Mihai Ioan Lasca

Reexaminarea, la cererea Președintelui României, a Legii privind modificarea și completarea Legii nr. 73/1993 pentru înființarea , organizarea și funcționarea Consiliului Legislativ (PL-x 36/2023/2024; rămasă pentru votul final)

340 cuvinte

Analiza discursului

Populism: 2 · marcant5 marcheri
Anti-pluralism: 1 · moderat1 marcheri
DQI: nivel 1 · justificare inferioară
Voce: voce proprie

Codat de flash-lite. Metodologie

Discurs

Ce fel de garanții de securitate oferă România Ucrainei, stat aflat în stare de război?

Care mai este rolul Parlamentului dacă noi, aleșii poporului, nu suntem consultați în decizii atât de importante privind siguranța națională*?

Dragi români,

Încă de la începutul intervenției militare a Rusiei în Ucraina, România s-a pus la dispoziția Guvernului de la Kiev, cu orice preț, cu orice risc, chiar cu cel al atragerii în conflict.

Ne-am golit bugetul, ne-am sărăcit populația și am amanetat viitorul copiilor noștri1 2, acumulând datorii cu dobânzi imense, pentru a susține un război care nu este al nostru.

În contextul ședinței

*

Președintele României, Iohannis, a fost preocupat în ultimii ani doar de găsirea unui post în structurile nord-atlantice. Interesele românilor nu au fost niciodată o preocupare pentru el.*

Din slugărnicia acestui președinte, care este interesat doar să se pună bine cu stăpânii de la Bruxelles1 2, aflăm acum că se negociază statutul de garant de securitate al Ucrainei.

Dar nu am aflat de la conducerea României. Am aflat de la purtătorii de cuvânt ai Kievului.

Tot de la Kiev am aflat în ce domenii ar urma să funcționeze respectivele garanții: sprijin specific pentru apărare, dezvoltarea complexului militaro-industrial, formarea de unități militare ucrainene în străinătate, adică în România, schimb de informații, sprijin pentru stabilitatea financiară, sprijin pentru dezvoltarea și pentru refacerea economiei ucrainene – atenție, nu a României, ci a Ucrainei!

Românii nu își mai pot permite, în 2024, an electoral, să voteze aceeași alianță PNL-PSD.* Românii nu mai pot să își permită să voteze partidele *USR-UDMR, care sunt dictatorii medicali din pandemie1 2, care au șantajat românii să se vaccineze cu seruri declarate de însuși producătorul lor ca fiind experimentale și care provoacă grave efecte.

Românii nu mai trebuie să voteze o alianță politică PNL-PSD, care în anul 2023 a plătit 25 de milioane de euro pentru a li se face propagandă* și pentru a fi puși într-o lumină cât mai bună în fața electoratului deja dezorientat.

În 2024, an decisiv, *românii trebuie să iasă masiv la vot și să voteze partide cu adevărat patriotice și naționaliste.1 2

Voce

voce proprie

Marker

Cadru

Justificarea se concentrează exclusiv pe interesul național definit îngust, în opoziție cu actori externi.

„Interesele românilor nu au fost niciodată o preocupare pentru el.”

În context ↑

Calitate deliberativărespect față de grupuri· 0

Vocevoce proprieMarkerCadru

Etichetare denigratoare („dictatorii medicali”) aplicată unor grupuri politice.

„USR-UDMR, care sunt dictatorii medicali din pandemie”

În context ↑

Calitate deliberativărespect față de cereri· 0

Vocevoce proprieMarkerCadru

Respingerea cererilor și acțiunilor guvernamentale prin atac la persoană și termeni peiorativi.

„Din slugărnicia acestui președinte, care este interesat doar să se pună bine cu stăpânii de la Bruxelles”

În context ↑

Calitate deliberativărespect față de contraargumente· 0

Vocevoce proprieMarkerCadru

Vorbitorul ignoră argumentele opoziției, concentrându-se pe acuzații de propagandă.

„Românii nu mai trebuie să voteze o alianță politică PNL-PSD, care în anul 2023 a plătit 25 de milioane de euro pentru a li se face propagandă”

În context ↑

Calitate deliberativăpolitică constructivă· positional

Vocevoce proprieMarkerCadru

Discursul este pur pozițional, îndemnând la vot fără a oferi alternative de politică publică.

„românii trebuie să iasă masiv la vot și să voteze partide cu adevărat patriotice și naționaliste.”

În context ↑