se susțină –, iar al nostru ajunsese să nu se mai susțină și să împrumute, de exemplu anul trecut, un miliard și jumătate de euro, și suntem în situația în care ar putea să împrumute 2,2 miliarde de euro de la bugetul de stat, în condițiile în care fiecare miliard de euro reprezintă aproximativ un procent în plus la deficitul balanței de plăți, în condițiile în care avem monitorizarea pe care o avem și chiar astăzi se vorbește de lucruri foarte grave care ar putea să ne fie impuse din cauza acestui deficit pe care noi nu suntem în stare să-l respectăm.
Sistemul ajunsese să nu mai fie sustenabil fiindcă erau mai mulți pensionari, cu puțin mai mulți pensionari decât contributori, fiindcă erau 20%, din toți pensionarii, pensionari de invaliditate, fiindcă erau, anul trecut, cu aproximativ 50% mai mulți pensionați anticipat decât cu doi ani în urmă, fiindcă sunt și pensii speciale care nu respectă principiile de care vorbeam mai înainte și așa mai departe.
Un sistem ca acesta nu se mai putea susține, ceea ce îmi dă convingerea că și Boc, și Șeitan au făcut un lucru bun când au inițiat reforma acestui sistem de pensii.
Pentru unii nu este clar că sistemul de pensii este ceva, la urma urmei, foarte simplu, indiferent care ar fi mecanismul care este înăuntru. El are intrări și are ieșiri, iar la intrări nu contează multe lucruri decât câți sunt contributorii, cât contribuie și ce perioadă contribuie, cu alte cuvinte, la cât se pensionează și, sigur, și câte abateri de la regulă se fac: pensionările anticipate, pensionările de invaliditate, eventual scăderea vârstei, că mama a născut un copil, doi, trei sau patru și așa mai departe, derogările care se fac de la regulă, și pensiile speciale, pe de o parte, la intrări.
Pe de altă parte, la ieșiri – ce număr de pensionari există și cât este cuantumul pensiei –, unii ar vrea să fie și ieșiri din activitate, care au fost foarte multe după 1990, să fie aprobate acestea – și știm că s-au aprobat chiar și pentru militari – și ei să meargă la pensie, dar nu mai pot să contribuie la sistem, ca durata de contribuție să fie mai mică, deci vârsta de pensionare să scadă, cuantumul contribuției sociale să fie mai mic și să se facă cât mai multe derogări: pensionări de invaliditate cât mai multe, pensionări anticipate, să nu fie penalizată pensionarea anticipată.
Pe de altă parte, la ieșiri, ar vrea să fie punctul de pensie cât mai mare și, sigur, numărul de pensionari să fie cât mai mare, dar înăuntru, acolo, în această cutie, care este sistemul de pensii, care ar fi mecanismul care ar permite să se întâmple aceste lucruri? Așa, pesemne, ceva care ține de magie, de alchimie, care transformă arginții care intră printr-o parte în galbenii care să iasă pe cealaltă parte pentru toată lumea.
Și la mijloc cine să fie care să permită acest lucru? Statul. Și aici cred că unii văd funcționarea statului după cum afirmă un personaj al lui Caragiale: „Statul să plătească, că d-aia este stat.”
Nu este nicio magie, nu este nicio alchimie, ci această percepție asupra rolului statului.
Cei care își închipuie lucrurile în felul acesta își închipuie statul așa, ca o entitate utopică care funcționează după cu totul alte principii decât cele ale realității și unde stă și guvernează acest sistem, acest stat utopic, un nene foarte de treabă, care cu o mână ia dările, ia niște bănuți de la supușii lui, dar nu-i ia pe toți, ia din doi în trei, așa, și dacă e o monedă mai mare, cu mărinimie, îi spune: nu, lasă că plătești altă dată, dar, pe de altă parte, cu mâna cealaltă aruncă cu galbeni tot asupra supușilor lui.
Vi-l imaginați dumneavoastră pe Sebastian Vlădescu în această postură, chiar printr-un efort colectiv de imaginație a noastră? Și noi avem, împreună, foarte multă imaginație. Așa își imaginează unii statul român.
Da, e adevărat că statul român e mai bogat decât multe state vestice și la noi se muncește „năprasnic”, spre deosebire de alte state, unde se stă degeaba!
Cam așa am vrut să vă arăt care este starea, în momentul de față, a sistemului de pensii și necesitatea ca el să fie reformat.
Dincolo de toate acestea, voi face încă o dată și încă o dată unele afirmații, care să fie clare: 1. În sistemul public, care reprezintă imensa majoritate din toți pensionarii, respectiv 4,5 milioane de pensionari, nimeni nu va pierde un ban la pensie.
2. În sistemele speciale, foarte puțini vor pierde niște bani la pensie, și încă un lucru pe care îl afirm este că da, vor pierde un ban la pensie, dar nu vor mai exista aceste discrepanțe enorme, inechitabile, dintre pensiile foarte mari și pensiile foarte mici sau normale. Așa va arăta noul sistem.
În ceea ce-i privește pe militari, toate simulările făcute de organismul îndreptățit, respectiv Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale, arată că nu se va pierde decât într-o măsură foarte mică, la pensiile mari, eventual, zicem așa, un nivel, ca să-l avem, să fim mai concreți, de 30 de milioane de lei vechi, numai acolo unii vor pierde la pensie, în rest, imensa majoritate pentru care s-a depus această moțiune nu va pierde nimic, așa că să dăm credit celor care sunt profesioniști în domeniu și să nu ne luăm după astfel de însăilări.
Închei citând o vorbă celebră: „Cât despre moțiune, fraților, numai de bine!”
Grupul parlamentar al PDL nu o va vota. Vă mulțumesc.
Oamenii sunt plătiți cu mai puțin la același volum de activitate, cumpără mai puțin, iar dumneavoastră, cei aflați la guvernare, sperați să fiți respectați mai mult?
Introducerea pensiilor celor care au servit sub drapel în această țară, precum și a celorlalte pensii ocupaționale într-un proiect de lege care este vădit și demonstrat anticonstituțional conduce la următoarea întrebare, domnule ministru, fie, de fapt, doriți ca această lege să nu fie aplicată în formula aplicată de Guvern, din cauze de duplicitate politică, fie doriți să încălcați toate regulile legale și constituționale?
Aici mă refer la ceea ce știți deja, că propunerile privind pensiile militarilor nu au avizul CSAT, și la faptul că aceste propuneri încalcă deciziile nr. 20/2000 și 120/2007 ale Curții Constituționale.
Din motivele prezentate și din cauza declarațiilor inconstante, PSD solicită demisia ministrului apărării naționale și, în curând, va solicita demisia întregului Guvern.
## Domnilor guvernanți,
Situația cea mai umilitoare este să aduci un om în postura de a-și cere dreptul la muncă sau dreptul câștigat după o viață de muncă pentru a-și întreține familia. Nu este normal să vă lăudați cu viziuni economice și să aveți numai viziuni limitate, contabile, aplicate economiei naționale, încercând să realizați ținta de deficit bugetar.
Pun o întrebare la o problemă ridicată de oamenii simpli, dar cu un nivel de bun-simț ridicat, la care sunt convins că nu voi primi niciun răspuns logic. Indiferent de condițiile specifice fiecărei perioade, cum este posibil ca dintr-un buget național anual de circa 73 de miliarde de euro să se poată demara și, în final, realiza de către guvernarea PSD o sumă de proiecte, din care amintesc trei proiecte de interes național: 400 de săli
de sport, o unitate energetică de 700 MW la Cernavodă și un tronson bine determinat din autostrada A2, iar când aveți un buget al țării anual aproape dublu, circa 130 de miliarde de euro, să nu puteți, de doi ani, să amenajați măcar un proiect cu impact național, ba mai mult, să ciuntiți mereu din salarii și, acum, din pensii?
Măsurile de cârpeală economică ale Guvernului Boc, căruia îi reamintesc, pe această cale, să-și întoarcă privirea de la bănci și să acorde atenție economiei reale, nici nu mai apucă să fie auzite de întreaga populație, încremenită în mesajele negative care apar în fiecare zi din partea guvernanților.
Nici nu au terminat cu tăierea salariilor că au început cu tăierea pensiilor, iar de câteva zile se pare că și-au propus să închidă, prin insolvență, și agenții economici cu datorii, prin mărirea datoriilor din cauza introducerii unor penalități de întârziere de la 5 la 15%, ceea ce conduce, după un calcul simplu, la dublarea unei datorii pe o perioadă de un an, ceea ce încalcă atât principiul simetriei în relația stat–firmă, dar și Programul de guvernare și declarațiile privitoare la susținerea și dezvoltarea mediului de afaceri.
La final, am câteva întrebări pentru domnul ministru:
1. Dacă vor scădea și, dacă da, cu cât pensiile militare prin aplicarea proiectului de lege al Guvernului?
2. Câți pensionari din sistemul de apărare, ordine publică și siguranță națională au pensii sub 2.900 de lei?
3. Care a fost atitudinea dumneavoastră în timpul ședinței de guvern în care s-a avizat proiectul de lege pentru a fi trimis Parlamentului?
4. De ce aveți o poziție oscilantă în materia susținerii pensiilor militare, când aveați, prin susținătorii dumneavoastră din Parlament, posibilitatea aprobării în Parlament a amendamentului propus de PSD de scoatere a pensiilor ocupaționale din proiectul de lege?
Asta să fie demagogia? Probabil că a dumneavoastră.
Neacceptarea dialogului constructiv, blocarea economiei prin lipsa oricăror măsuri generatoare de venituri și locuri de muncă, blocarea propunerilor făcute de PSD, inclusiv aceea privind impozitarea diferențiată a pensiilor foarte mari, ne determină astăzi să-i facem un bine domnului ministru Gabriel Oprea și să-l eliberăm din situația incomodă în care se află, aceea de a fi în contradicție cu ceilalți miniștri și, în curând, sperăm să eliberăm întregul Guvern.
Vă mulțumesc pentru atenție.
Și acesta nu a fost singurul semnal. Astfel, avem legea inițiată de Guvern, Legea nr. 329/2009, cea cu privire la sistemul de cumul al pensiilor cu salariul, care interzice militarilor acest cumul.
La acestea se adaugă și Legea salarizării unitare, Legea nr. 330/2009, care, prin capitolul privitor la sporuri, pe care le limitează la 30%, îi va afecta, de asemenea, pe militari.
Sigur, la acest moment al dezbaterilor noastre ne putem întreba de ce o moțiune pentru o singură categorie de pensionari, când, de fapt, sunt afectați toți, fie că este vorba de sistemul general de pensii sau de pensiile ocupaționale ale magistraților, diplomaților, piloților și ale altora.
Explicația este foarte simplă, stimați colegi. Militarii sunt singurii funcționari publici cu statut special care nu au dreptul de a se asocia pentru a acționa în vederea apărării intereselor lor. Pentru ei trebuie să vorbească altcineva și acest lucru doresc să-l fac și eu astăzi.
Spun aceasta pentru că în perioada care a precedat adoptarea legii, aducerea ei în plenul Senatului, am avut audieri și consultări cu conducerea Ministerului Apărării Naționale, a Ministerului Administrației și Internelor, a Serviciului de Informații Externe, a Serviciului Român de Informații, a Serviciului de Telecomunicații Speciale, a Serviciului pentru Protecție și Pază și a tuturor celorlalte servicii și instituții care fac parte din sistemul de apărare, ordine publică și siguranță națională, dar, la toate acestea, am adăugat și consultările pe care le-am avut cu asociațiile și cu sindicatele militarilor în rezervă sau în retragere.
Din aceste discuții a rezultat foarte clar că în toate țările membre ale NATO și ale Uniunii Europene militarii au sisteme ocupaționale de pensionare și că trecerea la sistemul unic de pensii ar necesita, pe de o parte, un volum
foarte mare de muncă – unii chiar estimau 20 de ani pentru recalcularea pensiilor militare –, ar conduce, pe termen foarte scurt, la reducerea pensiilor militare, dar mai ales în perspectivă, în cazul în care actualele corelări între punctul de pensie la 45% din venitul brut pe economie nu vor fi adoptate.
În plus, cu toții au subliniat – și ne-am însușit acest punct de vedere – impactul acestei legi asupra carierei militare, în special asupra angajamentului militarilor, în virtutea jurământului lor, care implică foarte multe sacrificii și restrângeri – și subliniez –, singura categorie de funcționari în care jurământul implică inclusiv sacrificiul suprem pentru realizarea obligațiilor care le revin.
În Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională am propus renunțarea la desființarea sistemelor de pensii ocupaționale pentru cei care lucrează în domeniul apărării, ordinii publice și siguranței naționale tocmai pornind de la discuțiile pe care le-am avut cu toți cei pe care vi i-am menționat mai devreme.
Din păcate, această soluție nu a fost acceptată nici în comisia noastră și nici în cadrul Comisiei pentru muncă, familie și protecție socială.
Conștienți, cel puțin la nivelul nostru, de riscul pe care o asemenea decizie îl poate avea asupra siguranței naționale, am preluat, ca o formulă de compromis, propunerea grupului de lucru, care a fost format din specialiști din toate instituțiile din domeniul apărării, ordinii publice și siguranței naționale, care prevedea, în realitate, un sistem de tranziție, împins pe undeva până la nivelul anului 2025, prin care se diminuau reducerile imediate de pensii pe baza aplicării unor coeficienți de majorare a punctului de pensie, astfel cum el urma să fie calculat.
Folosesc acest prilej pentru a-i spune din nou, colegial, domnului președinte Rădulescu că principiul contributivității este bun. Într-adevăr, este unul dintre principiile fundamentale ale noului sistem de pensii. Militarii însă nu au carte de muncă, nu contribuie nici ei, nici instituția care îi angajează la bugetul asigurărilor sociale și, chiar în cazul în care se va trece la sistemul comun de pensii, se va crea un punct de pensie virtual pentru militari, pornind de la solda de funcție, solda de grad pe care o au.
Scopul intervenției mele de astăzi, care sper să fie scurtă, este foarte simplu, sigur, de a anunța sprijinul Grupului parlamentar al PNL pentru această moțiune, dar, mai ales, și v-o spun cu toată seriozitatea, de a trage un semnal de alarmă că nu este prea târziu pentru a adopta o soluție, chiar de compromis, care să răspundă măcar parțial la problemele cu care se confruntă militarii și, mai ales, o propunere, la care m-am și referit, care să nu afecteze grav capacitatea Guvernului României de a-și respecta angajamentele față de propriii cetățeni, dar și față de NATO și Uniunea Europeană. Pentru o asemenea soluție se poate conta pe sprijinul liberalilor.
Vă mulțumesc.
Cred că nu trebuie să uităm că și România dorește să se alinieze reglementărilor din Uniunea Europeană. Cred că și dumneavoastră doriți – eu cel puțin doresc – ca pensionarii să aibă parte de o lege corectă și echitabilă, care să permită traiul și după perioada activă în muncă.
Proiectul de lege tratează sistemul de contribuții, pensiile pentru limită de vârstă, pensiile anticipate, pensiile de invaliditate și pensiile de urmaș fără să integreze însă sistemele de pensii speciale. Așa este, fapt pentru care dorim să introducem pensiile ocupaționale, despre care am amintit mai înainte.
Cred că dezbaterile din plenul Senatului vor lămuri divergențele apărute pe parcurs și se va adopta Legea sistemului unitar de pensii din România pentru o perioadă dificilă, pentru o perioadă a solidarității, fără să umilim pensionarii și militarii români, o lege similară cu cea din toate țările europene civilizate.
Uniunea Democrată Maghiară din România nu susține această moțiune simplă.
Mulțumesc.
Eu cred că semnalul pe care îl vom da de aici, din Senat, va conta dincolo de limitele unei decizii sau ale unui act normativ, va reprezenta un semnal în forma în care politicianul știe să valorizeze munca și respectul pentru demnitate și onoare. În mod natural, dezbaterile vor fi foarte complicate și, atunci, vă invit, într-adevăr, să veniți să participați și, prin ceea ce veți simți în sală, să înțelegeți în ce măsură politicul servește unui anume gen de scop.
Astăzi, discutăm mandatul domnului ministru Oprea, discutăm niște lucruri care, repet, nu aduc o valoare în ceea ce privește situația în sine. Este o dezbatere politică ce ne umple timpul. Vă asigur, totodată, că există suficientă seriozitate și demnitate. Vă asigur, totodată, că există suficientă aplicare din partea tuturor celor din Parlament pentru ca o situație specială și dificilă prin care trece țara – cheltuieli bugetare foarte mari, aspecte de administrare a banului public care nu au fost suficient clarificate și față de care nu a existat, cum spunem noi, la stânga, o egalitate de șanse și o justiție socială corespunzătoare în ultimii ani –, acum, în situații de criză, să-și găsească o rezolvare.
Este vorba despre un efort comun, nu de un sacrificiu comun. Este vorba de un efort comun de a înțelege raționalitatea și importanța momentului. Vă rog pe dumneavoastră să percepeți dezbaterile pe fond în legătură cu această lege la justa lor intensitate și la justa lor importanță.
Nu se va pune problema și nimeni nu va dori ca prin mijloace artificiale sau arbitrare să scadă pensiile tuturor pensionarilor din România. Nu vreau să fac politicianism și să întreb care variantă ar fi mai interesantă: recalcularea pensiilor așa cum propune Guvernul sau o impozitare până la 90%, cum propune opoziția. Din punctul dumneavoastră, efectele ar fi, poate, egal dramatice.
Nu așa simplist se poate pune problema, ci pur și simplu înțelegând exact în ce măsură niște oameni au muncit pentru această țară și au fost alături de ea la greu. Mulți dintre dumneavoastră v-ați sacrificat destinele de la bun început, înțelegând ce înseamnă o astfel de meserie, o astfel de funcție. Nu este normal ca printr-o simplă disfuncție politicianistă să fie rezolvate sau neînțelese.
Or, din acest punct de vedere, repet, nu astăzi, nu aici, nu pe această dispută, cine este supărat pe cine, cine este mai activ în vorbe grele decât altcineva, se rezolvă problema dumneavoastră. Astăzi veți asista la o discuție într-un parlament, astăzi nu veți primi răspunsuri la întrebările pe care le aveți, dar nu este nimic, așa este normal, așa funcționează democrația și este bine ca atunci când o astfel de polemică funcționează să fim atenți ca lucrurile esențiale să nu ne scape.
Vă asigur că, în acest moment, dezbaterile în ceea ce privește Legea pensiilor, apoi asupra Legii salarizării, vor reprezenta și vor genera, din punctul de vedere al Grupului parlamentar al senatorilor independenți, din punctul de vedere al ministrului apărării naționale, un reper de atitudine demnă, un reper de atitudine onorantă.
Priviți dincolo de vorbele politicienilor, priviți la esența acestor fapte!
Ministrul apărării naționale, împreună cu câțiva dintre noi, s-a consultat cu reprezentanții asociațiilor veteranilor. Pe mulți dintre dumneavoastră vă văd în sală și puteți confirma acest lucru. Rezultatul acestor consultări a format obiectul unor amendamente care au fost aprobate în Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională. Lucrurile merg înainte.
Pe de altă parte, există și așteptarea Guvernului ca o lege extrem de complicată să fie analizată dintr-o perspectivă constructivă, nu demagogică, și acest lucru trebuie înțeles. Ne revine obligația să păstrăm raportul și logica unei astfel de relații.
Evident, Grupului parlamentar al senatorilor independenți va vota împotriva acestei moțiuni.
Vă mulțumesc foarte mult.
Instituția militară este prima instituție a statului român care a făcut cu adevărat o reformă reală, obiectiv pentru care în alte domenii abia acum se fac pregătirile necesare, dacă se fac.
Armata s-a aplecat, cu disciplină și seriozitate, la prevederile Tratatului de la Viena cu privire la reducerea armamentelor și efectivelor, astfel că, din 1996 până în 2006, a redus efectivele cu peste 200.000 de posturi, reprezentând peste 60% față de efectivele din 1989. Foarte mulți militari,
chiar și cei cu vârsta în jur de 40 de ani, au fost nevoiți să iasă din sistem, cu speranța că statul român îi va ajuta, printr-o legislație stimulativă, să-și găsească o slujbă. Acum legea le întoarce spatele.”
Până în prezent, România nu a nesocotit faptul că în toate statele europene dreptul la pensie de serviciu îl au toate forțele de apărare a ordinii publice – armata, poliția și serviciile speciale – și ar fi singura țară din Europa care introduce armata în sistemul public de pensii. De fapt, așa spun rezerviștii, este incorect să spunem că armata are pensionari, ea are cadre în rezervă, care, la îndeplinirea condițiilor prevăzute în statutul cadrelor militare, sunt trecute în rezervă, dar au obligații. Ele se prezintă la centrele militare, unde primesc livretul militar și un ordin de chemare, pe care sunt menționate unitățile și termenele la care trebuie să se prezinte, în situații speciale, pentru a fi activați, dacă este nevoie.
Domnule ministru,
Așa gândesc rezerviștii din România în mandatul dumneavoastră, înainte să știe dacă mâine își vor putea păstra demnitatea de a asigura condiții de trai civilizate pentru ei și pentru familiile lor.
Prin intermediul parlamentarilor, pentru că nu sunt singurul care a primit un memoriu de acest fel, Sindicatul cadrelor militare disponibilizate a solicitat ferm Guvernului dezbatere publică la Proiectul legii unice a pensiilor, o dezbatere adevărată, cu militarii în rezervă, în retragere și cu cei activi din structurile de apărare, ordine publică și siguranță națională. Aceasta ar fi trebuit să fie organizată sub patronajul unei instituții ce se bucură de o încredere deplină din partea ambelor părți.
Cu alte cuvinte, ascultați ce spun cadrele militare și puneți interesele lor mai presus de conjuncturile politice de moment sau de comenzile pe care le primiți, iar dacă în urma protestelor care vin din toată țara veți înțelege că trebuie să părăsiți cu demnitate măcar acum acest minister și să lăsați succesorilor dumneavoastră următoarea moștenire: militarii sunt mai importanți decât puterea politică, de orice culoare ar fi ea.
Vă mulțumesc.
Recalcularea pensiilor militare în plată intră în contradicție cu principiul contributivității, prevăzut în proiectul de lege, conform căruia „fondurile de asigurări sociale se constituie pe baza contribuțiilor datorate de persoanele fizice și juridice participante la sistemul public de pensii, drepturile de asigurări sociale cuvenindu-se în temeiul contribuțiilor de asigurări sociale plătite”.
În consecință, militarul nu este, în înțelesul art. 3 alin. (1) din proiectul de lege, nici asigurat în sistemul public de pensii, persoană fizică pentru care angajatorul este obligat să rețină și să plătească contribuția individuală de asigurări sociale, nici contribuabil persoană fizică sau juridică care plătește contribuții de asigurări sociale sistemului public de pensii. La trecerea în rezervă, așa-numita pensie ar trebui denumită altfel, așa cum s-a mai spus, de exemplu „solda rezervistului”.
Oriunde în lume un militar primește soldă, de aici noțiunea de soldat, nu un salariu negociat cu sindicatele, iar la trecerea în rezervă primește o pensie, rentă, ambele de la bugetul de stat, nu de la bugetul asigurărilor sociale.
Actualul sistem al pensiilor militare de stat este un sistem ocupațional, ca în majoritatea țărilor membre NATO, ce se încadrează în pilonul II privind schemele ocupaționale profesionale, guvernate de Directiva 86, modificată de Directiva 97. Metodologia specifică de calcul al pensiei nu se bazează pe principiul contributivității, acesta nefiind adecvat armatei, cu structură ierarhică și privațiuni specifice profesiei militare.
Armata a avut întotdeauna pensie de serviciu, drept ce nu a fost abrogat la apariția Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, când legiuitorul a avut în vedere specificul acestei categorii. Pensiile militare sunt calculate în procent de 60% din media soldei lunare de bază a ultimelor șase luni și nu includ niciun spor, aceasta reprezentând contribuția statului la siguranța
sa. Ostașul este sub jurământ față de patrie și acest jurământ încetează odată cu plecarea oșteanului în eternitate.
România, până în prezent, nu a nesocotit faptul că, în toate statele europene, dreptul la pensia de serviciu îl au toate forțele de apărare a ordinii publice – armata, poliția și serviciile speciale – și ar fi singura țară din Europa care introduce armata în sistemul public de pensii.
Mare parte dintre pensionarii militari au avut soțiile casnice din cauza faptului că au fost nevoiți să se mute, de-a lungul carierei, în 10–12 garnizoane, lucru care nu se întâmplă cu reprezentanții altor profesii, și acum toată familia lor trăiește dintr-o singură pensie. A amputa aceste pensii echivalează cu declanșarea multor tragedii, după o viață de muncă și renunțări, în slujba drapelului și a României.
## Domnilor guvernanți,
Sistemul de calcul al pensiilor militare prezintă particularități distincte conceptual față de cel al pensiilor civile și este reglementat prin lege ocupațională separată în Germania, Marea Britanie, SUA, Turcia, Coreea de Sud, Israel, Egipt, Japonia, Cehia și Polonia sau printr-un capitol total independent, cuprins formal într-o singură lege, împreună cu cel al pensiilor civile, dar cu prevederi aparte pentru militari, în Franța, Italia, Grecia, Portugalia și Austria.
Baza de calcul a pensiilor militare se stabilește în funcție de valoarea soldei din ultima lună de activitate în Germania, Marea Britanie, Turcia, Italia, Grecia, Austria, Japonia, Coreea de Sud și Israel sau media soldelor pe ultimele trei sau șase luni în Franța și Egipt, de vechimea integrală în armată, în majoritatea țărilor 30 de ani, Japonia, 20 de ani, Israel, 25 de ani, și de vârsta standard de pensionare.
Pentru stabilirea pensiei, bazei de calcul rezultate i se aplică un procent cuprins între 75 și 80%. În România, acest procent este de 60% din solda de bază, fără sporuri. Pensia militară medie este de 1.400 de lei, adică 340 de euro, în comparație cu 3.400 de euro cât este cuantumul acesteia în țările la care ne raportăm.
## Domnule ministru,
Aceste date au fost culese de reprezentanții Sindicatului cadrelor militare disponibilizate. Domniile Lor mi-au solicitat să vă transmit că, dacă până mai ieri se simțeau umiliți și batjocoriți, acum se simt și trădați, iar atitudinea Domniei Voastre pare plină de firesc și nu face deloc notă discordantă de peisajul general. De ce, atunci, domnule ministru, în acțiunile și discursurile Domniei Voastre îl invocați frecvent pe Bunul Dumnezeu?
Cadrele militare disponibilizate m-au mai rugat să vă reamintesc faptul că dumneavoastră cunoașteți foarte bine că militarii adevărați iubesc onoarea și demnitatea, care valorează mai mult decât funcția de ministru.
În fine, militarii mai vor să vă reamintească mai ales faptul că armata este începutul și sfârșitul unui neam, armata este chiar neamul însuși și, în încheiere, pensionarii militari onești ai acestei țări doresc să aflați că nu vor să voteze sau să intre în partidul dumneavoastră, partidul independenților dependenți de puterea lui Traian Băsescu, un partid care a votat deja scăderea nivelului pensiilor militarilor.
Mulțumesc.
Pentru oricine a citit textul moțiunii, justificarea acestui demers este, evident, ridicolă. Ați reușit performanța de a depune o moțiune simplă înainte ca Legea pensiilor să fie adoptată, neștiind deci care este forma în care legea va fi adoptată, dar amendând cu mânie unele declarații așa-zis ambigue. Cu alte cuvinte, respectarea unor principii declarate clar și ferm de către ministrul apărării naționale, inclusiv în fața dumneavoastră, ar fi o dovadă de inconsecvență. După cum acționați, văd că nu acceptați în niciun fel consecvența, respectarea unor principii și apărarea interesului național. La fel ați făcut și în 2009, când v-ați încolonat în spatele unui individ care, bineînțeles, beneficiază de prezumția de nevinovăție, și a altor interese, în loc să acționați așa cum cerea interesul național. Timpul a demonstrat că ați greșit flagrant. Din nefericire, alegeți să persistați în greșeală, în loc să învățați.
Nu vă bănuiesc, stimați colegi din PSD, că aveți un atașament puternic față de valorile democrației. Cu toate
acestea, este regretabil că tânărul Ponta afișează aceeași frică de competiția democratică și dreaptă ca și Ion Iliescu.
Moțiunea de față nu aduce în discuție problemele adevărate ale pensionarilor și ale militarilor, este expresia frustrărilor unui președinte de partid pe cale să-și scufunde corabia. În PSD s-a instaurat panica, consideră că subminarea competiției democratice îi va readuce înapoi, pe linia de plutire. În această logică, au trecut la presiuni și la vendetă.
Vă asigur, stimați colegi, că vom răspunde cu determinare și cu mijloace profund democratice la aceste tipuri de comportament.
Moțiunea simplă nu are nicio justificare reală și nu trebuie votată. În Senatul României avem lucruri mult mai utile de făcut decât să pansăm orgoliul politic și să combatem temerile politice ale tânărului Victor Ponta.
În ceea ce privește situația din armată, sunt convins că militarii cunosc eforturile pe care ministrul apărării naționale și Guvernul le-au depus pentru identificarea unor soluții serioase.
De asemenea, îi asigur pe militari că Grupul senatorilor progresiști va susține acele amendamente menite să protejeze drepturile celor ce au servit sub drapelul României. Este o problemă de interes național și vom avea grijă ca militarii să nu-și piardă drepturile.
Onorați reprezentanți ai pensionarilor militari,
În numele senatorilor independenți progresiști, vreau să mulțumesc pentru faptul că v-ați dedicat întreaga viață apărării țării noastre și a valorilor neamului românesc. Munca în armată înseamnă forță, înseamnă profesionalism, înseamnă respect, iar noi, senatorii independenți, înțelegem acest lucru. În numele meu și al colegilor din Grupul senatorial, vă asigur de respectul și sprijinul nostru necondiționat. Cu toată onestitatea, vă rog să aveți încredere în ministrul dumneavoastră, a cărui misiune este să vă apere interesele și să vă asigure un trai decent, așa cum meritați atât dumneavoastră, cadrele în rezervă, cât și militarii activi, care, în prezent, poartă, cu onoare și demnitate, haina militară. Nimeni nu vă poate apăra interesele mai bine decât camaradul și ministrul dumneavoastră Gabriel Oprea.
Domnule ministru,
Grupul parlamentar al senatorilor independenți vă sprijină în acest demers, motiv pentru care nu susținem moțiunea depusă de către colegii din PSD. Știm că nu aveți o misiune ușoară, ci din contră, dar suntem dispuși să luptăm alături de dumneavoastră pentru îndeplinirea ei.
Vă mulțumesc.
În data de 23 martie, mi-ați transmis un răspuns prin care îmi comunicați două aspecte deosebit de importante. Primul – vă citez: „Prin dobândirea calității de stat membru al Uniunii Europene, România și-a asumat, de la data de 1 ianuarie 2007, obligația de a transpune acquis-ul comunitar inclusiv în ceea ce privește sistemul pensiilor militare de stat.
Ca urmare a consultărilor bilaterale desfășurate între experții Comisiei Europene și reprezentații instituțiilor române care se încadrează în sistemele de pensii ocupaționale, a rezultat caracterul imperativ al modificării legislației incidente.
Astfel, a fost emisă Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 77/2007 pentru modificarea și completarea Legii nr. 164/2001 privind pensiile militare de stat, precum și pentru modificarea Legii nr. 80/1995 privind Statutul cadrelor militare, aprobată prin Legea nr. 14/2008.
În majoritatea statelor membre NATO și UE, cât și în alte state, principiile și metodologia privind stabilirea pensiilor militare prezintă particularități distincte față de cele ale pensiilor din sistemul public, fiind reglementate prin legi separate sau printr-un capitol independent cuprins formal într-o singură lege, împreună cu pensiile civile.”
Prin acest răspuns, rezultă că România s-a conformat atât actului comunitar, cât și legislației nord-atlantice.
Vă citez, din nou.
„La solicitarea Ministerului Muncii, Familiei și Protecției Sociale, prin programul asigurat de Casa Națională de Pensii și alte Drepturi de Asigurări Sociale, au fost efectuate simulări pentru determinarea cuantumului pensiei în cazul aplicării metodei de calcul al pensiilor conform noilor legi.
Pentru toate situațiile care au fost analizate, cuantumul pensiilor obținut prin aplicarea prevederilor Proiectului de lege privind sistemul unitar de pensii publice a fost mai mic, cu un procentaj cuprins între 19 și 69, față de cuantumul pensiilor stabilit conform actualei legislații.
În consecință, apreciez că vor fi afectate toate pensiile aflate în plată, cât și cele ce urmează a fi stabilite după intrarea în vigoare a noii legi”.
După ce a devenit public răspunsul la această interpelare, ministrul muncii și protecției sociale, domnul Mihai Șeitan, purtătorul de cuvânt al Guvernului, doamna Ioana Muntean, și, inclusiv, premierul Emil Boc au catalogat informația potrivit căreia pensiile militarilor ar putea scădea cu până la 69% drept o dezinformare nefondată sau o concluzie falsă, până ce acest răspuns a ajuns pe ecranele televiziunilor, după care au declarat că simulările au arătat că majoritatea pensiilor militarilor nu vor scădea, în această situație putând ajunge doar persoanele care au pensii mai mari de 3.000 de lei, însă în niciun caz diminuarea nu poate fi de 69%.
În aceeași zi, după aceste declarații, Ministerul Apărării Naționale a precizat printr-un comunicat că „ministrul apărării naționale Gabriel Oprea”, citez, „nu a propus și nu va susține niciodată diminuarea pensiilor militare, ci face demersuri pentru identificarea modalităților în vederea menținerii drepturilor pensionarilor militari și după adoptarea noii legi”.
După două zile, conform unui comunicat remis presei de sindicatul militarilor, în cursul unei întâlniri pe care a avut-o în ziua respectivă, la complexul militar „Haiducul”, cu conducerile tuturor structurilor asociative ale militarilor în rezervă și în retragere, prin întregul sistem național de apărare, ministrul apărării naționale a reafirmat faptul că, dacă actualul proiect de lege va trece neamendat în favoarea tuturor categoriilor de militari, își va da demisia.
În data de 19 aprilie anul curent, uzând demagogic de jurământul militar, ați făcut următoarele afirmații în aula Senatului, în fața noastră.
Voi cita trei paragrafe, care vă aparțin.
Primul, „Jur credință patriei mele România, jur să-mi apăr țara cu prețul vieții, jur să respect Constituția, legile țării și regulamentele militare. Așa să-mi ajute Dumnezeu!”.
Domnule președinte,
Domnilor senatori,
## Stimați colegi,
Acesta este jurământul militar și acesta este punctul de plecare al oricărei dezbateri referitoare la salariile, pensiile și drepturile celor care fac parte din Armata Română.
## Al doilea paragraf:
„Susțin această lege, dar, în egală măsură, susțin îmbunătățirea ei prin amendamentele menite să asigure recompensarea justă a cadrelor militare și a tuturor pensionarilor din sistemul de siguranță națională: Poliție, Jandarmerie, SRI, SIE și SPP.
Pentru armată, o lege strâmbă este mai grea decât un război drept. Prin urmare, nu pot fi de acord cu nicio măsură care duce la scăderea pensiilor militarilor și ale celor din sistemul de siguranță națională.”
Al treilea paragraf:
„Poate că ar fi fost mai comod pentru mine să închid ochii și să las ca această lege să-și urmeze cursul în forma care a venit de la Guvern, dar, înainte de a fi om politic, am fost educat de Armata Română să am o datorie de onoare față de camarazii mei.
Vreau să spun, în fața dumneavoastră și în fața întregii opinii publice, că-mi voi duce până la capăt această datorie.
Îi voi apăra pe militari, indiferent de consecințele politice, și voi lupta cu toate forțele pentru ca toți cei din sistemul de apărare să aibă în societatea noastră statutul pe care-l merită.” Ce ați făcut, concret, dincolo de aceste vorbe sforăitoare, domnule ministru al apărării naționale, pentru îndeplinirea jurământului și angajamentului luat în fața Senatului?
În ședința Guvernului Boc în care a fost adoptat Proiectul legii privind sistemul unitar de pensii publice, ați votat pentru, pocnind din călcâie, fără să obiectați și fără să vă deziceți de prevederile privind pensiile militare.
În Comisia pentru muncă, familie și protecție socială din Senatul României, subalternii dumneavoastră politici nu numai că nu au venit cu amendamente favorabile militarilor pensionari, dar au votat împotriva amendamentelor propuse în favoarea acestora de senatorii PSD, iar, culmea ipocriziei, în ședința de plen a Senatului de săptămâna trecută, respectiv de miercuri, 28 aprilie, senatorii independenți au votat, din nou, împotriva amendamentelor propuse de PSD în favoarea militarilor pensionari.
Inclusiv astăzi, domnule ministru, în alocuțiunea pe care ați rostit-o în fața noastră, nu ați spus clar și răspicat că veți vota, ca parlamentar, amendamentele în favoarea pensionarilor militari.
De aceea, în acest sens, vă solicit să ne prezentați, acum și aici, amendamentele formulate de senatorii independenți.
Este o distanță prea mare între vorbe și fapte, domnule ministru.
Opriți-vă, domnule Oprea! Dați jos minciuna și demagogia din pod! Ridicați mâinile și demisionați! Plecați la timp, întrucât nu numai militarii în rezervă și în retragere sunt nemulțumiți, ci și militarii activi mocnesc în cazărmi la gândul că, după privațiunile și sacrificiul vieții de militar, nu vor avea parte de o bătrânețe demnă, decentă și liniștită! Întoarceți-vă la dreapta, domnule Oprea, de unde primiți comenzile politice fără crâcnire!
Stimați colegi,
Opriți astăzi, prin votul în favoarea moțiunii, umilirea pensionarilor și militarilor români!
Vă mulțumesc.
Nu m-am abătut niciodată de la principiile unui militar și nici nu voi face acest lucru, indiferent de riscuri, și veți vedea.
M-am format ca om în școala militară și am depus un jurământ militar. Pentru oricine este limpede că m-am luptat pentru ca pensiile militarilor, jandarmilor, polițiștilor, pompierilor, ale tuturor celor din sistemul de siguranță națională să fie corecte și să nu scadă, ca să fie clar. La fel de clar este însă și obiectivul acestei moțiuni: este o tentativă josnică de a muta bătălia politică pe terenul instituțiilor fundamentale ale statului român.
Cei care au inițiat această moțiune se frământă nu pentru soarta militarilor români, ci pentru soarta clienților politici.
PSD-ul are o problemă, și aceasta e clară, se cheamă Gabriel Oprea și Uniunea Națională pentru Progresul României, pentru că noul partid, așa cum am spus, va sparge monopolul PSD-ului și va curma supremația socialdemocraților pe zona stângii românești.
Vă mărturisesc încă o dată că am o mare bucurie, sunt mândru că am reușit să aduc în fața opiniei publice greutățile celor din Armata Română. Chiar și cu prețul acestei moțiuni, un lucru s-a câștigat, militarii nu mai sunt priviți drept cantitate neglijabilă a societății noastre. După ani de zile de când armata a fost complet uitată de guvernanți, de jurnaliști, de opinia publică, soarta militarilor români revine în actualitate.
Din fericire pentru această țară, tot mai mulți parlamentari vor binele militarilor, se preocupă de soarta lor. Unii o fac doar din vorbe, și nu-i condamn, dar alții susțin vorbele cu faptele, și este cel mai bine.
Cert este că tot mai mulți senatori și deputați aleg să urmeze interesul național, iar dumneavoastră, domnilor, care nu aveți nimic sfânt și nu credeți în nimic, rămâneți tot mai puțini.
Așa să ne ajute Dumnezeu!
De aceea, în dezbaterile pe care le avem la Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale și în cadrul Guvernului, în general, pe aceste teme, partenerii sociali solicită ca aceste modificări să fie făcute – dacă-mi permiteți expresia – „la pachet”.
Este motivul pentru care – nu neapărat din cauze de esență, dar pentru faptul că unele propuneri din acest text nu răspund structurilor de care vă vorbeam și care ar trebui să se regăsească în oglindă – Guvernul nu susține acest proiect de act normativ.
Vă mulțumesc foarte mult, domnule președinte.