Daniel-Florin Ghiță

762 cuvinte

Analiza discursului

Populism: 2 · marcant5 marcheri
Anti-pluralism: 1 · moderat2 marcheri
DQI: nivel 2 · justificare calificată
Voce: voce proprie

Codat de flash-lite. Metodologie

Discurs

„Ce mai fac serviciile de informații?”

Serviciile de informații și de siguranță națională sunt înființate de statul român pentru ca, alături de forțele armate, să protejeze și să garanteze suveranitatea, independența și unitatea statului, integritatea teritorială a țării și democrația constituțională*. Toate serviciile de informații și de securitate națională – Serviciul Român de Informații, Serviciul de Informații Externe, Serviciul de Protecție și Pază, Serviciul de Telecomunicații Speciale, Direcția Generală de Protecție

Internă din Ministerul Afacerilor Interne – sunt organizate prin lege și au atribuții foarte clare, iar statul român le pune la dispoziție resurse financiare consistente, pentru ca aceste servicii să își poată îndeplini atribuțiile legale.

Potrivit legilor de organizare și funcționare, activitatea acestor servicii este supusă controlului parlamentar, pentru ca deputații și senatorii, aflați în serviciul poporului, să se asigure că serviciile de informații și siguranță națională își îndeplinesc menirea de a proteja statul român, valorile și interesele poporului român. Dar situația în care se găsește țara de 30 de ani de democrație constituțională – cu industria națională complet distrusă, cu toate resursele naturale exploatate de companii străine*

În contextul ședinței

, cu o datorie externă uriașă, cu șubrezirea partidelor naționale și apariția unor partide care în mod vădit nu exprimă voința românească, cu distrugerea carierelor unor oameni politici români și

preluarea unor importante funcții de conducere în țară de impostori ori persoane cu puține legături cu poporul român*

– face legitime astfel de întrebări:

Unde au fost aceste servicii când s-au întâmplat toate aceste lucruri?

Mai lucrează aceste servicii pentru poporul român?

O enumerare succintă a unor aspecte din activitatea serviciilor de siguranță națională din ultimii 16 ani ne oferă o imagine dramatică. Scandalurile în care a fost implicat Serviciul Român de Informații, de la promovarea unui tânăr ofițer lipsit de experiență în cea mai importantă funcție din serviciu și până la înlăturarea sa din serviciu – dezvăluirea interesului pentru legăturile cu Securitatea ale unor judecători de la Curtea Constituțională, farsa cu ziariștii răpiți în Irak, celebra întâlnire din sufragerie a unor înalți responsabili ai statului român în seara alegerilor prezidențiale din 2009, controlul informativ al urmăririi penale, prin protocoalele secrete cu parchetele* – au arătat că Serviciul Român de Informații și-a uitat menirea pentru care a fost înființat și pentru care primește sume exorbitante din banii publici. În loc să lupte pentru protejarea valorilor fundamentale ale poporului român, a resurselor naturale, a pădurilor și a demnității naționale, *SRI se implică în constituirea de partide politice1 2, în subminarea activității altora, în sprijinirea unor politicieni și distrugerea carierei altora*, ceea ce face ca astăzi poporul, când vede cine îl conduce, să se întrebe: unde sunt românii?*

De asemenea, Serviciul de Protecție și Pază a fost acuzat în dese rânduri, uneori întemeiat, că desfășoară activități de poliție politică. Acest lucru coincide cu situația fără precedent în Europa ca un director de serviciu de siguranță națională să aibă un mandat de peste 15 ani. Informațiile obținute de acesta despre demnitarii protejați într-o perioadă de timp atât de îndelungată îl fac un personaj periculos pentru democrația din țara noastră.

La rândul său, Serviciul de Telecomunicații Speciale pare că a căpătat misiunea de a controla alegerile electorale și a fost în dese rânduri acuzat de influențarea rezultatelor acestora*, iar achizițiile de echipamente speciale făcute de acest serviciu au fost în dese rânduri puse sub semnul întrebării.

Direcția Generală de Protecție Internă din Ministerul de Interne a fost supusă deseori unor reorganizări structurale controversate. Potrivit mărturiilor unor ofițeri din unitatea respectivă, reorganizarea din anul 2009, care a condus la înlăturarea a circa 30 de ofițeri de valoare din conducerea direcției, a avut ca scop să lase cale liberă unor rețele de interese de partid, pentru ca acestea să-și desfășoare afacerile nestingherite, ceea ce a fost confirmat de justiție prin anchetarea și chiar condamnarea unor politicieni apropiați de conducerea ministerului din acea perioadă. Una dintre cauzele acestei situații dramatice este *absența unui control parlamentar real asupra activității acestor servicii, ceea ce ne împiedică să avem răspunsuri clare la întrebările privind modul în care serviciile își îndeplinesc menirea1 2.* Este cunoscut faptul că serviciile de informații, în lipsa controlului parlamentar real, tind să abuzeze de puterea pe care o au și să controleze societatea, chiar și pe parlamentari.

De aceea, dragi colegi parlamentari, vă chem să căutăm împreună soluții pentru ca starea de lucruri pe care am prezentat-o să înceteze și să dăm viitorului acestei țări o șansă. În ce mă privește, voi prezenta foarte curând Grupului parlamentar al PSD o propunere legislativă pentru întărirea controlului parlamentar asupra activității serviciilor de informații* și, pe această cale, vă rog pe toți să o susțineți!

Marker

Cadru

Acuzație de fraudă electorală sistemică prin intermediul STS, delegitimând procesul democratic.

„Serviciul de Telecomunicații Speciale pare că a căpătat misiunea de a controla alegerile electorale și a fost în dese rânduri acuzat de influențarea rezultatelor acestora”

În context ↑

Vocevoce proprie

Marker

Cadru

Justificarea se ancorează în valori universale ale statului și democrației constituționale.

„să protejeze și să garanteze suveranitatea, independența și unitatea statului, integritatea teritorială a țării și democrația constituțională”

În context ↑

Calitate deliberativărespect față de grupuri· 1

Vocevoce proprieMarkerCadru

Instituțiile sunt menționate funcțional în contextul criticii activității lor; neutru.

„Serviciul Român de Informații, Serviciul de Informații Externe, Serviciul de Protecție și Pază, Serviciul de Telecomunicații Speciale, Direcția Generală de Protecție Internă”

În context ↑

Calitate deliberativărespect față de cereri· 1

Vocevoce proprieMarkerCadru

Vorbitorul își formulează propriile interogații; nu există un angajament cu cereri adverse specifice.

„face legitime astfel de întrebări: Unde au fost aceste servicii când s-au întâmplat toate aceste lucruri?”

În context ↑

Calitate deliberativărespect față de contraargumente· 0

Vocevoce proprieMarkerCadru

Vorbitorul prezintă o critică unilaterală fără a menționa sau a răspunde la argumentele apărării serviciilor.

„În loc să lupte pentru protejarea valorilor fundamentale ale poporului român, a resurselor naturale, a pădurilor și a demnității naționale, SRI se implică în constituirea de partide politice”

În context ↑

Calitate deliberativăpolitică constructivă· alternative_proposal

Vocevoce proprieMarkerCadru

Vorbitorul propune o soluție legislativă concretă pentru a remedia problema identificată.

„voi prezenta foarte curând Grupului parlamentar al PSD o propunere legislativă pentru întărirea controlului parlamentar asupra activității serviciilor de informații”

În context ↑