Ce p„cat c„ a plecat domnul prim-ministru, pentru c„, cu a∫a mult„ aten˛ie am ascultat prezentarea f„cut„ de Domnia sa, Ón care ne-a dovedit Ónc„ o dat„ c„ are abilit„˛i de ministru de externe ∫i ne-a f„cut o prezentare extraordinar de grandioas„ a realiz„rilor Guvernului pe care-l conduce.
Am aflat numai p„r˛i pozitive: fonduri alocate pentru s„n„tate, pentru Ónv„˛„m‚nt, pentru protec˛ie social„, dar a ocolit s„ ne spun„ c‚teva lucruri. Nu ne-a spus, de exemplu, care este suma alocat„ din buget pentru ramburs„rile de credite externe ∫i dob‚nzile aferente acestor credite.
Am s„ v„ aduc la cuno∫tin˛„ c„ aceast„ sum„ reprezint„ un nivel modest: numai 36.000 de miliarde lei, adic„ aproape 10% din volumul cheltuielilor programate prin bugetul de stat pe anul 2005.
Dac„ facem calculul cheltuielilor cu serviciul datoriei publice externe totale sau angajate pentru anul 2005, vedem c„ aceasta are o valoare de 2,4 miliarde dolari — circa 80.000 miliarde de lei ∫i este cel mai Ónalt nivel dup„ 1992, data la care s-au contactat primele credite externe. Aceast„ sum„ reprezint„ 3,06% din produsul intern brut ∫i la care trebuie s„ mai ad„ug„m ceva, ∫i anume peste 11.000 miliarde lei, care sunt cheltuielile cu datoria public„ intern„.
Sigur c„ domnul ministru T„n„sescu, care este prezent aici ∫i probabil c„ urm„re∫te, o s„ ne spun„ c„ nu-i nici o problem„, c„, Ón baza cifrelor cu care Rom‚nia este obligat„ s„ se compare, mai avem Ónc„ p‚n„ la 60% din produsul intern brut, nivel de Óndatorare la care putem s„ mergem.
Sigur c„ da, mai avem Ónc„ o marj„ confortabil„ de Óndatorare, dar este important s„ vedem c‚t de eficient au fost cheltuite aceste sume ∫i s„ nu uit„m faptul c„, Ón momentul de fa˛„, pentru stingerea datoriei publice a Rom‚niei fiecare rom‚n va trebui s„ pl„teasc„ modesta sum„ de 1.000 de dolari pentru plata acestei datorii.
Sigur c„ ∫i domnul prim-ministru ∫i domnul ministru de finan˛e, mai nou, chiar ∫i ministrul de externe, domnul Geoan„, au Ónv„˛at s„ ne spun„ c„ am avut o cre∫tere economic„ sus˛inut„, c„ am avut infla˛ie sc„zut„, dar evit„ cu mult„ abilitate s„ ne prezinte care sunt realit„˛ile care se ascund Ón spatele acestor cifre.
Pot s„ v„ spun c„ pe parcursul a 3 ani, — din 2001 p‚n„ Ón prezent —, deci, dac„ lu„m 3 ani cumulat, cre∫terea economic„ agregat„ a fost de 16,4%.
Dar, haide˛i s„ vedem ce ascunde aceast„ cifr„. Deci, din peste 16,4% cre∫terea produsului intern brut cumulat pe ace∫ti 3 ani, ponderea cea mai mare, ∫i anume 8,1%, o reprezint„ cre∫terea arieratelor ∫i a pierderilor din Óntreprinderile rom‚ne∫ti. Nu este o noutate, pentru c„ aceasta era o specialitate mai veche ∫i a Guvernului care a condus Rom‚nia p‚n„ Ón 1996, numai c„, de data aceasta, pierderile au ajuns s„ reprezinte un volum extraordinar de mare, ∫i arieratele…, ceea ce este de-a dreptul Óngrijor„tor, arieratele reprezint„ Ón momentul de fa˛„ jum„tate la sut„ din produsul intern brut al Rom‚niei.
Dac„ la acest nivel mai ad„ug„m 5% — procente din produsul intern brut reprezentat de economia de autoconsum —, atunci vom vedea c„ pe ace∫ti 3 ani r„m‚n 3,3 procente de cre∫tere a produsului intern brut, care ar putea fi apreciate ca o cre∫tere economic„ s„n„toas„. Deci, 1,1% pe an, ceea ce, trebuie s„ recunoa∫tem, este extrem de pu˛in.
Œn acest timp, datoria public„ extern„ contractat„ a crescut cu 214%, iar pentru a realiza m„rimea real„ a fenomenului, v„ pot spune c„ Ón perioada ianuarie ’92— decembrie 2000, datoria public„ extern„ a fost de 10,2 miliarde, iar Ón cei 3 ani la care am f„cut referire a fost de 11,7 miliarde de dolari.
Deci, ceea ce rezult„ ca o concluzie este c„, de fapt, economia nu cre∫te, ci ea se bazeaz„ pe Ómprumuturi ∫i, mai nou, pe ponderea important„ pe care o reprezint„ transferurile de bani efectuate de rom‚nii care lucreaz„ Ón str„in„tate.
Economia rom‚neasc„, din p„cate, nu este mai performant„, productivitatea nu a crescut ∫i toate aceste lucruri sunt semnale Óngrijor„toare pe care ar trebui ca Guvernul s„ le ia Ón seam„, ∫i aceste semnale au fost date inclusiv ieri. Œn pres„ a ap„rut declara˛ia directorului din cadrul Comisiei Europene care se ocup„ de problemele economice ∫i bugetare ∫i care atrage aten˛ia asupra modului Ón care sunt cheltui˛i banii publici de c„tre Guvernul Rom‚niei, fapt care poate s„ pun„ Ón pericol macrostabilitatea economic„.
Spuneam c„, Ón acest fel, s-a ajuns ca la 1 ianuarie 2004 datoria public„ extern„ contractat„ s„ fie de aproape 22 miliarde de dolari — cea mai mare din istoria postdecembrist„ a Rom‚niei — ∫i, ceea ce este mai grav, cu rezultate foarte slabe la nivel economic.
Haide˛i s„ vedem cum au fost gestionate c‚teva din aceste credite. Œn anul 2003, din totalul de 3,2 miliarde dolari contractate sau garantate de statul rom‚n, 46% au reprezentat Ómprumuturi pentru sectorul energetic — adic„ 1,5 miliarde dolari, 33% pentru transporturi — 1 miliard de dolari, Ón timp ce pentru s„n„tate s-au contractat credite de numai 50 milioane dolari — circa 2 %, probabil ca s„ fie concordant cu ceea ce este declara˛ie
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 157/19.XI.2004
la nivel politic, ∫i anume c„ S„n„tatea reprezint„ o prioritate a actualei guvern„ri, cum este, probabil, ∫i Justi˛ia, la care, Ón 2003 a fost contractat un credit de 35 milioane euro pentru repararea ∫i consolidarea Palatului de Justi˛ie, Ón condi˛iile Ón care contractul comercial plus alte costuri este de numai 20 milioane. Poate domnul pre∫edinte ™aguna, din partea Cur˛ii de Conturi, ne-ar putea spune ce se Ónt‚mpl„ cu diferen˛a de 15 milioane euro ∫i pentru ce fel de cheltuieli este afectat„.
Ceea ce este ∫i mai grav este faptul c„ volumul cheltuielilor din surse bugetare aferente serviciului datoriei publice externe pe ministere a crescut fa˛„ de finele anului 2000 cu 400%, ∫i anume: de la 8.800 miliarde la 36.000 miliarde, iar din aceasta, 80% reprezint„ achizi˛ii, care Ón general se import„ Ón maximum 12 luni, deci perioada de gra˛ie a Ómprumuturilor aferente este mai mic„ Ón total fa˛„ de perioada de maturitate a creditului. Din aceste date rezult„ Ón mod clar c„ ponderea mare Ón volumul datoriei publice externe contractate o reprezint„ importurile pentru achizi˛ii ∫i consum, Ón timp ce Ómprumuturile pentru investi˛ii care s„ produc„ Ón viitor venituri ∫i noi locuri de munc„ au Ónregistrat valori modeste.
De altfel, Ón perioada 2000—2004 for˛a de munc„ a sc„zut Ón mod considerabil, l„s‚nd f„r„ nici un fel de suport promisiunea f„cut„ Ón anul 2000, de creare a unui milion de locuri de munc„. Locurile de munc„, dup„ cum ∫tim, au fost create la cules de c„p∫uni, la cules de portocale, dar nu Ón Rom‚nia.
Prin acest fel de a conduce economia s-a ajuns, ∫i din alte motive, la un deficit comercial de 4,6 miliarde euro — este cel mai mare deficit al balan˛ei comerciale Ónregistrat de Rom‚nia —, Ón pofida faptului c„ promisiunile Guvernului au subliniat necesitatea de stimulare a exporturilor. Singura m„sur„ de stimulare a exportului a fost anularea cotei de impozit de 5% pentru activit„˛ile de export, m„sur„ care a fost promovat„ la Ónceputul anului 2000 ∫i care ∫i-a adus efecte extrem de benefice, pentru c„ economia rom‚neasc„ a avut ca principal motor al cre∫terii tocmai exporturile, ∫i, dup„ p„rerea mea, cu foarte mare u∫urin˛„ Guvernul, Ministerul Finan˛elor Publice a acceptat solicitarea Uniunii Europene ca aceast„ cot„ de numai 5% pentru activit„˛ile de export s„ fie anulat„, ca ∫i c‚nd economia rom‚neasc„ ar fi fost cea care ar pune Ón pericol pia˛a unic„ european„. Mi-ar pl„cea s„ cred c„ economia rom‚neasc„ ar putea fi a∫a de puternic„ — realitatea, sigur, ne contrazice — ∫i cred c„, Ón contextul Ón care Rom‚nia va deveni membru al Uniunii Europene de-abia la 1 ianuarie 2007, ar fi existat resorturile de negociere posibile pentru a permite economiei rom‚ne∫ti, exportatorilor s„ se Ónt„reasc„ Ón a∫a fel Ónc‚t, Ón momentul intr„rii Ón Uniunea European„, ∫ocul integr„rii s„ nu fie unul devastator pentru economia rom‚neasc„.
Œn bugetul pe 2005, fondurile alocate pentru stimularea exportului sunt Ón valoare absolut„ mai mici dec‚t cele alocate Ón bugetul din 2004; la fel ∫i pentru I.M.M..-uri, unde reducerea este de peste 80%.
Prin Legea bugetului pe anul 2005 se continu„, din p„cate, o alt„ practic„ des uzitat„ Ón ultima vreme, ∫i
anume aceea de a acorda scutiri la plata obliga˛iilor bugetare unor agen˛i economici afla˛i sub autoritatea Ministerului Economiei, a Ministerului Transporturilor, ∫i aceast„ scutire generic„ nu este dec‚t un instrument l„sat la dispozi˛ia Guvernului, care este Ómputernicit prin art. 18 din Legea bugetului s„ stabileasc„ at‚t agen˛ii economici, c‚t ∫i plafoanele p‚n„ la care urmeaz„ s„ se scuteasc„ de obliga˛ii bugetare.
Prin urmare, o astfel de prevedere va afecta semnificativ veniturile bugetului de stat, bugetul asigur„rilor sociale de stat, bugetul fondului na˛ional unic de asigur„ri sociale de s„n„tate ∫i bugetul asigur„rilor de ∫omaj.
Vreau s„ subliniez faptul c„ se continu„ Ónc„lcarea principiului autonomiei locale ∫i a˛i afectat aceast„ autonomie, transfer‚nd noi activit„˛i c„tre administra˛ia public„ local„, f„r„ s„ le transfera˛i ∫i sursele de finan˛are a acestor activit„˛i.
S-a f„cut, din p„cate, de foarte multe ori Ón ultima vreme, o alocare direct„ de sume prin hot„r‚ri de Guvern c„tre administra˛iile care sunt conduse de ale∫i ai P.S.D.-ului ∫i, din p„cate, sigur c„, Ón acest fel, crea˛i o distorsiune puternic„ Ón ceea ce prive∫te modul Ón care ar fi trebuit s„ se aloce fondurile pentru cheltuielile autorit„˛ilor publice locale.
A∫a cum sublinia ∫i primul-ministru ∫i cum se men˛ioneaz„ ∫i Ón Raportul la buget pe 2005, se va amplifica efortul bugetar pentru sus˛inerea programelor sociale. Sigur, formularea este foarte frumoas„, dar nu pot s„ g„sesc, totu∫i, r„spunsul adecvat, Ón condi˛iile Ón care ajutorul social pe 2004 este reprezentat de o sum„ de 3.400 miliarde, iar pe 2005 numai 3.071 miliarde — deci o reducere Ón termeni reali de aproximativ 20%, ajutorul de stat pentru copii, de asemenea scade, aloca˛iile pentru familii cu copii scad de la 4.884 la 4.500 miliarde, lucruri care sigur c„ vin s„ contrazic„ afirma˛iile — de altfel, foarte generoase — pe care le face˛i.
Œn fine, sigur c„ m„ apropii de final ∫i nu pot s„ m„ ab˛in s„ nu-l Óntreb pe domnul ministru T„n„sescu, ce explica˛ie poate s„ ne dea, o explica˛ie coerent„ a∫ vrea, care s„ ne demonstreze cum de se poate ca dup„ 4 ani de cre∫tere economic„, la nivelul puterii de cump„rare a rom‚nilor s„ nu se simt„ nimic.
Recunoa∫te˛i c„ Ón momentul Ón care s-au alocat sume pentru protec˛ie social„ tot mai mari, num„rul de persoane care beneficiaz„ de protec˛ie social„ a crescut continuu de la an la an Ón loc s„ scad„, pe m„sur„ ce se Ónregistreaz„ cre∫terea economic„. Sigur c„ acestea sunt chestiuni care au fost evitate cu mult„ abilitate, dar totu∫i ar trebui un r„spuns pentru aceste probleme.
Bugetul, este bine cunoscut c„ nu e un scop Ón sine, ci mai degrab„ un instrument de macrostabilizare sau de dezvoltare Ón func˛ie de politica pe care o promova˛i. A˛i promis Ón 2001 c„ vom tr„i mai bine Ón 2002. A˛i promis rom‚nilor Ón 2003 c„ vor tr„i mai bine Ón 2004 ∫i a∫a mai departe. Pentru dumneavoastr„ cred c„ s-a Ónceput integrarea rom‚nilor Ón Uniunea European„, Ón primul r‚nd cu recorelarea pre˛urilor ∫i tarifelor la utilit„˛ile publice, la energie electric„, la gaze ∫i la combustibili, ne-am gr„bit excesiv Ón acest sens, cunoscut fiind faptul c„ Ón Spania au trebuit 15 ani ca aceste pre˛uri s„ fie
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 157/19.XI.2004
aliniate la standardele europene. La fel s-a Ónt‚mplat ∫i cu negocierile Ón domeniul agriculturii. Dup„ ce timp de 4 ani de zile a˛i recorelat rom‚nilor cheltuielile, acum veni˛i Ónainte de alegeri s„ le promite˛i c„ le ve˛i recorela ∫i veniturile. Sigur, e vorba de pensii, e vorba de salarii. Nu ∫tiu cu ce credibilitate!
Dup„ p„rerea mea, actualului Guvern nu i-ar r„m‚ne dec‚t s„ mai fac„ promisiuni de genul celor pe care leam auzit enun˛ate de un cunoscut cantautor rom‚n ∫i care spunea c„ actualul Guvern o s„ mai fac„ promisiuni ∫i angajamente, de genul filmelor cu judec„toare porno ∫i s„ le promit„ rom‚nilor omlet„ gratis cu ou„ de la Cornu.
V„ mul˛umesc.
Acest discurs nu este încă acoperit de analiza de discurs (acoperire curentă: 2020 →). Vezi metodologia.
C„lin Popescu-T„riceanu · 19 noiembrie 2004 · monitorul.ai