Se încarcă documentul…
Se încarcă registrul sesiunilor…
Se încarcă registrul sesiunilor…
Se încarcă documentul…
Monitorul Oficial·Partea II·Senatul·19 noiembrie 2004
Senatul · MO 157/2004 · 2004-11-19
Aprobarea ordinii de zi ∫i a programului de lucru
Dezbaterea ∫i adoptarea proiectului Legii bugetului de stat pe anul
Dezbaterea ∫i adoptarea proiectului Legii bugetului asigur„rilor sociale de stat pe anul
Aprobarea proiectului de Hot„r‚re a Parlamentului privind unele modific„ri Ón componen˛a Comisiei parlamentare comune a Senatului ∫i Camerei Deputa˛ilor pentru controlul execu˛iei bugetului Cur˛ii de Conturi pe anul
Aprobarea unor modific„ri Ón componen˛a nominal„ a Comisiei parlamentare a revolu˛ionarilor din Decembrie
· procedural · respins
· other
· other
· other
· other
· other · informare
298 de discursuri
## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**
Domnule prim-ministru, Domnilor mini∫tri, Doamnelor ∫i domnilor parlamentari,
V„ rog s„-mi permite˛i s„ declar deschis„ ∫edin˛a comun„ a Senatului ∫i Camerei Deputa˛ilor, anun˛‚ndu-v„ c„, din totalul de 484 senatori ∫i deputa˛i, ∫i-au Ónregistrat prezen˛a 394, 90 sunt absen˛i. Deci avem Óntrunit cvorumul legal pentru desf„∫urarea lucr„rilor.
Ave˛i Ón mapele dumneavoastr„ ordinea de zi ∫i proiectul programului de lucru, am‚ndou„ fiind stabilite de c„tre Birourile permanente reunite ale celor dou„ Camere.
Dac„ la ordinea de zi sunt comentarii sau observa˛ii? Nu sunt.
Vot · Amânat
Aprobarea ordinii de zi ∫i a programului de lucru
inistru Adrian N„stase.
Ave˛i cuv‚ntul, domnule prim-ministru!
## **Domnul Adrian N„stase —** _prim-ministru al Guvernului Rom‚niei:_
## Domnilor pre∫edin˛i,
Doamnelor ∫i domnilor senatori ∫i deputa˛i, Stima˛i colegi,
Stima˛i invita˛i,
V„ rog s„-mi permite˛i ca, Ón numele Guvernului, s„ prezint, Ón ∫edin˛a comun„ a Senatului ∫i a Camerei Deputa˛ilor, Proiectul Legii bugetului de stat ∫i Proiectul Legii asigur„rilor sociale de stat pe anul 2005, elaborat Ón conformitate cu prevederile constitu˛ionale.
Œnainte de a intra Ón detalii, da˛i-mi voie s„ spun c‚teva cuvinte despre rolul bugetului Ón anii care urmeaz„. Pe m„sur„ ce ne vom apropia ∫i mai mult de Uniunea European„, bugetul de stat va deveni un instrument tot mai puternic din punct de vedere social. Retragerea statului din economie, finalizarea privatiz„rii, Óncheierea procesului de retrocedare a propriet„˛ilor, redefinirea rolului institu˛ional al Guvernului, toate acestea vor conduce la o redefinire a bugetului ca func˛ie economic„. ™i pentru a prelua un model care func˛ioneaz„ Ón toate statele europene, aceast„ nou„ func˛ie va fi orientat„ pe dou„ componente: investi˛ii Ón dezvoltare ∫i politici sociale.
Statul este responsabil pentru bun„starea cet„˛enilor ∫i de aceea rolul s„u social va trebui s„ prevaleze. Œn Rom‚nia exist„ politicieni care afirm„, Ón acela∫i timp, c„ exist„ s„r„cie, dar c„ politica social„ ∫i asisten˛ial„ este prea extins„. Eu cred c„ s„r„cia se poate combate doar prin cre∫terea ∫i mai puternic„ a politicilor sociale ∫i a bugetelor orientate pentru aceste politici. ™i mai cred c„ putem vorbi cu adev„rat de eliminarea s„r„ciei din Rom‚nia Ón momentul Ón care vom putea sus˛ine politicile sociale cu bugete comparabile, cel pu˛in procentual cu cele din ˛„rile membre ale Uniunii Europene. Pentru aceasta, e nevoie de un angajament al tuturor for˛elor politice de a cre∫te constant, an de an, bugetul alocat politicilor sociale, fie c„ acestea Ónseamn„ educa˛ie, s„n„tate, protec˛ie sau asisten˛„ social„, cultur„ sau construc˛ii de locuin˛e. Acesta a fost principiul care a guvernat realizarea bugetelor Ón anii care au trecut ∫i acesta este principiul pe care ne vom baza ∫i Ón anii care urmeaz„.
Eu cred c„ doar printr-o sus˛inere mai puternic„ a zonei sociale putem s„ aspir„m la mic∫orarea diferen˛elor dintre boga˛i ∫i s„raci, precum ∫i la conturarea unei societ„˛i mai echitabile ∫i Ón care fiecare om ∫i fiecare familie s„ aib„ o ∫ans„ real„ de a tr„i decent. Anul acesta, ca dovad„ a modului responsabil Ón care Guvernul nostru trateaz„ problemele finan˛elor ˛„rii, Executivul a depus la Parlament cele dou„ proiecte de lege, Ón termenul prev„zut, aceasta fiind o practic„ curent„, de∫i suntem Ón plin„ campanie electoral„.
Prin votul pe care vi-l solicit„m, se vor crea condi˛ii, Ónc„ de la 1 ianuarie 2005, pentru asigurarea resurselor
financiare necesare desf„∫ur„rii activit„˛ii la nivelul institu˛iilor publice ∫i al autorit„˛ilor administra˛iei locale, Ón vederea dezvolt„rii Ón continuare a economiei ∫i a societ„˛ii rom‚ne∫ti.
V„ mul˛umim, domnule prim-ministru. Stima˛i colegi,
Permite˛i-mi s„ invit la microfon pe domnul pre∫edinte ™tefan Viorel pentru a prezenta raportul comun al Comisiilor de buget-finan˛e asupra proiectului bugetului de stat pe anul 2005.
Ave˛i cuv‚ntul, domnule pre∫edinte!
Domnilor pre∫edin˛i, Doamnelor ∫i domnilor mini∫tri,
Doamnelor ∫i domnilor parlamentari, Stima˛i invita˛i,
Proiectul bugetului de stat pe anul 2005, Ómpreun„ cu proiectul Legii bugetare, potrivit Legii 500/2002 privind finan˛ele publice au fost transmise Guvernului ∫i
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 157/19.XI.2004 Parlamentului ∫i Ón acest an Ón termenul stabilit prin lege, dovedind ∫i Ón acest fel c„ aceasta reprezint„ o practic„ ∫i nu o Ónt‚mplare. Pentru acest motiv ∫i pentru eforturile de-a lungul celor 4 ani se cuvine s„ aducem mul˛umiri Guvernului ∫i deopotriv„ Ministerului Finan˛elor Publice.
Birourile permanente ale Senatului ∫i Camerei Deputa˛ilor, Ón ∫edin˛a din 26 octombrie 2004, au hot„r‚t repartizarea proiectului Legii bugetului de stat pe anul 2005 la comisiile permanente Ón vederea elabor„rii avizelor, precum ∫i a raportului comun de c„tre Comisiile pentru buget, finan˛e ∫i b„nci din cele dou„ Camere, stabilind Ón acela∫i timp termene at‚t pentru transmiterea avizelor, depunerea amendamentelor, c‚t ∫i pentru finalizarea raportului.
Anul 2004 reprezint„ anul Ón care vor fi Óncheiate negocierile Ón procesul de aderare la Uniunea European„, anul Ón care s-a realizat compatibilizarea institu˛iilor, legisla˛iei ∫i procedurilor interne cu cele din Uniune, context Ón care bugetul de stat pe anul 2005 s-a elaborat din perspectiva procesului de preaderare ∫i av‚nd Ón vedere particularit„˛ile mediului interna˛ional ∫i progresele Ónregistrate pe linia stabilit„˛ii economice.
Principalele obiective ale politicii fiscale bugetare pe anul 2005 sunt consolidarea procesului de dezinfla˛ie ∫i men˛inerea deficitului de cont curent la un nivel sustenabil, av‚nd ca ˛inte finan˛area unor servicii publice eficiente ∫i men˛inerea sub control a deficitului bugetului general consolidat, proiectat la 1,5% din produsul intern brut.
Estim„rile privind evolu˛ia viitoare a economiei rom‚ne∫ti se axeaz„ Ón principal pe cre∫terea produsului intern brut cu 5,3% pe seama m„ririi volumului de activitate cu deosebire Ón construc˛ii ∫i servicii, a produc˛iei industriale cu 4,8% pe baza cre∫terii produc˛iei ramurilor industriei prelucr„toare cu cele de la export, continuarea procesului dezinfla˛iei ∫i Ón cursul anului 2005 prin atingerea unei rate a infla˛iei de 7%. F„r„ a se limita la aceste obiective, politica fiscal„ ∫i cea bugetar„ vizeaz„ reducerea treptat„ a presiunii fiscale, Ómbun„t„˛irea transparen˛ei fiscale, protec˛ia social„, sistemul de Ónv„˛„m‚nt ∫i, nu Ón ultimul r‚nd, Ómbun„t„˛irea st„rii de s„n„tate a popula˛iei.
V„ mul˛umim, domnule pre∫edinte. Stima˛i colegi, dezbateri generale.
V„ rog s„-mi permite˛i s„ invit la cuv‚nt pe domnul deputat Ovidiu Mu∫etescu, din partea Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat.
Domnule pre∫edinte, ave˛i cuv‚ntul!
Domnilor pre∫edin˛i, Domnilor mini∫tri,
Stima˛i colegi,
Œnceperea dezbaterilor asupra proiectului Legii bugetului de stat pe anul 2005 Ón plenul celor dou„ Camere ale Parlamentului la aceast„ dat„ reprezint„ o stare de normalitate instaurat„ Ón ultimii 4 ani, cu efecte benefice pentru ˛ar„.
Œntotdeauna discutarea legii fundamentale privind alocarea resurselor publice genereaz„ dezbateri aprinse, f„c‚nd din aceast„ lege unul din cele mai disputate acte normative pe care parlamentarii le analizeaz„ de-a lungul unui Óntreg an legislativ.
Complexitatea actului normativ deriv„ ∫i din efortul suplimentar depus de c„tre parlamentari Ón vederea descifr„rii a ceea ce limbajul sec al cifrelor ascunde. Se ∫i spune, de altfel, jum„tate Ón glum„, jum„tate Ón serios, c„ cifrele nu ar guverna lumea, Ón schimb, ele, cifrele, ne dezv„luie modul cum lumea este sau urmeaz„ a fi guvernat„. Cel pu˛in, din acest punct de vedere, proiectul de buget supus dezbaterii ast„zi nu se afl„ numai Ón aten˛ia noastr„, ci a multor cet„˛eni dornici s„ afle cu o clip„ mai devreme cum vor tr„i Ón anul 2005. Cum apreciem totu∫i acest proiect de buget? Din partea distin∫ilor colegi ai Opozi˛iei s-au f„cut deja numeroase aprecieri negative privind construc˛ia ∫i efectele economico-sociale ale proiectului bugetului de stat pe anul 2005.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 157/19.XI.2004 Noi afirm„m, din contr„, c„ este un buget echitabil din punct de vedere al Ómp„r˛irii sarcinilor ∫i beneficiilor fiscale, un buget responsabil prin care se respect„ angajamentele electorale anterioare, concretizate Ón Programul de guvernare aprobat de Parlament Ón luna decembrie 2000.
Prin proiectul de buget pe anul 2005 s-a avut Ón vedere continuarea ∫i consolidarea tendin˛elor favorabile ale principalelor planuri macroeconomice, exigen˛a procesului de integrare european„ a Rom‚niei, care trebuie finalizat p‚n„ Ón anul 2007. Astfel, Ón plan macroeconomic, rata infla˛iei va sc„dea p‚n„ la finele lui 2005 la aproximativ 7%, iar deficitul bugetar general consolidat este proiectat la doar 1,5% din produsul intern brut, ˛int„ sus˛inut„ de o politic„ serioas„ de priorit„˛i Ón alocarea fondurilor publice focalizat„ pe programe sociale, infrastructur„, capital uman, dezvoltare regional„, ajustare structural„, coroborat„ cu consolidarea mecanismelor fiscale ∫i cu o Ómbun„t„˛ire a colect„rii veniturilor bugetare.
Mul˛umesc.
Invit la cuv‚nt pe domnul senator Carol Dina, din partea Grupurilor parlamentare ale Partidului Rom‚nia Mare. Domnule senator, ave˛i cuv‚ntul!
## **Domnul Carol Dina:**
Mul˛umesc.
Domnilor pre∫edin˛i ai Senatului ∫i Camerei Deputa˛ilor,
Doamnelor ∫i domnilor parlamentari,
Doamnelor ∫i domnilor membri ai Guvernului,
Partidul Rom‚nia Mare consider„ c„ dezbaterea Ón Parlament Ón regim de urgen˛„ a documentelor privind finan˛ele ˛„rii, Ón fapt a efortului financiar la care va fi supus„ popula˛ia Ón anul 2005, constituie, Ón condi˛iile presiunii generate de apropiatele alegeri preziden˛iale ∫i
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 157/19.XI.2004 parlamentare, expresia dispre˛ului funciar fa˛„ de schimbarea previzibil„ a structurii de putere dup„ 28 noiembrie 2004 ∫i fa˛„ de consensul necesar care trebuie s„ guverneze politica social„ ∫i economic„ a Rom‚niei Ón perspectiva ader„rii ∫i integr„rii ˛„rii Ón structurile europene.
Este o realitate faptul c„ tratativele purtate cu Uniunea European„, cu Fondul Monetar Interna˛ional ∫i Banca Mondial„, negocieri Óncheiate prin semnarea Scrisorii suplimentare de inten˛ii cu Fondul Monetar Interna˛ional ∫i prin declara˛iile de pozi˛ie Ón leg„tur„ cu capitolele Ónchise provizoriu din _acquis_ -ul comunitar, Ón loc s„ genereze valen˛e noi de dezvoltare economic„ pentru Rom‚nia sanc˛ioneaz„ viitorul ˛„rii cu noi ∫i noi restric˛ii neÓnso˛ite de libertatea necesar„ dezvolt„rii s„n„toase a economiei na˛ionale, singura alternativ„ fezabil„ pentru cre∫terea durabil„ ∫i sus˛inut„ a nivelului de trai al popula˛iei. C„ este a∫a, o dovede∫te comportamentul imoral al Puterii fa˛„ de interesele na˛iunii, interese pe care, prin mandatul ce ni l-a Óncredin˛at popula˛ia ˛„rii, ne-a f„cut pe to˛i r„spunz„tori de prezentul ∫i viitorul s„u. M„ refer aici la con˛inutul de fond al documentelor men˛ionate ∫i la anexele acestora pe care Guvernul le-a semnat Ón numele Rom‚niei ∫i pe care le ˛ine la secret pentru a se salva pe ultimii metri de oprobiul previzibil al for˛elor politice ∫i al societ„˛ii civile.
Este inadmisibil ∫i Ón opinia Partidului Rom‚nia Mare constituie un delict de lezna˛iune blocarea accesului Parlamentului Rom‚niei la documentele fundamentale de care depinde viitorul na˛ional ∫i interna˛ional al Rom‚niei ∫i al poporului rom‚n.
V„ mul˛umim.
Dau cuv‚ntul domnului deputat Alexandru Mocanu, din partea Grupurilor parlamentare ale Partidului Democrat.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 157/19.XI.2004
Domnilor pre∫edin˛i,
Doamnelor ∫i domnilor senatori ∫i deputa˛i,
Doresc s„ v„ spun Ónc„ de la Ónceput c„ Grupurile parlamentare ale Partidului Democrat din cadrul Alian˛ei îDreptate ∫i Adev„r“ —P.N.L.-P.D.— vor vota Ómpotriva proiectelor de lege privind bugetul de stat ∫i bugetul asigur„rilor sociale de stat pe anul 2005, pentru c„, Ón opinia noastr„, aceste proiecte, la fel ca Óntreaga politic„ bugetar„ a P.S.D. din ultimii ani, legalizeaz„ utilizarea discre˛ionar„ de c„tre Guvern a fondurilor bugetare, legalizeaz„ risipa ∫i m„surile populiste. Este deosebit de grav faptul c„ bugetul consolidat al statului este folosit ca instrument politic, fiind transformat Ón buget electoral. Filosofia acord„rii sprijinului bugetar c„tre diferite categorii socioprofesionale nu este, din p„cate, bazat„ pe criterii de ra˛ionalitate economic„ sau social„, ci se Óntemeiaz„ exclusiv pe principiul cre∫terii num„rului de beneficiari, pentru a m„ri efectul electoral, evident, Ón favoarea P.S.D.
V„ aminti˛i c„ am spus aceste lucruri ∫i cu prilejul rectific„rii bugetului pe anul 2004. Din p„cate, nu numai c„ nu s-a corectat nimic, dar am impresia c„ s-au accentuat lucrurile negative, Ón opinia noastr„.
De aceea, v„ propun s„ urm„rim Ómpreun„, stima˛i colegi, Ón proiectul Legii bugetului pe 2005, modul Ón care func˛ioneaz„, Ón fond cum este legalizat„ aceast„ mit„ electoral„ Óntr-un an electoral ca 2004 ∫i, Ón acela∫i timp, s„ observ„m cum aceast„ ispit„ nu func˛ioneaz„ Ón anii neelectorali, atunci c‚nd — nu-i a∫a? — voturile nu mai sunt necesare.
Cu permisiunea dumneavoastr„, voi compara 3 ani consecutivi: 2003 — neinteresant, evident, din punct de vedere electoral, 2004 — foarte important — ∫i 2005, din nou, neinteresant din punct de vedere electoral, ∫i s„ vedem evolu˛ia c‚torva aloca˛ii bugetare pentru aceste perioade.
Mai Ónt‚i, ajutoarele sociale. Œn 2003 au fost Ón sum„ de 333 de miliarde de lei, Ón 2004 au ajuns la 3.400 miliarde de lei, adic„, Ón termeni reali, o cre∫tere de 1.000%, pentru ca Ón 2005, — an neinteresant, cum spuneam, electoral —, ele s„ scad„ cu 21% fa˛„ de anul electoral.
Aloca˛iile pentru familiile cu copii: 795 miliarde lei Ón 2003, peste 4.800 miliarde lei Ón 2004, adic„ de 6 ori mai mult, pentru ca din nou, Ón 2005, ele s„ scad„ cu 20% fa˛„ de 2004.
Din partea Grupurilor parlamentare ale Partidului Na˛ional Liberal are cuv‚ntul domnul deputat C„lin Popescu-T„riceanu.
Ce p„cat c„ a plecat domnul prim-ministru, pentru c„, cu a∫a mult„ aten˛ie am ascultat prezentarea f„cut„ de Domnia sa, Ón care ne-a dovedit Ónc„ o dat„ c„ are abilit„˛i de ministru de externe ∫i ne-a f„cut o prezentare extraordinar de grandioas„ a realiz„rilor Guvernului pe care-l conduce.
Am aflat numai p„r˛i pozitive: fonduri alocate pentru s„n„tate, pentru Ónv„˛„m‚nt, pentru protec˛ie social„, dar a ocolit s„ ne spun„ c‚teva lucruri. Nu ne-a spus, de exemplu, care este suma alocat„ din buget pentru ramburs„rile de credite externe ∫i dob‚nzile aferente acestor credite.
Am s„ v„ aduc la cuno∫tin˛„ c„ aceast„ sum„ reprezint„ un nivel modest: numai 36.000 de miliarde lei, adic„ aproape 10% din volumul cheltuielilor programate prin bugetul de stat pe anul 2005.
Dac„ facem calculul cheltuielilor cu serviciul datoriei publice externe totale sau angajate pentru anul 2005, vedem c„ aceasta are o valoare de 2,4 miliarde dolari — circa 80.000 miliarde de lei ∫i este cel mai Ónalt nivel dup„ 1992, data la care s-au contactat primele credite externe. Aceast„ sum„ reprezint„ 3,06% din produsul intern brut ∫i la care trebuie s„ mai ad„ug„m ceva, ∫i anume peste 11.000 miliarde lei, care sunt cheltuielile cu datoria public„ intern„.
Sigur c„ domnul ministru T„n„sescu, care este prezent aici ∫i probabil c„ urm„re∫te, o s„ ne spun„ c„ nu-i nici o problem„, c„, Ón baza cifrelor cu care Rom‚nia este obligat„ s„ se compare, mai avem Ónc„ p‚n„ la 60% din produsul intern brut, nivel de Óndatorare la care putem s„ mergem.
Sigur c„ da, mai avem Ónc„ o marj„ confortabil„ de Óndatorare, dar este important s„ vedem c‚t de eficient au fost cheltuite aceste sume ∫i s„ nu uit„m faptul c„, Ón momentul de fa˛„, pentru stingerea datoriei publice a Rom‚niei fiecare rom‚n va trebui s„ pl„teasc„ modesta sum„ de 1.000 de dolari pentru plata acestei datorii.
Sigur c„ ∫i domnul prim-ministru ∫i domnul ministru de finan˛e, mai nou, chiar ∫i ministrul de externe, domnul Geoan„, au Ónv„˛at s„ ne spun„ c„ am avut o cre∫tere economic„ sus˛inut„, c„ am avut infla˛ie sc„zut„, dar evit„ cu mult„ abilitate s„ ne prezinte care sunt realit„˛ile care se ascund Ón spatele acestor cifre.
Din partea grupurilor parlamentare ale U.D.M.R., domnul deputat Iuliu Winkler.
Domnule pre∫edinte, Domnilor mini∫tri, Doamnelor ∫i domnilor parlamentari,
Dezbaterea proiectului Legii bugetului de stat pe anul 2005 are loc Ón conformitate cu Legea finan˛elor publice, iar U.D.M.R. consider„ c„ Parlamentul Rom‚niei Ó∫i face datoria de a adopta Legea bugetar„ pentru anul 2005 Ón termen legal, asigur‚nd astfel func˛ionarea institu˛iilor statului, a regiilor ∫i societ„˛ilor na˛ionale, precum ∫i condi˛iile pentru dezbaterea ∫i adoptarea la timp legal a bugetelor locale. Similar cu anii preceden˛i, prioritatea legislativ„ a U.D.M.R. Ón sesiunea de toamn„ a Parlamentului Rom‚niei o constituie adoptarea proiectului Legii bugetului de stat ∫i a bugetului asigur„rilor sociale de stat pe anul 2005, motiv pentru care, cu Óncepere din luna august a acestui an, am organizat un amplu proces de consultare a ale∫ilor uniunii la nivelul autorit„˛ilor publice locale, acest set de consult„ri, proces de consult„ri concretiz‚ndu-se prin formularea unor propuneri ∫i solicit„ri pe care le-am Ónaintat Ministerului Finan˛elor Publice. Am f„cut acest lucru Ónc„ Ón faza de elaborare a proiectului Legii bugetare, semnal‚nd cu aceast„ ocazie unele disfunc˛ionalit„˛i, precum ∫i starea cronic„ de subfinan˛are care exist„ la nivelul consiliilor locale, cu prec„dere a celor din mediul rural. Am participat la dezbaterea proiectului depus la Parlament ∫i am formulat, evident, un set de amendamente, menit s„ Ómbun„t„˛easc„ acest proiect.
O analiz„ chiar succint„ a proiectului Legii bugetului de stat pe anul 2005 ar trebui s„ porneasc„ de la eviden˛ierea c‚torva indicatori macroeconomici ai anului 2004. Cre∫terea economic„ cea mai ridicat„ din ultimii 15 ani s-a Ónregistrat Ón acest an sau se va Ónregistra Ón acest an 2004, caracterizat Ón special printr-un av‚nt al sectorului serviciilor ∫i acesta este, poate, cel mai gr„itor argument al Ónceputului moderniz„rii economiei rom‚ne∫ti.
Constat„m evolu˛ia favorabil„ a procesului de dezinfla˛ie care permite aplicarea Ón anul 2005 a Legii cu privire la denominarea monedei, m„sur„ care marcheaz„ ie∫irea definitiv„ din spirala infla˛ionist„ ce a caracterizat Rom‚nia postdecembrist„. Obiectivul macroeconomic
major al anului 2004 a fost atins prin reducerea infla˛iei p‚n„ la o rat„ exprimat„ printr-o singur„ cifr„.
Din partea Grupului parlamentar al minorit„˛ilor na˛ionale din Camera Deputa˛ilor, domnul deputat Sali Negiat.
## Domnilor pre∫edin˛i,
## Doamnelor ∫i domnilor parlamentari,
Acest proiect de buget care va intra Ón dezbaterea plenului reunit al Senatului ∫i Camerei Deputa˛ilor, bineÓn˛eles, c„ este instrumentul cel mai important de guvernare ∫i poart„ amprenta acestei guvern„ri ∫i, Ón consecin˛„, ultimii ani au demonstrat c„ Ón fiecare an proiectul de buget al Rom‚niei a fost adoptat Ón timp ∫i apoi acest buget ∫i-a f„cut efectul printr-o guvernare care a avut evolu˛ii pozitive Ón cre∫terea produsului intern brut, al men˛inerii sub control a deficitului bugetar, a infla˛iei ∫i a celorlal˛i indicatori macroeconomici. Acest echilibru economico-financiar asigur„ finan˛„ri pe plan macroeconomic, c‚t ∫i pe plan local.
Corelarea dintre venituri ∫i cheltuieli, ajutat„ de finan˛„rile externe, duce la acest echilibru de care ˛ara are nevoie ∫i lucrul pozitiv cel mai important este faptul c„ ∫i Ón acest an proiectul de buget a fost adus Ón dezbaterea Parlamentului Ón timp util ∫i pentru anul 2005 ˛ara are nevoie de acest buget de stat. Din proiectul actual reiese nevoia de men˛inere a echilibrului din punct de vedere al deficitului bugetar, de men˛inere a infla˛iei sub o anumit„ limit„ ∫i de dezvoltare economic„ Ón continuare.
Interesul minorit„˛ilor na˛ionale este Ón cadrul interesului na˛ional ∫i acest interes na˛ional este ca ˛ara noastr„ s„ se dezvolte Ón continuare ∫i, Ón acest sens, Grupul parlamentar al minorit„˛ilor na˛ionale sprijin„ adoptarea acestui proiect de buget pe 2005.
V„ mul˛umesc.
## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**
## Da. V„ mul˛umim.
Œn Óncheierea dezbaterilor, v„ rog s„ permite˛i s„ invit la microfon pe domnul Mihai T„n„sescu, ministrul finan˛elor publice, pentru a da r„spunsurile necesare.
## **Domnul Mihai Nicolae T„n„sescu —** _ministrul_
## _finan˛elor publice:_
## V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Œn primul r‚nd, a∫ vrea s„ fac c‚teva comentarii de ordin general vizavi de lu„rile de cuv‚nt ∫i a∫ vrea s„
Óncep cu faptul c„ nu consider c„ dezbaterea la jum„tatea lunii noiembrie a Legii bugetului de stat ∫i a Legii bugetului asigur„rilor sociale este un dispre˛ sau un regim de urgen˛„ care trebuie f„cut Ónainte de alegeri.
Aceasta dovede∫te faptul c„ actualul Guvern, chiar dac„ suntem Óntr-o perioad„ electoral„, Ó∫i continu„ activitatea ∫i Ó∫i prezint„ Ón fa˛a ale∫ilor cele mai importante legi ∫i anume legile bugetare.
De aceea, cred c„— ∫i a∫ vrea s„ v„ mul˛umesc—, discutarea Ón aceast„ perioad„, Ónainte de sf‚r∫itul anului, a celor mai importante legi financiare ale ˛„rii s„ aib„ loc acum ∫i, sigur, s„ permit„ ca la Ónceputul de an 2005 Rom‚nia s„ aib„ legile aprobate, Ón a∫a fel Ónc‚t ordonatorii de credite s„ poat„ s„-∫i desf„∫oare activitatea Ón mod normal.
Spre surprinderea mea, ast„zi am auzit foarte multe teorii economice noi. Mi le-am notat ∫i, sigur, a∫ vrea s„ le verific. Ele sunt Ón total„ contradic˛ie cu ceea ce exist„ la ora actual„ Ón teoria economic„ ∫i Ón special Ón teoria economic„ liberal„.
Este de-a dreptul surprinz„tor s„ vezi cum oameni de marc„ din aceast„ zon„ politic„ fac ni∫te confuzii majore Ón ceea ce prive∫te realitatea economic„ ∫i, nu Ón ultimul r‚nd, modul de calcul a unor indicatori simpli, repet, simpli de economie.
A∫ vrea s„ spun totu∫i c„ Ón aceast„ perioad„ de timp, foarte mul˛i au vorbit despre datoria public„, datoria public„ intern„, datoria public„ extern„. Este de datoria mea s„ v„ informez c„ Ón aceast„ perioad„ de timp, 2001—2004, datoria public„ extern„ a sc„zut ca pondere Ón produsul intern brut, deci Ón traducere p.i.b., a avut un ritm de cre∫tere superior cre∫terii datoriei ∫i interne ∫i externe. Aceasta, de fapt, arat„ s„n„tatea finan˛elor publice ale unei ˛„ri.
Da. V„ mul˛umesc, domnule ministru. Stima˛i colegi,
Am Óncheiat dezbaterile generale. Intr„m Ón discu˛ii concrete pe proiectul de lege. f n s„ v„ informez c„ la Comisiile de buget-finan˛e s-au depus 352 de amendamente, din care 110 observa˛ii la articole ∫i 242 la anexe.
Din totalul de 359 de amendamente, au fost acceptate 68 de amendamente de c„tre Comisiile de buget-finan˛e, 38 legate de articolele din proiectul de buget ∫i 30 modific„ri la anexe.
Cu aceast„ informa˛ie, trecem, stima˛i colegi, la discutarea proiectului Legii bugetului de stat pe 2005. Da, domnule, v„ rog!
## Domnule pre∫edinte,
Proiectul Legii bugetului de stat ∫i al bugetului asigur„rilor sociale de stat presupune un set de documente atunci c‚nd se prezint„ Ón Parlament.
Constat ast„zi c„ cele dou„ proiecte de lege nu au avizul Consiliului Economic ∫i Social. ™tiu c„, ast„zi, pe ordinea de zi a C.E.S.-ului s-a pus aceast„ problem„. Cred c„ dumneavoastr„, Ón calitate de pre∫edinte de ∫edin˛„, ar trebui s„ v„ sesiza˛i asupra nerespect„rii procedurale ∫i s„ lua˛i m„surile Ón consecin˛„. Mul˛umesc.
## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**
V„ mul˛umesc foarte mult.
V„ dau ∫i un r„spuns. Bugetul de stat ∫i de asigur„ri s-a depus din timp la Consiliul Economico-Social, au avut la dispozi˛ie termenul necesar pentru a veni cu eventuale observa˛ii. Avizul Ól cunoa∫te˛i foarte bine, este consultativ. N-au venit Ón termen, nu putem a∫tepta pe colegii de la Consiliul Economic ∫i Social.
Intr„m Ón dezbateri pe lege. V„ rog, legat de titlul legii, dac„ sunt observa˛ii.
Vot · approved
Aprobarea ordinii de zi ∫i a programului de lucru
La art. 2 dac„ sunt observa˛ii. Avem ∫i aici un amendament acceptat de c„tre Ministerul de Finan˛e, prezentat de c„tre Comisiile de buget-finan˛e.
Dac„ la art. 2 se sus˛ine vreun amendament? V„ rog, domnule deputat Ru∫anu!
Art. 2 alin. 5, prin care, Ón textul ini˛ial îse interzic re˛inerea ∫i utilizarea de c„tre ordonatorii de credit finan˛a˛i integral din bugetul de stat a oric„ror venituri proprii care nu sunt prev„zute Ón anexe la bugetul coordonatorilor principali de credite“.
Amendamentul propus este c„ îse interzic re˛inerea ∫i utilizarea de c„tre ordonatorii de credite finan˛a˛i integral de la bugetul de stat a oric„ror venituri proprii“, indiferent c„ sunt sau nu sunt Ón anexele respective. Pentru c„ Ón Legea finan˛elor publice se prevede ca principiu general c„ ordonatorii de credite finan˛a˛i integral din bugetul de stat sunt obliga˛i s„ vireze integral toate veniturile realizate c„tre acest buget.
Or, Ón practic„, prin aceast„ derogare se permite re˛inerea Ón anumite cazuri a unor venituri de c„tre anumi˛i ordonatori de credite, ceea ce Ónseamn„ o Ónc„lcare a principiului con˛inut de Legea finan˛elor publice.
Da. Mul˛umesc. Domnul ministru T„n„sescu.
## **Domnul Mihai Nicolae T„n„sescu:**
Domnule pre∫edinte, mul˛umesc.
Propunem respingerea, dar a∫ vrea s„ fac foarte clar acest lucru: de ce nu este bine venit„ aceast„ propunere.
Legea 500, a finan˛elor publice, arat„ foarte clar c„ finan˛area cheltuielilor curente ∫i de capital ale institu˛iilor publice se asigur„ ∫i integral din venituri proprii.
Pe de alt„ parte, tot aceast„ lege a finan˛elor publice, la art. 67, aprob„ Ónfiin˛area de activit„˛i finan˛ate integral din venituri proprii. Deci, toate aceste lucruri sunt foarte clar reglementate Ón legea de baz„ a finan˛elor publice.
De aceea, sus˛inem respingerea acestui amendament. Mul˛umesc.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 157/19.XI.2004
## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**
Ave˛i r„bdare!
Mul˛umesc foarte mult.
Vot · approved
Aprobarea ordinii de zi ∫i a programului de lucru
Ab˛ineri? Nu sunt.
Voturi Ómpotriv„? 208 voturi Ómpotriv„.
Dac„ se mai sus˛ine vreun amendament la acest articol.
Dau cuv‚ntul domnului deputat Bruda∫cu.
## Domnule pre∫edinte,
Pentru a economisi timpul ∫i pentru a nu m„ obliga s„ vin frecvent la acest microfon Ón vederea sus˛inerii de amendamente, am rug„mintea la dumneavoastr„ ∫i la comisia de specialitate s„ revin„ asupra formul„rilor care mi se par nejustificate privind respingerea amendamentului Óntruc‚t nu aduce un plus de rigoare legislativ„.
Amendamentele sunt de redactare, duce un plus de claritate ∫i, mai ales, de corectitudine a exprim„rii Ón limba rom‚n„. Nu exist„ dou„ limbi rom‚ne: limba rom‚n„ acceptat„ de Academie ∫i limba rom‚n„ vorbit„ Ón Parlamentul Rom‚niei.
Prin urmare, la amendamentul meu, art. 2 alin. 5, era vorba de anexele la bugetele ordonatorilor principali de credite, nu e vorba de orice anexe, ci anexele clare, cele care sunt raportate la bugetele ordonatorilor principali de credite.
Œn cazul Ón care nu se revine asupra acestei formul„ri, voi fi nevoit s„ v„ fracturez timpul oblig‚ndu-v„ s„ respecta˛i limba rom‚n„.
## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**
V„ rog, dac„ mai sunt interven˛ii? Nu sunt.
Vot · approved
Aprobarea ordinii de zi ∫i a programului de lucru
Dac„ mai sunt interven˛ii, stima˛i colegi, la art. 2? Nu mai sunt.
Vot · approved
Aprobarea ordinii de zi ∫i a programului de lucru
V„ mul˛umesc foarte mult.
Cap.II. Dac„ sunt obiec˛iuni la titlul cap.II? Nu sunt.
Vot · approved
Aprobarea ordinii de zi ∫i a programului de lucru
Art. 3. Dac„ sunt interven˛ii? Avem un amendament al Comisiilor de buget-finan˛e de redactare acceptat de c„tre Guvern.
Dac„ se sus˛in ∫i alte amendamente? Nu.
Vot · approved
Aprobarea ordinii de zi ∫i a programului de lucru
Ave˛i alineat nou? V„ rog, v„ dau cuv‚ntul. Ab˛ineri? Nu sunt.
Voturi pentru? Mul˛umesc. 238 de voturi pentru.
La acest articol se propune introducerea unui alineat nou.
Domnul deputat Bruda∫cu.
## Domnule pre∫edinte,
Cu tot respectul v„ rug„m s„ v„ defini˛i exact pozi˛ia ∫i s„ ˛ine˛i cont de Regulamentul de func˛ionare al Camerelor care prevede c„, la supunerea la vot a unui text, pre∫edintele de ∫edin˛„ se adreseaz„ celor prezen˛i, rug‚ndu-i s„ se pronun˛e pentru, Ómpotriv„ sau ab˛ineri.
V-a∫ ruga s„ nu face˛i abateri frecvente de la acest regulament, pentru c„ ne deruta˛i. Nu mai ∫tim cum s„ ne preg„tim s„ vot„m.
## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**
V„ rog, nu este nici o abatere, v„ rog s„ interveni˛i dac„ ave˛i vreo interven˛ie la art. 4.
Deci, nu mai sunt interven˛ii.
Art. 5, stima˛i colegi, avem un amendament admis, propus de Comisia de buget-finan˛e ∫i acceptat de c„tre Ministerul Finan˛elor.
Dac„ sunt ∫i alte interven˛ii la art. 5?
Vot · approved
Aprobarea ordinii de zi ∫i a programului de lucru
La art. 6 nu avem amendamente. Avem Óns„ un amendament prezentat de c„tre Comisiile de bugetfinan˛e la art. 6, acceptat de c„tre Ministerul Finan˛elor. Dac„ sunt ∫i alte interven˛ii?
Vot · approved
Aprobarea ordinii de zi ∫i a programului de lucru
Cap.III. Titlul capitolului. Dac„ sunt observa˛ii?
Vot · approved
Aprobarea ordinii de zi ∫i a programului de lucru
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 157/19.XI.2004 Art. 7. Nu avem amendamente respinse. Avem un amendament admis prezentat de Comisiile de bugetfinan˛e ∫i acceptat de c„tre Guvern. Dac„ sunt interven˛ii. Scuza˛i-m„! Titlul cap.III. Sunt obiec˛iuni? Cine este pentru? Mul˛umesc. Œmpotriv„? 34 voturi Ómpotriv„. Ab˛ineri? Nu sunt. 214 voturi pentru. Art. 8. Numai o secund„! V„ dau cuv‚ntul. Interven˛ii la art. 8. V„ rog, domnule Bruda∫cu!
Domnule pre∫edinte,
La alin. 1, 2, 4 ∫i 7 ale art. 8 am redactat amendamente privind evitarea exprim„rii redundante, folosirea corect„ a semnelor de punctua˛ie, exprimarea clar„ a sensului textului.
A∫ vrea s„ revin asupra lor ∫i s„ v„ rog s„ le supune˛i aprob„rii. La alin. 1, evit„m sintagma îprev„zute“, care apare de dou„ ori, Ónlocuind-o prima dat„ cu îspecificate“ sau îmen˛ionate“ sau îindicate“, la alegerea dumneavoastr„.
Œn cazul amendamentului de la alin. 2 este nevoie de o reformulare Ón sensul îredistribuirea de posturi ∫i transferul fondurilor aferente acestora“.
Œn cazul celui de al treilea amendament, la alin. 4, exprimarea a∫a cum apare Ón formularea ini˛iatorului este neclar„, se Ón˛elege c„ î...personalul Ministerului Ap„r„rii Na˛ionale care va acorda cre∫terile...“, îacesta va acorda cre∫terile“ nu ministerul...
De aceea am sus˛inut c„ este nevoie s„ se introduc„ sintagma îcare va beneficia de cre∫terile salariale prev„zute Ón bugetul aprobat acestuia“.
Iar la ultimul alineat, eu am solicitat s„ se anuleze, s„ se elimine defavorizarea acestei categorii de salaria˛i Óntruc‚t, dup„ cum se ∫tie, nivelul de salarizare este destul de modest.
Œn formularea motiva˛iei de respingere, argumentele sunt neconving„toare. De aceea, v-a∫ ruga s„ supune˛i aten˛iei plenului reformul„rile ∫i pozi˛iile exprimate vizavi de articolul Ón sine ∫i alineatele amendate.
## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**
V„ mul˛umesc foarte mult.
La art. 1, propunerea domnului deputat Bruda∫cu se referea la o mai bun„ precizare. S„ spunem înum„rul maxim de posturi ∫i structura posturilor specifice prev„zute pe fiecare anex„“. Œn loc de îprev„zute“ s„ se scrie îspecifice“.
Propunerea este s„ mergem Ón loc de îprev„zute“ cu îmen˛ionate“ pentru fiecare anex„. Da?
## **Domnul Dan Bruda∫cu**
**:**
## Perfect!
## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**
S„ fim de acord ∫i
Vot · Amânat
Aprobarea ordinii de zi ∫i a programului de lucru
V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Doamnelor ∫i domnilor colegi,
Propunerea pe care am formulat-o ∫i care a fost aprobat„ de Comisiile reunite pentru administra˛ie public„ ∫i organizarea teritoriului este de eliminare a prevederilor con˛inute Ón art. 8 alin. 2, pe o motiva˛ie foarte clar„, ∫i anume aceea c„ dup„ aprobarea prin lege a structurilor de personal, a num„rului maxim de personal pe fiecare ordonator de credite, Ón opinia noastr„, Guvernul nu mai trebuie s„ poat„ s„ redistribuie, prin hot„r‚re de Guvern, ceea ce ar face legea inoperant„ Ón ceea ce prive∫te con˛inutul Anexei 3.
Deci, Guvernul nu trebuie s„ poat„ s„ redistribuie prin hot„r‚ri de Guvern num„rul de posturi ∫i fondurile aferente acestora, Óntre bugetele ordonatorilor principali de credite.
A∫ vrea s„ mai fac o men˛iune, ∫i anume aceea c„ motiva˛ia pentru care amendamentul nostru a fost respins cred c„ este lipsit„ de credibilitate dintr-un motiv foarte simplu: noi nu credem Ón acest moment c„ exist„ vreun ordonator principal de credite, oricare ar fi acesta, minister sau alt„ structur„, care are calitatea de ordonator de credite, care s„ nu-∫i fi adaptat num„rul de personal pe care l-a propus Ón proiectul de buget la cerin˛ele care vin din adaptarea structurii interne a respectivului ordonator de credite la cerin˛ele de integrare european„. Deci, ca atare, prevederea ar face inoperant„ Óntreg con˛inutul Anexei 3.
Pe procedur„, de data aceasta, domnule pre∫edinte, v-a∫ ruga ca Ónainte ca acest amendament ∫i urm„toarele care vor fi supuse aten˛iei colegilor no∫tri s„ fie supuse la vot, s„ face˛i o verificare a cvorumului de ∫edin˛„, a cvorumului pentru Camerele reunite, pentru c„ este evident pentru oricine prive∫te sala Ón acest moment c„ nu pot fi nici 208, nici 214 voturi pentru, deoarece num„rul colegilor prezen˛i Ón sal„ Ón acest moment este Ón mod evident mult mai mic.
Deci, v-a∫ ruga domnule pre∫edinte, s„ verifica˛i Ónainte de a mai efectua orice procedur„ de vot dac„ avem sau nu cvorum de ∫edin˛„.
V„ mul˛umesc foarte mult.
Da. V„ mul˛umesc ∫i eu.
Prezen˛a o ∫ti˛i foarte bine, v-am prezentat-o la Ónceputul ∫edin˛ei ∫i pe parcursul ∫edin˛ei. Foarte mul˛i colegi sunt dornici s„ facem apelul, s„ pierdem o or„ pentru apel, putem s„ facem ∫i treaba asta.
Eu am invitat to˛i colegii, inclusiv ai dumneavoastr„, s„ vin„ Ón sal„ ∫i Ói a∫tept„m.
Dori˛i s„ facem apelul Ón continuare, domnilor?
Voci din sal„
#115080Nu!
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 157/19.XI.2004
## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**
Stima˛i colegi, v„ propun altceva. Este ora 12,30. Facem o pauz„ p‚n„ la ora 14,30 ∫i relu„m lucr„rile dup„ aceea.
De acord? Bun! Œntrerupem aici.
## PAUZ√
* * *
## DUP√ PAUZ√
Domnilor senatori ∫i deputa˛i,
Rog pe domnul secretar Ungheanu s„ strige apelul pentru senatori.
## **Domnul Mihai Ungheanu:**
Stima˛i colegi, Óncepem apelul cu lista senatorilor.
|Acatrinei Gheorghe|Absent| |---|---| |Alexandru Ionel|Absent| |Andrei Victor|Prezent| |Apostolache Victor|Prezent| |Athanasiu Alexandru|Absent| |Avram Dan|Absent| |Balcan Viorel|Prezent| |Balint Iosif|Absent| |B„lan Angela Mihaela|Absent„| |Bela∫cu Aron|Absent| |Belu Ioan|Absent| |Bindea Liviu-Doru|Absent| |BÓciu Constantin|Absent| |Br„di∫teanu ™erban Alexandru|Absent| |Bucur Dionisie|Prezent| |Bunea Doina|Prezent„| |Buza Tiberiu Simion|Absent| |Buzatu Gheorghe|Absent| |Cauti∫ Vasile|Prezent| |C‚rciumaru Ion|Absent| |Ciocan Maria|Absent„| |Ciocan Valentin|Prezent| |Cioc‚rlie Alin Theodor|Absent| |Codreanu Dumitru|Absent| |Constantinescu Eugen Marius|Absent| |Cozm‚nc„ Octav|Absent| |Cr„ciun Avram|Prezent| |Cristolovean Ioan|Absent| |Dina Carol|Absent| |Dinescu Valentin|Absent| |Dinu Marin|Prezent| |Dobrescu Maria Antoaneta|Absent„| |Dumitrescu Gheorghe Viorel|Absent| |Dumitru Dan|Absent| |Du˛„ Vasile|Absent|
Eckstein - Kovács Péter Absent F„ni˛„ Tri˛„ Prezent Feldman Radu Alexandru Absent Filipa∫ Avram Absent Filipescu Cornel Prezent Florescu Eugeniu Constantin Absent Flutur Gheorghe Absent Frunda György Absent G„ucan Constantin Absent Gogoi Ion Prezent Guga Ioan Prezent Hanganu Romeo Octavian Absent H‚r∫u Ion Absent Hoha Gheorghe Prezent Honcescu Ion Prezent Horga Vasile Absent Hri˛cu Florin Prezent Ila∫cu Ilie Absent Iliescu Ion Prezent Ionescu-Quintus Mircea Absent Iorga Nicolae Marian Absent Iorgovan Antonie Absent Iustian Mircea Teodor Absent Kereskényi Alexandru Prezent Leca Aureliu Absent Lupoi Mihail Absent Marcu Ion Absent Marinescu Simona Anamaria Absent„ Markó Béla Absent Matei Vintil„ Absent Matei Viorel Prezent M„rgineanu ™tefan Gheorghe Prezent Mih„ilescu Ion Prezent Mihordea Mircea Absent Mocanu Vasile Prezent Munteanu Tudor-Marius Absent Nedelcu Mircea Absent Németh Csaba Prezent Nica Dumitru Prezent Nicolaescu Ioan Prezent Nicolaescu Sergiu Florin Absent Nicolai Norica Absent„ Novolan Traian Prezent Ofileanu Vasile Prezent Onaca Dorel-Constantin Absent Oprescu Sorin Mircea Absent Otiman P„un-Ion Absent Paleologu Alexandru Absent Pan„ Aurel Absent Pan„ Viorel Marian Absent Pa∫tiu Ioan Absent P„curariu Iuliu Absent P„curaru Nicolae Paul Anton Prezent P„unescu Adrian Absent Penciuc Corin Absent Pete ™tefan Prezent Petre Maria Absent„ Petrescu Ilie Absent Pl„tic„-Vidovici Ilie Absent Pop Dumitru Petru Absent Pop de Popa Ioan Prezent
V„ mul˛umesc.
## **Domnul Tudor Mohora:**
Prezen˛a deputa˛ilor: Abi˛ei Ludovic Prezent Afr„sinei Viorica Prezent„ Albu Gheorghe Absent Andea Petru Prezent Andrei Ioan Absent Andronescu Ecaterina Prezent„ Antal István Prezent Anton Marin Absent Antonescu George Crin Lauren˛iu Absent Antonescu Niculae Napoleon Prezent
Apostolescu Maria Prezent„ Arghezi Mitzura Domnica Prezent„ Ariton Gheorghe Prezent Arma∫ Iosif prezent Arn„utu Eugenu Prezent Asztalos Ferenc Prezent Avramescu Constantin - Gheorghe Prezent Baban ™tefan Prezent Babiuc Victor Absent Baciu Mihai Absent Bahrin Dorel Prezent Balt„ Mihai Prezent Balt„ Tudor Prezent Bar Mihai Prezent Bara Radu Liviu Prezent Barbu Gheorghe Absent Barto∫ Daniela Prezent„ B„doiu Cornel Prezent B„l„e˛ Mitic„ prezent B„l„∫oiu Amalia Prezent„ B„ncescu Ioan Prezent B‚ldea Ioan Prezent Becsek-Garda Dezideriu Coloman Prezent Bentu Dumitru Prezent Berc„roiu Victor Prezent Berceanu Radu Mircea Absent Bereczki Endre Prezent Birtalan Ákos Absent Bivolaru Ioan Prezent BÓrsan Iulian Gabriel Prezent Bleotu Vasile Prezent Boabe∫ Dumitru Prezent Boagiu Anca Daniela Absent„ Boaj„ Minic„ Prezent Boboc Alexe Prezent Bogdan Daniel Marius Prezent Boiangiu Cornel Absent Bolca∫ Augustin Lucian Prezent Böndi Gyöngyike Absent„ Borbély László Prezent Bozg„ Ion Absent Bran Vasile Absent BrÓnzan Ovidiu Absent Bruda∫cu Dan Prezent Bucur Constantin Prezent Bucur Mircea Prezent Buga Florea Prezent Burnei Ion Prezent Buruian„ Aprodu Daniela Absent„ Buzea Cristian Valeriu Absent Calcan Valentin Gigel Prezent Canacheu Costic„ Prezent Cazan Gheorghe Romeo-Leonard Prezent Cazimir ™tefan Prezent C„∫unean-Vlad Adrian Prezent Cerchez Metin Absent Chelbea Aurel Prezent Cherescu Pavel Prezent Ciopraga Mircea Prezent
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 157/19.XI.2004 Ciontu Corneliu Prezent Ionescu Cornelia Prezent„ Ciuceanu Radu Prezent Ionescu Costel Marian Absent„ CÓrstoiu Ion Absent Ionescu Dan Absent Cladovan Teodor Absent Ionescu Daniel Absent Cliveti Minodora Prezent„ Ionescu Mihaela Prezent„ Coifan Viorel-Gheorghe Prezent Ionescu R„zvan Prezent Cojocaru Nicu Absent Ionescu Smaranda Prezent„ Cr„ciun Dorel Petru Prezent Iordache Florin Prezent Cre˛ Nicoar„ Prezent Iriza Marius Absent Cristea Marin Absent Iriza Scarlat Prezent Cri∫an Emil Absent Iv„nescu Paula Maria Prezent„ Dan Matei-Agathon Prezent Jipa Florina Ruxandra Prezent„ D„ianu Dorin Prezent Kedves Emeric Prezent D„nil„ Vasilie Prezent Kelemen Attila Béla Ladislau Absent Delureanu Virgil Prezent Kelemen Hunor Absent Dinu Gheorghe Prezent Kerekes Károly Absent Dobre Traian Prezent Kónya Hamar Sándor Absent Dobrescu Smaranda Prezent„ Kovács Csaba-Tiberiu Prezent Dol„nescu Ion Prezent Lari Iorga Leonida Absent„ Dorian Dorel Prezent Laz„r Maria Prezent„ Dorneanu Valer Prezent L„p„dat ™tefan Prezent Dragomir Dumitru Absent L„pu∫an Alexandru Absent Drago∫ Liviu Iuliu Prezent Leon„chescu Nicolae Prezent Dragu George Absent Lep„datu Lucia Cornelia Prezent„ Dre˛canu Doina-Mic∫unica Prezent„ Lep∫a Victor Sorin Absent Dumitrescu Cristian Sorin Prezent Loghin Irina Prezent„ Dumitriu Carmen Prezent„ Longher Ghervazen Prezent Du˛u Constantin Absent Luchian Ion Prezent Du˛u Gheorghe Prezent Magheru Paul Absent Enescu Nicolae Prezent Maior Dorin Laz„r Absent Erdei Doloczki István Prezent Makkai Grigore Prezent Eserghep Gelil Absent Man Mircea Absent F‚c„ Mihail Prezent Manolescu Oana Prezent„ Firczak Gheorghe Absent Marcu Gheorghe Prezent Florea Ana Prezent„ Marcu Grigore Prezent Florescu Ion Prezent Mardari Ludovic Prezent Fotopolos Sotiris Prezent Marin Gheorghe Prezent Georgescu Filip Prezent Marineci Ionel Prezent Gheorghe Valeriu Absent Márton Árpád Francisc Absent Gheorghiof Titu Nicolae Prezent M„laimare Mihai Adrian Prezent Gheorghiu Adrian Prezent M„r„cineanu Adrian Absent Gheorghiu Viorel Absent M‚ndrea-Muraru Mihaela Prezent„ Ging„ra∫ Georgiu Prezent M‚ndroviceanu Vasile Absent Giuglea ™tefan Prezent Mera Alexandru Liviu Absent Godja Petru Prezent Merce Ilie Prezent Gr„dinaru Nicolae Prezent Me∫ca Sever Prezent Grigora∫ Neculai Prezent Miclea Ioan Prezent Gubandru Aurel Prezent Micula C„t„lin Absent Gurz„u Adrian Prezent Mih„ilescu Petru ™erban Prezent Gvozdenovici Slavomir Absent Mincu Iulian Prezent Ha∫otti Puiu Prezent Mircea Costache Prezent Hogea Vlad Gabriel Absent Mirciov Petru Absent Hossu Valentin Tiberiu Prezent Miron Vasile Prezent Hrebenciuc Viorel Prezent Mitrea Manuela Prezent„ Ianculescu Marian Prezent Mitrea Miron Tudor Prezent Ifrim Mircea Prezent Mitu Octavian Prezent Ignat Miron Prezent Mi˛aru Anton Prezent Iliescu Valentin Adrian Absent MÓnzÓn„ Ion Absent Ionel Adrian Absent Mocanu Alexandru Absent Ionel Viorel Absent Mocioalc„ Ion Prezent Ionescu Anton Absent Mocioi Ion Prezent
V„ rog s„ v„ ocupa˛i locurile!
Domnule secretar Mohora, pofti˛i aici s„ face˛i num„r„toarea. Avem cvorum deocamdat„...
Stima˛i colegi, greu, dar am reu∫it s„ facem cvorumul de lucru. Œl rog pe domnul Mohora, Óntre timp, s„ fac„ ∫i num„r„toarea.
Eram la art. 8, stima˛i colegi, alin. 2. S-a propus eliminarea. Comisiile de buget - finan˛e ∫i Ministerul de Finan˛e nu sunt de acord. ™i vreau s„ v„ precizez c„ Ón toate bugetele din 1990 ∫i p‚n„ acum a existat o astfel de precizare.
Propunerea care s-a f„cut de c„tre doamna senator Maria Petre este de eliminare a art. 2.
V„ rog s„ vota˛i!
Cine este pentru eliminare? Un vot pentru eliminare. Voturi Ómpotriv„? V„ mul˛umesc.
Ab˛ineri?
Cu un singur vot Ómpotriv„, cu mare majoritate a fost eliminat„ propunerea privind alin. 2.
La alin. 4 de la art. 8, domnul Bruda∫cu a f„cut o propunere. Vre˛i s-o relua˛i?
V„ rog, dar foarte pe scurt.
Domnule pre∫edinte,
Œnt‚i de toate este alin. 2, unde am avut un amendament pe care nu l-a˛i supus vot„rii. Introduceam acolo urm„toarea reformulare: îGuvernul poate aproba prin hot„r‚re redistribuirea de posturi ∫i transferul fondurilor aferente acestora, Óntre bugetele ordonatorilor principali de credite“.
Deci, v„ rog s„ v„ pronun˛a˛i ∫i Ón leg„tur„ cu acest amendament.
## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**
V„ rog! Comisiile de buget-finan˛e? Men˛ine˛i respingerea. Ministerul de Finan˛e? Respingerea.
V„ rog, cine este pentru amendamentul propus la alin. 4 de la art. 8? 14 voturi pentru.
Voturi Ómpotriv„? 242.
Ab˛ineri? Nu sunt.
Dac„ mai exist„ vreo interven˛ie la art. 8? Nu mai sunt interven˛ii.
Vot · approved
Aprobarea ordinii de zi ∫i a programului de lucru
La art. 9 avem dou„ alineate. Exist„ un amendament la alin. 2 al Comisiilor de buget-finan˛e, aprobat de c„tre Guvern.
Dac„ sunt interven˛ii? Nu sunt.
Vot · approved
Aprobarea ordinii de zi ∫i a programului de lucru
Art. 10. Avem un singur amendament al Comisiilor de
- buget-finan˛e, acceptat de c„tre Ministerul de Finan˛e. Dac„ sunt, totu∫i, interven˛ii?
Vot · approved
Aprobarea ordinii de zi ∫i a programului de lucru
- A fost votat.
- La art. 11 avem amendamente ale Comisiilor de
- buget-finan˛e la alin. 1, alin. 2 ∫i alin. 7, acceptate de Ministerul de Finan˛e.
- Dac„ sunt ∫i alte interven˛ii la art. 11? Nu sunt.
Vot · approved
Aprobarea ordinii de zi ∫i a programului de lucru
- La art. 12 dac„ sunt interven˛ii? V„ precizez c„ avem
- dou„ amendamente la art. 12, propuse de Comisiile de
- buget - finan˛e ∫i acceptat de Ministerul de Finan˛e. Dac„ mai sunt alte interven˛ii? Nu sunt.
Vot · approved
Aprobarea ordinii de zi ∫i a programului de lucru
Art. 12 a fost votat.
- Art. 13. Avem 6 amendamente ale Comisiilor de
- buget-finan˛e care au fost acceptate de c„tre Guvern. Dac„ la art. 13 sunt interven˛ii? Pofti˛i, domnule deputat!
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 157/19.XI.2004
Domnilor pre∫edin˛i, Domnilor deputa˛i ∫i senatori,
La art. 13 alin. 11, Ón proiectul de Lege a bugetului se prevede c„ din bugetul Ministerului Transporturilor, Construc˛iei ∫i Turismului, la Capitolul îAsisten˛„ social„, aloca˛ii, pensii, ajutoare, indemniza˛ii“ se finan˛eaz„ cheltuielile aferente gratuit„˛ilor ∫i reducerilor de transport pe calea ferat„, metrou, auto, naval ∫i a∫a mai departe, pentru cei care au dreptul la a∫a ceva.
Eu am propus eliminarea alin. 11, pentru c„ Ministerul Transporturilor se ocup„ de cu totul altceva. Este atributul Ministerului Muncii ∫i Solidarit„˛ii Sociale s„ preia aceast„ sarcin„, pentru c„ nu este corect ca cineva care nu are nici o treab„ cu a∫a ceva s„ suporte cheltuielile acestea.
De altminteri, ∫i Ón motivul respingerii mi se spune aici c„, îpotrivit legilor speciale care reglementeaz„ acordarea unor facilit„˛i la transport pentru anumite categorii de persoane se prevede“ — v„d c„ este pu˛in cam gre∫it redactat — îc„ din bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Muncii, Solidarit„˛ii Sociale ∫i Familiei se asigur„ plata drepturilor b„ne∫ti cuvenite acestor categorii“.
Cu alte cuvinte, Ministerul Muncii ∫i Solidarit„˛ii Sociale este Óndrituit, prin lege, s„ suporte aceste cheltuieli, nicidecum Ministerul Transporturilor.
## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**
Mul˛umesc foarte mult.
Dac„ mai sunt ∫i alte interven˛ii? Dac„ nu, rog comisia sau Ministerul de Finan˛e. Numai la alineatul acesta ∫i pe urm„ v„ chem.
La alin. 11, domnule T„n„sescu, v„ p„stra˛i punctul de vedere? Comisiile la fel?
Supun la vot acest amendament pe care l-a˛i ascultat, respins de Ministerul de Finan˛e ∫i de Comisiile de buget de la alin. 11.
## **Domnul Dan Bruda∫cu**
**:**
Mai am la alin. 11!
## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**
## Imediat v„ dau cuv‚ntul.
Deci, legat de aceast„ propunere respins„ de c„tre Comisiile de buget- finan˛e ∫i Ministerul de Finan˛e. O
Vot · approved
Aprobarea ordinii de zi ∫i a programului de lucru
Ab˛ineri? 4 ab˛ineri.
Deci, nu s-a acceptat acest amendament. Tot la alin. 11 domnul deputat Bruda∫cu.
Domnule pre∫edinte, mul˛umesc.
La alin. 11, av‚nd Ón vedere omisiunile inadmisibile de p‚n„ acum ale Ministerului Transporturilor, Ón ceea ce prive∫te asigurarea resurselor pentru plata drepturilor prev„zute Ón Legea mo˛ilor pentru de˛in„torii carnetului de mo˛, mai precis prevederile Legii nr. 229/2002, al c„rei autor sunt, am ˛inut s„ completez acest alin. 11 cu
formularea: îprecum ∫i plata drepturilor prev„zute de Legea mo˛ilor“.
Œn propunerea de respingere se precizeaz„ c„ Ministerul Transporturilor, Construc˛iilor ∫i Turismului ∫i respectiv Ministerul Agriculturii, P„durilor ∫i Dezvolt„rii Rurale fac asemenea pl„˛i f„r„ nici un fel de imbold din afar„. Dar, analiz‚nd cu toat„ aten˛ia structura bugetelor aferente anului viitor, pentru cele dou„ ministere men˛ionate, personal n-am reu∫it s„ deduc de la ce capitol anume se prevede efectuarea pl„˛ilor Ón materie, la prevederile Legii nr. 229/2002.
Dac„ voi fi convins de titularii celor dou„ ministere c„ exist„ capitole distincte din care s„ se fac„ asemenea pl„˛i, atunci renun˛ la acest amendament.
Dac„ nu sunt prevederi corespunz„toare, atunci insist pentru ca Ón structura acestui articol s„ fie cuprinse ∫i prevederile pentru asigurarea pl„˛ii drepturilor prev„zute la Legea nr. 229/2002.
V„ mul˛umesc. Domnul ministru T„n„sescu.
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Aceste sume se reg„sesc la Capitolul nr. 68.01 — îTransporturi ∫i comunica˛ii“, titlul îSubven˛ii“, unde s-a prev„zut suma necesar„ pentru reducerea de 50%, aceasta Ón bugetul Ministerului Transporturilor, ∫i la Capitolul 60.01, intitulat îAsisten˛„ social„, aloca˛ii, pensii, ajutoare ∫i indemniza˛ii“, titlul îCheltuieli materiale ∫i servicii“, unde a fost prev„zut„ suma de 1.269 milioane lei, pentru reducerea cu 50% din costul materialului lemnos, de care beneficiaz„ titularii carnetului de mo˛. Mul˛umesc.
## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**
Domnule Bruda∫cu, deci renun˛a˛i la amendament? V„ mul˛umesc foarte mult.
Dac„ mai sunt interven˛ii la art. 13? Nu sunt.
-
Vot · approved
Aprobarea ordinii de zi ∫i a programului de lucru
- S-a votat.
- Art. 15. Avem, stima˛i colegi, 4 amendamente ale
- Comisiilor de buget-finan˛e, acceptate de c„tre Guvern. Dac„ mai sunt interven˛ii? Nu sunt.
-
Vot · approved
Aprobarea ordinii de zi ∫i a programului de lucru
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 157/19.XI.2004 Ab˛ineri? 3 ab˛ineri.
Art. 16. Sunt, de asemenea, 4 amendamente ale Comisiilor de buget-finan˛e, aprobate de c„tre Ministerul de Finan˛e.
- Dac„ sunt ∫i alte interven˛ii la art. 16? Nu sunt. V„ rog, cine este Ómpotriv„? 12 voturi Ómpotriv„. Ab˛ineri? Nu avem ab˛ineri.
- Voturi pentru? 232 voturi pentru. Art. 17.
- Dac„ sunt interven˛ii? Nu sunt interven˛ii.
Vot · approved
Aprobarea ordinii de zi ∫i a programului de lucru
Art. 18. Avem un amendament al Comisiilor de buget-
- finan˛e la alin. 2, acceptat de c„tre comisii. Dac„ sunt interven˛ii?
- V„ rog, domnule Ru∫anu!
Art. 18 alin. 1: îSe acord„ o scutire la plat„ generic„ a obliga˛iilor c„tre bugetul de stat, bugetul asigur„rilor sociale de stat, bugetul fondului na˛ional unic de asigur„ri de s„n„tate, bugetul asigur„rilor pentru ∫omaj, pentru exerci˛iul financiar al anului 2005, la Ministerul Economiei ∫i Comer˛ului ∫i Ministerul Transporturilor“.
Œn fapt, aceast„ prevedere generic„, f„r„ nominalizarea agen˛ilor economici, f„r„ nominalizarea plafonului Ón limita c„ruia se acord„ scutirea, poate afecta semnificativ veniturile bugetului de stat pe 2005, influen˛eaz„ negativ acest buget. ™i, pe deasupra, dac„ corobor„m mai departe cu art. 18 alin. 2 ∫i art. 12 alin. 3, prin care Guvernul este abilitat s„ aprobe aceste plafoane, se evit„ controlul parlamentar.
V„ mul˛umesc foarte mult. V„ rog, cine d„ un r„spuns aici? Domnul ministru T„n„sescu.
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Noi propunem respingerea acestui amendament, Óntruc‚t scutirea la plat„ a obliga˛iilor bugetare se acord„ Ón completarea subven˛iilor de care beneficiaz„ societ„˛ile, companiile respective din sectorul minier, feroviar ∫i a∫a mai departe, iar prin hot„r‚re de Guvern, cum s-a Ónt‚mplat ∫i anul acesta, Ón limita obliga˛iilor angajatorului, se acord„ aceste scutiri.
De aceea, noi credem c„ ace∫ti bani vin pentru a plusa subven˛iile de care au nevoie cei din domeniul minier ∫i feroviar. Noi credem c„ motiva˛ia aceasta, Ón ceea ce prive∫te respingerea, vine Ón Ónt‚mpinarea celor spuse de noi ∫i sus˛inem Ón continuare ca amendamentul propus s„ fie respins.
V„ mul˛umesc.
Mul˛umesc foarte mult.
Supun, totu∫i, la vot amendamentul propus de domnul deputat Ru∫anu de eliminare a acestui alineat.
Œn˛eleg c„ ∫i Comisiile de buget Ó∫i p„streaz„ punctul de vedere. De acord.
Deci, cine este de acord cu propunerea domnului Ru∫anu?
- Cine este pentru? 22 voturi pentru. Voturi Ómpotriv„? 229.
Ab˛ineri? Nu sunt.
Acest amendament a c„zut.
Dac„ mai sunt interven˛ii la alin. 4?
Domnilor pre∫edin˛i, Domnilor senatori ∫i deputa˛i,
La alin. 4 scrie Ón proiectul de lege: îSocietatea Na˛ional„ de Transport Feroviar de C„l„tori — C.F.R.— S.A. se scute∫te de la plata tarifului de utilizare a infrastructurii datorate Companiei Na˛ionale de C„i Ferate C.F.R.—S.A.“
Un prim amendament: Óntre subiect ∫i predicat nu se pune virgul„, trebuie eliminat„ aceast„ virgul„.
2) Am propus eliminarea articolului sau alineatului din articol, pe motiv c„ Ón bugetul Companiei Na˛ionale C.F.R.—S.A. nu compenseaz„ nimeni tariful de utilizare a infrastructurii.
Cu alte cuvinte, Compania Na˛ional„ se vede v„duvit„ de o sum„ de bani pe care, prin lege, o face scutit„ de la C.F.R. C„l„tori, care practic circul„ cu trenul f„r„ s„-∫i pl„teasc„ datoriile c„tre cealalt„ companie, Compania Na˛ional„.
Dac„ undeva Ón Legea bugetului ace∫ti bani se compenseaz„ pentru Compania Na˛ional„ C.F.R. — S.A. totul este O.K., dar deocamdat„ eu, unul, nu am v„zut compensa˛ia aceasta.
## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**
V„ mul˛umesc.
Domnule ministru T„n„sescu, este aceea∫i problem„. Deci, v„ p„stra˛i punctul de vedere. Comisiile de bugetfinan˛e, la fel.
Deci, se propune eliminarea alin. 4, cu care nu este de acord nici Comisia de buget ∫i nici Ministerul de Finan˛e.
-
Vot · approved
Aprobarea ordinii de zi ∫i a programului de lucru
- Art. 19, stima˛i colegi.
- Dac„ sunt interven˛ii? Nu sunt.
-
Vot · approved
Aprobarea ordinii de zi ∫i a programului de lucru
- A fost votat.
- Art. 20. Sunt dou„ amendamente ale Comisiilor de
- buget-finan˛e, acceptate de c„tre Ministerul de Finan˛e.
28 MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 157/19.XI.2004
Dac„ sunt ∫i alte interven˛ii? Nu sunt.
Vot · approved
Aprobarea ordinii de zi ∫i a programului de lucru
Vot · approved
Aprobarea ordinii de zi ∫i a programului de lucru
Dac„ sunt obiec˛iuni la titlul capitolului? Nu sunt.
Vot · approved
Aprobarea ordinii de zi ∫i a programului de lucru
Vot · approved
Aprobarea ordinii de zi ∫i a programului de lucru
Domnule pre∫edinte,
Sunt derutat. La art. 27, pozi˛ia 30 de la îamendamente admise“ se reg„se∫te con˛inutul pozi˛iei 52 de la îamendamente respinse“. Amendamentul Ómi apar˛ine, este respins, dar este preluat Ón totalitate la pozi˛ia 30, îamendamente admise“ ∫i sunt da˛i ca autori: Comisiile pentru buget, finan˛e ∫i b„nci ale Senatului ∫i Camerei Deputa˛ilor. Œmi cer dreptul de a fi coautor la acest amendament admis.
## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**
V„ mul˛umim foarte mult, domnule Bruda∫cu. Ave˛i dreptate! Formula propus„ de Comisiile pentru buget, coautor ∫i domnul Bruda∫cu, s-a aprobat.
La art. 27, stima˛i colegi, avem dou„ amendamente propuse de Comisiile pentru buget-finan˛e acceptate. Dac„ mai sunt ∫i alte interven˛ii?
Vot · Amânat
Aprobarea ordinii de zi ∫i a programului de lucru
Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,
La art. 28 am un amendament care se refer„ la introducerea sintagmei îde regul„“. Art. 28 alin. 4 ar suna a∫a: îRepartizarea sumelor defalcate din taxa pe valoarea ad„ugat„ destinate finan˛„rii cheltuielilor cu drumurile jude˛ene ∫i comunale pe unit„˛i administrativ-teritoriale se face de regul„ Ón func˛ie de lungimea acestora, prin hot„r‚re, de c„tre consiliul jude˛ean“.
Argumentul este foarte simplu. Dac„, din partea Guvernului, Ómp„r˛irea se face Ón func˛ie de lungimea drumurilor, atunci, la nivel de consiliu jude˛ean, care este responsabil de drumurile jude˛ene, pot exista ∫i alte criterii, dac„ sunt adoptate prin vot de c„tre consiliul jude˛ean. Œnchipui˛i-v„ dou„ drumuri de aceea∫i lungime, unul f„cut praf ∫i unul f„cut mai pu˛in praf, ∫i eu acord aceea∫i sum„ de bani, dup„ ceea ce prevede actuala lege.
Prin urmare, v„ rog s„ sus˛ine˛i acest amendament, care introduce doar sintagma îde regul„“. Iar Comisia pentru administra˛ie public„ a sus˛inut, Ón integralitate, acest amendament.
V„ mul˛umesc.
Domnule ministru T„n„sescu?
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 157/19.XI.2004
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte. De acord cu acest amendament.
## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**
Vot · Amânat
Aprobarea ordinii de zi ∫i a programului de lucru
## Domnule pre∫edinte,
Stima˛i colegi,
Œn ∫edin˛a Comisiilor reunite de buget-finan˛e, s-a acceptat prin vot o nou„ formulare pentru alin. 5 de la art. 28, ∫i anume: îPentru finan˛area cheltuielilor prev„zute la art. 26-28, pe l‚ng„ sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat, autorit„˛ile administra˛iei publice locale pot aloca ∫i sume din bugetele locale ale acestora“, Ón loc de îvor aloca ∫i sume din bugetele locale ale acestora“. Deci, s-a supus la vot, s-a ajuns la aceast„ formul„ pentru alin. 5, dar am constatat c„ nu s-a consemnat Ón raportul comisiilor reunite.
Ca urmare, v„ rog s„ aproba˛i ∫i Ón plen ce s-a decis Ón comisii, chiar dac„ aparatul tehnic nu a consemnat aceast„ aprobare, decis„ prin vot, atunci.
V„ mul˛umesc.
Œi mul˛umim domnului deputat Mardare. Domnule ministru T„n„sescu, de acord?
De acord, domnule pre∫edinte.
## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**
## Mul˛umesc.
Domnul ministru a acceptat amendamentul. Deci,
Vot · Amânat
Aprobarea ordinii de zi ∫i a programului de lucru
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Œn numele Comisiilor de s„n„tate ale celor dou„ Camere, s-a f„cut amendamentul: îOrdonatorul principal de credite al bugetului Fondului Na˛ional are dreptul de a aproba modific„ri Ón structura cap. 6216 — servicii medicale ∫i medicamente, cu Óncadrarea Ón nivelul total al cheltuielilor aprobate Ón acest capitol, prevederi ce s„ se aplice ∫i pentru Ministerul S„n„t„˛ii“.
Subliniem faptul c„ la ora actual„ nu exist„ nici cea mai mic„ autonomie a Casei, trebuie cerute aprob„ri pentru anumite rearanj„ri ale fondurilor, care sunt absolut necesare, ∫i vrem s„ elimin„m aceast„ birocra˛ie.
V„ mul˛umesc.
V„ rog, domnule ministru Mihai T„n„sescu!
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Am luat not„ de aceast„ propunere ∫i am amendat Ón mod corespunz„tor, conform celor spuse de domnul pre∫edinte, la Anexa nr. 1, la amendamente admise, la nr. 68. ™i am preluat acolo aceast„ formulare.
Deci, renun˛a˛i, fiind preluat?
Renun˛„m la amendament, am observat ∫i noi, dar, cel pu˛in, puteam s„ fim ∫i noi trecu˛i autori— Comisiile de s„n„tate ∫i familie, care am depus amendamentul.
## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**
De acord, domnule profesor, ave˛i dreptate.
30 MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 157/19.XI.2004
Dac„ mai sunt interven˛ii la art. 31?
Vot · approved
Aprobarea ordinii de zi ∫i a programului de lucru
Vot · Amânat
Aprobarea ordinii de zi ∫i a programului de lucru
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
A∫ vrea s„-mi permite˛i s„ contribui la redactarea coerent„ a acestui text, Ón sensul de a evita o cacofonie ∫i de a exprima c‚t se poate de clar aceast„ eventualitate. Eu a∫ sugera comisiei s„ fie de acord s„ elimin„m cuvintele îo“ ∫i îposibil„“. Deci: îLa rectificarea bugetului de stat pe anul 2005 din eventualele surse suplimentare se vor aloca, cu prioritate (pentru a evita exprimarea de tip cacofonic), fonduri pentru finan˛area ac˛iunilor de Ónv„˛„m‚nt ∫i s„n„tate“.
Œn formula actual„ se las„ de Ón˛eles c„ rectific„rile nu se Ónt‚mpl„ de obicei sau c„ ele ar putea s„ fie o
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 157/19.XI.2004 chestie cu totul ∫i cu totul accidental„. Este o chestiune fireasc„ ∫i formularea îla rectificarea bugetului“ mi se pare c„ corespunde mai mult practicilor obi∫nuite Ón acest sens.
Deci, este vorba de art. 45[1] . Domnule T„n„sescu, de acord?
Sunt de acord cu ce a spus domnul deputat, cu rug„mintea Óns„ de a men˛ine posibilitatea rectific„rii, fiindc„ ea exist„, dar nu este cert„, de aceea am dorit s„ p„str„m îla o posibil„ rectificare“. ™i suntem de acord cu urm„toarele amendamente care au fost f„cute.
## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**
Mul˛umesc. P‚n„ atunci,
Vot · Amânat
Aprobarea ordinii de zi ∫i a programului de lucru
Anexa nr. 3.06 — îConsiliul Legislativ“. Nu avem amendamente. O
Vot · Amânat
Aprobarea ordinii de zi ∫i a programului de lucru
Domnule pre∫edinte,
Permite˛i-mi s„ le amintesc distin∫ilor colegi de la Comisiile pentru buget, finan˛e ∫i b„nci, at‚t de la Senat, c‚t ∫i de la Camera Deputa˛ilor, c„ din partea Comisiilor reunite de politic„ extern„ au fost Ónaintate amendamente admise. Unele dintre ele se refereau la Capitolul bugetar 51.01, titlul 02 — îCheltuieli de personal“ ∫i ˛ineau de o corelare necesar„ Óntre o decizie legislativ„ recent„ privind legea de salarizare ∫i alte drepturi b„ne∫ti ale personalului din administra˛ia central„ a Ministerului Afacerilor Externe ∫i de la misiunile diplomatice, lege care a fost adoptat„ de Senat, lege care a beneficiat de avizul Ministerului Finan˛elor Ónainte de a fi supus„ dezbaterii de comisiile de specialitate ale celor dou„ Camere, dar care n-a fost luat„ Ón calcul Ón momentul Ón care s-a f„cut structura bugetului aferent Ministerului de Externe.
Prin urmare, av‚nd Ón vedere aceste puncte de vedere ale Comisiei de politic„ extern„, at‚t de la Camer„, c‚t ∫i de la Senat, solicit„m s„ se aib„ Ón vedere ∫i sumele prin care se cere suplimentarea bugetului ce revine Ministerului de Externe, astfel Ónc‚t legea adoptat„ de cele dou„ Camere ale Parlamentului s„ poat„ fi aplicat„.
De asemenea, am f„cut o propunere, care, ∫i ea, a fost aprobat„, un amendament referitor la alocarea pentru bugetul Ministerului Afacerilor Externe a sumei echivalente cu 100.000 de euro, necesar„ pentru realizarea unor materiale de promovare a imaginii Rom‚niei Ón str„in„tate. Aceast„ propunere porne∫te de la o constatare deosebit de dureroas„, aceea a absen˛ei cvasitotale din dotarea misiunilor noastre Ón str„in„tate a unor materiale de publicitate, at‚t privind oportunit„˛ile de afaceri, c‚t ∫i celelalte elemente care ˛in de istoria, cultura ∫i civiliza˛ia acestei ˛„ri.
Consider c„ Ministerul de Externe are nevoie de ace∫ti bani, Óntruc‚t sumele necesare unor asemenea promov„ri de imagine nu le-am reg„sit Ón bugetul nici unei alte institu˛ii, iar dac„ ele exist„ ∫i noi nu am putut
s„ le identific„m, mi se pare c„ normal ar fi ca asemenea sume s„ fie gestionate exclusiv de Ministerul de Externe, care este ∫i responsabil Ón acest domeniu.
Domnul secretar de stat Bo∫tinaru.
## **Domnul Victor Bo∫tinaru** _— secretar de stat Ón Ministerul Afacerilor Externe:_
Domnule pre∫edinte al Senatului,
Domnule pre∫edinte al Camerei,
Distin∫i parlamentari,
Œn ceea ce prive∫te ultimul amendament prezentat de domnul deputat Bruda∫cu, Ministerul Afacerilor Externe constat„ c„ de˛in„torul acestei calit„˛i de ordonator de credite privind ac˛iunile de promovare a imaginii Rom‚niei Ón str„in„tate este Secretariatul General al Guvernului ∫i Ón˛elege ra˛iunea pentru care Comisiile reunite de bugetfinan˛e au propus respingerea.
Œn ceea ce prive∫te cel„lalt amendament propus de Ministerul Afacerilor Externe, care viza corelarea resurselor bugetare cu proiectul de Lege privind salarizarea ∫i alte drepturi b„ne∫ti, trebuie s„ constat„m, urmare a discu˛iilor cu Ministerul Finan˛elor Publice, c„ Ón fondul bugetar pentru probleme salariale se vor reg„si resursele ce reprezint„ impactul aplic„rii legii privind proiectul de lege men˛ionat ∫i imediat ce legea va fi promulgat„ se vor opera ∫i modific„rile necesare, pentru ca Ministerul Afacerilor Externe s„ aib„ resursele pentru punerea Ón aplicare a acestei legi de la 1 ianuarie 2005.
V„ mul˛umim pentru Ón˛elegere.
Domnul deputat Mu∫etescu, pre∫edintele Comisiei pentru buget-finan˛e a Camerei Deputa˛ilor.
Domnule pre∫edinte,
## Stima˛i colegi,
O scurt„ precizare, ca s„ evit„m ∫i alte ie∫iri inutile la microfon. Toate sumele necesare cre∫terilor salariale Ón 2005, pe legi existente sau pe legi viitoare, pe drepturi viitoare sau pe ceea ce Guvernul promite Ón campania electoral„ ∫i, mai apoi, transpune Ón Programul de guvernare, conform Ón˛elegerii cu Fondul Monetar Interna˛ional, se reg„sesc la capitolul îAc˛iuni generale“ ∫i sunt Ón rezerva Ministerului de Finan˛e ∫i vor fi alocate la momentul c‚nd legea intr„ Ón vigoare ∫i c‚nd se declan∫eaz„ cre∫terea salarial„ pe anul 2005. Deci, Ón nici un buget, la nici un ordonator de credite nu se reg„sesc aceste sume.
Toat„ lumea, dac„ mai Óntreab„ de salarii, acestea se reg„sesc la îAc˛iuni generale“, la Ministerul de Finan˛e.
Dori˛i s„ mai interveni˛i? Domnul deputat Bruda∫cu.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 157/19.XI.2004
O singur„ precizare ˛in s„ fac. La momentul discut„rii Ón cele dou„ comisii, reprezentan˛ii Ministerului de Externe au salutat aceast„ idee ∫i chiar ne-au mul˛umit pentru c„ am avut inspira˛ia de a o avea.
Œn leg„tur„ cu afirma˛ia f„cut„ de antevorbitor, probabil c„ a f„cut-o Ón spirit autocritic.
## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**
Da, mul˛umim foarte mult.
Deci sunt dou„ amendamente, stima˛i colegi, respinse de c„tre Ministerul de Finan˛e, de c„tre comisii.
Primul, la pozi˛ia 79 — îAmendamente respinse“, aceast„ majorare la capitolul 51.01 — îAutorit„˛i publice“, titlul 02, care n-a fost acceptat„. O
Vot · Respins
Aprobarea ordinii de zi ∫i a programului de lucru
Vot · Amânat
Aprobarea ordinii de zi ∫i a programului de lucru
Din p„cate, comisiile de specialitate p„streaz„ o t„cere Ón leg„tur„ cu un amendament pe care l-am depus, Ón leg„tur„ cu alocarea unor sume de bani necesare construirii sediului prim„riei din comuna Vad, jude˛ul Cluj. Aceast„ prim„rie nu are, Ón momentul de fa˛„, sediu, Ó∫i desf„∫oar„ activitatea Ón condi˛ii complet improprii ∫i am apreciat c„ este necesar ca la bugetul acestui minister s„ fie suplimentat„ suma alocat„ cu 10 miliarde de lei pentru construirea unui sediu necesar func˛ion„rii activit„˛ii unei autorit„˛i publice locale, autoritate care nu are for˛ele financiare necesare s„ Ó∫i aloce banii pentru o asemenea construc˛ie.
Din p„cate, de∫i a fost Ónregistrat amendamentul la Comisia pentru administra˛ie public„, nu Ól reg„sesc la amendamentele admise sau respinse. Rog s„ se pronun˛e acum ∫i aici Ón leg„tur„ cu aceast„ propunere.
V„ rog, v„ ascult„m.
Domnule pre∫edinte, mul˛umesc.
Acest amendament nu poate s„ fie re˛inut, fiindc„ nu este cazul la discu˛ia bugetului Ministerul Administra˛iei ∫i Internelor alocarea unei asemenea sume de bani, av‚nd Ón vedere c„ pentru construc˛ia unei prim„rii sumele se aloc„ din bugetul local ∫i de la bugetul consiliului jude˛ean. Deci nu este cazul s„ judec„m ∫i s„ lu„m vreo decizie la discu˛ia Ministerului Administra˛iei ∫i Internelor referitoare la cele 10 miliarde de lei pentru comuna respectiv„.
## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**
Observa˛i c„ acest amendament, pe motiva˛ia dat„ de Ministerul Finan˛elor, a fost respins ∫i de Comisiile pentru buget, finan˛e ∫i b„nci.
Supun totu∫i acest amendament votului dumneavoastr„. Cine este pentru? Dou„ voturi pentru. Œmpotriv„? 246 de voturi Ómpotriv„. Ab˛ineri? Nu sunt. Dac„ mai sunt interven˛ii?
Vot · Amânat
Aprobarea ordinii de zi ∫i a programului de lucru
## V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
La pozi˛ia 113 exist„ la îAmendamente respinse“ o pozi˛ie legat„ de reabilitarea sistemului de iriga˛ii Calafat — B„ile∫ti, jude˛ul Dolj: o propunere de 10 miliarde de lei pe indicatori tehnico-economici ∫i aproba˛i prin hot„r‚re de guvern. Este vorba de un sistem care are 49 de mii de hectare Ón zona cea mai fertil„ a Olteniei. Nu se solicit„ fonduri Ón plus fa˛„ de cele prev„zute Ón actualul buget. Se propune aprobarea acestui obiectiv cu redistribuire Ón cadrul titlului 70 îCheltuieli de capital“, iar amendamentul a fost formulat cu aprobarea Ministerului Agriculturii, Silviculturii ∫i Dezvolt„rii Rurale.
V„ mul˛umesc.
Domnul ministru T„n„sescu.
De acord cu amendamentul propus.
## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**
Deci, cum a˛i auzit vorba c„ este din redistribuire, sunte˛i de acord, Ón˛eleg, nu da˛i nimic Ón plus.
Vot · Amânat
Aprobarea ordinii de zi ∫i a programului de lucru
La pozi˛ia 111 îAmendamente respinse“ se reg„se∫te referirea la amendamentul pe care l-am propus privind alocarea sau suplimentarea bugetului Ministerului Agriculturii, P„durilor ∫i Dezvolt„rii Rurale cu suma de 15 miliarde de lei pentru lucr„ri de Ómp„durire. Am avut Ón vedere o situa˛ie deosebit de grav„ care se poate constata dup„ 1990: fraudele frecvente la adresa fondului
silvic, distrugerile masive de p„duri prin t„ieri necontrolate ∫i nesanc˛ionate, care au condus inclusiv la eroziuni ale solului, jude˛ul Cluj din acest punct de vedere fiind unul dintre jude˛ele cu cota cea mai ridicat„ de eroziune a solului.
Œntruc‚t nu se face nimic, de∫i mi se invoc„ aici existen˛a Codului silvic nr. 26/1996 sau Legea finan˛elor publice nr. 500/2002, am considerat c„ trebuie s„ trag un semnal de alarm„ cel pu˛in Ón ceea ce prive∫te situa˛ia fondului forestier din jude˛ul Cluj, solicit‚nd factorilor responsabili alocarea ∫i a sumelor care se cheltuiesc ca urmare a superficialit„˛ii manifestate Ón eliberarea autoriza˛iilor de t„iere absolut abuziv„ a p„durilor.
Respingerea acestui amendament este semnul clar pentru mine c„ nu se dore∫te s„ se fac„ nimic sau aproape nimic pentru evitarea ad‚ncirii pr„pastiei Ón sfera zonelor forestiere ale ˛„rii.
## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**
V„ mul˛umesc foarte mult.
™i Comisiile pentru buget, finan˛e ∫i b„nci ∫i ministerul Ó∫i p„streaz„ punctul de vedere. Deci nu exist„ surs„ suplimentar„.
Este adev„rat c„ este o situa˛ie grea cam Ón toate jude˛ele ˛„rii, ∫i vom vedea ce vom face Ón perspectiv„. Poate atragem ni∫te surse externe suplimentare. Deocamdat„ propunerea Ministerului Finan˛elor este de respingere.
Vot · approved
Aprobarea ordinii de zi ∫i a programului de lucru
Voturi Ómpotriv„? 243, cu al domnului Filip Georgescu. Stima˛i colegi,
Dac„ mai sunt interven˛ii la aceast„ anex„? V„ rog!
Domnule pre∫edinte,
Œn urma ∫edin˛elor ∫i dezbaterii Ón cele dou„ Comisii de agricultur„ am cerut o majorare cu 4,6 mii miliarde lei pentru agricultur„.
Am cerut o majorare cu 1.000 de miliarde pentru subven˛iile la producere de s„m‚n˛„ pentru Óns„m‚n˛„rile din prim„var„.
Am cerut major„ri Ón ceea ce prive∫te primele la lapte, deoarece din calculul care reiese avem 12 milioane de hectolitri lapte, or din banii aloca˛i nu ajung aceste sume.
Am cerut aceste sume chiar ∫i la epizootii, la boli. Prin buget este cuprins„ o sum„ de 70 de miliarde, iar noi am cerut o suplimentare de 100 de miliarde pentru a acoperi Óntr-adev„r necesarul pentru agricultur„.
Œn ceea ce prive∫te sprijinul pentru creditul la subven˛ia creditului agricol, am cerut o suplimentare de 200 de miliarde, deoarece acele 150 de miliarde nu sunt suficiente pentru derularea acestui credit agricol.
Œn ceea ce prive∫te subven˛ionarea la ma∫ini ∫i utilaje, dac„ Ón cursul acestui an, 2004, am avut Ón jur de 700 de miliarde, am cerut o subven˛ionare cu 1.000 de miliarde, deoarece nu po˛i s„ faci o agricultur„ performant„ f„r„ o bun„ mecanizare.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 157/19.XI.2004 Am r„mas foarte surprins c„ cele dou„ comisii nu ne-au acceptat aceste amendamente.
Dac„ ne uit„m ∫i la instala˛iile de irigat, ∫tim bine c„ am investit foarte mult Ón sistemele de irigat, iar la Ministerul Agriculturii nu a fost alocat nici un leu la subven˛ii pentru a se cump„ra instala˛ii de irigat.
Deci noi, atunci c‚nd am depus aceste amendamente, le-am depus Ómpreun„, at‚t Senatul, c‚t ∫i Camera Deputa˛ilor, ∫i nu am discutat cu o patim„ politic„. Am spus c„ agricultura ∫i p‚inea nu trebuie s„ aib„ culoare politic„. Œn majoritate, cele dou„ comisii au votat aceast„ suplimentare.
Era normal ∫i Ón˛elegem c„ nu sunt bani, dar, cel pu˛in acolo unde nu sunt deloc, cel pu˛in o mic„ indulgen˛„ s„ fi avut din partea celor dou„ Comisii pentru buget, finan˛e ∫i b„nci.
Eu a∫ ruga colegii s„ sus˛in„ acest amendament al acestor dou„ comisii — comisia de la Senat ∫i comisia de la Camera Deputa˛ilor.
## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**
V„ rog, domnule ministru T„n„sescu.
Deci cauza principal„ este lipsa sursei, nu?
Stima˛i colegi,
Eu sunt convins de faptul c„ Comisiile pentru buget, finan˛e ∫i b„nci au fost receptive la orice sugestie. Problema principal„ este c„ nu exist„ sursa de finan˛are ∫i va trebui s„ o c„ut„m Ón continuare. Asta este problema. Nu este alta.
Dac„ ave˛i alt„ interven˛ie?
To˛i am avut solicit„ri foarte mari. Chiar dac„ vin din partea noastr„, a P.S.D.-ului, observa˛i c„ nu am g„sit nici o modalitate de interven˛ie.
Deci acest amendament a fost respins ∫i de Comisiile pentru buget, finan˛e ∫i b„nci ∫i de c„tre Ministerul Finan˛elor, Ón spe˛„ de c„tre Guvern.
Vot · approved
Aprobarea ordinii de zi ∫i a programului de lucru
Ab˛ineri?
Voturi Ómpotriv„? 230 de voturi Ómpotriv„, din p„cate. Mai sunt interven˛ii aici, stima˛i colegi? Domnule senator Flutur, v„ rog frumos.
V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. La pozi˛ia 112…
Noi am avut mai multe amendamente pe agricultur„. Am avut opt amendamente ∫i a∫ ruga colegii s„ se aplece mai mult asupra acestor puncte. M„ refer aici la desp„gubiri pentru animalele sacrificate. Am propus un supliment de 70 de miliarde la desp„gubiri pentru produc„torii agricoli Ón caz de calamit„˛i naturale ∫i vreau s„ v„ spun c„ suma alocat„ este de 12 ori mai mic„ dec‚t Ón 2003, ∫i nu este Ón regul„. ™tim c„ agricultura Rom‚niei este meteodependent„ Ón mare parte.
Sprijin pentru proprietarii de p„duri: doar 5 miliarde de lei. Am cerut suplimentarea cu Ónc„ 45 de miliarde. Trebuie s„ sprijinim proprietarii de p„duri particulare, pentru c„,
altfel, Ón continuare se defri∫eaz„ aceste p„duri ∫i vorbim c„ retrocedarea este o prostie istoric„.
De asemenea, sprijinirea produc„torilor agricoli. Am cerut suplimentarea cu 700 de miliarde pentru c„ ordonan˛a din aceast„ toamn„ face trimitere la cele 700 de miliarde pentru bugetul din 2005, deci se vor m‚nca banii bugetului pe 2005, ∫i atunci ar trebui prev„zut Ón acest buget.
Cheltuieli de capital. Am cerut suplimentarea cu 1.000 de miliarde pentru tractoare, ma∫ini agricole.
De asemenea, am cerut prime acordate produc„torilor agricoli, suplimentare.
™i, nu Ón ultimul r‚nd, insist ∫i eu pentru sume suplimentare pentru silvicultur„, pentru Ómp„duriri, deoarece a fost un angajament s„ se Ómp„dureasc„ circa 100 de mii de hectare. Din p„cate, Ón acest mandat, nu s-a respectat. Haide˛i s„ Óncepem de anul viitor ∫i s„ aloc„m o sum„ corespunz„toare.
V„ mul˛umesc.
Poate ar fi frumoase dac„ a˛i fi avut ∫i surse Ón spate. Din p„cate, ideea de a lua de la alte ministere nu este o rezolvare, iar propunerea dep„∫e∫te ∫i rezerva la dispozi˛ia primului-ministru.
Da, domnule ministru Mihai T„n„sescu.
Am o interven˛ie, domnule pre∫edinte. Sunt obligat s„ o fac ∫i Ómi cer scuze.
Sigur, toat„ lumea dore∫te s„ acorde mai mul˛i bani pentru agricultur„. ™i vreau s„ v„ spun c„ proiectul bugetului prezentat Ón fa˛a dumneavoastr„ de c„tre partidul nostru vine la capitolul îAgricultur„“ cu 1.300.000.000 de euro Ón anul 2005. Este o cre∫tere fa˛„ de anul acesta cu peste 3.000 de miliarde. Nu Ón˛eleg totu∫i de ce reprezentan˛ii opozi˛iei vin ∫i cer ace∫ti bani Ón buget pentru agricultur„, fiindc„ Ón propunerea lor de buget la agricultur„ sunt doar 880 de milioane de euro.
Deci d‚n∫ii spun c„ vor mai mul˛i bani la agricultur„, iar d‚n∫ii propun ˛„rii un buget care este de dou„ ori mai mic dec‚t bugetul pe care Ól propunem noi agriculturii.
## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**
Domnule ministru T„n„sescu, vreau s„ Ón˛elege˛i c„ rolul nostru este s„ cerem acolo unde sunt necesit„˛i ∫i s„ fundament„m. C„ avem, c„ nu avem, asta este cu totul o alt„ poveste.
Domnule Flutur, v„ rog, haide˛i s„ nu facem o polemic„. Am intervenit eu.
Foarte scurt, domnule pre∫edinte.
A∫a este. Un miliard de euro ofer„ Guvernul dumneavoastr„, dar a˛i prins ∫i fondurile externe.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 157/19.XI.2004 Œn bugetul pe care noi l-am f„cut am prev„zut 880 de miliarde doar din fonduri proprii, ∫i, dac„ ad„ug„m fondurile externe...
Vreau s„ v„ spun, comparativ cu ce a˛i propus, c„ este doar 70% bugetul dumneavoastr„ fa˛„ de bugetul Alian˛ei, domnule ministru.
## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**
## Stima˛i colegi,
Haide˛i s„ nu politiz„m! Problema este alta. Aceasta este sursa financiar„ la care ne-am putut Óntinde, ∫i s„ fim foarte convin∫i de acest lucru.
Vot · approved
Aprobarea ordinii de zi ∫i a programului de lucru
Voturi Ómpotriv„? 223 de voturi Ómpotriv„.
Ab˛ineri? Nu sunt.
Dac„ la anexa nr. 3/22 mai exist„ interven˛ii? Nu mai sunt interven˛ii.
Vot · approved
Aprobarea ordinii de zi ∫i a programului de lucru
Anexa nr. 23 — îMinisterul Mediului ∫i Gospod„ririi Apelor“.
Avem ∫i aici un amendament al Comisiilor pentru buget, finan˛e ∫i b„nci acceptat.
Dac„ mai sunt interven˛ii?
Domnul deputat Bruda∫cu.
Din nou, domnule pre∫edinte, am surpriza s„ constat c„ dou„ dintre amendamentele propuse pentru acest capitol, pentru aceast„ anex„, au fost omise.
Reamintesc ∫i domnului ministru de finan˛e ∫i ministerului c„ s-au angajat Ónc„ din anul 2001 fa˛„ de locuitorii din zona Turda s„ securizeze depozitele de de∫euri toxice care con˛in peste 300 de mii de tone de substan˛e chimice toxice rezultate Ón urma procesului de produc˛ie la combinatul chimic de aici. De atunci s-a tot Óncercat, dar nu s-au g„sit banii, d‚ndu-mi-se deseori r„spunsuri c„ din rezerva aflat„ la dispozi˛ia Guvernului se vor aloca ba 50, ba 60, ba 75 de miliarde.
Œntruc‚t problema este foarte grav„, ea afect‚nd mediul ∫i s„n„tatea oamenilor, am insistat ca prin acest amendament s„ se suplimenteze bugetul ministerului Ón cauz„, Ón speran˛a c„ se vor ob˛ine fondurile necesare.
Cel de-al doilea amendament, care ∫i el a fost trecut cu vederea, se refer„ la necesitatea lucr„rilor de regularizare a cursurilor de ap„ C„l„˛ele, Cri∫ul Repede, pentru care, prin interven˛ia Regiei Na˛ionale îApele Rom‚ne“, s-a realizat deja un studiu de fezabilitate de circa doi ani de zile, dar tot de atunci nu se g„sesc resursele financiare necesare trecerii la efectuarea lucr„rilor propriu-zise.
Œntruc‚t pierderile Ón urma acestor inunda˛ii sunt foarte mari, cu o ciclicitate destul de mare, consider c„ ar
trebui s„ se g„seasc„ Ón˛elegerea necesar„, pentru c„ se afecteaz„ deopotriv„ domeniul public, c„ile de comunica˛ii, dar ∫i gospod„riile oamenilor.
Nu pledez _pro domo_ , pledez pentru obiective de interes comunitar Ón zona pe care o reprezint Ón Parlament.
V„ mul˛umesc foarte mult.
Œn˛eleg c„ aceste amendamente nu se reg„sesc la îAmendamente respinse“, din p„cate. Probabil c„ au fost respinse la comisia de specialitate.
Domnul senator Mu∫etescu.
Poate Ón legislatura viitoare, domnule pre∫edinte.
Scuza˛i-m„! Oboseala, domnule deputat.
## Domnule pre∫edinte,
Din p„cate, primul amendament nu a ajuns la comisiile reunite, deci s-ar putea s„ fie o neÓn˛elegere sau un r„u parcurs al amendamentului. Deci nu l-am discutat. S-ar putea, Ón viteza Ón care s-a lucrat, s„ nu-l fi luat Ón discu˛ie. Dar, de principiu, domnule deputat, cel pu˛in primul amendament: nu se aloc„ pe bugetul de stat, ci se rezolv„ de la Fondul de mediu, care este gestionat de Autoritatea de Mediu, ∫i se face o documenta˛ie separat„, iar d‚n∫ii vor stabili priorit„˛ile.
Œn leg„tur„ cu al doilea amendament, din c‚te am Ón˛eles, pozi˛ia ministerului este c„ vor fi aloca˛i Ón anul 2005 din bugetul ministerului pentru obiectivul pe care l-a˛i men˛ionat. ™i, Ón mod realist, trebuie s„ discuta˛i punctual aceast„ problem„ cu ministerul.
V„ rog, domnule deputat Bruda∫cu.
Œmi pare r„u c„ stimatul pre∫edinte al comisiei de specialitate nu a re˛inut.
Tocmai de c„tre reprezentan˛ii Guvernului, cu aprobarea, la un moment dat, ∫i a Ministerului Finan˛elor, a Ministerului Administra˛iei ∫i Internelor, s-au stabilit toate studiile de fezabilitate privind securizarea de∫eurilor de la Turda. S-au promis, ∫i v„ pot ar„ta documente scrise ∫i semnate de titularii acestor ministere, c„ vor fi aloca˛i banii din rezerva aflat„ la dispozi˛ia primuluiministru. Deci eu nu inventez pove∫ti aici, nu vin cu aser˛iuni de ordin general, ci m„ refer la chestiuni concrete.
Œn cel de-al doilea caz, s-a realizat studiul de fezabilitate pentru care s-au cheltuit c‚teva zeci de milioane de lei, dac„ nu chiar sute, de c„tre Filiala Oradea îApele Cri∫ului Repede“ ∫i se a∫teapt„ banii probabil p‚n„ la Sf‚ntul A∫teapt„. P‚n„ atunci, va veni apa mare ∫i probabil c„ vom folosi Arca lui Noe ca s„ salv„m zona respectiv„.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 157/19.XI.2004
Ave˛i dreptate, domnule deputat. Este o necesitate. Vre˛i s„ da˛i un r„spuns sau da˛i explica˛ii?
Dar domnul Bruda∫cu are nevoie de o interven˛ie, dup„ p„rerea mea, tot pe rezerv„.
Din p„cate, Ómi cer scuze c„ nu Ól supun la vot.
Amendamentele nu sunt Ónscrise de c„tre Comisiile pentru buget, finan˛e ∫i b„nci, dar indiscutabil c„ va trebui g„sit„ o solu˛ie pentru zon„.
Dac„ mai sunt interven˛ii tot la anexa nr. 23? V„ rog!
Domnilor pre∫edin˛i,
Am un amendament respins la pozi˛ia 119.
Prin schimbarea politicii fiscale, aceast„ investi˛ie a fost Óntrerupt„ din 1997. Cele ∫ase comune din Ciucul de Sus nu au posibilitatea financiar„ de a termina aceast„ lucrare. Œntre timp, s-a introdus apa potabil„ Ón aceste comune. F„r„ o canalizare mediul este afectat. V„ rog s„ m„ ajuta˛i.
V„ mul˛umesc.
## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**
Scuza˛i-m„, la ce pozi˛ie este?
## **Domnul Kedves Emeric**
**:**
La pozi˛ia 119.
Am Ón˛eles, la pozi˛ia 19. Deci este vorba de canalizare regional„ a localit„˛ii S‚ndominic, Tome∫ti, Ineu, C‚r˛a, D„ne∫ti. 61 de miliarde pentru anul 2005, deci o majorare cu 20 de miliarde.
V„ rog, domnule ministru, s„ spune˛i la microfon, c„ ne sunte˛i de mare folos.
V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Acest tip de investi˛ii sunt investi˛ii care se finan˛eaz„ din banii colectivit„˛ii locale, ∫i nu din banii ordonatorului principal de credite Ón cauz„, respectiv Ministerul Mediului.
## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**
Vot · approved
Aprobarea ordinii de zi ∫i a programului de lucru
Ab˛ineri? 6 ab˛ineri. Œmpotriv„? 236 de voturi Ómpotriv„. Œn˛eleg c„ nu mai sunt interven˛ii.
Vot · Amânat
Aprobarea ordinii de zi ∫i a programului de lucru
Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,
La anexa aceasta, din partea jude˛ului Bra∫ov, am cerut pentru cinci proiecte suma total„ de 525 de milioane ∫i Ómi pare r„u c„ nu este domnul Miron Mitrea aici.
525 de milioane pe urm„toarele proiecte:
— cofinan˛are la lucr„rile la ocolitoarea municipiului Bra∫ov, unde am reu∫it s„ acces„m un Ómprumut de la Banca Mondial„ pentru Ónc„rcarea ∫i desc„rcarea de pe ocolitoare: 115 milioane. Este vorba de o parte infim„ din aceste lucr„ri;
— pentru realizare de studii de fezabilitate pentru ocolitoarea F„g„ra∫ului, municipiului S„cele ∫i municipiului Codlea: 140 de milioane de lei;
— pentru finan˛area Parcului turistic R‚∫nov. Aici sigur c„ nu am g„sit sprijin. 40 de milioane de lei. Este vorba despre studii;
— pentru reabilitarea la partea de turism a ministerului — îReabilitarea ∫i valorificarea turistic„ a satelor s„se∫ti ∫i a bisericilor fortificate“: 30 de milioane de lei;
— o lucrare mic„ de Óndiguire Ón zona Oltului, Ón valoare de 100 de milioane de lei.
Sigur, ca bra∫ovean v„ vorbesc, am fost obi∫nuit patru ani de zile s„ vedem din partea acestui minister un dezinteres total. Nici un leu nu a fost ob˛inut ca finan˛are din partea ministerului.
Am cerut aceast„ sum„ mic„, dar nu am primit nici m„car un semn de bun„voin˛„ Ón acest ultim ceas.
Am cerut s„ se socoteasc„ ca surs„ de finan˛are zona Cancelarie plus Secretariat, acolo unde sunt 2.000 de miliarde. La Secretariatul Guvernului ∫i la Cancelaria Primului-Ministru sunt 2.000 de miliarde Ón buget — 50 de milioane de euro.
Cred eu c„ puteau s„ se g„seasc„ 525 de milioane pentru lucr„rile acestea, prin ajutor, recunosc, din partea Guvernului, ar„t‚nd c„ se g‚nde∫te, poate ∫i electoral, la jude˛ul Bra∫ov, de∫i... Nu mai continuu.
V„ mul˛umesc foarte mult ∫i v„ rug„m, stima˛i colegi, mai ales deputa˛ii ∫i senatorii din Bra∫ov s„ voteze pentru.
## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**
Dau cuv‚ntul domnului secretar de stat Bota.
Domnule senator Popa, poate ne face domnul secretar de stat o surpriz„ acum.
## **Domnul Marius Sorin Bota** _— secretar de stat_
## Domnule pre∫edinte,
Doamnelor ∫i domnilor parlamentari,
Referitor la studiile de fezabilitate, vreau s„ men˛ionez faptul c„ exist„ un program pentru studiile de fezabilitate,
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 157/19.XI.2004 ∫i, din suma global„ aprobat„ Ón proiectul de buget, studiile de fezabilitate sunt finan˛ate Ón fiecare an ∫i a∫a vor fi ∫i Ón anul 2005.
Referitor la centurile ocolitoare aferente jude˛ului Bra∫ov, centura pentru municipiul F„g„ra∫ este cuprins„ Ón proiectul cu Banca Mondial„, care va Óncepe anul viitor.
Centura pentru Codlea este cuprins„ Ón proiectul variantei de autostrad„ de la Predeal—Bra∫ov, conexiune c„tre autostrada Transilvania ∫i desc„rcarea aferent„ traficului, categoric.
Iar proiectele turistice iar„∫i sunt cuprinse Ón bugetul anului 2005, urm‚nd ca obiectivele s„ fie Ón func˛ie de suma aprobat„ prin buget, priorit„˛ile fiind stabilite anul viitor.
V„ mul˛umesc.
Deci s„ Ón˛eleg, domnule senator Popa, c„ ve˛i avea bani mult mai mul˛i dec‚t a˛i solicitat dumneavoastr„. Deci fiind pe Banca Mondial„ toate aceste proiecte, e adev„rat c„ v„ interesa termenul.
Supun, totu∫i, aceste amendamente respinse pe considerentele pe care le-a˛i auzit.
Cine este pentru amendamentele f„cute de domnul Popa? 26 de voturi pentru.
- Ab˛ineri? Nu sunt. Voturi Ómpotriv„? 226.
Dac„ mai sunt interven˛ii? Domnul deputat Bruda∫cu.
Am fost sincer foarte impresionat de ∫tirea pe care a dat-o domnul secretar de stat celor de la Bra∫ov. O s„ curg„ lapte ∫i miere pe centurile ocolitoare ale Bra∫ovului.
Eu am f„cut mai multe amendamente care se adreseaz„ competen˛elor ministerelor pe care le reprezint„ domnul Bota ∫i a∫ dori, ca ∫i clujean ce este, s„ ne spun„ ∫i nou„ c‚teva chestiuni Ón leg„tur„ cu soarta centurilor de ocolire ale municipiului Cluj-Napoca, at‚t Ónspre rela˛ia Oradea — S„laj — Baia Mare, respectiv zona Dejului.
La discutarea bugetului anterior, Domnia sa ne-a dat asigur„ri c„ ∫i la Cluj-Napoca, din acest punct de vedere, laptele ∫i mierea vor fi c‚t se poate de numeroase ∫i vom Ónota Ón ele pe respectivele centuri.
Tot la adresa acestui minister, domnule pre∫edinte, dac„-mi permite˛i, a∫ vrea s„ reamintesc c„ am mai f„cut c‚teva amendamente. Unul dintre ele se refer„ la alocarea sumelor necesare finaliz„rii lucr„rilor la Stadionul municipal îIon Moina“ din Cluj-Napoca, ˛int„ propagandistic„ de mare r„sunet Ón lansarea candidatului P.S.D. la alegerile de primar pe anul acesta. S-au Ónceput, cu turle ∫i surle, lucr„rile, dar acum nu mai sunt bani pentru finalizarea acestui obiectiv at‚t de necesar mi∫c„rii sportive clujene.
Un alt obiectiv pe care nu voi obosi s„-l aduc la cuno∫tin˛a guvernan˛ilor, cu at‚t mai mult cu c‚t s-au cheltuit circa 600 de milioane pentru un studiu de fezabilitate, este cel referitor la lucr„rile de electrificare ∫i
dublare a liniei de cale ferat„ pe rela˛ia Cluj-Napoca — Oradea. Am propus alocarea a 250 de miliarde pentru ca primul tronson al acestei opera˛iuni s„ se realizeze pe raza jude˛ului Cluj, Óntre capitala de jude˛ ∫i comuna cea mai Óndep„rtat„, respectiv Ciucea.
Am avut Ón vedere o alt„ necesitate a comunit„˛ii transilvane, nu numai clujene — realizarea unui aeroport interna˛ional autentic, prin extinderea lucr„rilor sau prin lucr„ri de extindere a pistei de aterizare la existentul Aeroport Interna˛ional Cluj-Napoca, aeroport care, Ón faza actual„, poate s„ primeasc„ doar curse foarte mici, nu transport intercontinental, nu transport cu avioane grele.
O alt„ chestiune este, a∫a cum spuneam, legat„ de alocarea a 120 de miliarde de lei pentru finalizarea centurilor de ocolire vestic„ a municipiului Cluj-Napoca, Ónceperea lucr„rilor la centura de ocolire estic„, pe direc˛ia Dej. Am amintit distin∫ilor reprezentan˛i ai ministerului de resort c„, Ón perioada 1998—2003, pe ∫oseaua Feleac — Cluj-Napoca, au avut loc numeroase accidente care s-au soldat cu 13 mor˛i, 48 de persoane grav r„nite ∫i pierderi materiale de circa 80 de miliarde de lei.
Domnule deputat Bruda∫cu, Ónsum‚nd ce a˛i spus dumneavoastr„, din ce am f„cut eu, o scurt„ Ónsumare, Ónseamn„ peste 1.000 de miliarde. Sigur c„ ne bucur„ preocuparea dumneavoastr„, dar s„ ∫ti˛i c„, cred c„ Ón 80% din jude˛e avem probleme ∫i mai mari. Deci ne trebuie Ónc„ dou„ bugete, ∫i atunci rezolv„m toate problemele.
Domnule secretar de stat, v„ rog s„ da˛i r„spunsul.
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Referitor la centurile de ocolire ale municipiului Cluj-Napoca, v„ informez c„, la aceast„ or„, se lucreaz„
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 157/19.XI.2004 la studiul de fezabilitate at‚t pentru varianta Sud — Est, c‚t ∫i pentru varianta Est — Vest prin nord, varianta Sud — Est este deja gata, astfel Ónc‚t Óntregul inel al municipiului Cluj-Napoca, anul viitor, va fi finalizat la acest nivel de studiu de fezabilitate, urm‚nd procedura de finan˛are ∫i contractare a lucr„rilor.
Au fost realizate dou„ variante prin reabilitarea drumurilor jude˛ene din partea de sud c„tre vest ∫i c„tre est, astfel Ónc‚t traficul s„ poat„ fi deviat, ∫i ast„zi este deviat de c„tre conducerea municipalit„˛ii Cluj-Napoca.
Referitor la proiectul de electrificare ∫i reabilitare a c„ii ferate Cluj — Oradea, este inclus pe programul 2007 — 2009, negociat cu Uniunea European„, pe fondurile de coeziune, urm‚nd ca s„ Óncepem de la anul procedurile de contractare a finan˛„rii, ∫i Ónceperea lucr„rilor va avea loc Ón anul 2007.
Aeroportul Cluj-Napoca a fost cuprins Ón cadrul negocierilor la capitolul 9 îPolitica Ón transporturi“ pe re˛eaua DEN, astfel Ónc‚t s„ poat„ beneficia de acelea∫i fonduri. El are dou„ etape, prima etap„ este deja Ón procedur„ de negociere de c„tre conducerea aeroportului, pentru extinderea pistei, urm‚nd ca faza a doua, care este cea mai mare, s„ fie cuprins„ Ón finan˛are de la Uniunea European„, tot prin fondurile de coeziune, dup„ 2009.
Referitor la programul de dezvoltare ∫i modernizare a drumurilor Ón zona montan„ a Mun˛ilor Apuseni, este un program mai amplu, Ónceput Ón urm„ cu trei ani de fostul Minister al Dezvolt„rii ∫i Prognozei, prin intermediul agen˛iilor regionale, astfel Ónc‚t prin fondurile PHARE, care vor fi contractate Ón urm„torii doi ani, va Óncepe acest program de modernizare a infrastructurii rutiere necesare dezvolt„rii turismului.
V„ mul˛umesc.
## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**
Mul˛umesc foarte mult. Domnule deputat, mai dori˛i s„ supun la vot?
## **Domnul Dan Bruda∫cu**
**:**
Nu.
Am cerut 3 miliarde pentru construc˛ia infrastructurii de acces la pe∫tera Izverna. Men˛ionez c„, Ón Comisia de industrii ∫i servicii, ministrul transporturilor a fost de acord cu aceast„ alocare, dar nu mai are prev„zute sume Ón bugetul M.T.C.T. pentru drumurile locale. Ca urmare, propunem ca Ministerul Finan˛elor Publice s„ cuprind„ Ón suma alocat„ de la bugetul de stat pentru drumurile locale din jude˛ul Mehedin˛i ∫i acest obiectiv — drum de acces la pe∫tera Izverna din zona Ponoare — Izverna, Mehedin˛i.
V„ mul˛umesc.
## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**
V„ mul˛umesc foarte mult. Are un singur incovenient — trebuie f„cut un act normativ pentru treaba asta.
Nu, domnule ministru?
Deci „sta e motivul pentru care nu se poate. E adev„rat c„ suma nu e teribil„...
Vot · approved
Aprobarea ordinii de zi ∫i a programului de lucru
Ab˛ineri?
Voturi Ómpotriv„? 226 de voturi Ómpotriv„.
Stima˛i colegi,
Vot · approved
Aprobarea ordinii de zi ∫i a programului de lucru
Anexa nr. 3/25. Avem 3 amendamente ale Comisiilor de buget, finan˛e acceptate. Eu le precizez, pentru c„ atunci c‚nd supun la vot, fiind acceptate de Ministerul de Finan˛e, automat vota˛i ∫i aceste amendamente.
Domnul deputat Bruda∫cu.
A, l„sa˛i-l pe domnul deputat ∫i v„ dau cuv‚ntul dup„ aceea.
A, pofti˛i, nu v„ invita˛i, ave˛i timp...
Mul˛umesc pentru Ón˛elegere, mul˛umesc foarte mult. Mai ave˛i la anexa nr. 24?
V„ rog, doamn„, v„ rog frumos.
## Domnilor pre∫edin˛i,
Stima˛i colegi,
Am propus introducerea obiectivului de investi˛ii îConstruc˛ia infrastructurii de acces la pe∫tera Izverna, din zona Ponoare — Izverna, jude˛ul Mehedin˛i“, cu suma de 3 miliarde lei. Œntreaga zon„ Ponoare — Izverna din Mehedin˛i are obiective turistice interne ∫i interna˛ionale, de interes na˛ional ∫i interna˛ional: pe∫tera Ponoare, p„durea de liliac, Podul lui Dumnezeu, pe∫tera Izverna, spre care nu exist„ drum de acces, iar celelalte drumuri din zon„ sunt impracticabile. Acestor regiuni carstice, cu at‚tea monumente ale naturii, li se adaug„ monumente istorice, cum ar fi biserici mai vechi dec‚t epoca lui Br‚ncoveanu, lucrurile lui Tudor Vladimirescu ∫.a.m.d.
Domnule pre∫edinte,
Eu consideram c„ este potrivit s„ vin„ domnul rector, dar, dac„ Domnia sa a renun˛at...
Domnule pre∫edinte,
La pozi˛iile 148 ∫i 149 se reg„sesc cele dou„ amendamente respinse propuse de mine. La unul am f„cut referire anterior ∫i am fost c‚t se poate de clar convins c„ nu exist„ interes pentru solu˛ionarea acestei probleme. Din p„cate, la pozi˛ia 149, amendamentul propus de mine s-a bucurat ∫i de sprijinul Comisiilor de Ónv„˛„m‚nt, ∫tiin˛„, tineret ∫i sport ale celor dou„ Camere, deci a fost votat Ón cele dou„ comisii, pentru c„ el subliniaz„ o necesitate real„: finalizarea lucr„rilor de construire la ™coala general„ din Huedin. A∫ vrea s„ v„ spun c„ aceast„ construc˛ie dateaz„ din 1988, s-a Ónceput construirea ei ∫i, de atunci, ca un f„cut, nu reu∫im s„ finaliz„m construc˛ia respectiv„, pentru ca, Ón sf‚r∫it, popula˛ia ∫colar„ a ora∫ului Huedin s„ se poat„ folosi de un obiectiv de maxim„ necesitate.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 157/19.XI.2004 Ani de zile s-a dat cu ˛‚r‚ita. Am cerut anul trecut bani, mi s-a spus c„ se vor da din fondurile Ministerului Administra˛iei ∫i Internelor. Nu s-a Ónt‚mplat acest lucru, astfel Ónc‚t nici acum, dup„ 16, 17 ani, m‚ine-poim‚ine, acest obiectiv de Ónv„˛„m‚nt nu poate fi finalizat. Suma este absolut derizorie. Œmi aduc aminte c„ domnul ministru T„n„sescu, atunci c‚nd a fost Óntr-o campanie electoral„ anterioar„, a scos miliardele din buzunar ∫i a dat pentru alegerile de primari, la ni∫te alegeri par˛iale. L-a∫ ruga respectuos s„ Óncerce s„ Ón˛eleag„ ∫i Domnia sa necesitatea ca aceast„ ∫coal„ din singurul ora∫ al jude˛ului Cluj, pentru c„ restul toate sunt municipii, s„ aib„ Ón˛elegerea Domniei sale ∫i a ministerului pe care-l conduce, ∫i 5 miliarde nu cred c„ se r„stoarn„ bugetul, dac„ ve˛i rupe pentru ca s„ da˛i satisfac˛ie, nu mie personal, ci copiilor care doresc s„ Ónve˛e ∫i nu au condi˛ii la Huedin.
Mul˛umesc foarte mult. Domnule ministru T„n„sescu, un r„spuns.
## **Domnul Mihai Nicolae T„n„sescu:**
V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Tocmai pentru a veni Ón Ónt‚mpinarea celor spuse de colegul nostru, Óntr-o pozi˛ie global„ Ón care se afl„ la ministerul de resort, suma de 250 de miliarde este alocat„ tocmai pentru a r„spunde acestor cerin˛e, cum este ∫i cazul ™colii din Huedin. De aceea, domnule pre∫edinte, aceast„ sum„ care este cuprins„ v„ propunem s„ fie afectat„ numai cu cheltuielile aferente ∫colilor de genul acesta, cum ne-a spus.
## **Domnul Dan Bruda∫cu**
**:**
Deci ce s„ Ón˛elegem?
C„ din suma global„ se vor aloca 5 miliarde pentru Huedin.
Eu vreau s„ spun c„ noi am analizat, Ón comisie, bugetul Ministerului Educa˛iei ∫i Cercet„rii ∫i am constatat c„ el este alocat Ón propor˛ie de 4,1% din PIB, adic„ conform legii actuale, de∫i fiecare dintre cei din Ónv„˛„m‚nt speram la mai mult.
Vreau s„ fac doar un comentariu. La amendamentul admis, cu asterisc, de la pozi˛ia 49, zice a∫a: Din aceast„ sum„, de 250, la care s-a referit ∫i domnul ministru ∫i domnul ministru Damian, din aceast„ sum„ de 250, deci pozi˛ia 49, la îAmendamente admise“, suma de 250 de miliarde se va utiliza pentru obiective de investi˛ii, consolid„ri, reabilit„ri ∫.a.m.d. Deci vreau s„ v„ spun c„ comisia a propus, Ón colaborare cu aceia∫i doi colegi de ai no∫tri, domnii Asztalos Ferenc ∫i Winkler Iuliu, un amendament care este respins ∫i se g„se∫te la pozi˛ia 145 din îAmendamente respinse“ ∫i care spune cam acela∫i lucru, numai c„ se cerea suplimentarea cu aceast„ sum„ ∫i erau cuprinse ∫i institu˛iile din Ónv„˛„m‚ntul superior, pentru c„, ∫i acolo, sunt o mul˛ime de cl„diri — le ∫tiu eu —, spa˛ii de Ónv„˛„m‚nt, care necesit„ reabilit„ri ∫i consolid„ri.
Acum, eu cred c„ ar putea s„ fac„ un efort Ministerul Finan˛elor ∫i s„ anun˛e aceast„ sum„ de 250 de miliarde Ministerului Educa˛iei, cu at‚t mai mult cu c‚t nici anul trecut nu prea au fost bani aloca˛i la acest capitol.
Exist„ ∫i o a doua propunere, de∫i nu ∫tiu dac„ este fezabil„, pentru c„ spune: din aceast„ sum„, suma este de 547 de miliarde, ∫i am Ón˛eles c„ se refer„ la cofinan˛area noastr„ pentru programe cu Banca Mondial„ pentru Ónv„˛„m‚ntul preuniversitar...
Domnule deputat Antonescu, toat„ rezerva este de 300 de miliarde.
V„ rog, din partea Ministerului Œnv„˛„m‚ntului este cineva, aici, prezent?
V„ rog, da˛i-ne un r„spuns c„ asigur„m o surs„ pentru ™coala de la Huedin.
## **Domnul Radu Damian** _— secretar de stat Ón Ministerul Educa˛iei ∫i Cercet„rii_ **:**
## Domnule pre∫edinte,
A∫ vrea s„ Ón˛eleg bine, pentru a nu gre∫i natura Óntreb„rii. Ne referim la amendamentele 148 ∫i 149 — ™coala din Huedin. Sigur c„, din punctul de vedere al Ministerului Educa˛iei ∫i Cercet„rii, at‚ta vreme c‚t, a∫a cum a spus domnul ministru T„n„sescu, se Ónscrie Ón prevederile unui amendament aprobat, sunt de acord cu acest lucru.
Tot e un c‚∫tig. Œn˛eleg c„ din suma pe care o ve˛i aproba ve˛i termina ™coala de la Huedin. Deci ave˛i garan˛ia c„ o termina˛i. Nu mai supun la vot amendamentul.
Domnul deputat Antonescu.
Am Ón˛eles, domnule pre∫edinte.
Deci noi am propus s„ ad„ug„m, la aceast„ formulare din amendamentul admis, s„ se continue, pe baza hot„r‚rii Guvernului, precum ∫i pentru obiective de investi˛ii, consolid„ri ∫i reabilit„ri, imobile din Ónv„˛„m‚ntul superior, biblioteci, centrale universitare ∫i institute de cercetare, dac„ nu se poate da alt„ sum„ Ón plus.
Domnule ministru T„n„sescu, cine d„ un r„spuns aici? S-a solicitat o suplimentare, aceea cu 250 de miliarde. Din p„cate, la o rezerv„ de 300 nu ai de unde s„ dai 250.
Rezerva aceasta de 250, din discu˛iile purtate ∫i cu Ministerul Educa˛iei, Ón interiorul ei, putem fi de acord pentru universit„˛i, Ón limita sumei de miliarde, sum„ care este agreat„ ∫i de ministerul de resort.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 157/19.XI.2004 ## **Domnul Niculae Napoleon Antonescu** _(din sal„):_
Se consolideaz„ cu ceea ce am spus noi.
Œn limita celor 30 de miliarde.
Ce facem cu amendamentul?
E rezolvat„ c‚t se poate, domnule Antonescu, deci lua˛i a∫a.
Dac„ mai sunt alte interven˛ii? V„ rog.
Eu cred c„ trebuia trecut expres Ón acest amendament, Ón acest asterisc, pentru c„, altfel, nu are o baz„ legal„. Dar, domnule pre∫edinte, eu mai am un amendament care a fost respins, se afl„ la pozi˛ia 144, prin care ceream o suplimentare cu 18 miliarde, de la bugetul de stat, pentru finan˛area unei investi˛ii, ∫i anume Centrul Interna˛ional de Biodinamic„, care se realizeaz„ pe baza unui protocol de conven˛ie semnat cu UNESCO, din 2001, ∫i cu care suntem foarte Ónt‚rzia˛i cu aceste lucr„ri ∫i este prev„zut pentru acest an un miliard. Este proiectul f„cut, este studiul de fezabilitate f„cut ∫i am f„cut propunerea ca s„ se acorde 18 miliarde pentru acest centru. Propunerea a fost fie prin redistribuire de la Ministerul Cercet„rii, ceea ce nu se poate. Fie din fondul de rezerv„, care, iar„∫i, am Ón˛eles c„ este de 300 ∫i ceva de miliarde. Dar acest centru este un angajament interna˛ional al Rom‚niei ∫i este un protocol, ∫i suntem deja Ónt‚rzia˛i.
Deci eu v-a∫ ruga s„ aproba˛i, ∫tiu eu, dac„ nu 18 miliarde, m„car 10—12 miliarde pentru acest an, pentru anul 2005, pentru ca acest centru s„ poat„ fi finalizat m„car Ón 2006, dac„ nu poate fi terminat Ón 2005.
## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**
Nu ∫tiu ce-i mai important, poate e mai important s„ repar„m ∫colile pentru copii ∫i „sta poate s„ se mai duc„ un an Óncolo, nu se d„r‚m„ p„m‚ntul.
V„ rog, domnule ministru T„n„sescu.
144?
143.
V„ rog.
Ultimul amendament de pe pagina 93. Am f„cut un amendament ∫i am cerut majorarea cheltuielilor pentru Ónv„˛„m‚nt, la capitolul de îCheltuieli de capital“, cu suma de 150 de miliarde de lei. De ce am f„cut acest lucru? Am constatat c„ Ón anul 2004 era prev„zut la bugetul de stat pentru cheltuieli de capital la Ónv„˛„m‚nt 241 de miliarde, iar Ón anul 2005, Ón acest proiect de buget, e prev„zut„ suma de 105 miliarde. Eu am cerut s„ fie cel pu˛in la nivelul anului 2004.
V„ rog, un r„spuns aici. Domnul ministru T„n„sescu.
Nu avem sursa.
## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**
Vot · approved
Aprobarea ordinii de zi ∫i a programului de lucru
- Voturi Ómpotriv„? 238.
- Mai sunt interven˛ii?
Stima˛i colegi, avem aici, la anexa nr. 25, trei
- amendamente ale Comisiilor de buget, finan˛e acceptate.
Vot · approved
Aprobarea ordinii de zi ∫i a programului de lucru
- Dac„ sunt interven˛ii?
Domnule profesor Ifrim, v„ rog!
Numai o secund„!
Vot · approved
Aprobarea ordinii de zi ∫i a programului de lucru
Ab˛ineri?
Voturi Ómpotriv„? 226 de voturi Ómpotriv„. Mai ave˛i o interven˛ie? V„ rog.
Domnule pre∫edinte,
Stima˛i colegi,
La pozi˛ia 143, la îAmendamente respinse“, la capitolul 7101, titlul 70...
V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
M„ voi referi la amendamentele nr. 163, 164, 166, 167, 168, 169 ale Comisiilor de s„n„tate ∫i familie ale Camerei Deputa˛ilor ∫i ale Senatului.
Permite˛i-mi ca s„ subliniez c„ toate aceste amendamente privesc aceea∫i problematic„, pentru care voi prezenta global aceast„ chestiune.
Analiz‚nd structura bugetului Ministerului S„n„t„˛ii, pentru anul 2005, se constat„ c„ au fost alocate 17.975 miliarde, ceea ce ar reprezenta o cre∫tere fa˛„ de anul 2004. Dar dac„ vom sc„dea fondurile externe nerambursabile, credite externe, 3.318, precum ∫i venituri proprii Ón valoare de 428, ajungem la 13.345, din care, dac„ se scad 4.462 ramburs„ri de credite, r„m‚nem cu
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 157/19.XI.2004 8.883 de miliarde, ceea ce reprezint„ mai pu˛in dec‚t Ón anul trecut.
Doresc doar s„ men˛ionez c„ dac„ voi pune rata infla˛iei pe bugetul din 1998, iau la Ónt‚mplare, sau pe bugetul din 2002, aceste bugete sunt mai mari dec‚t bugetul din 2005. Œn aceste condi˛ii, Comisiile de s„n„tate ∫i familie, v„z‚nd situa˛ia din s„n„tate, ∫i nu vreau s„ v„ re˛in timpul, pentru c„ o cunoa∫te˛i foarte bine, au propus prin aceste amendamente un plus de 2.984, ceea ce ar reprezenta un minimum pentru ca sistemul privind programele de s„n„tate s„ poat„ s„ supravie˛uiasc„. Aceasta este problematica acestor amendamente.
De asemenea, la amendamentul 167, pe care l-am putea retrage, Óntruc‚t am primit un r„spuns de la Comisia pentru buget, finan˛e ∫i b„nci, acest amendament prive∫te o suplimentare de 18 miliarde, Ón conformitate cu Legea nr. 264/2004, art. 22 ∫i 24, care va intra Ón vigoare cu 1 ianuarie 2005, neintr‚nd Ón vigoare aceste articole, cu un decalaj de 5 luni, datorit„ faptului c„ bugetul era constituit. Ni s-a r„spuns, de la Comisia de buget finan˛e ∫i b„nci, c„ aceste 18 miliarde sunt prev„zute Ón cadrul bugetului Ministerului S„n„t„˛ii ∫i vor putea fi date Academiei de ™tiin˛e Medicale. Dac„ acest lucru st„ a∫a, ∫i sper c„ st„ a∫a, amendamentul 167 Ól vom respinge. Œn ceea ce prive∫te celelalte, consider„m c„ este doar o limit„ de supravie˛uire a sistemului de s„n„tate ∫i Ómi voi permite s„ revin la bugetul asigur„rilor sociale de s„n„tate.
## ™i eu v„ mul˛umesc.
V„ rog, Ministerul de Finan˛e. Deci este vorba despre pozi˛iile de la 163 p‚n„ la 169, da?
Da. 163, 164.
P‚n„ la pozi˛ia 167, care a fost solu˛ionat„.
## Domnule pre∫edinte,
A∫a cum men˛iona ∫i domnul pre∫edinte Ifrim, Ón anul 2005, aproape 20% Ón plus sunt sumele care sunt alocate acestei activit„˛i. Mai mult, dac„ ne uit„m Ón structur„, vedem c„ cre∫terea cheltuielilor la nivelul bugetului de stat fa˛„ de anul 2004 este de aproape 28%, respectiv 27,73%. De aceea, noi consider„m c„ sumele care sunt acordate cu aceast„ destina˛ie vin ∫i completeaz„ necesit„˛ile Ón a∫a fel Ónc‚t pentru anul 2005 serviciile ∫i, respectiv, cheltuielile care urmeaz„ s„ fie f„cute pentru Ministerul S„n„t„˛ii s„ acopere nevoile necesare, astfel Ónc‚t la aceste amendamente, ∫i, sigur, argument‚nd cu cifrele pe care le-am spus Ónainte, credem c„ ele nu au o motiva˛ie real„ ∫i, de aceea, propunem respingerea lor.
Domnul deputat Ifrim.
A∫ vrea s„ fac o mic„ precizare. Eu am spus c„ sumele acestui an, la valoare real„, sunt mai mici dec‚t sumele anului trecut ∫i am mai spus c„ dac„ punem rata infla˛iei pe bugetul din 1998, aceasta ajunge la 12.594, dac„ o pun pe bugetul din 2002, aceast„ sum„ va ajunge la 12.965, deci bugetul de anul acesta este un buget mai mic. Aceasta o spun ca drept la replic„.
Œn al doilea r‚nd, doresc r„spuns dac„ am Ón˛eles perfect la amendamentul 167, cum mi-a spus comisia, pentru c„ dac„ acest lucru nu este a∫a, prin bugetul Ministerului S„n„t„˛ii suntem Ón imposibilitate de a pune Ón aplicare o lege votat„ de Parlamentul Rom‚niei ∫i promulgat„ de pre∫edintele statului.
## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**
Da, deci este confirmat„, domnule ministru. Stima˛i colegi,
Vot · approved
Aprobarea ordinii de zi ∫i a programului de lucru
Ab˛ineri?
Voturi Ómpotriv„? 238 de voturi Ómpotriv„.
Domnul Bruda∫cu ∫i, dup„ aceea, domnul deputat Mardari.
## Domnule pre∫edinte,
Din fericire, cu mult Ónainte de a se da bugetele a∫a cum se dau jude˛ului Cluj, municipiul Cluj-Napoca a devenit unul dintre centrele de referin˛„ pentru activitatea de tratare a s„n„t„˛ii, Centrul de la Cluj-Napoca, prin universitatea existent„, clinicile ∫i spitalele de care beneficiem reu∫ind s„ acorde asisten˛a medical„ unui mare num„r dintre persoanele bolnave din cele circa 12 jude˛e din arealul transilvan. Din p„cate, nu avem un spital de urgen˛„. S-a Ónceput o asemenea construc˛ie de c„tre fostul regim C.D.R., pe care Óns„ dumneavoastr„, cei de la P.S.D., nu a˛i continuat-o, astfel Ónc‚t s-a Óngropat Ón zona dinspre Flore∫ti a Clujului o anumit„ sum„ de bani, dar nu s-a mers mai departe, s„ se realizeze un spital clinic de urgen˛„, de∫i au fost foarte multe promisiuni f„cute Ón acest sens de reprezentan˛ii puterii.
Constat‚nd c„ un asemenea spital clinic de urgen˛„ reprezint„ o necesitate, constat‚nd c„ nu se continu„ lucr„rile la construc˛ia Ónceput„, noi v„ solicit„m ∫i prin acest amendament s„ ˛ine˛i cont de aceast„ nevoie stringent„, pentru c„, neexist‚nd un asemenea spital clinic, se afecteaz„, dup„ p„rerea mea, o popula˛ie de circa 5-6 milioane de oameni care v„d Ón Cluj-Napoca ∫i Ón facilit„˛ile sale spitalice∫ti una dintre zonele cele mai c„utate.
Deci, dac„ se realizeaz„ un asemenea spital clinic de urgen˛„, vor beneficia locuitorii a circa 12 jude˛e transilvane. Am propus acest amendament care a fost
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 157/19.XI.2004 Óns„ respins, spun‚ndu-mi-se ca motiv de respingere c„ Fondul de rezerv„ bugetar„ la dispozi˛ia Guvernului se va utiliza pentru furnizarea sau finan˛area unor cheltuieli urgente sau neprev„zute. Eu nu m„ Óndoiesc de buna-credin˛„ a celui care a scris aceste cuvinte, dar a∫ dori s„-i reamintesc ce s-a Ónt‚mplat recent, care au fost cheltuielile de urgen˛„ pe care a g„sit de cuviin˛„ Guvernul prezidat de domnul Adrian N„stase s„ le achite din Fondul de rezerv„ bugetar„. Deci s-au dat jude˛elor bani ca s„ se pl„teasc„ videotelefoanele ∫i alte fantasmagorii mai pu˛in importante ∫i utile dec‚t un spital clinic de urgen˛„.
V„ mul˛umesc foarte mult. Comisia pentru buget, finan˛e.
Ministerul de Finan˛e, v„ p„stra˛i punctul de vedere? V„ rog!
## Mul˛umesc.
Noi propunem respingerea amendamentului, Óntruc‚t nu exist„ un studiu, nu exist„ indicatori tehnicoeconomici care s„ fie aproba˛i pentru acest obiectiv de investi˛ii, iar realizarea unui asemenea spital necesit„ cel pu˛in costul a 450, 500 de miliarde Ón perioada anilor care urmeaz„, iar din Fondul de rezerv„, sigur, ace∫ti bani nu pot fi aloca˛i, neexist‚nd ace∫ti indicatori aproba˛i.
Mul˛umesc.
Da, poate c„ ar trebui s„ ad„ug„m c„, Ón primul r‚nd, trebuie f„cut un studiu de fezabilitate, un proiect f„cut, ∫i, dup„ aceea, lucrurile merg mai complicat dec‚t se pare.
Supun totu∫i la vot aceast„ solicitare respins„ din lips„ de resurs„.
Cine este pentru? 7 voturi pentru.
Ab˛ineri?
Voturi Ómpotriv„? 238 de voturi Ómpotriv„. Domnul deputat Mardari.
## Domnule pre∫edinte,
## Stima˛i colegi,
Am un amendament respins la pozi˛ia 188. Doresc s„ precizez c„ renun˛ la suplimentarea de bani solicitat„ pentru investi˛ia îSpitalul municipal Timi∫oara“. A∫ dori totu∫i s„ pun o Óntrebare Ministerului S„n„t„˛ii: C‚nd se vor relua lucr„rile la aceast„ investi˛ie, fie ∫i prin parteneriat public-privat?
Pun aceast„ Óntrebare deoarece domnul ministru Br‚nzan a afirmat c„ lucr„rile prin parteneriat publicprivat se vor relua Ón acest an Ón luna mai, iat„ c„ a trecut luna mai, suntem Ón luna noiembrie, ∫i nu s-a Ónt‚mplat nimic. A mai f„cut alte promisiuni, prin domnul secretar de stat Gherghina, c„ nu renun˛„ la idee, ∫i, din aceast„ cauz„, a∫ vrea un r„spuns din partea Ministerului S„n„t„˛ii, av‚nd Ón vedere c„ domnul ministru Br‚nzan nu se afl„ aici. Este vorba de promisiuni f„cute Ón mass-media din Timi∫oara ∫i la
urma urmei e cuv‚ntul unui ministru Ón joc, ∫i este p„cat s„ se Ónt‚mple ceea ce s-a Ónt‚mplat. Este ur‚t lucru s„ nu po˛i s„ te ˛ii de cuv‚nt.
Mul˛umesc.
Mul˛umesc foarte mult.
Din partea Ministerului S„n„t„˛ii, da, domnule secretar de stat, v„ rog.
## **Domnul George Pavelescu** _— secretar de stat Ón Ministerul S„n„t„˛ii:_
## Domnule pre∫edinte,
Stima˛i domni senatori ∫i deputa˛i,
Investi˛ia este Ónceput„ mai de mult, reprezint„ un consum financiar deosebit, c„ut„m Ón continuare, a∫a cum am Ónceput cu Spitalul Clinic Fundeni, parteneri pentru un parteneriat public-privat. De fapt, abia acum s-a realizat ∫i temeiul legal ca spitalele s„ poat„ accede pe o asemenea solu˛ie de parteneriat public-privat.
Œn acest an, Timi∫oara are repartizat prin fi∫„ bugetar„ continuarea investi˛iei la Centrul de cardiologie, care este un centru pe care trebuie s„-l punem Ón func˛iune pentru zona Banatului.
Mul˛umesc.
## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**
Mul˛umesc domnului deputat Mardari c„ a retras amendamentul.
Stima˛i colegi,
Vot · Amânat
Aprobarea ordinii de zi ∫i a programului de lucru
## Domnilor pre∫edin˛i,
## Domnilor colegi,
Am un amendament respins la pozi˛ia 165.
V„ rog, domnule ministru al s„n„t„˛ii, s„ analiza˛i pozi˛ia la îCheltuieli de capital“, ∫i dac„ se poate s„ acorda˛i un sprijin pentru Spitalul TBC din Miercurea-Ciuc, spitalul func˛ioneaz„ Óntr-o cl„dire retrocedat„ Episcopiei catolice Alba Iulia.
Toate protocoalele de termen au expirat. Cl„direa a fost construit„ Ón 1814, deci este impropriu spitalul, ∫i pentru studiul de fezabilitate, ca s„ Ónceap„ o nou„ investi˛ie, solicit aceast„ sum„.
Mul˛umesc.
Deci Ón˛eleg c„ este o solicitare de 511 milioane de lei, v„ rog.
## Domnule pre∫edinte,
Nu avem nimic Ómpotriv„ cu acest studiu de fezabilitate, dar, conform legii, el se face din acea pozi˛ie global„ îAlte cheltuieli de investi˛ii“, care este cuprins„ Ón foaia Ministerului S„n„t„˛ii. Deci din acea sum„ se poate aproba efectuarea acestui studiu de fezabilitate Ón valoare de 500 milioane de lei.
44 MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 157/19.XI.2004
## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**
Bun, am Ón˛eles.
Domnule secretar de stat, este vorba de 511 milioane de lei. V„ rog s„ o prevede˛i ca pozi˛ie din pozi˛ia global„, s„ asigura˛i sursa necesar„. De acord?
Mul˛umesc foarte mult.
Stima˛i colegi,
Vot · approved
Aprobarea ordinii de zi ∫i a programului de lucru
Anexa nr. 3/27 dac„ sunt interven˛ii?
V„ rog. Domnul Marius Constantinescu, senator, ave˛i cuv‚ntul. De c‚nd a∫tepta˛i pozi˛ia asta! V„ rog.
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Ave˛i dreptate!
Interven˛ia mea se refer„ la acel amendament par˛ial acceptat de Comisiile pentru buget finan˛e ∫i b„nci, este vorba despre suplimentarea bugetului Memorialului Victimelor Comunismului ∫i Rezisten˛ei de la Sighet. Bugetul a fost suplimentat cu un miliard, dar Ón Comisiile pentru cultur„ s-a propus suplimentarea cu dou„ miliarde ∫i jum„tate, av‚nd Ón vedere situa˛ia acestui memorial care Ón perioada de sf‚r∫it a acestui an a r„mas f„r„ bani pentru salarii, f„r„ bani pentru cheltuielile curente, nu mai vorbim de imposibilitatea de a organiza activit„˛ile specifice Memorialului.
De aceea, consider„m ∫i credem c„ este posibil... men˛ionez c„ reprezentantul Ministerului Culturii, care a fost prezent la dezbaterea amendamentului Ón Comisiile reunite pentru cultur„, a fost de acord cu aceast„ suplimentare ∫i cred c„ este posibil s„ acord„m Óntreaga sum„ propus„ de Comisiile pentru cultur„ Memorialului de la Sighet, a∫tept‚nd sprijinul tuturor colegilor parlamentari.
Mul˛umesc.
Da, v„ rog. Ministerul Ón primul r‚nd. Domnule ministru, s„ vedem Ministerul Culturii poate cu transferuri sau...
Domnul ministru Mihai T„n„sescu ∫i dup„ aceea veni˛i dumneavoastr„.
Da, de acord cu acest amendament din Fondul de rezerv„, 1,5 miliarde pentru acest memorial.
## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**
Da, foarte bine.
Vot · Amânat
Aprobarea ordinii de zi ∫i a programului de lucru
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
A∫ vrea, la anexa cu îAmendamente admise“, s„ sesizez o eroare material„, deci la pozi˛ia 55, la redactarea anexei nr. 3/27/07A s-au omis dou„ pozi˛ii ∫i
s-a gre∫it suma alocat„ pentru pozi˛ia 10. Pe total nu se modific„ suma, ci doar Ón structur„ apar urm„toarele modific„ri: la pozi˛ia 10, Ón loc de 10 miliarde sunt 8 miliarde, ∫i se completeaz„ cu pozi˛ia 25 — Biserica ortodox„ îSf‚ntul Mare Mucenic Mina“, Constan˛a, cu un miliard, ∫i pozi˛ia 26 — Biserica ortodox„ îSf‚ntul Gheorghe“, Dr„g„∫ani, cu un miliard. Deci, pe total, suma din anex„, 83 de miliarde 500, nu se modific„.
- V„ mul˛umesc.
## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**
Fiind totu∫i o eroare,
Vot · Amânat
Aprobarea ordinii de zi ∫i a programului de lucru
Œn naivitatea mea, domnule pre∫edinte, am crezut c„ ∫i cultura jude˛ului Cluj ar putea fi sprijinit„ de dumneavoastr„. Am avut Ón vedere Ón mod deosebit urm„toarele obiective a c„ror importan˛„ vorbe∫te de la sine.
Œn primul r‚nd, s-a Ónceput constituirea Muzeului Literaturii Rom‚ne Ón cadrul Institutului de Lingvistic„ ∫i Istorie Literar„ îSextil Pu∫cariu“...
V„ rog s„ spune˛i pozi˛ia, domnule deputat.
Este pozi˛ia 199, iar acest amendament a fost Ónsu∫it ∫i de cele dou„ Comisii pentru cultur„. Cei care au respins au f„cut o afirma˛ie inexact„, preciz‚nd c„ institutul se finan˛eaz„ de la bugetul autorit„˛ii locale. Este complet inexact. Se finan˛eaz„ de la bugetul Academiei Rom‚ne, nu de la autoritatea local„.
La pozi˛ia 200, alocarea a 80 de miliarde de lei pentru construirea de sedii pentru casele municipale de cultur„ din Cluj-Napoca ∫i Gherla ∫i a 25 de miliarde pentru finalizarea lucr„rilor la Casa municipal„ de cultur„ din Turda, construc˛ie pe care revolu˛ia a apucat-o nefinalizat„.
Urm„torul amendament, 201, bani necesari pentru repara˛ii la c‚teva obiective na˛ionale de patrimoniu, am men˛ionat acolo obiectivele pe care le-am avut Ón vedere, care se pr„bu∫esc sub ochii no∫tri, este vorba de Biserica din Lujerdiu, care este ctitorie a lui Mihai Viteazul, este vorba de biserica Ón lemn realizat„ de
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 157/19.XI.2004 c„tre Horea ∫i, nu Ón ultimul r‚nd, de Complexul muzeal Octavian Goga de la Ciucea.
Urm„torul amendament, 202, se refer„ la lucr„ri de reabilitare a Muzeului de Art„ ∫i a Muzeului Etnografic al Transilvaniei, de˛in„toare a unor importante fonduri de patrimoniu care risc„ s„ fie distruse ca urmare a condi˛iilor Ón care sunt p„strate.
Amendamentul 203 se refer„ la solicitarea de fonduri pentru construirea unei s„li de spectacol a Filarmonicii de Stat din Cluj-Napoca. Av‚nd Ón vedere Óns„ tratamentul cu care este abordat de c„tre Ministerul de Finan˛e ∫i de c„tre Comisiile pentru buget finan˛e ∫i b„nci, cu care sunt abordate toate amendamentele care vizeaz„ jude˛ul Cluj, Ómi retrag toate amendamentele, consider‚nd c„ sub aceast„ obl„duire cultura Clujului nu va g„si niciodat„ Ón˛elegere la cei care ne guverneaz„.
## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**
Mul˛umesc foarte mult.
Domnul deputat ∫i-a retras amendamentele. Nu uita˛i un lucru, domnule deputat, nu po˛i s„ ceri tot ce este necesar pentru un jude˛ ∫i s„ ai preten˛ii s„ ai ∫i c‚∫tig de cauz„. Repet, asta Ónseamn„ Ónc„ dou„, trei bugete ale ˛„rii, trebuie stabilite ni∫te priorit„˛i. Dar c‚nd dumneavoastr„ solicita˛i mii de miliarde Ónsumate p‚n„ acum..., scuza˛i-m„! Cine s„ vi le dea?
Dac„ mai sunt interven˛ii aici?
Vot · Amânat
Aprobarea ordinii de zi ∫i a programului de lucru
Domnule Ianculescu, de ce nu m„ l„sa˛i s„ termin? V„ rog eu, ave˛i cuv‚ntul, domnule deputat. S„ r„spunde˛i, este dreptul dumneavoastr„.
Domnule pre∫edinte, Œmi cer scuze c„ v-am oprit din acest iure∫ pentru votarea bugetului de stat pe anul 2005.
Domnilor pre∫edin˛i ai Senatului ∫i Camerei Deputa˛ilor,
Stima˛i colegi senatori ∫i deputa˛i, Distin∫i invita˛i,
Vin cu o deosebit de mare rug„minte Ón fa˛a distinsului nostru ministru de finan˛e, domnul Mihai T„n„sescu, s„ fie de acord cu suplimentarea, la anexa nr. 38, a∫a cum s-a propus pentru Academia Rom‚n„, a sumei de 14 miliarde de lei, care const„ Ón 10 miliarde pentru cheltuieli de capital ∫i 4 miliarde de lei pentru transferuri la activitatea de cercetare-dezvoltare. M„car pentru cheltuielile de capital s„ se aprobe aceast„ suplimentare de 10 miliarde, Óntruc‚t sunt Óntr-un stadiu avansat de finisare investi˛iile care sunt la ora actual„, ∫i dac„ mai stau Ónc„ un an de zile f„r„ a avea resursele pentru finisarea, pentru finalizarea acestor investi˛ii, ele continu„ s„ se degradeze, pe de o parte, iar pe de alt„ parte sosesc Ón Rom‚nia numeroase delega˛ii, ∫i nu numai str„ine, chiar ∫i interne, la nivel de ∫efi de state,
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 157/19.XI.2004 ∫efi de guverne, la nivel de patriarhi ecumenici ∫i nu numai, care, de c‚te ori vin ∫i viziteaz„, g„sesc totu∫i Ón incinta Academiei lucrurile nefinisate, neterminate. Ace∫ti 10 miliarde de lei sunt necesari pentru a termina lucr„rile la Academia Rom‚n„. De aceea, domnule ministru Mihai T„n„sescu, venim cu rug„mintea la dumneavoastr„ s„ fi˛i de acord cu aceast„ suplimentare de 10 miliarde pentru Academia Rom‚n„.
V„ mul˛umesc.
V„ mul˛umesc foarte mult. Domnul ministru T„n„sescu.
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Suntem de acord cu amendamentul ∫i cu aceast„ suplimentare din Fondul de rezerv„ a sumei de 10 miliarde, sum„ care poate s„ fie folosit„ ∫i la Institutul Lingvistic, care este un institut al Academiei Rom‚ne, deci din aceast„ suplimentare cred c„ se vor g„si ceva fonduri suplimentare ∫i pentru institutul respectiv. Mul˛umesc.
## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**
Mul˛umesc.
Vot · Amânat
Aprobarea ordinii de zi ∫i a programului de lucru
La pozi˛ia 225, domnule pre∫edinte, am avut Ón vedere situa˛ia existent„ la Studioul teritorial de televiziune din Cluj-Napoca, institu˛ie care nu beneficiaz„ de un sediu necesar desf„∫ur„rii activit„˛ii.
V„ reamintesc c„ acest studio teritorial de televiziune deserve∫te Óntregul spa˛iu transilvan, Óncep‚nd de la Arad, Maramure∫, p‚n„ aproape de Bra∫ov. Este necesar s„ se aib„ Ón vedere construirea unui sediu propriu, Óntruc‚t cel existent este folosit Ón comun cu studioul de radio, este total inadecvat tipului de activitate desf„∫urat„, lipsesc spa˛iile necesare pentru produc˛ie ∫i este nevoie, chiar dac„ Ón momentul de fa˛„ se va invoca absen˛a banilor, este nevoie ca Ón viitorul apropiat, dat fiind rolul pe care Ól are mass-media Ón orice societate democratic„, s„ se aib„ Ón vedere ∫i aceast„ televiziune regional„.
Vreau s„ spun Ón acest moment c„ de c‚˛iva ani de zile cei care s-au perindat la putere au Óncercat diverse solu˛ii, nici una materializat„, din p„cate, fie de cump„rare a unei construc˛ii deja existente, fie de construire a uneia, diferit„ ∫i distinct„.
Chiar dac„ ve˛i spune c„ suma este mare pentru nevoile unui asemenea studio de televiziune, ea este insuficient„, dat„ fiind complexitatea ∫i tipul de activit„˛i desf„∫urate. V„ vorbesc ca unul care am lucrat Ón televiziune mai mul˛i ani de zile. Eu insist s„ se aib„ Ón vedere m„car Ónceperea unui studiu de fezabilitate, dac„ banii necesari efectu„rii construc˛iei propriu-zise nu pot fi cuprin∫i Ón structura bugetului alocat Societ„˛ii Rom‚ne de Televiziune pentru anul Ón curs.
V„ mul˛umesc. Domnul ministru T„n„sescu.
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Propunem respingerea acestui amendament, dar, Ón acela∫i timp, putem s„ fim de acord ∫i s„ facem propunerea ca pentru construirea acestui sediu sumele respective s„ fie alocate din sursele proprii Societ„˛ii Na˛ionale de Televiziune. Acest lucru este posibil ∫i legal.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 157/19.XI.2004
## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**
Am Ón˛eles. Supun totu∫i votului acest amendament. Suma este extraordinar de mare, este complicat. Amendamentul domnului deputat Bruda∫cu.
Cine este pentru? 8 voturi pentru. Voturi Ómpotriv„? 239 de voturi Ómpotriv„. Ab˛ineri?
Vot · approved
Aprobarea ordinii de zi ∫i a programului de lucru
## Domnule pre∫edinte,
La pozi˛ia 227: îSumele defalcate din impozitul pe venit pentru ajutor social ∫i ajutor pentru Ónc„lzire“, suma de 172 miliarde lei este necesar„ pentru a fi suplimentat„ la 285 miliarde lei. Dup„ c‚te se ∫tie sau dac„ nu se ∫tie, vreau s„ v„ spun c„ Ón jude˛ul nostru Ónc„lzirea Óncepe din luna octombrie ∫i se termin„ la Ónceputul lui aprilie, uneori chiar la sf‚r∫itul lui aprilie. Sunt situa˛ii Ón comunele sau satele ∫i chiar ora∫ele aflate la o altitudine mai Ónalt„ Ón care sezonul rece s„ dureze chiar mai mult, ∫i cu ajutorul staff-ului de la consiliul jude˛ean am f„cut un calcul minimal pe ajutorul real pentru aceste dou„ domenii ∫i am ajuns la aceast„ sum„ de 285 miliarde lei.
Cred c„ nu este bine, nu este corect s„ ne baz„m doar pe recalcul„ri ∫i pe reactualiz„ri, c‚t„ vreme avem
posibilitatea acum s„ aloc„m o sum„ Ón func˛ie de necesit„˛ile reale ale jude˛ului.
Domnul Mihai T„n„sescu.
V„ mul˛umesc. Domnule pre∫edinte,
Sumele care au fost alocate la anexa nr. 4 ˛in cont de num„rul de persoane care exist„ efectiv Ón fiecare jude˛. Am venit Ón Ónt‚mpinarea acestor cerin˛e ale mai multor colegi ∫i am admis, ∫i am introdus la art. 26 posibilitatea aceasta a redistribuirii sumelor dintre anexa nr. 4 ∫i sumele privind sus˛inerea sistemului de protec˛ie a persoanelor cu handicap, Ón anexa nr. 5, Ón cadrul aceluia∫i jude˛.
Deci am venit cu acest element de flexibilitate pentru a putea crea aceast„ posibilitate de redistribuire. Mai mult, vreau s„ v„ informez c„, de dat„ recent„, din Fondul de rezerv„, anul acesta s-au alocat peste 2 mii de miliarde Ón plus, sume pentru ajutorul social ∫i pentru Ónc„lzirea locuin˛ei cu lemne.
V„ mul˛umesc.
Respingem acest amendament.
## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**
Am ascultat argumentele. Din p„cate, nici pentru sprijinirea celor cu handicap nu avem surse suficiente. Deci se propune respingerea, din lips„ de surs„. Supun, totu∫i, votului dumneavoastr„ amendamentul domnului senator Popa.
Cine este pentru? 14 voturi pentru. Ab˛ineri? Nu sunt. Voturi Ómpotriv„? 230 de voturi Ómpotriv„. Dac„ mai sunt interven˛ii la anexa nr. 4?
Vot · Amânat
Aprobarea ordinii de zi ∫i a programului de lucru
## Domnule pre∫edinte,
Anexa nr. 5 este, cred eu, cea mai important„, pentru c„ cuprinde ∫i sumele defalcate din impozitul pe venit pentru echilibrarea jude˛elor.
La aceast„ categorie, jude˛ul Bra∫ov este prins cu 190,9 miliarde lei.
Vreau s„ v„ spun c„ este o sum„ total insuficient„. V-a∫ ruga s„-mi permite˛i s„ fac o compara˛ie cu alte jude˛e care, poate, au acelea∫i nevoi ca ∫i jude˛ul nostru, dar care au alocate sume mult, mult mai mari. Deci 190 miliarde lei, domnule pre∫edinte; la jude˛ul Vaslui sunt 437, la jude˛ul Suceava sunt 534, la jude˛ul Ia∫i
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 157/19.XI.2004 sunt 356, la jude˛ul Dolj sunt 349, la jude˛ul Boto∫ani sunt 411, ∫i la jude˛ul Bra∫ov, ultimul, din coad„, sunt 190.
V„ rog s„ m„ crede˛i c„ nu ajung nici 4 luni de zile, primul trimestru, aceste sume. Nu este corect, adic„ eu Ón˛eleg c„ exist„ posibilitatea de a dirija anumite fonduri pe formul„, s„ zic a∫a..., dar aici este at‚t de evident c„ acest jude˛ este l„sat nu la urm„, este un dezinteres clar, cras, al Guvernului pe problema de echilibrare Ón aceast„...
Dar ∫i la celelalte domenii, a∫a cum am cerut, rog s„ fie alocate fonduri: la protec˛ia persoanelor cu handicap — ∫i-mi pare bine c„ este aici domnul pre∫edinte — cer o majorare de la 64 la 95; la cultur„ ∫i culte, de la 20 la 45, ∫i la defalcate, la echilibrarea bugetelor locale, de la 190 la suma minim„ cu care ne putem descurca, de 480 miliarde lei, o sum„ care, Ón compara˛ie cu celelalte jude˛e, este c‚t se poate de normal„.
V„ mul˛umesc.
V„ mul˛umesc foarte mult.
Pe total, dac„ v„ uita˛i pe anex„, solicit„rile venite Ón plus ∫i respinse, bineÓn˛eles, Ónsumeaz„ 8 mii miliarde lei.
Legat de acest amendament al domnului Popa, v„ rog, domnule ministru Mihai T„n„sescu.
V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
A∫ vrea s„ specific faptul c„ aceste sume defalcate au fost aprobate, av‚nd Ón vedere ∫i ˛in‚nd cont de ni∫te criterii foarte bine definite, respectiv 70% criteriul financiar, 30% criteriul suprafe˛ei.
Mai mult, f„c‚nd o analiz„ comparativ„ la jude˛ul Bra∫ov, sumele alocate sunt cu aproximativ 22% mai mari fa˛„ de anul trecut.
De aceea, consider„m c„ acest amendament nu poate s„ fie sus˛inut.
V„ mul˛umesc.
## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**
Vot · approved
Aprobarea ordinii de zi ∫i a programului de lucru
Voturi Ómpotriv„? 232 de voturi Ómpotriv„.
Dac„ sunt ∫i alte amendamente?
Deci avem patru amendamente admise de Ministerul Finan˛elor Publice, propuse de Comisiile pentru buget finan˛e ∫i b„nci.
Dac„ nu mai sunt interven˛ii,
Vot · approved
Aprobarea ordinii de zi ∫i a programului de lucru
Dac„ sunt interven˛ii? Nu ave˛i.
Vot · Amânat
Aprobarea ordinii de zi ∫i a programului de lucru
Domnule pre∫edinte, la anexa nr. 7, la pozi˛ia 251, la îAmendamente respinse“, pe sume defalcate pentru subven˛ionarea energiei termice, pe acelea∫i motive, pe care nu le repet, pentru situa˛ia jude˛ului nostru am cerut o majorare de la 149 la 200 miliarde lei, motivat de o compara˛ie cu celelalte jude˛e ∫i, Ónc„ o dat„ spun, motivat pe situa˛ia economic„ grav„. Este o criz„ economic„ grav„ Ón municipiul Bra∫ov ∫i Ón jude˛ul Bra∫ov datorit„ restructur„rilor din ultima perioad„.
Aceasta este realitatea, eu nu vorbesc de nu ∫tiu ce propagand„; aceasta este realitatea ∫i acestea sunt cheltuielile necesare, subven˛ionate, pentru a tr„i civilizat, decent.
V„ mul˛umesc.
V„ rog, Ministerul Finan˛elor Publice. Domnul ministru T„n„sescu.
V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Sigur, aceste sume defalcate din taxa pe valoarea ad„ugat„ pentru subven˛ionarea energiei termice livrate popula˛iei, aceste sume sunt mai mici cu aproximativ 33% fa˛„ de anul trecut. De ce acest lucru? Fiindc„ prin Ordonan˛a nr. 48, aprobat„ anul acesta, care vine Ón Ónt‚mpinarea Ónchiderii capitolului XIV — îEnergie“, este foarte clar definit c„, p‚n„ Ón 2007, aceste subven˛ii trebuie reduse, dar sumele aferente acestor reduceri nu se duc Ón alt„ parte, ci ele se reÓntorc la acele entit„˛i care au nevoie de Ómbun„t„˛iri, de investi˛ii, Ón a∫a fel Ónc‚t Ón perioada anilor urm„tori gradul de perfec˛ionare a acestor unit„˛i care produc energia termic„ s„ creasc„ ∫i, sigur, subven˛iile s„ scad„ Ón mod treptat.
De aceea, consider„m c„ modul Ón care s-a elaborat aceast„ anex„ ˛ine cont at‚t de legisla˛ia Ón vigoare, c‚t ∫i de angajamentele care sunt luate Ón negocierile pe care Rom‚nia le are cu Uniunea European„. V„ mul˛umesc.
## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**
V„ mul˛umesc foarte mult.
Comisiile pentru buget finan˛e ∫i b„nci? Deci v„ p„stra˛i pozi˛ia, da?
Vot · approved
Aprobarea ordinii de zi ∫i a programului de lucru
Voturi Ómpotriv„? 232 de voturi Ómpotriv„. Dac„ mai sunt amendamente?
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 157/19.XI.2004
Vot · Amânat
Aprobarea ordinii de zi ∫i a programului de lucru
## Domnule pre∫edinte,
Amendamentele la anexa nr. 8, anexa nr. 8/A ∫i anexa nr. 8/B.
V„ rog s„ m„ crede˛i ∫i rog ∫i ministerul s„ m„ cread„ c„ am f„cut calculele cu major„rile promise la nivelul sistemului ∫i a reie∫it c„ trebuie o suplimentare de la 1.186 la 1.725 miliarde lei; la cheltuielile de personal, de la 1.063 la 1.270, ∫i la burse elevi, de la 8,7 la 30 miliarde lei; totodat„, pentru protec˛ia copilului trebuie o majorare de la 93 la 180, ∫i la cre∫e, de la 3,7 la 5,2 miliarde, iar la centrele jude˛ene ∫i locale de consultan˛„, de la 3,3 la 3,9; la institu˛iile de Ónv„˛„m‚nt special, din p„cate, avem o sumedenie, de la 58 la 80, ∫i la Ónv„˛„m‚nt preuniversitar, pentru produsele lactate, acesta este calculul pe elevi, de la 55 la 68, iar pentru finan˛area cheltuielilor institu˛iilor din bugetele locale, de la 1.072 la 1.577. Œnc„ o dat„, cu precizarea c„ aceste calcule sunt f„cute pe cheltuielile efective, nu s-a ad„ugat un leu Ón plus, av‚nd situa˛ia real„ at‚t a Ónv„˛„torilor, profesorilor, dar ∫i a elevilor ∫i celor care Ónva˛„ Ón sistemul special.
V„ mul˛umesc.
Deci, pe total, sunt vreo 600 miliarde lei. Domnul ministru T„n„sescu.
## Domnule pre∫edinte,
Legat de aceste calcule care au fost f„cute, ∫i noi am f„cut Ómpreun„ cu Ministerul Educa˛iei aceste calcule, am ˛inut cont de num„rul de elevi, de num„rul de clase, de num„rul de cadre didactice, cred eu c„ sumele care sunt stipulate Ón buget reflect„ aceste calcule ∫i credem c„, a∫a cum sunt ele, satisfac ∫i r„spund noilor acte normative care au fost aprobate Ón ultima perioad„ de timp.
Œn ceea ce prive∫te protec˛ia copilului, permite˛i-mi, domnule pre∫edinte, s„-i dau cuv‚ntul doamnei secretar de stat Coman, pentru a aduce l„muririle de cuviin˛„. V„ mul˛umesc.
Da. Doamna secretar de stat Coman. V„ rog.
## **Doamna Gabriela Coman** _— pre∫edintele Autorit„˛ii Na˛ionale pentru Protec˛ia Copilului ∫i Adop˛ie:_
V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i ∫i senatori,
Toate calculele care s-au f„cut pentru alocarea sumelor necesare sus˛inerii protec˛iei copilului au fost acelea∫i pentru toate jude˛ele, ∫i anume, num„rul de copii plasa˛i Ón institu˛ii, num„rul de copii plasa˛i Ón alte servicii alternative, ˛in‚ndu-se cont de costurile diferite pentru un copil plasat Ón institu˛ie sau costul unui copil plasat Ón asisten˛„ maternal„; s-a ˛inut cont ∫i de jude˛ele care beneficiaz„ ∫i vor beneficia Ón cursul anului viitor de programe PHARE, deci de programe nerambursabile, dar, Ón mod specific, ˛in s„ subliniez c„ suma de 3.600 miliarde lei, alocat„ pe baza anexei nr. 8 pentru sus˛inerea protec˛iei copilului, reprezint„ numai jum„tate din necesarul jude˛elor, pentru c„, Ón urma Ón˛elegerii de doi ani de zile pe care Ministerul Finan˛elor Publice, Ómpreun„ cu noi ∫i Asocia˛ia Pre∫edin˛ilor Consiliilor Jude˛ene o are, bugetul este asigurat pe anexa nr. 8 Ón propor˛ie de 50%, restul fiind alocat din bugetele consiliilor jude˛ene.
Deci nu sus˛inem amendamentul propus de domnul senator Popa.
V„ mul˛umesc.
## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**
V„ mul˛umesc foarte mult.
Aceea∫i pozi˛ie Ón˛eleg c„ o au ∫i Comisiile pentru buget finan˛e ∫i b„nci.
Vot · approved
Aprobarea ordinii de zi ∫i a programului de lucru
Voturi Ómpotriv„? 232 de voturi Ómpotriv„. Dac„ mai sunt interven˛ii?
V„ rog, domnule deputat!
V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Nu vreau ca interven˛ia mea s„ fie considerat„ drept tardiv„, dar a˛i s„rit foarte repede de la amendamentul nr. 251, prezentat de domnul senator Popa, direct la Anexa nr. 8.
La amendamentul nr. 254, Ón anexa nr. 7, era o propunere privind majorarea sumelor defalcate pentru jude˛ul Mure∫, pentru energie termic„, de la 22 miliarde lei la 52 miliarde lei.
Dumneavoastr„ a˛i motivat sau s-a motivat de c„tre comisie c„, dat fiind Ordonan˛a de urgen˛„ nr. 48, Ón acest caz trebuie diminuate sumele cu 33%.
Eu a∫ vrea s„ fac o mic„ socoteal„ aritmetic„. La 52 miliarde lei, sum„ care s-a cerut ∫i care este calculat„, de la Consiliul Jude˛ean Mure∫, chiar dac„ ar fi o reducere de 33%, asta ar Ónsemna Ón jur de 17 miliarde; 17 miliarde Ónseamn„, undeva, Ón jur de 35 miliarde lei.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 157/19.XI.2004 Deci, de la 22 miliarde lei, c‚t este trecut Ón proiectul de buget, p‚n„ la 35 miliarde lei tot mai r„m‚ne Ónc„ o diferen˛„ de circa 13 miliarde lei, deci n-am f„cut o socoteal„ exact„.
Rug„mintea pe care o adresez, domnule pre∫edinte, tuturor colegilor Ón clipa de fa˛„, respectiv domnului ministru, cu acela∫i respect, este s„ se accepte aceast„ majorare.
V„ mul˛umesc.
## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**
V„ mul˛umesc foarte mult.
La interven˛ia dumneavoastr„, din p„cate, nu pot s„ v„ dau un r„spuns; a fost un comentariu, anexa nr. 7 a ∫i fost votat„. Deci nu avem solu˛ie.
Suntem la anexa nr. 8, stima˛i colegi.
Vot · approved
Aprobarea ordinii de zi ∫i a programului de lucru
Anexa nr. 8/A.
V„ rog, cine este Ómpotriv„?
Ab˛ineri? Voturi pentru? Votat„ Ón unanimitate.
Anexa nr. 8/B. Dac„ sunt voturi Ómpotriv„? 10 voturi Ómpotriv„.
Ab˛ineri?
Pentru? 235 de voturi pentru. Anexa nr. 9.
Stima˛i colegi, dac„ sunt interven˛ii? Domnul senator Popa. Ave˛i cuv‚ntul!
## Domnule pre∫edinte,
Din nou vreau s„ aduc Ón aten˛ia dumneavoastr„ discriminarea, c„ acesta este cuv‚ntul, o discriminare cras„ Ón materia acord„rii unor sume defalcate pentru drumuri jude˛ene ∫i comunale.
Jude˛ului Bra∫ov, care are o re˛ea destul de mare de drumuri, i se aloc„ 39 miliarde lei. V„ fac o compara˛ie cu: jude˛ul vecin, Arge∫, al domnului pre∫edinte, care prime∫te 86 miliarde lei, jude˛ul Buz„u, 83 miliarde lei, jude˛ul Hunedoara, 97 miliarde lei, Vrancea, 56 miliarde lei, V‚lcea, 60 miliarde lei. Deci, dublu, uneori mai mult dec‚t dublu, pentru aceste drumuri jude˛ene ∫i comunale. Eu nu cred c„ poate fi diferen˛iat„ situa˛ia Ón materie de acordare a unor astfel de ajutoare, pentru c„ sunt ajutoare de la bugetul de stat pentru a face fa˛„ unei crize, ∫i ∫tiu colegii din alte jude˛e, care trec prin jude˛ul nostru, c„ avem, Óntr-adev„r, o problem„ mare cu acest sector.
Eu v„ rog, domnule pre∫edinte, s„ acorda˛i o majorare, a∫a cum am cerut, de la 39 la 60 miliarde lei. Este o majorare nu foarte mare, dar care ar fi suficient„ pentru jude˛ul nostru.
V„ mul˛umesc.
™i eu v„ mul˛umesc. Pentru c„ v-a˛i referit la Arge∫, s„ ∫ti˛i c„ ∫i eu am solicitat ∫i mi-a fost respins„, a∫a c„ nu...
Domnul ministru T„n„sescu.
V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
A∫ vrea s„ men˛ionez foarte clar c„ la art. 28 alin. 4, a∫a cum a fost votat de c„tre dumneavoastr„, criteriul care a stat la baza defalc„rii acestor sume pentru drumurile jude˛ene ∫i drumurile comunale, criteriul, spuneam, este legat de lungimea acestor drumuri existente Ón fiecare jude˛.
Plec‚nd de la acest criteriu, ∫i, sigur, pute˛i s„ verifica˛i, datele se g„sesc Ón anuarul statistic, sumele respective sunt trecute fiec„rui jude˛, ˛in‚nd cont de acest criteriu.
De aceea, domnule pre∫edinte, propunem ca anexa nr. 9 s„ fie votat„ a∫a cum este prezentat„ Ón fa˛a dumneavoastr„.
V„ mul˛umesc.
Am Ón˛eles. Doamna deputat Afr„sinei.
V„ mul˛umesc frumos, domnule pre∫edinte.
V„ m„rturisesc c„ nu mi-am propus s„ iau cuv‚ntul, neav‚nd amendament la nici una dintre aceste anexe, dar interven˛ia distinsului coleg, domnul senator Popa, m„ determin„ s„ fac o scurt„, dac„ vre˛i, apreciere. ™i anume, aceea c„ v„ invit, cu tot respectul, domnule senator, s„ nu privi˛i cu invidie celelalte jude˛e, iar felul Ón care dumneavoastr„ a˛i motivat amendamentele dumneavoastr„, din dorin˛a de a suplimenta sumele pentru jude˛ul Bra∫ov, v„ m„rturisesc c„ nu este tocmai un gest colegial, ba, mai mult dec‚t at‚t, dac„ vre˛i, nu are o motiva˛ie real„. Vreau s„ v„ invit s„ vizita˛i ∫i jude˛ele noastre.
Am venit la acest microfon, Óntruc‚t dumneavoastr„ a˛i nominalizat jude˛ul Boto∫ani.
V„ m„rturisesc c„ jude˛ul Boto∫ani prive∫te cu admira˛ie jude˛ul Bra∫ov, oamenii din jude˛ privesc c„tre jude˛ul Bra∫ov cu admira˛ie pentru dezvoltarea economic„, av‚nd ca fundament, desigur, interesul turistic pentru aceast„ zon„. Oamenii nu sunt vinova˛i nici c„ s-au n„scut Ón Boto∫ani ∫i nici nu au un merit cei care s-au n„scut Ón Bra∫ov, dar au un merit cei care, Óntradev„r, au pus Ón valoare ceea ce au mai bun, ∫i noi v„ admir„m pentru asta.
A∫a c„, v„ invit, domnule senator ∫i stima˛i colegi, s„ admira˛i ∫i dumneavoastr„ jude˛ul Boto∫ani, ca ∫i alte jude˛e, dar eu m„ refer la jude˛ul Boto∫ani, pentru oamenii de cultur„ pe care i-a dat ˛„rii.
V„ mul˛umesc.
Mul˛umim. Chiar s-ar putea s„ venim la Boto∫ani. Domnul deputat Moisoiu?
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 157/19.XI.2004
V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
A∫ dori s„ sus˛in Ón clipa de fa˛„ un amendament, amendamentul de la pozi˛ia 275, unde pentru jude˛ul Mure∫ la 56 de miliarde este o propunere de 156 de miliarde, dat„ fiind starea drumurilor mizerabile care sunt Ón acest jude˛. E vorba de dezvoltarea noastr„ ulterioar„. Este vorba de agroturism, e vorba de faptul c„ nu sunt locuri de munc„, de faptul c„ investitorii ca s„ vin„ Ón jude˛ul Mure∫ au nevoie de drumuri bune ∫i corespunz„toare.
V-a∫ ruga, stima˛i colegi, v-a∫ ruga, domnule ministru, din mila Domniei voastre, uit‚ndu-v„ spre faptul c„ nu se nominalizeaz„ sursa de finan˛are, dar at‚tea surse de finan˛are s-au g„sit de fiecare dat„, dar pentru jude˛ul Mure∫ nu s-au g„sit aceste sume necesare, din p„cate, ∫i acest lucru ne doare pe noi.
Domnule ministru T„n„sescu, dac„ se poate ∫i trebuie s„ se poat„, cu pu˛in„ bun„voin˛„, rug„mintea este — chiar dac„ nu m„ asculta˛i Ón clipa de fa˛„ — s„ acorda˛i aceast„ sut„ de miliarde, dac„ se poate, pentru jude˛ul Mure∫, sau poate mai pu˛in, m„car s„ putem s„ pornim. Adic„ sunt ni∫te aspecte, am mai discutat aici, Ón Camer„, pentru Aeroportul din T‚rgu-Mure∫ nu se g„sesc, pentru drumuri nu se g„sesc, pentru at‚tea ∫i at‚tea aspecte legate de jude˛ul Mure∫ nu se g„sesc sume.
Nu este corect, pentru c„, de fiecare dat„, pe urm„ se poate interpreta ∫i altfel de c„tre locuitorii acestui jude˛. Eu nu m„ uit cu admira˛ie ∫i nici cu sup„rare spre alte jude˛e, de∫i m-a∫ fi uitat eu cu admira˛ie spre alte persoane care sus˛ineau ni∫te probleme aici.
V„ rog, domnule ministru, s„ sus˛ine˛i acest punct.
Domnule deputat, ave˛i un jude˛ frumos ∫i s-au f„cut multe acolo. Mi-a∫ dori s„ se fac„ Ón toate jude˛ele ca la T‚rgu-Mure∫. Deci nu asta este problema.
Stima˛i colegi,
Suntem pe o anex„ care are un criteriu bine definit. Deci nu avem, v„ spun c„ restul este pierdere de timp, pentru c„ orice interven˛ie pentru un jude˛..., trebuie s„ te duci îpe cheie“ pe toate jude˛ele.
Ceea ce doresc s„ v„ spun, pentru c„ sunt o serie de discu˛ii, aici, ca s„ nu-i mai dau cuv‚ntul lui Mihai T„n„sescu, ne preocup„ foarte mult situa˛ia drumurilor jude˛ene Ón Óntreaga ˛ar„.
Sunt ni∫te discu˛ii, dac„ Ómi permite˛i s„ spun, domnule, sau spune˛i dumneavoastr„? V„ rog eu s„ spune˛i, Óncerc„m o alt„ formul„.
## V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Suntem Ón discu˛ii foarte apropiate ∫i foarte finale cu dou„ mari institu˛ii, respectiv Banca Mondial„ ∫i Banca European„ de Investi˛ii, pentru un proiect de 200 de milioane de euro, tocmai pentru Ómbun„t„˛irea drumurilor comunale ∫i jude˛ene. Sper„m ca Ón aceast„ iarn„ aceste contracte s„ fie aprobate de c„tre bordurile celor dou„ institu˛ii, Ón a∫a fel Ónc‚t Ón prim„vara anului viitor deja s„ Ónceap„ trageri din aceste credite pentru
Ómbun„t„˛irea drumurilor jude˛ene, sume care vor veni Ón completarea acestor 2.300 de miliarde alocate de la bugetul de stat pentru drumurile comunale ∫i jude˛ene. V„ mul˛umesc.
Deci avem ∫ansa asta ∫i sper„m s„ se finalizeze Óntr-o lun„ de zile, va fi o surs„ suplimentar„ pentru drumuri jude˛ene ∫i comunale.
Stima˛i colegi,
Da˛i-mi voie s„ supun...
Sunte˛i de acord, da... domnule pre∫edinte Mircea Ionescu-Quintus, v„ rog frumos.
Este vorba de drumurile ˛„rii noastre, de la cele na˛ionale, la jude˛ene, la comunale, Ón˛elegem dificultatea Guvernului de a asigura o reparare corespunz„toare a lor. Œn jude˛ul meu, Ón jude˛ul Prahova, drumurile au o func˛ionalitate, se poate merge f„r„ s„ se rup„ ∫tiu eu ce angrenaj al ma∫inii. Vreau s„-l lini∫tesc ∫i pe domnul ministru de finan˛e c„ nu am venit s„ cer nimic pentru drumurile din Prahova, ba, din contr„, s„-l asigur c„ avem un drum care se poate Óntre˛ine singur. Drumul vinului!
## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**
Stima˛i colegi,
Vot · approved
Aprobarea ordinii de zi ∫i a programului de lucru
Vreau s„ v„ spun c„ este Óntr-o form„, domnule Popa, v„ rog frumos...
Domnule senator, ave˛i cuv‚ntul!
Dumneavoastr„ ∫ti˛i, domnule pre∫edinte, c„ eu trebuia s„ fiu Ón str„in„tate acum, la o Óntrunire O.S.C.E., ∫i am..., dar eu consider c„ trebuie s„ m„ lupt p‚n„ la cap„t.
Mi se pare corect. V„ rog!
Am ajuns la personalul neclerical ∫i avem o cerere de majorare la 560 de posturi a personalului pe jude˛ul Bra∫ov. Ne-a mai r„mas numai aceast„ zon„ Ón care ace∫ti oameni ajut„ pentru ca noi s„ ne putem ruga Ón lini∫te pentru vremuri mai bune.
V„ mul˛umesc.
Poate Óncuviin˛a˛i aceast„ majorare de posturi de personal neclerical.
V„ mul˛umesc.
V„ mul˛umesc foarte mult. Ministerul Culturii?
Domnul ministru T„n„sescu.
52 MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 157/19.XI.2004
V„ mul˛umesc, domnule ministru.
A∫ vrea s„ men˛ionez faptul c„ num„rul maxim de posturi este mai mare cu 150 fa˛„ de anul trecut ∫i vreau s„ v„ informez c„ aceast„ repartizare pe jude˛e a fost de fapt stabilit„ Ómpreun„ cu Patriarhia Ortodox„ ∫i cea Catolic„ pentru fiecare jude˛ Ón parte. Dar, repet, ele sunt mai mari cu 150 de posturi fa˛„ de anul trecut.
V„ mul˛umesc.
## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**
Deci a˛i primit deja Ón plus, domnule? P„i, ˛ara suntem noi!
Supun totu∫i aceast„ propunere a domnului senator Popa pentru Bra∫ov. V„ rog s„ vota˛i.
- Cine este pentru? V„ mul˛umesc.
Scuza˛i-m„, v„ rog, voturi pentru amendamente. Œmi cer scuze, pentru... 12 voturi pentru.
- Voturi Ómpotriv„? 234.
Ab˛ineri? Nu sunt.
Mai sunt interven˛ii?
Vot · approved
Aprobarea ordinii de zi ∫i a programului de lucru
Anexa nr. 11, stima˛i colegi, nu avem amendamente.
Vot · approved
Aprobarea ordinii de zi ∫i a programului de lucru
Anexa nr. 12, stima˛i colegi. Avem un amendament al comisiilor de buget, finan˛e acceptat.
Este vorba despre bugetul Fondului na˛ional unic de asigur„ri sociale de s„n„tate.
Anexa nr. 12/01.
Dac„ sunt observa˛ii?
V„ rog, domnule profesor Ifrim!
V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
M„ voi referi la amendamentul 283 ∫i la amendamentul 284. Doresc s„ subliniez faptul c„ aceste amendamente au drept obiect o suplimentare a bugetului Casei de Asigur„ri de S„n„tate de la 76, Ón 1991, la 92.729. Aceast„ suplimentare o solicit„m Óntruc‚t, Ón situa˛ia actual„, Casa de Asigur„ri de S„n„tate de∫i a propus aceast„ suplimentare, aceast„ suplimentare nu a fost aprobat„ de Ministerul Finan˛elor Publice. Acest lucru este foarte grav, Óntruc‚t bugetul Casei de Asigur„ri de S„n„tate pe anul 2005 este unul dintre cele mai mici bugete din 1999 p‚n„ Ón prezent, pun‚nd rata infla˛iei asupra lor. ™i am cifrele foarte exacte.
Œn acela∫i timp a∫ vrea s„ v„ informez, stima˛i colegi, c„ ne afl„m Ón fa˛a raportului Cur˛ii de Conturi a Rom‚niei, referitor la modul de fundamentare ∫i realizare a veniturilor ∫i cheltuielilor Ónscrise la Casa Na˛ional„ de Asigur„ri de S„n„tate. Este vorba de un disponibil de 15 mii de miliarde la sf‚r∫itul anului 2002 ∫i 7 mii miliarde la sf‚r∫itul anului 2003 care nu a fost folosit Ón construirea bugetului pe anul care urmeaz„. Cunosc
argumentele dup„ care se spune c„ bugetul se face doar anual, dar sunt fonduri de la s„n„tate care au luat o alt„ destina˛ie.
Eu vreau s„ v„ informez c„ prin Ordonan˛a nr. 22 a Cur˛ii de Conturi s-a cerut Casei de Asigur„ri s„ solicite la rectificare cele 7 mii, Casa a solicitat ∫i nu s-au dat aceste 7 mii. Ne afl„m Ón fa˛a unei Ónc„lc„ri a Legii finan˛elor ∫i, la ora actual„, controlul Cur˛ii de Conturi continu„ ∫i se va finaliza, Óntruc‚t ace∫ti bani, 22 de mii, trebuie da˛i s„n„t„˛ii. Suntem Ón situa˛ia Ón care avem 5.700 mii datorii pe care nu le putem pl„ti.
De asemenea, s-au f„cut supliment„ri din Fondul de rezerv„ al Guvernului sau prin alte modalit„˛i, f„r„ s„ fie necesar. Noi cerem, comisiile de s„n„tate ale Senatului ∫i Camere, pentru c„ vorbesc Ón numele lor, numai ca ace∫ti bani ai oamenilor s„ se Óntoarc„ la oameni, Óntruc‚t criza sistemului de s„n„tate este de-a dreptul alarmant„ ∫i ajuns„ la cot„ de avarie.
V„ mul˛umesc.
## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**
Da. V„ mul˛umesc foarte mult ∫i eu. Invit, cine dore∫te s„ intervin„ aici? Domnule secretar de stat Gherghina?
Deci se propune sursa, cre∫terea veniturilor prin recuper„ri de crean˛e. Deci e o treab„ cu îcioara de pe gard“. Dar cred c„ nu este r„u dac„ se poate scrie un text Ón care dac„ se recupereaz„ Ón plus, totul s„ se duc„ la Casa de Asigur„ri de S„n„tate. E o sugestie. V„ rog, ave˛i cuv‚ntul!
## **Domnul Gheorghe Gherghina** _— secretar de stat_
Domnule pre∫edinte,
Domnilor senatori ∫i deputa˛i,
Dac„ Ómi permite˛i, textul aprobat de dumneavoastr„ este Ón textul legii este cuprins„ aceast„ prevedere, c„ Ón cazul Ón care colect„rile la bugetul acestui fond sunt mai mari se majoreaz„ Ón mod corespunz„tor ∫i cheltuielile Ón fiecare trimestru.
De asemenea, doresc s„ subliniez faptul c„ s„pt„m‚na trecut„ — apropo de afirma˛iile domnului deputat — s„pt„m‚na trecut„ Curtea de Conturi a Óncheiat raportul de control pe aceast„ tem„ la Ministerul Finan˛elor, dac„ vre˛i v„ putem prezenta, nu a re˛inut nici una dintre aceste observa˛ii, Óntruc‚t nu pot fi trecute la veniturile anului Ón curs soldurile din anii anteriori.
De asemenea, Ón ceea ce prive∫te soldurile, Óntr-adev„r, Ón 2002 au fost 15.000 de miliarde, dar dumneavoastr„ ∫ti˛i c„ s-au realizat Ón 2003 cheltuieli mai mari dec‚t veniturile cu 8 mii de miliarde ∫i au fost suportate din acele excedente, deci automat soldul s-a diminuat la 7, iar anul acesta, a∫a cum sunt aprobate cheltuielile mai mari dec‚t veniturile, se va mai diminua soldul cu Ónc„ 2.000 de miliarde. Vor r„m‚ne circa 5 mii de miliarde Ón sold, neconsumat la acest buget, sum„ necesar„ fondului de rulment, de a face cheltuieli la Ónceputul lunii Casa de Asigur„ri de S„n„tate ∫i de a
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 157/19.XI.2004 nu sta cu cheltuielile p‚n„ spre sf‚r∫itul lunii, c‚nd se colecteaz„ veniturile. Deci Ón luna ianuarie 2005, Casa poate efectua cheltuielile necesare lunii Ónc„ de la 1 ianuarie, deci nu a∫teapt„ veniturile care se colecteaz„, de regul„, dup„ 25 ale lunii, pentru faptul c„ mai are acest sold de circa 6.000 de miliarde la sf‚r∫it de an.
V„ mul˛umesc.
Domnule deputat Ifrim?
## V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Nu pot s„ fiu dec‚t de acord cu ceea ce a˛i spus dumneavoastr„ ca s„ se recupereze crean˛e. Prevederea de care vorbea domnul Gherghina este, Óntr-adev„r, real„, dar este pentru anul 2005, ∫i ne afl„m Ón situa˛ia Ón care s-a f„cut o agen˛ie de corectare Ón care intr„ banii de la fondul de ∫omaj, banii de la fondul de asigur„ri de s„n„tate ∫i banii de la pensii, astfel Ónc‚t identitatea banilor se pierde. Deci categoric, nu vom avea. Facem acest c‚ntec de 4 ani Óncoace f„r„ nici un rezultat. A∫ fi de acord cu recuperarea crean˛elor, Óntruc‚t acest raport al Cur˛ii de Conturi este o realitate. Faptul c„ s-a Óncheiat... el nu s-a Óncheiat, el continu„ ∫i va trebui v„zut unde s-au dus cei 15 mii de miliarde de la sf‚r∫itul anului 2002 ∫i 7 mii de miliarde de la sf‚r∫itul anului 2003? De ce a fost un disponibil? Pentru c„ nu am fost l„sa˛i ca s„ structur„m la Casa de Asigur„ri de S„n„tate veniturile ∫i cheltuielile ∫i a fost o lupt„ de 3 ani p‚n„ c‚nd veniturile au fost egale cu cheltuielile, pentru c„ noi aveam venituri mai mari dec‚t cheltuielile, ceea ce este o enormitate Ón sistemul de s„n„tate. Se pot r„spunde foarte multe, dar astea sunt realit„˛ile, ∫i cred c„ Ministerul de Finan˛e ar trebui s„ g‚ndeasc„ asupra faptului c„ nu face o treab„ bun„ pentru sistemul de s„n„tate ∫i pentru s„n„tatea oamenilor. Cred c„ dac„ s-ar stipula recuperarea acestor crean˛e — cum spunea domnul pre∫edinte V„c„roiu — ar fi un Ónceput de a intra Ón normalizare ∫i de a nu dezinforma la nivel de Parlament.
Da.
Mul˛umesc foarte mult pentru interven˛ie, domnule deputat.
Sigur, e o Óntreag„ disput„, o discu˛ie, o ∫ti˛i, nu, de acum, legat„ de Casa de Asigur„ri de S„n„tate. Nu-mi Ónchipui c„ ∫i Curtea de Conturi n-a f„cut o verificare serioas„. Mai r„m‚ne, la dumneavoastr„, la Casa de Asigur„ri de S„n„tate, s„ aduce˛i ni∫te exper˛i interna˛ionali s„ fac„ verificarea, dar Ómi e greu s„ cred c„ o sum„ intrat„ Ón Trezorerie poate pleca de acolo, numai pe destina˛ii precise ∫i exacte. E foarte greu de crezut. Sigur c„ este, Ón general, o problem„.
Deci, domnule secretar de stat Gherghina, v„ p„stra˛i pozi˛ia ∫i cu textul respectiv...
V„ rog, ave˛i cuv‚ntul!
La art. 33 este prev„zut textul pe care dumneavoastr„ l-a˛i votat ∫i propunem respingerea amendamentului formulat.
De acord, domnule Ifrim? V„ rog!
Œmi pare r„u, v„ rog s„ m„ ierta˛i, stima˛i colegi, dar dac„ ve˛i merge Ón spitale, ve˛i vedea ce se Ónt‚mpl„. Deci vorbesc ca medic ∫i nu ca parlamentar. Vreau s„ v„ spun c„ aceast„ solu˛ie este pentru 2005, vom vedea ce se poate identifica, pentru c„ la ora actual„ Curtea de Conturi a cerut ∫i Ónc„ nu s-a dat identitatea celor 3 surse de bani care vin Ón aceast„ agen˛ie comun„, ∫i men˛inem faptul c„ trebuie recuperate aceste crean˛e, ∫i men˛inem faptul c„ banii de la s„n„tate nu s-au Óntors la oameni, ∫i ar trebui s„ se reflecteze asupra acestui fapt, Óntruc‚t Curtea de Conturi este un organ corect ∫i care lucreaz„ a∫a cum trebuie, ∫i cred c„ trebuie, a∫a cum spunea domnul pre∫edinte V„c„roiu, s„ cerem un audit interna˛ional. Poate a∫a vom reu∫i s„ punem la punct aceast„ problem„.
## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**
Bun. V„ mul˛umesc, foarte mult. Deci vorbim de perspectiv„, un audit. Deci nu mai supun la vot, domnule Ifrim, amendamentul, s-a Ón˛eles.
Stima˛i colegi, dac„ la anexa nr. 12 mai sunt interven˛ii? Deci anexa nr. 12. De la 12/01 la 14.
-
Vot · approved
Aprobarea ordinii de zi ∫i a programului de lucru
- Stima˛i colegi,
Toate aceste amendamente pe care le vom introduce, ∫i m„ refer la amendamentele prezentate Ón primul r‚nd de comisiile de buget finan˛e ∫i b„nci ∫i acceptate de Ministerul Finan˛elor Publice, votate de dumneavoastr„, ca ∫i celelalte amendamente se vor reg„si, bineÓn˛eles, prin corelare, at‚t Ón anexele de sintez„, anexele nr. 1 ∫i 2, dar ∫i Ón corecturi Ón cadrul diferitelor articole.
Vot · approved
Aprobarea ordinii de zi ∫i a programului de lucru
- Anexa nr. 2 o
Vot · approved
Aprobarea ordinii de zi ∫i a programului de lucru
Stima˛i colegi,
Vot · Amânat
Aprobarea ordinii de zi ∫i a programului de lucru
ladovan Teodor absent Arghezi Mitzura Domnica prezent„ Cliveti Minodora prezent„ Ariton Gheorghe absent Coifan Viorel Gheorghe absent Arma∫ Iosif prezent Cojocaru Nicu absent Arn„utu Eugenu prezent Cr„ciun Dorel Petru prezent Asztalos Ferenc prezent Cre˛ Nicoar„ prezent Avramescu Constantin Gheorghe prezent Cristea Marin absent Baban ™tefan prezent Cri∫an Emil absent Babiuc Victor absent Dan Matei-Agathon absent Baciu Mihai absent D„ianu Dorin absent Bahrin Dorel prezent D„nil„ Vasile absent Balt„ Mihai prezent Delureanu Virgil prezent Balt„ Tudor prezent Dinu Gheorghe absent Bar Mihai prezent Dobre Traian prezent Bara Radu-Liviu prezent Dobrescu Smaranda prezent„ Barbu Gheorghe prezent Dol„nescu Ion absent Barto∫ Daniela prezent„ Dorian Dorel prezent B„doiu Cornel absent Dorneanu Valer prezent B„l„e˛ Mitic„ absent Dragomir Dumitru absent B„l„∫oiu Amalia prezent„ Drago∫ Iuliu Liviu absent B„ncescu Ioan absent Dragu Gheorghe absent B‚ldea Ioan absent Dre˛canu Doina-Mic∫unica prezent„ Becsek-Garda Dezideriu Coloman prezent Dumitrescu Cristian-Sorin prezent Bentu Dumitru prezent Dumitriu Carmen prezent„
Da, domnule pre∫edinte. Constat„m, vede˛i ∫i dumneavoastr„ cu ochiul liber, c„ nu suntem Ón cvorum, din p„cate.
- ∫i dup„ aceea, domnule, apelul.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 157/19.XI.2004 Du˛u Constantin absent Luchian Ion prezent Du˛u Gheorghe prezent Magheru Paul absent Enescu Nicolae prezent Maior Laz„r Dorin absent Erdei Dolóczki István prezent Makkai Grigore prezent Eserghep Gelil absent Man Mircea absent F‚c„ Mihail prezent Manolescu Oana prezent„ Firczac Gheorghe absent Marcu Gheorghe prezent Florea Ana prezent„ Marcu Grigore prezent Florescu Ion prezent Mardari Ludovic absent Fotopolos Sotiris prezent Marin Gheorghe prezent Georgescu Filip prezent Marineci Ionel prezent Gheorghe Valeriu absent Márton Árpád-Francisc absent Gheorghiof Titu-Nicolae absent M„laimare Mihai Adrian prezent Gheorghiu Adrian absent M„r„cineanu Adrian absent Gheorghiu Viorel absent M‚ndrea-Muraru Mihaela prezent„ Ging„ra∫ Georgiu absent M‚ndroviceanu Vasile absent Giuglea ™tefan prezent Mera Alexandru-Liviu absent Godja Petru prezent Merce Ilie prezent Gr„dinaru Nicolae absent Me∫ca Sever prezent Grigora∫ Neculai prezent Miclea Ioan absent Gubandru Aurel prezent Micula C„t„lin absent Gurz„u Adrian absent Mih„ilescu Petru-™erban prezent Gvozdenovici Slavomir absent Mincu Iulian prezent Ha∫otti Puiu prezent Mircea Costache prezent Hogea Vlad-Gabriel absent Mirciov Petru absent Hossu Valentin Tiberiu prezent Miron Vasile prezent Hrebenciuc Viorel prezent Mitrea Manuela prezent„ Ianculescu Marian prezent Mitrea Miron Tudor prezent Ifrim Mircea prezent Mitu Dumitru Octavian prezent Ignat Miron prezent Mi˛aru Anton prezent Iliescu Valentin Adrian absent MÓnzÓn„ Ion absent Ionel Adrian absent Mocanu Alexandru absent Ionel Viorel absent Mocioalc„ Ion prezent Ionescu Anton absent Mocioi Ion absent Ionescu Cornelia prezent„ Mogo∫ Ion absent Ionescu Costel Marian absent Mohora Tudor prezent Ionescu Dan absent Moisescu George Dumitru absent Ionescu Daniel absent Moisescu Vlad Octavian absent Ionescu Mihaela prezent„ Moisoiu Adrian prezent Ionescu R„zvan prezent Moi∫ V„s„lie absent Ionescu Smaranda absent„ Moldovan Carmen-Ileana prezent„ Iordache Florin prezent Moldovan Petre prezent Iriza Marius absent Moldoveanu Eugenia prezent„ Iriza Scarlat prezent Moraru Constantin Florentin prezent Iv„nescu Paula Maria prezent„ Mo∫ Augusta Maria prezent„ Jipa Florina Ruxandra prezent„ Motoc Marian Adrian prezent Kedves Emeric prezent Musc„ Monica-Octavia absent„ Kelemen Attila-Béla-Ladislau absent Mu∫etescu Ovidiu Tiberiu prezent Kelemen Hunor prezent Naidin Petre prezent Kerekes Károly absent Nan Nicolae pbsent Kónya-Hamar Sándor absent Nassar Rodica prezent„ Kovács Csaba-Tiberiu prezent Naum Liana-Elena prezent„ Lari-Iorga Leonida absent„ N„dejde Vlad-George absent Laz„r Maria prezent„ N„stase Adrian absent L„p„dat ™tefan prezent N„stase Ioan Mihai absent L„pu∫an Alexandru absent Neac∫u Ilie prezent Leon„chescu Nicolae prezent Neagu Ion prezent Lep„datu Lucia-Cornelia prezent„ Neagu Victor prezent Lep∫a Sorin Victor absent Neam˛u Horia-Ion prezent Longher Ghervazen prezent Neam˛u Tiberiu-Paul prezent Loghin Irina absent„ Nechifor Cristian prezent
## **Domnul Mihai Ungheanu:**
Urmeaz„ lista senatorilor. Acatrinei Gheorghe absent Alexandru Ionel absent Andrei Victor absent Apostolache Victor prezent Athanasiu Alexandru absent Avram Dan prezent Balcan Viorel prezent Balint Iosif absent B„lan Angela Mihaela absent„ Bela∫cu Aron absent Belu Ioan absent Bindea Liviu-Doru absent BÓciu Constantin absent Br„di∫teanu ™erban Alexandru absent Bucur Dionisie prezent Bunea Doina prezent„ Buza Tiberiu Simion prezent Buzatu Gheorghe absent Cauti∫ Vasile prezent C‚rciumaru Ion absent Ciocan Maria absent„ Cioc‚rlie Alin Teodor absent Ciocan Valentin absent Codreanu Dumitru absent Constantinescu Eugeniu Marius prezent Cozm‚nc„ Octav absent Cr„ciun Avram prezent Cristoloveanu Ioan prezent Dan Dumitru absent Dina Carol absent Dinescu Valentin absent Dinu Marin prezent Dobrescu Maria Antoaneta prezent„ Dumitrescu Viorel absent Du˛„ Vasile prezent Eckstein Kovács Péter absent F„ni˛„ Tri˛„ prezent Feldman Radu Alexandru absent Filipa∫ Avram prezent Filipescu Cornel prezent Florescu Eugeniu Constantin prezent Flutur Gheorghe absent Frunda György absent G„ucan Constantin absent Gogoi Ion prezent Guga Ioan prezent Hanganu Romeo Octavian absent H‚r∫u Ion prezent Hoha Gheorghe prezent Honcescu Ion prezent Horga Vasile prezent Hri˛cu Florin prezent
Ila∫cu Ilie absent Ionescu-Quintus Mircea prezent Iliescu Ion prezent Iorga Nicolae Marian absent Iorgovan Antonie prezent Iustian Mircea Teodor absent Kereskényi Alexandru prezent Leca Aureliu absent Lupoi Mihail absent Marcu Ion absent Marinescu Simona Anamaria absent„ Markó Béla absent Matei Vintil„ absent Matei Viorel prezent M„rgineanu ™tefan Gheorghe absent Mih„ilescu Ion prezent Mihordea Mircea absent Mocanu Vasile prezent Munteanu Tudor-Marius prezent Nedelcu Mircea absent Németh Csaba prezent Nica Dumitru prezent Nicolaescu Ioan prezent Nicolaescu Sergiu Florin absent Nicolai Norica prezent„ Novolan Traian prezent Ofileanu Vasile absent Onaca Dorel-Constantin absent Oprescu Sorin Mircea absent Otiman P„un-Ion absent Paleologu Alexandru absent Pan„ Aurel absent Pan„ Viorel Marian absent Pa∫tiu Ioan absent P„curariu Iuliu prezent P„curaru Nicolae Paul Anton absent P„unescu Adrian absent Penciuc Corin absent Pete ™tefan prezent Petre Maria absent„ Petrescu Ilie absent Pl„tic„-Vidovici Ilie absent Pop Dumitru P„tru absent Pop de Popa Ioan prezent Popa Nicolae-Vlad prezent Popescu Dan Mircea prezent Popescu Lauren˛iu-Mircea absent Prichici Emilian absent Pricop Mihai-Radu prezent Pris„caru Ghiorghi absent Pruteanu George Mihail absent Pujina Nelu absent Puskás Valentin-Zoltán prezent Radu Constantin prezent Rah„u Dan Nicolae absent Rebreanu Nora Cecilia prezent„ Rece Traian absent Roibu Aristide prezent Roman Petre absent Rotaru Florin absent Rovinaru Nicolae prezent
Vot · Amânat
Aprobarea ordinii de zi ∫i a programului de lucru
Cine este pentru? Mul˛umesc. Dac„ sunt voturi Ómpotriv„? Un vot Ómpotriv„. Ab˛ineri?
## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**
Stima˛i colegi,
265 de voturi pentru. Art. 3. Nu avem observa˛ii.
V„ rog s„ v„ ocupa˛i locurile. Deci avem cvorumul de ∫edin˛„.
Dac„ sunt totu∫i interven˛ii?
Vot · approved
Aprobarea ordinii de zi ∫i a programului de lucru
Stima˛i colegi,
Vot · approved
Aprobarea ordinii de zi ∫i a programului de lucru
Stima˛i colegi,
Voturi Ómpotriv„? Nu sunt. Ab˛ineri? Voturi pentru? Votat Ón unanimitate.
Trecem la bugetul de asigur„ri sociale de stat. Prezentarea general„ a fost f„cut„.
Dezbateri generale dac„ sunt? Sunt lu„ri de cuv‚nt la dezbateri generale? Nu sunt. MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 157/19.XI.2004
Art. 6. Dac„ sunt interven˛ii?
Vot · approved
Aprobarea ordinii de zi ∫i a programului de lucru
Art. 7. Nu sunt interven˛ii.
Vot · approved
Aprobarea ordinii de zi ∫i a programului de lucru
Vot · approved
Aprobarea ordinii de zi ∫i a programului de lucru
Vot · approved
Aprobarea ordinii de zi ∫i a programului de lucru
Vot · approved
Aprobarea ordinii de zi ∫i a programului de lucru
Vot · approved
Aprobarea ordinii de zi ∫i a programului de lucru
Vot · approved
Aprobarea ordinii de zi ∫i a programului de lucru
Stima˛i colegi, V-a∫ ruga s„ r„m‚ne˛i Ónc„ 3 minute pentru trei chestiuni regulamentare.
De diminea˛„, Birourile permanente reunite au fost sesizate cu raportul pentru execu˛ia bugetului Cur˛ii de Conturi. Acest raport trebuie s„ fie examinat de o comisie comun„ a Camerei Deputa˛ilor ∫i Senatului.
Aceast„ comisie, care a fost votat„ de noi, s-a descompletat. Am convenit cu liderii grupurilor parlamentare ca ea s„ fie supus„ din nou votului celor dou„ Camere, aceast„ comisie urm‚nd s„ aib„ urm„toarea componen˛„: Ion Mih„ilescu, senator P.S.D, Ovidiu Mu∫etescu, deputat P.S.D., Minic„ Boaj„, deputat P.S.D., Carol Dina, senator P.R.M., Daniel Ionescu, Grupul parlamentar al P.R.M., Iuliu P„curariu, senator P.D., Paul P„curaru, senator P.N.L., Iuliu Winkler, deputat U.D.M.R., Sali Negiat, Grupul parlamentar al minorit„˛ilor na˛ionale.
Biroul comisiei va fi format din pre∫edinte, Ovidiu Mu∫etescu; vicepre∫edinte, Carol Dina; secretar, Iuliu Winkler.
Comisia va prezenta raportul p‚n„ la data de 18 noiembrie a.c.
Dac„ sunte˛i de acord cu cele dou„ articole ∫i cu hot„r‚rea?
Cine este pentru? Mul˛umesc. Voturi Ómpotriv„? Ab˛ineri? Unanimitate.
O alt„ cerere pe care v-o facem este cererea Grupului P.S.D. de a Ónlocui Ón Comisia parlamentar„ a revolu˛ionarilor din Decembrie 1989 pe domnii deputa˛i Dorin Laz„r ∫i Bucur Mircea, cu domnul Nicolaescu Sergiu, senator, ∫i cu domnul P„duroiu Valentin, deputat.
Dac„ sunte˛i de acord cu aceste propuneri?
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 157/19.XI.2004 Cine este pentru? Mul˛umesc. Œmpotriv„?
Ab˛ineri? Unanimitatea celor prezen˛i.
O not„ mai am s„ v„ prezint. Œn conformitate cu prevederile art. 15 alin. (2) ∫i (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea ∫i func˛ionarea Cur˛ii Constitu˛ionale, republicat„, s-au depus la secretarii generali ai Camerei Deputa˛ilor ∫i Senatului, Ón vederea exercit„rii de c„tre deputa˛i ∫i senatori a dreptului de sesizare a Cur˛ii Constitu˛ionale, urm„toarele legi:
— Legea pentru ratificarea Memorandumului de Ón˛elegere dintre Guvernul Rom‚niei ∫i Guvernul Regatului Danemarcei privind cooperarea pentru implementarea Protocolului de la Kyoto la Conven˛ia-cadru a Na˛iunilor Unite asupra schimb„rilor climatice (UNFCCC), semnat la Copenhaga la 28 ianuarie 2003, ∫i a Acordului dintre Ministerul Apelor ∫i Protec˛iei Mediului din Rom‚nia ∫i Ministerul Mediului din Regatul Danemarcei privind Proiectul de tip implementare Ón comun îRumegu∫ 2000“, semnat la Bucure∫ti la 7 martie 2003;
## Stima˛i colegi,
Vreau s„ re˛ine˛i ceea ce v-am spus mai Ónainte.
™edin˛a de plen a Senatului va Óncepe luni, la ora 14,00, nu 15,00, ca s„ fim aici la ora 17,00 s„
finaliz„m ce mai avem de finalizat. Este vorba de bugetul de valori mobiliare pe anul 2005, c‚teva numiri, astfel Ónc‚t Ón jurul orei 19,00 s„ Ónchidem.
Pentru luni, deci luni, la ora 14,00, ∫edin˛„ de plen la Senat.
## **Domnul Valer Dorneanu:**
Camera Ó∫i propune acela∫i lucru, dar va trebui s„ avem confirmarea Biroului permanent ∫i a Comitetului ordinii de zi.
P‚n„ atunci, pentru Camer„ fac Informarea cu privire la ini˛iativele legislative Ónregistrate la Biroul permanent al Camerei Deputa˛ilor ∫i care urmeaz„ s„ fie Ónaintate comisiilor permanente pentru examinare ∫i Óntocmirea avizelor sau rapoartelor Ón termenele stabilite.
La Biroul permanent al Camerei Deputa˛ilor au fost Ónregistrate urm„toarele ini˛iative legislative:
1. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 82/2004 privind unele m„suri Ón domeniul func˛iei publice, adoptat de Senat Ón ∫edin˛a din data de 9 noiembrie 2004.
Cu acest proiect de lege au fost sesizate urm„toarele comisii: Ón fond, Comisia pentru munc„ ∫i protec˛ie social„; pentru avize, Comisia pentru administra˛ie public„, amenajarea teritoriului ∫i echilibru ecologic, Comisia pentru buget, finan˛e ∫i b„nci, Comisia juridic„, de disciplin„ ∫i imunit„˛i.
Termen de depunere a raportului: 15 noiembrie 2004.
Camer„ decizional„: Camera Deputa˛ilor.
Œn conformitate cu prevederile art. 107 alin. 2 din Regulamentul Camerei Deputa˛ilor acest proiect de lege urmeaz„ a fi dezb„tut Ón procedur„ de urgen˛„.
2. Proiectul de Lege privind unele m„suri pentru privatizarea Societ„˛ii Comerciale de Distribu˛ie a Gazelor Naturale îDistrigaz Nord“ — S.A. T‚rgu-Mure∫ ∫i a Societ„˛ii Comerciale de Distribu˛ie a Gazelor Naturale îDistrigaz Sud“ — S.A. Bucure∫ti, adoptat de Senat Ón ∫edin˛a din data de 9 noiembrie 2004.
Cu acest proiect de lege au fost sesizate urm„toarele comisii: Ón fond, Comisia pentru politic„ economic„, reform„ ∫i privatizare; pentru avize, Comisia pentru buget, finan˛e ∫i b„nci, Comisia juridic„, de disciplin„ ∫i imunit„˛i.
Termen de depunere a raportului: 15 noiembrie 2004. Camer„ decizional„: Camera Deputa˛ilor.
Œn conformitate cu prevederile art. 107 alin. 2 din Regulamentul Camerei Deputa˛ilor acest proiect de lege urmeaz„ a fi dezb„tut Ón procedur„ de urgen˛„.
3. Proiectul de Lege privind unele m„suri pentru privatizarea societ„˛ilor comerciale, filiale de distribu˛ie ∫i furnizare a energiei electrice, îElectrica Dobrogea“ — S.A. ∫i îElectrica Banat“ — S.A., precum ∫i unele m„suri pentru reglementarea activit„˛ilor societ„˛ilor comerciale din domeniul distribu˛iei de energie electric„, adoptat de Senat Ón ∫edin˛a din data de 9 noiembrie 2004.
EDITOR: PARLAMENTUL ROM¬NIEI — CAMERA DEPUTAfiILOR
#310373Regia Autonom„ îMonitorul Oficial“, Str. Parcului nr. 65, sectorul 1 **,** Bucure∫ti, IBAN: RO75RNCB5101000000120001 Banca Comercial„ Rom‚n„ — S.A. — Sucursala îUnirea“ Bucure∫ti ∫i IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direc˛ia de Trezorerie ∫i Contabilitate Public„ a Municipiului Bucure∫ti (alocat numai persoanelor juridice bugetare) Tel. 224.09.71/150, fax 225.00.43, E-mail: marketing@ramo.ro, Internet: www.monitoruloficial.ro Adresa pentru publicitate: Centrul pentru rela˛ii cu publicul, Bucure∫ti, ∫os. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 411.58.33 ∫i 410.47.30, tel./fax 410.77.36 ∫i 410.47.23 Tiparul: Regia Autonom„ îMonitorul Oficial“
**ISSN** 1220–4870
**Monitorul Oficial al Rom‚niei, Partea a II-a, nr. 157/19.XI.2004 con˛ine 64 de pagini.**
Pre˛ul 121.600 lei
Fundamentarea proiectelor bugetelor pe anul 2005 a pornit de la premisa c„ ∫i Ón anul viitor, la fel ca Ón perioada 2001 — 2004, va continua func˛ionarea sistemului de alocare a fondurilor publice pe baz„ de proiecte ∫i de programe. Œn acest mod, se pune accentul ∫i se d„ transparen˛„ utiliz„rii fondurilor publice pentru asigurarea finan˛„rilor programelor sociale noi ∫i Ón derulare, precum ∫i pentru cele privind Ónv„˛„m‚ntul, s„n„tatea, cultura, protec˛ia mediului, agricultura, dezvoltarea infrastructurii ∫i a celorlalte sectoare bugetare. De asemenea, stabilirea ipotezelor de sus˛inere a proiec˛iilor bugetare a avut ca baz„ evolu˛iile indicatorilor macroeconomici pe termen scurt ∫i pe termen mediu, ca ∫i perspectivele situa˛iei externe, muta˛iile de ordin strategic ∫i geopolitic, particularit„˛ile conjuncturii interna˛ionale ∫i Ón special evolu˛ia economic„ a ˛„rilor din Uniunea European„, principalii no∫tri parteneri comerciali.
Œn acela∫i timp, s-a asigurat respectarea angajamentelor asumate de Rom‚nia fa˛„ de partenerii externi, respectiv Uniunea European„, institu˛iile financiare interna˛ionale ∫i Alian˛a Atlantic„. Sustenabilitatea acestor obiective va permite concentrarea reformelor la nivelul economiei reale, asigur‚nd, Ón anul 2005, precum ∫i pe termen mediu ∫i lung, stabilizarea macroeconomic„ ∫i sus˛inerea cre∫terii economice Ón ritmuri anuale de peste 5%.
Doamnelor ∫i domnilor senatori ∫i deputa˛i,
Proiectul Legii bugetului de stat ∫i Legii bugetului asigur„rilor sociale de stat pe anul viitor demonstreaz„ cet„˛enilor ∫i clasei politice efortul permanent al Guvernului de a asigura o utilizare ra˛ional„ a banului public, cu rezultate de necontestat at‚t din punctul de vedere al beneficiilor Ón domeniul social, c‚t ∫i al eficien˛ei Ón sectorul economic.
Obiectivele fundamentale ale politicii noastre economice — consolidarea unei cre∫teri s„n„toase, durabile ∫i Ón ritmuri Ónalte, continuarea procesului de dezinfla˛ie, accelerarea reformelor economico-sociale ∫i intensificarea preg„tirilor Rom‚niei pentru integrarea Ón Uniunea European„ — vor fi sprijinite, Ón mai mare m„sur„, de proiectele de buget, ca instrumente active de interven˛ie a statului Ón via˛a economic„ ∫i social„ a ˛„rii.
Œn aceste condi˛ii, ∫i Ón anul 2005 va continua consolidarea tendin˛elor favorabile ale evolu˛iei Ón ritm alert a principalilor indicatori macroeconomici, astfel Ónc‚t economia Rom‚niei s„ evolueze sincron cu spa˛iul european, iar aderarea la Uniunea European„ s„ fie un proces ireversibil, realizabil Óncep‚nd cu anul 2007.
Doamnelor ∫i domnilor senatori ∫i deputa˛i,
Œn ceea ce prive∫te sectorul real al economiei, se remarc„ Ónregistrarea unor succese importante, cu deosebire Ón domeniul reformelor structurale, al sporirii eficien˛ei, productivit„˛ii ∫i competitivit„˛ii produc˛iei interne. Performan˛ele Ónregistrate Ón economia rom‚neasc„, Ón sensul cerut de obiectivul de aderare la Uniunea European„, ∫i al evolu˛iei fire∫ti Ónf„ptuite, la acest
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 157/19.XI.2004 Ónceput de mileniu, de toate ˛„rile din zon„ se dovedesc sustenabile, robuste ∫i de lung„ durat„.
Œn acest context, Ón primul semestru al anului 2004, ritmul real de cre∫tere economic„ Ón ˛ara noastr„ s-a men˛inut Ónalt, de 6,6%, ∫i bazat pe o majorare semnificativ„ a cererii interne, respectiv cu 8,3%. Pe Óntregul an, se estimeaz„ o cre∫tere economic„ de peste 7,6%.
Caracteristic pentru modernizarea structural„ a economiei este faptul c„ sectorul ter˛iar are, Ón acest an, cea mai mare contribu˛ie la cre∫terea real„ a produsului intern brut, respectiv de 3,1%, fiind urmat de agricultur„ ∫i de industrie. Pe semestrul I 2004, principalul aport la majorarea cererii interne l-a avut consumul individual efectiv al gospod„riilor, care a crescut cu 9%, comparativ cu perioada corespunz„toare a anului precedent. Industria a continuat s„ Ónregistreze ritmuri ridicate. Pe primele 9 luni ale anului curent, s-a atins un nivel mai mare cu 4,4% dec‚t Ón perioada similar„ a anului 2003. Semnificativ„ este cre∫terea cu 5,4% a produc˛iei Ón industria prelucr„toare, bazat„ pe un spor al productivit„˛ii muncii de peste 11%. Œn agricultur„, produc˛ia a Ónregistrat cre∫teri spectaculoase, Ón special la culturile de cereale, care sunt estimate la peste 24 de milioane de tone, cea mai mare din istoria ˛„rii. Œn 2004, sporul produc˛iei agricole fa˛„ de anul trecut este de 15,5%. Œn primele 9 luni ale anului 2004, exporturile de bunuri au crescut cu 2,4 miliarde euro, respectiv cu 20,7%, comparativ cu aceea∫i perioad„ a anului trecut, iar importurile au Ónregistrat o cre∫tere de 23%.
Pentru anul 2005, proiec˛iile bugetare au avut Ón vedere o cre∫tere economic„ de 5,3%, pe seama m„ririi volumului de activitate Ón toate ramurile economiei, cu deosebire Ón construc˛ii ∫i servicii. Formarea brut„ de capital fix va spori, Ón anul 2005, cu 10,5%, exporturile de bunuri cu 18,9%, iar importurile de bunuri cu 17,4%. Œn aceste condi˛ii, cererea extern„ va continua s„ reprezinte un factor decisiv de sus˛inere a dezvolt„rii economice. Produc˛ia industrial„ va spori cu 4,8%, pe seama produc˛iei ramurilor industriei prelucr„toare, cu cerere la export, sus˛inut„ Ón principal de cre∫terea semnificativ„, Ón continuare, a productivit„˛ii muncii. Œn ceea ce prive∫te rata infla˛iei, Ón anul 2005 ea se va reduce la 7%, calculat„ decembrie la decembrie.
## Doamnelor ∫i domnilor parlamentari,
Politica bugetar„ pe anul 2005 are Ón vedere reducerea presiunii fiscale cu efecte benefice asupra investi˛iilor ∫i economisirii, precum ∫i perfec˛ionarea capacit„˛ii de colectare a veniturilor ∫i consolidarea disciplinei fiscale. Principalele m„suri vizeaz„: diminuarea cotei de impozit pe profit cu 6 puncte procentuale, de la 25% Ón prezent la 19% Ón anul 2005; extinderea deductibilit„˛ii unor cheltuieli efectuate pentru angaja˛i; reducerea cotei minime de impozit pe veniturile din salarii de la 18% la 14%, precum ∫i a cotei maxime de la 40% la 38%; diminuarea cu 2 puncte procentuale a contribu˛iei de asigur„ri sociale pentru angajatori; armonizarea legisla˛iei fiscale na˛ionale cu _acquis_ -ul comunitar Ón domeniul taxei pe valoarea ad„ugat„ ∫i a accizelor.
Politica fiscal„ mai relaxat„ preconizat„ Ón anul 2005 va avea ca urmare o u∫oar„ reducere a veniturilor
bugetului general consolidat, fa˛„ de anul anterior, cu 0,3 puncte procentuale din produsul intern brut, acestea reprezent‚nd 31,2% din produsul intern brut. Cheltuielile bugetului general consolidat, Ón anul 2005, vor reprezenta 32,7% Ón produsul intern brut ∫i vor cunoa∫te importante modific„ri structurale concretizate Ón cre∫terea greut„˛ii specifice a sectoarelor de activitate dominant publice — educa˛ie, s„n„tate, cultur„, ap„rare, ordine public„ ∫i altele, Ón totalul cheltuielilor bugetare, pentru a da posibilitatea aloc„rii fondurilor publice unor politici sectoriale convergente cu cele din Uniunea European„, amplificarea efortului bugetar pentru sus˛inerea programelor sociale, iar aceasta este prioritatea guvern„rii Ón anii care urmeaz„. Œn acest cadru, ponderea transferurilor va spori cu 0,5 puncte procentuale fa˛„ de 2004, ajung‚nd la 14,6% Ón produsul intern brut, reducerea valorii dob‚nzilor care vor de˛ine o pondere relativ redus„, respectiv 1,5% din produsul intern brut, eliber‚nd resurse pentru programele sociale ∫i proiecte de investi˛ii.
Deficitul bugetar a fost stabilit la 1,5% din produsul intern brut corelat cu obiectivele de sprijinire a procesului de dezinfla˛ie ∫i de men˛inere a deficitului de cont curent Ón marjele de siguran˛„ necesare. Aceast„ ˛int„ de deficit este sus˛inut„ ∫i de m„surile de colectare Ómbun„t„˛it„ a veniturilor bugetare. Deja Ón anul 2004 acestea au permis reducerea deficitului bugetar la 1,6% din produsul intern brut, ceea ce demonstreaz„ consolidarea mecanismelor ∫i structurilor de colectare a veniturilor fiscale.
## Doamnelor ∫i domnilor parlamentari,
Cre∫terea cheltuielilor pentru asisten˛a social„, aloca˛ii, pensii exprim„ angajarea statului Ón Óndeplinirea uneia din func˛iile sale cele mai importante, cu un impact social esen˛ial, condi˛ie a asigur„rii cre∫terii nivelului de trai al popula˛iei.
## Protec˛ia social„.
Œn str‚ns„ leg„tur„ cu protec˛ia social„, se pune un accent deosebit pe formarea ∫i utilizarea mai eficient„ a capitalului uman, dup„ cum urmeaz„. Pentru Ómbun„t„˛irea preg„tirii educa˛ionale ∫i profesionale, programele prev„zute Ón buget au Ón vedere finan˛area Programului na˛ional îBani de liceu“, pentru care se aloc„ suma de 1.435 de miliarde de lei, adres‚ndu-se la circa 100.000 de elevi; Programul pentru dotarea ∫i informatizarea ∫colilor cu mijloace moderne de Ónv„˛„m‚nt, pentru care se aloc„ 1.292,4 miliarde lei; continuarea Programului îCornul ∫i laptele“, ce se adreseaz„ la circa 1.500 de mii de copii ∫i pentru care se aloc„ aproape 2.400 de miliarde de lei; acordarea de ajutor financiar elevilor ∫i studen˛ilor care provin din familii cu venituri reduse, Ón vederea achizi˛ion„rii de calculatoare, pentru care sunt destinate fonduri de peste 200 de miliarde de lei; consolidarea ∫i modernizarea a 1.600 de s„li de clas„ ∫i 350 de laboratoare universitare; asigurarea finan˛„rii de baz„ pentru ∫colarizarea a peste 330.000 de studen˛i, doctoranzi, cursan˛i Ón Ónv„˛„m‚ntul universitar ∫i postuniversitar, aloc‚ndu-se peste 9.800 de miliarde de lei; sprijinirea cu peste 2.200 de miliarde de lei a preg„tirii universitare a studen˛ilor, prin acordarea de burse, facilit„˛i pentru cazare; formarea managerilor din
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 157/19.XI.2004 sectorul public, prin Bursa _Guvernul Rom‚niei_ , care Ónsumeaz„ peste 100 de miliarde de lei.
Œn vederea asigur„rii s„n„t„˛ii capitalului uman ∫i a refacerii capacit„˛ii de munc„, prin buget se aloc„ fonduri pentru: programele na˛ionale de s„n„tate care vizeaz„ prevenirea ∫i controlul bolilor ∫i tratarea bolnavilor Ón unit„˛ile sanitare, fiind prev„zute 77.000 de miliarde de lei, cu peste 7.000 de miliarde de lei mai mult dec‚t Ón anul 2004; recuperarea capacit„˛ii de munc„ prin sport, prin Ómbun„t„˛irea bazei materiale, respectiv construirea a peste 125 de s„li de sport ∫i lansarea Programului îSport Ón cartier“, 1.000 de terenuri de sport p‚n„ Ón anul 2008, pentru care s-au alocat, de la buget, peste 1.300 de miliarde de lei; refacerea capacit„˛ii de munc„ prin asigurarea accesului la institu˛iile de cultur„ ∫i art„, viz‚nd dezvoltarea bazei materiale ∫i subven˛ionarea institu˛iilor respective, fondurile propuse fiind de 1.500 de miliarde de lei.
Œn scopul Ómbun„t„˛irii calit„˛ii vie˛ii familiilor din care fac parte persoanele active, sumele prev„zute prin buget vizeaz„ aloca˛ii pentru familiile cu copii — 4.007,8 miliarde lei; indemniza˛ii pentru concediu de maternitate ∫i pentru cre∫terea copilului — 1.228,2 miliarde lei; aloca˛ii complementare pentru familiile cu copii ∫i venituri reduse — 3.198,1 miliarde lei; aloca˛ii de sus˛inere a peste 210.000 de familii monoparentale — 1.260 miliarde de lei; ajutoare pentru Ónc„lzirea locuin˛elor de peste 3.000 de miliarde de lei ∫i de subven˛ii pentru energia termic„ livrat„ popula˛iei — circa 5.000 de miliarde de lei; asigurarea venitului minim garantat pentru un num„r de peste 500.000 de beneficiari, Ónsum‚nd aproape 5.700 de miliarde de lei.
Pentru persoanele v‚rstnice, proiectul de buget prevede 138.200 miliarde lei destinate celor circa 4,6 milioane de pensionari din bugetul asigur„rilor sociale de stat, pentru plata pensiilor rezultate Ón urma procesului de recorelare Óncheiat Ón luna iunie 2004 ∫i peste 7.000 de miliarde pentru prima etap„ de recalculare a pensiilor Ónceput„ Ón acest an; 9.000 de miliarde de lei pentru aproximativ 1,3 milioane pensionari din sistemul agriculturii; 2.300 de miliarde de lei pentru continuarea programului de compensare cu 90% a medicamentelor destinate pensionarilor.
Stima˛i colegi,
Prin modul de alocare a resurselor bugetare, s-a urm„rit crearea de locuri de munc„ mai multe ∫i mai bine pl„tite, Ón vederea asigur„rii unor venituri salariale mai mari.
Pentru stimularea cre„rii de noi locuri de munc„ se au Ón vedere urm„toarele: acordarea de credite cu dob‚nd„ avantajoas„ din bugetul asigur„rilor pentru ∫omaj, Ón valoare de 1.600 de miliarde de lei; stimularea ∫i promovarea exportului cu 4.350 miliarde de lei; majorarea capitalului social al Fondului na˛ional de garantare a creditelor pentru Óntreprinderile mici ∫i mijlocii — 288 de miliarde de lei; programe pentru sus˛inerea ∫i dezvoltarea I.M.M.-urilor — 775 de miliarde de lei; asigurarea cofinan˛„rii pentru programele Uniunii Europene prin Fondul na˛ional de preaderare, pentru care se aloc„ peste 8.800 de miliarde de lei; asigurarea condi˛iilor pentru tragerea fondurilor europene, Ón sum„
de circa 47.000 de miliarde de lei; dezvoltarea capacit„˛ii na˛ionale de asimilare ∫i difuzare a tehnologiilor avansate, Ón scopul alinierii sectoarelor economice la politicile specifice ale Uniunii Europene ∫i a cre∫terii competitivit„˛ii economice a Rom‚niei, prin alocarea de fonduri pentru cercetare Ón sum„ de 7.900 de miliarde de lei, cu peste 56,6% mai mult fa˛„ de anul 2004; dezvoltarea infrastructurii pentru energia electric„ — aproximativ 8.000 de miliarde de lei; reabilitarea primar„ a drumurilor na˛ionale — peste 7.000 de kilometri; accelerarea lucr„rilor de construc˛ie la autostr„zile aflate pe coridoarele paneuropene de transport, pentru care s-au alocat peste 42.000 de miliarde de lei, cu 12.000 de miliarde de lei mai mult dec‚t Ón anul 2004; stimularea cre„rii de noi locuri de munc„ pentru tineri, prin stimularea angajatorilor Ón vederea Óncadr„rii tinerilor absolven˛i, prin plata unor sume pe o perioad„ de 3 ani de la angajare, aproximativ 20.000 de persoane; continuarea programului de sprijinire a tinerilor din mediul rural, prin acordarea unei sume echivalente cu 200 de milioane de lei pentru Ónfiin˛area unei noi exploata˛ii agricole ∫i a unui sprijin financiar nerambursabil de 15% pentru cump„rarea unei suprafe˛e de teren agricol de p‚n„ la 20 de hectare; crearea de facilit„˛i pentru atragerea ∫i men˛inerea tinerilor Ón mediul rural ∫i implicarea Ón activit„˛i agricole ∫i neagricole.
Pentru asigurarea unor venituri salariale mai mari, prin proiectul de buget se au Ón vedere reducerea cotelor minime ∫i maxime la impozitul pe venitul global; majorarea salariului minim pe economie cu circa 11%; continuarea programului de scutire a impozitului pe veniturile realizate de c„tre produc„torii de programe informatice; stimularea ∫omerilor care se angajeaz„ Ónainte de expirarea perioadei de ∫omaj, prin acordarea a 30% din indemniza˛ia de ∫omaj, p‚n„ la expirarea perioadei de ∫omaj — beneficiaz„ aproximativ 90.000 de persoane; stimularea angajatorilor care Óncadreaz„ Ón munc„ ∫omeri apar˛in‚nd unor categorii defavorizate, prin plata unor sume pentru o perioad„ de un an de zile, cu condi˛ia men˛inerii raporturilor de munc„ cel pu˛in 2 ani — beneficiaz„ aproximativ 17.000 de persoane; angajarea persoanelor Ón v‚rst„ de peste 45 de ani, prin acordarea, pe o perioad„ de 2 ani, a unui sprijin financiar pentru angajarea acestor persoane, apreciindu-se c„ aproximativ 100.000 de persoane vor putea s„ aib„, Ón acest mod, un loc de munc„.
Totodat„, prin modul de alocare a resurselor bugetare, se asigur„ un climat favorabil de Óncredere pentru dezvoltarea afacerilor. Œn acest scop, pentru Óncurajarea ∫i pentru dezvoltarea unui mediu de afaceri prietenos ∫i pentru reducerea corup˛iei ∫i birocra˛iei, se propun importante fonduri prin proiectul de buget pentru Parchetul Na˛ional Anticorup˛ie — 639,2 miliarde de lei; Autoritatea Judec„toreasc„ — peste 11.000 de miliarde de lei; Ministerul Public — 2.794,6 miliarde de lei; Autoritatea Na˛ional„ de Control — 2.500 de miliarde de lei, la care se asigur„ ∫i un num„r suplimentar de 269 de posturi.
Œn vederea asigur„rii unui sistem integrat de ordine ∫i siguran˛„ public„, se propun fonduri pentru Ministerul Administra˛iei ∫i Internelor Ón valoare de 46.216 de
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 157/19.XI.2004 miliarde de lei, Ón cre∫tere cu 27,8% fa˛„ de programul ini˛ial din 2004, major‚ndu-se num„rul de personal, Óndeosebi pentru Poli˛ia de frontier„, cu 1.400 de posturi.
Sus˛inerea reformelor de transformare profund„ a sistemului de ap„rare a ˛„rii, Ón scopul cre„rii unei for˛e armate interne interoperabile, corespunz„tor riscurilor de securitate. Prin bugetul Ministerul Ap„r„rii se asigur„ fonduri, pentru anul 2005, Ón sum„ de 60.700 miliarde de lei, reprezent‚nd o cre∫tere de 19% fa˛„ de anul 2004.
Doamnelor ∫i domnilor senatori ∫i deputa˛i,
Descentralizarea serviciilor publice ∫i de consolidare a autonomiei locale, proces deosebit de complex ∫i necesar pentru modernizarea finan˛elor publice locale Ón ˛ara noastr„, a determinat Ómbun„t„˛irea sistemului de asigurare a surselor de finan˛are ale administra˛iei publice locale, Ón corela˛ie cu responsabilit„˛ile transferate. Acest obiectiv a stat Ón centrul proiectului de buget supus ast„zi dezbaterii dumneavoastr„.
Œn completarea veniturilor proprii ale bugetelor locale, prin proiectul Legii bugetului de stat pe anul 2005, se propune alocarea, de la bugetul de stat ∫i bugetul asigur„rilor pentru ∫omaj, a sumei de 89.107,4 miliarde de lei, din care 21.350,2 miliarde de lei, sume defalcate din impozitul pe venit, viz‚nd, Ón principal, asigurarea ajutorului social ∫i ajutorului pentru Ónc„lzirea locuin˛ei cu lemne, c„rbuni ∫i combustibil petrolier, potrivit legii; sus˛inerea sistemului de protec˛ie a persoanelor cu handicap, precum ∫i a finan˛„rii institu˛iilor de cultur„ ∫i cult care au trecut Ón finan˛area autorit„˛ilor administra˛iei publice locale Óncep‚nd cu anul 2002. 59.548,7 miliarde de lei, sume defalcate din taxa pe valoarea ad„ugat„, Ón principal pentru finan˛area cheltuielilor institu˛iilor de Ónv„˛„m‚nt preuniversitar de stat, a cre∫elor, centrelor jude˛ene ∫i locale de consultan˛„ agricol„, pentru acordarea drepturilor privind produsele lactate ∫i de panifica˛ie destinate elevilor din clasele I—IV din Ónv„˛„m‚ntul de stat ∫i copiilor pre∫colari din gr„dini˛ele de stat cu program de 4 ore, precum ∫i pentru sus˛inerea sistemului de protec˛ie a copilului; 7.145,8 miliarde de lei transferuri de la bugetul de stat c„tre bugetele locale, Ón principal pentru finan˛area programului de pietruire a drumurilor comunale ∫i alimentarea cu ap„ a satelor, precum ∫i pentru locuin˛e; 1.062,7 miliarde de lei transferuri de la bugetul asigur„rilor de ∫omaj c„tre bugetele locale pentru finan˛area programelor de ocupare temporar„ a for˛ei de munc„.
Doamnelor ∫i domnilor senatori ∫i deputa˛i,
Œn Óncheiere a∫ dori s„ subliniez c„ proiectul de buget pe anul 2005 reprezint„ instrumentul cel mai important pentru a pune Ón aplicare politica economic„ ∫i social„ care va asigura continuarea programelor de reform„ structural„ care au transformat Ón bine Rom‚nia Ón ace∫ti ultimi 4 ani.
Bugetul pe anul 2005 este foarte important pentru c„ este primul buget pe care vom func˛iona ca ˛ar„ care a Óncheiat negocierile de aderare la Uniunea European„. Tocmai de aceea, acest buget a fost conceput special pentru a face fa˛„ presiunii concuren˛iale din cadrul Uniunii Europene.
De asemenea, un alt obiectiv important pe care l-am urm„rit a fost acela de a reduce decalajul economic fa˛„
de ˛„rile europene dezvoltate. Œn acest context doresc s„ subliniez faptul c„ proiectul de buget pe anul 2005 este perfect armonizat cu politicile bugetare din cadrul Pactului de stabilitate ∫i cre∫tere, adoptat la nivelul ˛„rilor membre ale Uniunii Europene.
Cred c„ este important s„ facem excep˛ie de la faptul c„ ne afl„m Óntr-o perioad„ electoral„. Indiferent de confruntarea politic„, Rom‚nia trebuie s„ mearg„ Ónainte, iar datoria noastr„ ca lideri politici responsabili afla˛i la putere sau Ón opozi˛ie este s„ ne asigur„m c„ drumul acesta este parcurs f„r„ obstacole. De aceea, examinarea proiectului bugetului de stat ∫i a bugetului asigur„rilor sociale de stat pe anul 2005 trebuie s„ reprezinte o confruntare profesionist„ de idei ∫i de solu˛ii. Ar fi dovada cea mai bun„ a respectului pentru care-l avem fa˛„ de cet„˛enii acestei ˛„ri.
Via˛a economic„-social„ din ˛ara noastr„ trebuie s„ se deruleze Ón continuare Ón condi˛ii de normalitate. Pentru aceasta am convingerea c„ Parlamentul Rom‚niei va adopta Ón termen c‚t mai scurt aceste dou„ proiecte de lege.
## Stima˛i colegi,
Am dorit ∫i Ón acest an s„ v„ prezint proiectele celor dou„ bugete pentru a fi examinate Ón condi˛iile prev„zute de lege. Vreau s„ v„ asigur Ónc„ o dat„ de respectul nostru pentru proceduri ∫i, Ón acela∫i timp, respectul pentru toate institu˛iile statului care vor avea Ón felul acesta, de la Ónceputul anului, posibilitatea de a func˛iona cu bugetele aprobate. Nu vor trebui s„ a∫tepte prim„vara viitoare pentru a-∫i face calcule pentru a vedea Ón ce m„sur„ se pot Ónscrie Ón anumite capitole de cheltuieli.
Vreau s„ v„ rog s„ accepta˛i ca, Ón continuare, domnul ministru Mihai T„n„sescu s„ urm„reasc„ toate observa˛iile dumneavoastr„ ∫i la finalul dezbaterilor s„ r„spund„ Óntreb„rilor sau comentariilor pe care le ve˛i face.
V„ mul˛umesc Ónc„ o dat„ pentru colaborarea pe care a˛i dovedit-o Ón ceea ce prive∫te aceast„ tem„ de interes general ∫i v„ asigur de dorin˛a noastr„ ca, pe parcursul dezbaterilor, mini∫trii din Cabinetul pe care-l conduc s„ fie prezen˛i la dezbateri pentru a r„spunde pe fiecare capitol de buget la observa˛iile pe care le ve˛i face.
V„ mul˛umesc Ónc„ o dat„.
Œn concluzie, proiectul de buget pe anul 2005 reprezint„ un instrument important pentru elaborarea politicii economice orientate Ón principal c„tre stabilizare economic„, amplificarea cre∫terii ∫i men˛inerea echilibrelor economice.
Comisiile pentru buget, finan˛e ∫i b„nci au analizat ∫i dezb„tut un num„r de peste 350 de amendamente, formulate at‚t de comisiile de specialitate ale Parlamentului, c‚t ∫i de c„tre parlamentari sau grupuri parlamentare.
Amendamentele propuse privesc Ón special solicit„ri de modificare a cheltuielilor at‚t Ón volumul, c‚t ∫i Ón structura acestora.
Din totalul amendamentelor prezentate au fost admise un num„r de 60 de amendamente prin care s-au suplimentat mai multor ordonatori de credite prin diminuarea corespunz„toare a fondului de rezerv„ bugetar„ la dispozi˛ia Guvernului cu aproximativ 110
miliarde lei Ón condi˛iile men˛inerii deficitului bugetar la nivelul prognozat de 30.588,6 miliarde lei.
Amendamentele respinse, cuprinse Ón Anexa 2 la raport, Ón marea lor majoritate se refer„ la major„ri de cheltuieli bugetare, multe dintre acestea f„r„ a indica sursa de finan˛are, cheltuieli care ar fi condus la cre∫terea deficitului bugetar ∫i implicit la nerealizarea procesului de dezinfla˛ie ∫i delimitarea deficitului de cont curent.
Œn Óncheiere men˛ionez urm„toarele: proiectul Legii bugetului de stat pe anul 2005 a primit aviz favorabil din partea Consiliului Legislativ ∫i, de asemenea, precizez c„, potrivit obiectului de reglementare, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare ∫i urmeaz„ a fi adoptat Ón conformitate cu art. 76 alin. (2) din Constitu˛ia Rom‚niei.
Comisiile pentru buget, finan˛e ∫i b„nci din Senat ∫i Camera Deputa˛ilor propun plenului celor dou„ Camere ale Parlamentului spre dezbatere ∫i adoptare proiectul Legii bugetului de stat pe anul 2005, cu amendamentele cuprinse Ón anexele la prezentul raport.
V„ mul˛umesc.
De altfel, obiectivele politicii bugetare vizeaz„ men˛inerea ∫i continuarea sistemului de finan˛are pe baz„ de programe ∫i perfec˛ionarea cadrului de cheltuieli pe termen mediu.
Strategia fiscal„ Ón anul 2005 se concretizeaz„ pe trei mari obiective. Primul este reducerea presiunii fiscale cu efecte benefice asupra economisirii ∫i investirii, prin diminuarea cotei de impozit pe profit cu 6 puncte procentuale, aceasta devenind 19% fa˛„ de 25% Ón prezent, reducerea cotei minime de impozit pe veniturile din salarii de la 18 la 14%, precum ∫i a cotei maxime de la 40 la 38%, concomitent cu reducerea num„rului de cote de impozite de la 5 la 3, m„suri ce vor contribui desigur la cre∫terea c‚∫tigurilor nete ale salaria˛ilor.
Al doilea obiectiv Ól reprezint„ armonizarea legisla˛iei fiscale cu _acquis_ -ul comunitar ∫i, al treilea, cre∫terea ratei ∫i perfec˛ionarea capacit„˛ii de colectare a veniturilor bugetare, respectiv consolidarea disciplinei fiscale.
Ca principale priorit„˛i ale politicilor sectoriale putem aminti: Ón domeniul social, fondurile propuse vizeaz„, Ón principal, familiile ∫i grupurile sociale cele mai s„race, acord‚ndu-se Ón continuare ajutoare pentru Ónc„lzirea locuin˛elor, aloca˛ii de stat pentru copii, continuarea procesului de indexare ∫i recalculare a pensiilor, aplicarea unor m„suri de recorelare corespunz„toare.
Œn domeniul Ónv„˛„m‚ntului, fondurile propuse vizeaz„ crearea unui sistem educa˛ional modern ∫i echitabil, accesibil tuturor persoanelor indiferent de mediul din care provin.
Œn acest sens, se continu„ finan˛area programelor privind acordarea de rechizite ∫i manuale ∫colare, a programului de alimenta˛ie pentru copiii din gr„dini˛e ∫i pentru elevii din Ónv„˛„m‚ntul primar, a programului de acordare a burselor Guvernului Rom‚niei ∫i acordarea unor ajutoare financiare pentru achizi˛ionarea de calculatoare de c„tre elevii ∫i studen˛ii care provin din familiile cu venituri mici.
Œn domeniul s„n„t„˛ii vor fi derulate: programul de s„n„tate a femeii ∫i copilului, programul de prevenire ∫i control al bolilor netransmisibile, programul comunitar de s„n„tate public„. ™i, de exemplu, Ón domeniul ap„r„rii
na˛ionale, principalele obiective ce vizeaz„ Óndeplinirea angajamentelor ∫i obliga˛iilor ce revin ˛„rii noastre Ón noua sa calitate de membru al NATO.
Dimensiunea proiectului de lege, Ómpreun„ cu anexele sale, precum ∫i cele peste 400 de amendamente analizate, amendamente propuse de grupurile parlamentare, de comisiile de specialitate, de c„tre distin∫ii no∫tri colegi senatori ∫i deputa˛i dau imaginea exact„ a efortului depus de membrii celor dou„ comisii Ón r„gazul scurt pe care l-am avut la dispozi˛ie. A∫a cum era de a∫teptat, numeroase amendamente au fost respinse fie pentru c„ nu aveau precizate sursa de finan˛are a unor cheltuieli suplimentare solicitate, fie pentru c„ nu aveau sursele de finan˛are indicate, ce ar fi condus la afectarea altor sectoare ∫i activit„˛i, fie pentru simplul motiv c„ veniturile ce pot fi mobilizate Ón cadrul bugetului public pe anul 2005 sunt insuficiente pentru tot ceea ce ne-am fi dorit s„ realiz„m.
S-au aprobat, totu∫i, din totalul amendamentelor formulate aproximativ 70 de amendamente reprezent‚nd o valoare de aproximativ 260 de miliarde de lei, sume suportate ∫i redistribuite din fondul de rezerv„ al Guvernului.
F„r„ Óndoial„ c„, Ón cadrul dezbaterilor de ast„zi ∫i a celor ce vor urma, proiectul mai poate fi Ómbun„t„˛it. Doresc Óns„, Ón Óncheiere, s„ v„ transmit ceva din spiritul Ón care s-au desf„∫urat lucr„rile Ón comisiile de specialitate reunite. Un spirit de profesionalism ∫i responsabilitate at‚t fa˛„ de textul propriu-zis al legii, dar mai ales fa˛„ de cei c„rora le este adresat Ón ultim„ instan˛„ bugetul, proiectul ∫i legea fa˛„ de noi to˛i, fa˛„ de cet„˛enii Rom‚niei.
Domnilor ∫i doamnelor,
Situa˛ia unui buget aprobat la timp, chiar ∫i cu unele imperfec˛iuni, care altfel sunt inerente, imperfec˛iuni ce de altfel pot fi ameliorate pe parcursul anului 2005 prin mecanismul rectific„rilor, este favorabil„ unei situa˛ii contrare, este un semnal benefic pentru ˛ar„ ∫i, mai mult, reprezint„ un indicator concret al stabiliz„rii macroeconomice, condi˛ie obligatorie pentru crearea premiselor ader„rii Rom‚niei la Uniunea European„.
V„ mul˛umesc ∫i v„ doresc succes, Ón numele Grupului parlamentar al P.S.D., Ón dezbaterile ce vor urma.
Este inadmisibil, ∫i solicit„m Ón acest al 25-lea ceas s„ se pun„ la dispozi˛ia Parlamentului documentele ∫i informa˛iile cu privire la privatizarea activelor din economia na˛ional„, pentru c„ este aberant ca bugetul activit„˛ii pentru privatizare ∫i bugetul Autorit„˛ii pentru Valorificarea Activelor Statului s„ fie proiectate ca ∫i anul trecut, s„ se Óncheie cu deficite care Ónsumeaz„ 2.865 miliarde lei, c‚nd de fapt menirea acestor activit„˛i este s„ aduc„ la finan˛ele ˛„rii bani din privatizarea avu˛iei publice ∫i din averea statului rom‚n, alt„dat„ cunoscut„ sub numele de Domeniile Statului.
La fel ca Ón legislatura 1996-2000, actuala legislatur„ pe care o Óncheiem formal cu trecerea prin Parlament a bugetului consolidat pe anul 2005 relev„ similitudini de concep˛ie Ón construirea viitorului ˛„rii al c„ror numitor comun este redistribuirea s„r„ciei, politica clientelar„ de tip _lesser faire,_ un fel de haiducie economic„ specific„ liberalismului de∫ucheat Ón domeniul arieratelor ∫i Ónglobarea ˛„rii Ón datorii din ce Ón ce mai greu suportabile pentru popula˛ie, sus˛inute prin pompierismul adoptat Ón administrarea ˛„rii prin ordonan˛e de urgen˛„ ∫i hot„r‚ri de guvern ∫i nicidecum dezvoltarea organic„ bazat„ pe valorificarea resurselor na˛ionale de capital uman, de energie ∫i materii prime ∫i nu Ón ultimul r‚nd de turism.
## Doamnelor ∫i domnilor,
Este adev„rat c„ produsul intern brut a intrat pe o linie ascendent„, c„ infla˛ia d„ semne vizibile de potolire, c„ moneda na˛ional„ d„ semne de Óns„n„to∫ire. Œn˛elegem c„ eforturile depuse sunt considerabile, dar
pentru c„ nu exist„ o viziune ferm„ ancorat„ pe rela˛ia corect„ Óntre na˛ional ∫i interna˛ional din perspectiva interesului na˛ional ∫i pentru c„ eficien˛a economic„ nu se reg„se∫te Ón eficacitatea social„, mai pe rom‚ne∫te îÓn frigiderul familiei“, Partidul Rom‚nia Mare contest„ o astfel de dezvoltare social-economic„.
Doamnelor ∫i domnilor,
Analiza onest„ ∫i responsabil„ a documentelor privind construc˛ia bugetar„ pentru anul 2005 a scos Ón eviden˛„ deficien˛e importante de natur„ economico-financiar„ care tind s„ compromit„ ∫ansele Rom‚niei de finalizare efectiv„ a tranzi˛iei, relansarea real„ a economiei na˛ionale ∫i, implicit, ∫ansele Rom‚niei de aderare la structurile europene Ón anul 2007.
Partidul Rom‚nia Mare face urm„toarele evalu„ri:
1.Potrivit prevederilor constitu˛ionale, Guvernul este obligat s„ supun„ anual spre dezbatere ∫i aprobare Parlamentului documentele strategice cu privire la ansamblul activit„˛ilor social-economice ce se vor desf„∫ura la nivelul ˛„rii.
Contrar acestor prevederi, din documentele prezentate am constatat cu surprindere c„ multe din documentele esen˛iale cu privire la execu˛iile bugetare aferente bugetului consolidat nu sunt prezentate Parlamentului, fapt pentru care nu se pot identifica toate componentele care particip„ la structura ∫i definirea bugetului general consolidat, singurul document care permite evaluarea obiectiv„ a finalit„˛ii politicilor social-economice proiectate pentru anul viitor, calitatea finan˛elor publice ∫i coeren˛a politicii fiscal-bugetare cu politica economic„.
Din documentele elaborate la Ministerul Finan˛elor Publice numai pentru uzul Puterii, documente la care am avut acces Ónt‚mpl„tor, se constat„ c„ Ón construc˛ia bugetului general consolidat intr„ pe l‚ng„ bugetele prezentate ∫i alte bugete ∫i componente extrem de relevante ∫i, Ón acela∫i timp, deosebit de sensibile.
Bugetele locale, bugetul activit„˛ii de privatizare, bugetul aferent valorific„rii activelor bancare ale statului, creditele externe, fondurile nerambursabile, precum ∫i îsupapa“ prin care se speculeaz„ ∫i se ascunde consumul de resurse b„ne∫ti provenite din credite externe angajate ∫i consumate efectiv Ón anul 2005, denominat„, cheltuieli de natura datoriei publice, Ón fapt o cre∫tere mascat„ a resurselor din datoria public„ extern„ la dispozi˛ia neÓngr„dit„ a Guvernului. C„ este a∫a, o dovedesc Ómprumuturile interne care nu se scad ca fiind cheltuieli de natura datoriei publice interne. Toate acestea, Ón opinia Partidului Rom‚nia Mare, trebuie sanc˛ionate de comisiile de specialitate ale celor dou„ Camere Ónainte de a fi supuse aprob„rii Parlamentului, pentru c„ ele greveaz„ considerabil prezentul na˛iunii ∫i viitorul copiilor no∫tri.
Cu titlu de inventar, cheltuielile de natura datoriei publice care printr-o inginerie contabil„ nu se iau Ón considerare Ón dimensionarea deficitului bugetar pentru anul 2005 Ónsumeaz„ 35.496 miliarde lei, adic„ peste 1,2 miliarde euro, Ón fapt, 1,35% din produsul intern brut.
Rezum‚nd, deficitul real al bugetului consolidat al Rom‚niei Ón anul 2005 este mai mult dec‚t dublul deficitului declarat de Putere, respectiv, 3,14% fa˛„ de cel prev„zut, de 1,53%.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 157/19.XI.2004 2. Pentru a Ón˛elege pozi˛ia obiectiv„, realist„, dar intransigent„ adoptat„ de Partidul Rom‚nia Mare cu privire la finan˛ele publice ∫i la rolul contribu˛iilor sociale nu o s„ v„ fac acum o dizerta˛ie cu privire la rolul ∫i func˛iile acestora, de∫i, poate ar fi un exerci˛iu util. O s„ punctez doar esen˛a construc˛iilor bugetare supuse spre dezbatere ∫i aprobare Parlamentului din punct de vedere strict economic ∫i cu c‚teva aprecieri privind impactul social al acestora.
Cheltuielile Ónseamn„ f„r„ doar ∫i poate consumuri efective de resurse b„ne∫ti constituite, inclusiv c‚nd vorbim de bugetul consolidat ca un fapt real. Cu alte cuvinte, cheltuielile bugetului consolidat reprezint„ totalul sumelor consumate Ón anul 2005 ∫i, ca atare, a le diminua contabil cu excedentele create artificial la unele dintre bugetele, f„r„ excep˛ie, cu voca˛ie social„ cum sunt bugetele asigur„rilor sociale pentru pensii, ∫omaj, s„n„tate ∫i altele ∫i prin reluarea Ón considerare a cheltuielilor de natura datoriei publice Ónseamn„, de fapt, praf Ón ochii Parlamentului ∫i o dezinformare cras„ a popula˛iei. Explicit m„ refer la folosirea sistemului financiar Ón determinarea deficitului general consolidat care beneficiaz„ datorit„ metodei impropriu folosite o diminuare artificial„ a deficitului prin sc„derea din acesta a excedentelor create la nivelul bugetelor locale ∫i a bugetelor sociale, Ón fapt, contribu˛ii directe ale cet„˛enilor ∫i excluderea din deficit a cheltuielilor de natura datoriei publice, Óntreb„ri esen˛iale la care trebuie r„spuns Ón mod rezonabil ∫i onest.
De ce se diminueaz„ veniturile popula˛iei cu contribu˛ii sociale care nu se aloc„ cheltuielilor sociale ∫i, absurd, se creeaz„ artificial excedente la aceste bugete? De ce contribu˛ia de asigur„ri sociale de s„n„tate este calculat„ ∫i repartizat„ prin bugetul de stat, ∫i nu de o autoritate na˛ional„ autonom„, a∫a cum se practic„ Ón statele din Comunitatea European„?
De ce fondul aferent pensiilor ˛„r„ne∫ti se gestioneaz„ din anul 2005 prin bugetul de stat, c‚nd, Ón mod normal, pensionarii care au trudit Ón agricultur„ ar trebui s„ beneficieze de un tratament adecvat Ón sfera protec˛iei sociale Ón mod explicit, pentru c„, din calculele noastre, pensia ˛„r„neasc„ proiectat„ pentru anul 2005 urmeaz„ s„ creasc„ cu doar 3,8% pe tot anul 2005, ceea ce reprezint„ o cre∫tere medie de 30.843 lei, echivalentul a 1,5 kg p‚ine sau a 10 lum‚n„ri.
3. Din proiectul disponibil la Ministerul Finan˛elor Publice, se observ„ c„ bugetul consolidat este a∫ezat pe o sc„dere cu un punct procentual, Ón condi˛iile Ón care exportul net are o influen˛„ negativ„ Ón produsul intern brut; cu alte cuvinte, importurile vor devansa puternic exporturile, de altfel, ca ∫i p‚n„ Ón prezent. Mai precis: 7,3 miliarde euro reprezint„ deficitul balan˛ei comerciale pe anul 2005, fapt ce relev„ c„ importurile, ca ∫i Ón anii preceden˛i, sunt orientate c„tre consum, ∫i nu c„tre investi˛ii ∫i dezvoltare.
Dac„ anul 2005 ar fi o excep˛ie, am Ón˛elege. Dar, deficitul comercial proiectat p‚n„ Ón anul 2008, f„r„ cre∫terea form„rii brute de capital fix, va duce la o influen˛„ negativ„ asupra veniturilor ˛„rii de peste 33 miliarde de euro, care se va reg„si Óntr-o cre∫tere cu
aproape 14 miliarde de euro Ón soldul datoriei publice externe.
Aceast„ cre∫tere a datoriei publice, care la nivelul anului 2005 Ónseamn„ dob‚nzi ∫i comisioane aferente creditelor contractate de 48.613 miliarde lei, respectiv 1,2 miliarde de euro, va determina costuri suplimentare f„r„ rost, care vor Ónsuma Ón perioada 2005—2008 peste 6 miliarde de euro.
Corolarul explicativ al celor prezentate Ól constituie politica Ón domeniul consumului final al popula˛iei, care se va situa, f„r„ excep˛ie, sub cre∫terea economic„.
Cre∫terea c‚∫tigului salarial va Ónsemna 4% pe an, adic„, la nivelul anului 2005, va reprezenta 92.000 lei, respectiv 550 gr de carne ∫i, la sf‚r∫itul perioadei, adic„ Ón 2008, salaria˛ii vor beneficia de o cre∫tere salarial„ total„ cu care pot cump„ra doar 2 kg de carne. Nu putem lua Ón considerare o asemenea proiec˛ie, pentru c„ ea Ónseamn„ perpetuarea economiei de avarie, prea asem„n„toare cu o economie Ón stare de beligeran˛„.
Œntrebarea final„ a Partidului Rom‚nia Mare c„tre Guvern, cu referire la proiectul bugetului general consolidat pentru anul 2005 ∫i proiec˛ia pentru 20062008, este urm„toarea: Óncep‚nd din anul 2005, Ón Rom‚nia v‚rsta de ie∫ire la pensie a femeilor se va alinia cu cea a b„rba˛ilor, adic„ 65 de ani; tot din anul 2005 se va liberaliza contul de capital, fapt ce va conduce la apari˛ia fenomenelor speculative pe pia˛a financiar„ a ˛„rii, o pia˛„ nepreg„tit„ ∫i cu at‚t mai vulnerabil„ la specula˛ii bursiere, ambele decizii av‚nd un impact negativ asupra economiei na˛ionale ∫i, implicit, asupra puterii de cump„rare a popula˛iei, c„reia va trebui s„-i fac„ fa˛„ politicile promovate prin documentele pe care le dezbatem ast„zi.
Dorim s„ ∫tim care sunt mecanismele, instrumentele, mijloacele ∫i m„surile pe care le are Ón vedere Guvernul pentru a contracara defectele clar negative ale celor dou„ decizii pentru c„, din construc˛ia bugetului general consolidat rezult„ c„ Rom‚nia va fi expus„ f„r„ precedent la riscuri necunoscute p‚n„ acum, riscuri care, dat„ fiind proiec˛ia macroeconomic„ pentru perioada 2005—2008, pot conduce, la fel ca la sf‚r∫itul guvern„rii C.D.R.—P.N.L.—P.D.—U.D.M.R., la pericolul intr„rii ˛„rii fie Ón incapacitate de plat„, fie Ón situa˛ia de a solicita popula˛iei noi curbe de sacrificiu.
Partidul Rom‚nia Mare dore∫te s„ participe constructiv la aderarea ∫i integrarea Rom‚niei Ón structurile europene, dar nu-∫i poate asuma, Ón fa˛a na˛iunii, responsabilitatea unui asemenea proiect prin care se spulber„ speran˛ele la mai bine ale cet„˛enilor pe urm„torii ani.
Grupurile parlamentare ale Partidului Rom‚nia Mare nu-∫i asum„ construc˛ia bugetar„ propus„ pentru anul 2005 ∫i vor vota Ómpotriv„.
V„ mul˛umesc.
Ajutoarele pentru c„ldur„ au crescut de la 318 miliarde lei Ón 2003 la peste 3.500 miliarde Ón 2004 — o cre∫tere, dup„ cum o s„ observa˛i, de peste 10 ori, pentru ca Ón 2005 s„ scad„ cu 22% fa˛„ de 2004.
V„ rog s„ m„ crede˛i c„ pot da ∫i alte exemple de aloca˛ii cu caracter social, dup„ cum, la fel de bine pot da exemple de aloca˛ii cu caracter economic, cum ar fi: subven˛iile pentru agricultur„ sau desp„gubirile pentru calamit„˛i, unde, imediat ce p„∫im Ón 2005, cuantumul acestora scade de vreo 12 ori, pentru c„, nu-i a∫a? 2005 nu prezint„ nici un interes electoral.
A∫ dori s„ fiu ∫i s„ fim foarte bine Ón˛ele∫i: nu pun ∫i nu punem Ón discu˛ie, sub nici o form„, oportunitatea acestor categorii de cheltuieli. Noi doar ne exprim„m
urm„toarea nedumerire: dac„ aceste sume erau necesare, de ce Ón 2003 s-a alocat de 10 ori mai pu˛in dec‚t Ón anul electoral 2004 ∫i de ce apoi, Ón 2005, aloc„m cu de 20 p‚n„ la 90% mai pu˛in dec‚t Ón 2004?
Acest comportament ne relev„ nou„, cu claritate, ∫i este de net„g„duit c„ alocarea acestor categorii de resurse nu se Óntemeiaz„ pe o fundamentare riguroas„ ∫i obiectiv„ pe termen lung, ci, mai degrab„, pe ponderea bazinului electoral, din care se dore∫te captarea bun„voin˛ei electorale.
Œn 2004, numai destina˛iile de genul celor amintite mai Ónainte au condus la o reorientare a unor cheltuieli bugetare de peste 20.000 de miliarde de lei, f„r„ ca Parlamentul Rom‚niei s„ fi autorizat a∫a ceva.
Œmprejurarea c„ Guvernul N„stase se joac„ cu sume at‚t de mari, dup„ legea bunului-plac, potrivit c„reia fundamentarea o reprezint„ num„rul de voturi ce s-ar putea ob˛ine Ón plus, arat„ c„ at‚t controlul parlamentar, c‚t mai ales moralitatea actelor noastre politice mai au cale lung„ de b„tut p‚n„ s„ putem conveni c„ opereaz„ cu adev„rat ∫i Ón Rom‚nia.
A∫a cum am spus ∫i cu alte prilejuri, economia Rom‚niei este Ónc„ bolnav„. Contrar diagnosticelor puse de organisme economice interna˛ionale de prestigiu, contrar diagnosticului Raportului de ˛ar„, recent prezentat de Comisia European„, P.S.D. continu„ s„-∫i ˛in„ capul Ón nisip ∫i s„ tr„iasc„ Óntr-o Rom‚nie paralel„ cu Rom‚nia real„.
Mesajele guvernamentale de dup„ alegerile locale, ca de altfel ∫i firul ro∫u al rectific„rii recente, ne-au prezentat un P.S.D. brusc Ónduio∫at de soarta ˛„rii, chiar revoltat de situa˛ia Ón care se afl„ majoritatea oamenilor. P.S.D.-ul declam„ cu ostenta˛ie c„ este dispus s„ schimbe lucrurile ∫i, pentru a fi ∫i mai conving„tor, afirm„ c„ el Ónsu∫i este pe cale s„ se schimbe. Ipocrizia acestui tip de mesaj este neegalat„ p‚n„ ast„zi Ón politica rom‚neasc„ de dup„ 1990 ∫i de acest lucru se conving rom‚nii chiar Ón aceste zile. Œn egal„ m„sur„, zgomotos, populist ∫i ipocrit, este o realitate care continu„ s„ se deterioreze ∫i pe care o resimte fiecare rom‚n. Profit‚nd de situa˛ia dramatic„ Ón care se afl„ categorii largi de cet„˛eni, P.S.D. continu„ politica care Óncurajeaz„, Ón bun„ parte, nemunca ∫i, pentru aceasta, transform„ Ón bun„ parte bugetul de stat Ón buget electoral. Dar cu ce costuri, stima˛i colegi?
Aceste m„suri folosite cu toptanul, f„r„ discern„m‚nt, conduc la pervertirea grav„ a mentalit„˛ii rom‚nilor, cu efecte devastatoare pe termen lung. Dar sunt ∫i alte costuri. De c‚nd P.S.D. este la guvernare, datoria extern„ a Rom‚niei a crescut cu peste 8 miliarde de dolari, ceea ce, fa˛„ de anul 2000, Ónseamn„ o cre∫tere de 80%, cre∫tere ce devanseaz„ cu mult cre∫terea prognozat„ a produsului intern brut pe perioada 2001— 2004. Asta Ónseamn„ c„, fa˛„ de 2001, Ón 2004 ponderea datoriei externe Ón produsul intern brut va cre∫te de la 27 la 31%. Evolu˛ia comer˛ului exterior Ón 2004, ca de altfel ∫i Ón 2003, a scos la lumin„ secretul cre∫terilor economice de 5% pe an, ∫i anume c„ motorul acestor cre∫teri a fost consumul intern alimentat masiv din importuri, care importuri au fost, la r‚ndul lor, Ón bun„
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 157/19.XI.2004 parte, realizate pe seama cre∫terii dramatice a datoriei externe a Rom‚niei.
De aceea, Ómi permit s„ afirm ∫i cu aceast„ ocazie c„, sub guvernarea P.S.D., Ón anii 2001—2004 Rom‚nia nu prea a acumulat avu˛ie, ci, mai degrab„, pierderi, datorii ∫i deficite. Acestea — datoriile, pierderile ∫i deficitele acumulate — au fost cu mult mai mari dec‚t acumul„rile propriu-zise, iar cifrele statistice Ónregistrate Ón acest an confirm„ acest lucru.
De altfel, oricine poate confirma c„ Ón afara clientelei politice a guvernan˛ilor, a ∫mecherilor ∫i a Ónv‚rti˛ilor perioadei de tranzi˛ie, Ón ciuda unor cre∫teri medii anuale ale produsului intern brut de 5%, nici un rom‚n obi∫nuit nu se poate l„uda cu cre∫terea puterii sale de cump„rare m„car cu 1% pe an. ™i, atunci, la ce bun toat„ aceast„ fanfaronad„, stima˛i colegi?
V„ mul˛umesc.
Pot s„ v„ spun c„ pe parcursul a 3 ani, — din 2001 p‚n„ Ón prezent —, deci, dac„ lu„m 3 ani cumulat, cre∫terea economic„ agregat„ a fost de 16,4%.
Dar, haide˛i s„ vedem ce ascunde aceast„ cifr„. Deci, din peste 16,4% cre∫terea produsului intern brut cumulat pe ace∫ti 3 ani, ponderea cea mai mare, ∫i anume 8,1%, o reprezint„ cre∫terea arieratelor ∫i a pierderilor din Óntreprinderile rom‚ne∫ti. Nu este o noutate, pentru c„ aceasta era o specialitate mai veche ∫i a Guvernului care a condus Rom‚nia p‚n„ Ón 1996, numai c„, de data aceasta, pierderile au ajuns s„ reprezinte un volum extraordinar de mare, ∫i arieratele…, ceea ce este de-a dreptul Óngrijor„tor, arieratele reprezint„ Ón momentul de fa˛„ jum„tate la sut„ din produsul intern brut al Rom‚niei.
Dac„ la acest nivel mai ad„ug„m 5% — procente din produsul intern brut reprezentat de economia de autoconsum —, atunci vom vedea c„ pe ace∫ti 3 ani r„m‚n 3,3 procente de cre∫tere a produsului intern brut, care ar putea fi apreciate ca o cre∫tere economic„ s„n„toas„. Deci, 1,1% pe an, ceea ce, trebuie s„ recunoa∫tem, este extrem de pu˛in.
Œn acest timp, datoria public„ extern„ contractat„ a crescut cu 214%, iar pentru a realiza m„rimea real„ a fenomenului, v„ pot spune c„ Ón perioada ianuarie ’92— decembrie 2000, datoria public„ extern„ a fost de 10,2 miliarde, iar Ón cei 3 ani la care am f„cut referire a fost de 11,7 miliarde de dolari.
Deci, ceea ce rezult„ ca o concluzie este c„, de fapt, economia nu cre∫te, ci ea se bazeaz„ pe Ómprumuturi ∫i, mai nou, pe ponderea important„ pe care o reprezint„ transferurile de bani efectuate de rom‚nii care lucreaz„ Ón str„in„tate.
Economia rom‚neasc„, din p„cate, nu este mai performant„, productivitatea nu a crescut ∫i toate aceste lucruri sunt semnale Óngrijor„toare pe care ar trebui ca Guvernul s„ le ia Ón seam„, ∫i aceste semnale au fost date inclusiv ieri. Œn pres„ a ap„rut declara˛ia directorului din cadrul Comisiei Europene care se ocup„ de problemele economice ∫i bugetare ∫i care atrage aten˛ia asupra modului Ón care sunt cheltui˛i banii publici de c„tre Guvernul Rom‚niei, fapt care poate s„ pun„ Ón pericol macrostabilitatea economic„.
Spuneam c„, Ón acest fel, s-a ajuns ca la 1 ianuarie 2004 datoria public„ extern„ contractat„ s„ fie de aproape 22 miliarde de dolari — cea mai mare din istoria postdecembrist„ a Rom‚niei — ∫i, ceea ce este mai grav, cu rezultate foarte slabe la nivel economic.
Haide˛i s„ vedem cum au fost gestionate c‚teva din aceste credite. Œn anul 2003, din totalul de 3,2 miliarde dolari contractate sau garantate de statul rom‚n, 46% au reprezentat Ómprumuturi pentru sectorul energetic — adic„ 1,5 miliarde dolari, 33% pentru transporturi — 1 miliard de dolari, Ón timp ce pentru s„n„tate s-au contractat credite de numai 50 milioane dolari — circa 2 %, probabil ca s„ fie concordant cu ceea ce este declara˛ie
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 157/19.XI.2004 la nivel politic, ∫i anume c„ S„n„tatea reprezint„ o prioritate a actualei guvern„ri, cum este, probabil, ∫i Justi˛ia, la care, Ón 2003 a fost contractat un credit de 35 milioane euro pentru repararea ∫i consolidarea Palatului de Justi˛ie, Ón condi˛iile Ón care contractul comercial plus alte costuri este de numai 20 milioane. Poate domnul pre∫edinte ™aguna, din partea Cur˛ii de Conturi, ne-ar putea spune ce se Ónt‚mpl„ cu diferen˛a de 15 milioane euro ∫i pentru ce fel de cheltuieli este afectat„.
Ceea ce este ∫i mai grav este faptul c„ volumul cheltuielilor din surse bugetare aferente serviciului datoriei publice externe pe ministere a crescut fa˛„ de finele anului 2000 cu 400%, ∫i anume: de la 8.800 miliarde la 36.000 miliarde, iar din aceasta, 80% reprezint„ achizi˛ii, care Ón general se import„ Ón maximum 12 luni, deci perioada de gra˛ie a Ómprumuturilor aferente este mai mic„ Ón total fa˛„ de perioada de maturitate a creditului. Din aceste date rezult„ Ón mod clar c„ ponderea mare Ón volumul datoriei publice externe contractate o reprezint„ importurile pentru achizi˛ii ∫i consum, Ón timp ce Ómprumuturile pentru investi˛ii care s„ produc„ Ón viitor venituri ∫i noi locuri de munc„ au Ónregistrat valori modeste.
De altfel, Ón perioada 2000—2004 for˛a de munc„ a sc„zut Ón mod considerabil, l„s‚nd f„r„ nici un fel de suport promisiunea f„cut„ Ón anul 2000, de creare a unui milion de locuri de munc„. Locurile de munc„, dup„ cum ∫tim, au fost create la cules de c„p∫uni, la cules de portocale, dar nu Ón Rom‚nia.
Prin acest fel de a conduce economia s-a ajuns, ∫i din alte motive, la un deficit comercial de 4,6 miliarde euro — este cel mai mare deficit al balan˛ei comerciale Ónregistrat de Rom‚nia —, Ón pofida faptului c„ promisiunile Guvernului au subliniat necesitatea de stimulare a exporturilor. Singura m„sur„ de stimulare a exportului a fost anularea cotei de impozit de 5% pentru activit„˛ile de export, m„sur„ care a fost promovat„ la Ónceputul anului 2000 ∫i care ∫i-a adus efecte extrem de benefice, pentru c„ economia rom‚neasc„ a avut ca principal motor al cre∫terii tocmai exporturile, ∫i, dup„ p„rerea mea, cu foarte mare u∫urin˛„ Guvernul, Ministerul Finan˛elor Publice a acceptat solicitarea Uniunii Europene ca aceast„ cot„ de numai 5% pentru activit„˛ile de export s„ fie anulat„, ca ∫i c‚nd economia rom‚neasc„ ar fi fost cea care ar pune Ón pericol pia˛a unic„ european„. Mi-ar pl„cea s„ cred c„ economia rom‚neasc„ ar putea fi a∫a de puternic„ — realitatea, sigur, ne contrazice — ∫i cred c„, Ón contextul Ón care Rom‚nia va deveni membru al Uniunii Europene de-abia la 1 ianuarie 2007, ar fi existat resorturile de negociere posibile pentru a permite economiei rom‚ne∫ti, exportatorilor s„ se Ónt„reasc„ Ón a∫a fel Ónc‚t, Ón momentul intr„rii Ón Uniunea European„, ∫ocul integr„rii s„ nu fie unul devastator pentru economia rom‚neasc„.
Œn bugetul pe 2005, fondurile alocate pentru stimularea exportului sunt Ón valoare absolut„ mai mici dec‚t cele alocate Ón bugetul din 2004; la fel ∫i pentru I.M.M..-uri, unde reducerea este de peste 80%.
Prin Legea bugetului pe anul 2005 se continu„, din p„cate, o alt„ practic„ des uzitat„ Ón ultima vreme, ∫i
anume aceea de a acorda scutiri la plata obliga˛iilor bugetare unor agen˛i economici afla˛i sub autoritatea Ministerului Economiei, a Ministerului Transporturilor, ∫i aceast„ scutire generic„ nu este dec‚t un instrument l„sat la dispozi˛ia Guvernului, care este Ómputernicit prin art. 18 din Legea bugetului s„ stabileasc„ at‚t agen˛ii economici, c‚t ∫i plafoanele p‚n„ la care urmeaz„ s„ se scuteasc„ de obliga˛ii bugetare.
Prin urmare, o astfel de prevedere va afecta semnificativ veniturile bugetului de stat, bugetul asigur„rilor sociale de stat, bugetul fondului na˛ional unic de asigur„ri sociale de s„n„tate ∫i bugetul asigur„rilor de ∫omaj.
Vreau s„ subliniez faptul c„ se continu„ Ónc„lcarea principiului autonomiei locale ∫i a˛i afectat aceast„ autonomie, transfer‚nd noi activit„˛i c„tre administra˛ia public„ local„, f„r„ s„ le transfera˛i ∫i sursele de finan˛are a acestor activit„˛i.
S-a f„cut, din p„cate, de foarte multe ori Ón ultima vreme, o alocare direct„ de sume prin hot„r‚ri de Guvern c„tre administra˛iile care sunt conduse de ale∫i ai P.S.D.-ului ∫i, din p„cate, sigur c„, Ón acest fel, crea˛i o distorsiune puternic„ Ón ceea ce prive∫te modul Ón care ar fi trebuit s„ se aloce fondurile pentru cheltuielile autorit„˛ilor publice locale.
A∫a cum sublinia ∫i primul-ministru ∫i cum se men˛ioneaz„ ∫i Ón Raportul la buget pe 2005, se va amplifica efortul bugetar pentru sus˛inerea programelor sociale. Sigur, formularea este foarte frumoas„, dar nu pot s„ g„sesc, totu∫i, r„spunsul adecvat, Ón condi˛iile Ón care ajutorul social pe 2004 este reprezentat de o sum„ de 3.400 miliarde, iar pe 2005 numai 3.071 miliarde — deci o reducere Ón termeni reali de aproximativ 20%, ajutorul de stat pentru copii, de asemenea scade, aloca˛iile pentru familii cu copii scad de la 4.884 la 4.500 miliarde, lucruri care sigur c„ vin s„ contrazic„ afirma˛iile — de altfel, foarte generoase — pe care le face˛i.
Œn fine, sigur c„ m„ apropii de final ∫i nu pot s„ m„ ab˛in s„ nu-l Óntreb pe domnul ministru T„n„sescu, ce explica˛ie poate s„ ne dea, o explica˛ie coerent„ a∫ vrea, care s„ ne demonstreze cum de se poate ca dup„ 4 ani de cre∫tere economic„, la nivelul puterii de cump„rare a rom‚nilor s„ nu se simt„ nimic.
Recunoa∫te˛i c„ Ón momentul Ón care s-au alocat sume pentru protec˛ie social„ tot mai mari, num„rul de persoane care beneficiaz„ de protec˛ie social„ a crescut continuu de la an la an Ón loc s„ scad„, pe m„sur„ ce se Ónregistreaz„ cre∫terea economic„. Sigur c„ acestea sunt chestiuni care au fost evitate cu mult„ abilitate, dar totu∫i ar trebui un r„spuns pentru aceste probleme.
Bugetul, este bine cunoscut c„ nu e un scop Ón sine, ci mai degrab„ un instrument de macrostabilizare sau de dezvoltare Ón func˛ie de politica pe care o promova˛i. A˛i promis Ón 2001 c„ vom tr„i mai bine Ón 2002. A˛i promis rom‚nilor Ón 2003 c„ vor tr„i mai bine Ón 2004 ∫i a∫a mai departe. Pentru dumneavoastr„ cred c„ s-a Ónceput integrarea rom‚nilor Ón Uniunea European„, Ón primul r‚nd cu recorelarea pre˛urilor ∫i tarifelor la utilit„˛ile publice, la energie electric„, la gaze ∫i la combustibili, ne-am gr„bit excesiv Ón acest sens, cunoscut fiind faptul c„ Ón Spania au trebuit 15 ani ca aceste pre˛uri s„ fie
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 157/19.XI.2004 aliniate la standardele europene. La fel s-a Ónt‚mplat ∫i cu negocierile Ón domeniul agriculturii. Dup„ ce timp de 4 ani de zile a˛i recorelat rom‚nilor cheltuielile, acum veni˛i Ónainte de alegeri s„ le promite˛i c„ le ve˛i recorela ∫i veniturile. Sigur, e vorba de pensii, e vorba de salarii. Nu ∫tiu cu ce credibilitate!
Dup„ p„rerea mea, actualului Guvern nu i-ar r„m‚ne dec‚t s„ mai fac„ promisiuni de genul celor pe care leam auzit enun˛ate de un cunoscut cantautor rom‚n ∫i care spunea c„ actualul Guvern o s„ mai fac„ promisiuni ∫i angajamente, de genul filmelor cu judec„toare porno ∫i s„ le promit„ rom‚nilor omlet„ gratis cu ou„ de la Cornu.
V„ mul˛umesc.
Deficitul bugetar a fost revizuit de dou„ ori Ón decursul anului 2004, sub presiunea nevoii organismelor financiare interna˛ionale de a se asigura cu privire la evitarea derapajelor la care ar fi fost tentat Guvernul Óntr-un an electoral.
Confirmarea major„, Óns„, a evolu˛iilor pozitive ce s-au Ónregistrat la nivelul economiei na˛ionale Ól constituie calificativul de economie de pia˛„ func˛ional„ acordat economiei rom‚ne∫ti Ón Raportul de ˛ar„ al Comisiei Europene pe anul 2004.
Œn opinia Uniunii Democrate Maghiare din Rom‚nia, dincolo din considerentele politice, acest calificativ vine s„ confirme Óndeplinirea de c„tre Rom‚nia a majorit„˛ii criteriilor economice de preaderare.
Evident, economia rom‚neasc„ este Ónc„ departe de a fi capabil„ s„ fac„ fa˛„ climatului concuren˛ial din uniune, principalele neajunsuri fiind legate de Óncetineala reformelor structurale, de Ónt‚rzierile Ón finalizarea proceselor de privatizare care vor trebui s„ conduc„ la retragerea statului din economie, de persisten˛a unui nivel Ónc„ foarte ridicat al arieratelor, cu un efect nedorit de mimetism al comportamentului evazionist ∫i Ón sfera privat„ ∫i, Ón sf‚r∫it, de disciplina financiar„ insuficient impus„ at‚t la nivelul companiilor cu capital de stat c‚t ∫i al celor cu capital privat.
Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i ∫i senatori,
U.D.M.R. a sprijinit toate acele m„suri economice prin care 2004 este al cincilea an consecutiv de cre∫tere a economiei rom‚ne∫ti. Convin∫i de evolu˛ia pozitiv„ a economiei noastre, suntem totu∫i con∫tien˛i c„ aceasta nu este Ónc„ perceptibil„ la nivelul cet„˛eanului, pentru c„ nu a avut ca efect o cre∫tere pronun˛at„ a nivelului de trai al tuturor categoriilor popula˛iei. Aceasta este ra˛iunea pentru care U.D.M.R. sus˛ine finan˛area din bugetului statului Ón proiectul de buget al anului 2005 a unor m„suri cu caracter social, a unor programe de sprijinire a categoriilor sociale marginalizate sau aflate Ón pericol de marginalizare.
Consider„m c„ aceste m„suri cu obiective clare ∫i cu o delimitare precis„ a segmentelor - ˛int„ ale popula˛iei asigur„ o eficien˛„ sporit„ Ón eliminarea s„r„ciei, Ón combaterea marginaliz„rii ∫i Ón asigurarea egalit„˛ii de ∫ans„.
Salut„m, de asemenea, un alt aspect pozitiv care reiese, Ón opinia noastr„, Ón premier„ Ón proiectul de buget pe anul 2005, ∫i anume acele programe destinate sprijinirii familiei, acest aspect este unul fundamental Ón valorile pe care le promoveaz„ U.D.M.R., Ón special Ón domeniile protec˛iei sociale ∫i educa˛iei. Sprijinim continuarea acord„rii aloca˛iei familiale complementare, de asemenea, dublarea sumelor destinate aloca˛iilor de sus˛inere pentru familia monoparental„, m„suri care au acoperire financiar„ Ón bugetul de stat pe anul 2005.
Consider„m, de asemenea, c„ programele ini˛iate de Ministerul Educa˛iei ∫i Cercet„rii, legate de acordarea unor ajutoare financiare c„tre segmente - ˛int„ de popula˛ie ∫colar„ sunt deosebit de importante ∫i este evident c„ trebuie s„ fie Ón continuare o prioritate finan˛at„ din buget, deoarece doar prin asigurarea unei
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 157/19.XI.2004 educa˛ii temeinice ∫i de Ónalt„ calitate tinerilor putem garanta Óntregii societ„˛i de ast„zi viitorul pe care ∫i-l dore∫te.
O a doua chestiune sau grup de probleme deosebit de important Ón viziunea U.D.M.R. este legat de situa˛ia ∫i perspectivele bugetelor locale. Evolu˛ia finan˛„rii locale fa˛„ de situa˛ia anului 2004, sumele ∫i cotele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat, precum ∫i transferurile c„tre bugetele locale indic„ o cre∫tere de aproximativ 10 — 10,6 procente, ceea ce reflect„ o evolu˛ie relativ modest„ a acestora, av‚nd Ón vedere ∫i rata prognozat„ a infla˛iei pe 2005 de 7 puncte procentuale.
Œn mod asem„n„tor cu anii anteriori, finan˛area este insuficient„ Ón raport cu sarcinile ce revin autorit„˛ilor administra˛iei publice locale. Structura finan˛„rii locale este, Ón linii mari, identic„ cu cea a ultimilor ani ∫i este Ón continuare deficitar„ ∫i plin„ de neajunsuri.
Œn anul 2005, la fel ca Ón anii anteriori, veniturile defalcate care sunt asimilate veniturilor proprii la bugetele locale reprezint„ aceea∫i pondere din totalul surselor locale, adic„ circa 28%, restul de peste 2/3 fiind transferuri cu destina˛ie precis„ pentru Óndeplinirea unor sarcini descentralizate.
O evaluare asupra deficitului Ónregistrat la nivelul bugetelor locale Ón luna septembrie 2004 pune Ón eviden˛„ c„ acest deficit se ridic„ la cel pu˛in 12.000 de miliarde de lei.
Revenim cu propunerea noastr„ f„cut„ ∫i Ón discu˛iile cu reprezentan˛ii Ministerului de Finan˛e ∫i ai Guvernului legat„ de majorarea deficitului bugetar planificat Ón anul 2005 cu o jum„tate de punct procentual — 0,5% din produsul intern brut ar putea reprezenta circa 13.000 de miliarde de lei ∫i ar putea reduce semnificativ starea de subfinan˛are, iar dac„ s-ar lua decizia aloc„rii acestor sume pentru finan˛area unor lucr„ri de infrastructur„, efectul economic difuzat pe orizontal„ ar genera importante beneficii pentru comunit„˛ile locale.
Sus˛inem, de asemenea, Ón continuare o alt„ propunere formulat„ Ón ultimele zile Ón cursul dezbaterilor, ∫i anume aceea de Ómp„r˛ire pe jude˛e a sumelor defalcate din t.v.a. pentru drumuri jude˛ene ∫i comunale.
Consider„m c„ modul actual de Ómp„r˛ire pe baza exclusiv„ a lungimii re˛elei de drumuri jude˛ene ∫i comunale este un mod simplist ∫i duce la discrimin„ri grave fa˛„ de numeroase jude˛e slab dezvoltate economic, motiv pentru care ne men˛inem propunerea care ar viza un mod de Ómp„r˛ire mai complex ∫i mai echitabil, ˛in‚nd cont de lungimea drumurilor, de starea tehnic„ a acestora, precum ∫i de un indicator care s„ reflecte poten˛ialul economic al fiec„rui jude˛. Aceast„ propunere, de altfel, are ∫i agrementul Uniunii Na˛ionale a Consiliilor Jude˛ene.
Revenim la alte c‚teva propuneri U.D.M.R. legate de finan˛area bugetelor locale ∫i reafirm„m aici necesitatea identific„rii de noi surse de finan˛are proprie, fie cote din redeven˛e, fie cote din impozitul pe microÓntreprinderi sau alte solu˛ii, Ón paralel cu cre∫terea cotelor din impozitul pe venitul global ce se aloc„ bugetelor locale.
Propunem eliminarea acelei verigi suplimentare, pe care, Ón acest moment, o constituie consiliile jude˛ene Ón fluxul aloc„rii anumitor fonduri, sume, cote de echilibrare pentru bugetele locale destinate bugetelor municipiilor, ora∫elor ∫i comunelor, aceste sume urm‚nd s„ fie virate direct Ón bugetele beneficiare.
Sus˛inem, de asemenea, modificarea principiului de echilibrare intrajude˛ean„ specificat„ Ón Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 45/2003, aceste criterii trebuind s„ fie modificate pe baza negocierilor ∫i propunerilor care provin de la autorit„˛ile locale.
De asemenea, men˛inem pentru viitor ideea noastr„ de elaborare a dou„ componente a bugetelor locale, componenta bugetului de func˛ionare, care cuprinde venituri proprii ∫i prelev„ri de la bugetul de stat ∫i aceste sume ∫i cote defalcate din unele venituri ale statului, cu destina˛ie precis„, care trebuie s„ asigure func˛ionarea zilnic„, respectiv bugetele de dezvoltare cuprinz‚nd fonduri externe atrase de la Uniunea European„ ∫i credite atrase, respectiv venituri proprii. E necesar a se realiza un sistem eficient de creditare a consiliilor locale ∫i de asigurare de garan˛ii pentru acoperirea contribu˛iei proprii la proiectele cu finan˛are comunitar„.
Un al treilea capitol important la care dorim s„ ne referim este cel legat de dezvoltarea regional„, de programe ∫i proiecte europene. Dac„ Ón bugetul pe 2004 am avut pentru Ónt‚ia oar„ eviden˛ierea finan˛„rilor provenite din programele pentru preaderare, iat„ c„ Ón proiectul de buget pe 2005 avem ∫i sumele prev„zute pentru cofinan˛area acestor proiecte.
Consider„m totu∫i c„ Óntregul proces de accesare a sumelor provenind din finan˛„ri europene trebuie s„ fie mai grijuliu preg„tit, credem c„ Executivul trebuie s„ se implice Ón toate fazele acestui proces, Óncep‚nd de la diseminarea informa˛iei, la asigurarea consultan˛ei de accesare ∫i p‚n„ la facilitarea asigur„rii cofinan˛„rii ∫i monotorizarea utiliz„rii fondurilor contractate.
Sprijinim construc˛ia proiectului de buget pe 2005 pe baza programelor, dar reiter„m o obiec˛ie pe care nu o formul„m pentru Ónt‚ia oar„, ∫i anume aceea legat„ de asigurarea unui real control parlamentar asupra destina˛iei cheltuirii banului public, Ón special asupra celor care, Ón anexele aferente ministerelor de specialitate, nu se reg„sesc dec‚t Ón sume globale.
Œn paralel cu respectarea principiului solidarit„˛ii regionale, propunem ∫i respectarea principiului echit„˛ii regionale Ón procesul de distribuire a fondurilor publice. Œn consecin˛„, solicit„m ca unele din programele majore de investi˛ii Ón infrastructur„ asupra c„rora dispun ordonatorii principali de credite s„ fie detaliate pe regiuni de dezvoltate ∫i pe jude˛e, astfel Ónc‚t s„ fie posibil„ evaluarea pertinent„ a efectelor de dezvoltare regional„ ob˛inute prin aplicarea programelor.
Doamnelor ∫i domnilor parlamentari,
Œn finalul acestei evalu„ri, pornim de la urm„toarele trei considerente. Sprijinim evolu˛ia filozofiei de construc˛ie a bugetului de stat spre principiile pe care se fundamenteaz„ bugetele statelor europene pe care le g„sim Ón consonan˛„ cu valorile promovate de c„tre
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 157/19.XI.2004 U.D.M.R.: multianualitate, predictibilitate, planificarea activit„˛ilor bugetare Ón faza programelor.
Constat„m, de asemenea, cu satisfac˛ie valorificarea unor amendamente importante pe care U.D.M.R. le-a formulat. Ne exprim„m, Ón sf‚r∫it, convingerea c„ propunerile noastre de continuare a descentraliz„rii ∫i perfec˛ionare a reformei bugetare vor fi sus˛inute Ón continuare Ón forul legislativ al Rom‚niei.
Œn aceste condi˛ii, Grupul parlamentar al U.D.M.R. a decis s„ sprijine prin votul s„u adoptarea proiectului de Lege a bugetului de stat pe anul 2005.
V„ mul˛umesc.
Dac„ Ón anul 2000 datoria extern„ reprezenta 22,1% din p.i.b., la mijlocul anului 2004 aceasta reprezint„ 17,5% din p.i.b., repet, 17,5%. Œn descre∫tere cu 5 puncte procentuale fa˛„ de sf‚r∫itul anului 2000.
Œn ceea ce prive∫te datoria public„ intern„, la sf‚r∫itul anului 2000 aceasta era 9,2% din p.i.b. La mijlocul anului 2004 ea reprezint„ doar 5,1% din p.i.b. Ace∫tia sunt indicatorii care sunt lua˛i Ón calcul, aceasta arat„ de fapt starea unei ˛„ri. Iar Rom‚nia se Óncadreaz„, din acest punct de vedere, la o limit„ inferioar„ Ón ceea ce prive∫te gradul de Óndatorare.
Se vorbea aici despre specialit„˛i mai vechi Ón ceea ce prive∫te cre∫terea de arierate, despre cre∫teri economice, repet, ∫i este surprinz„tor s„ vezi erori de genul c„ arieratele influen˛eaz„ sau au o leg„tur„ Ón cre∫terea economic„, deci aceste teze sunt absolut aberante. A∫ vrea s„ v„ readuc aminte, stima˛i colegi, cre∫terea economic„ este dat„ de al˛i factori ∫i nu de arierate. Descre∫terea arieratelor este un fenomen care poate s„ conduc„ la cre∫tere economic„, ceea ce s-a Ónt‚mplat. Noi vorbim de arierate c‚nd aceast„ specialitate a domnilor din C.D.R. la sf‚r∫itul anului 2000 reprezenta 40% din p.i.b., plec‚nd de la 35% Ón 1996? A fost v‚rful, repet, v‚rful volumului de arierate Ón economie, sf‚r∫it de an 2000, stima˛i colegi. Dac„ ne uit„m pe Internet ∫i deschidem calculatorul, cred c„ to˛i avem acest lucru, ∫i lu„m bilan˛urile care sunt afi∫ate Ón
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 157/19.XI.2004 mod public, o s„ vedem foarte clar c„ la sf‚r∫itul anului 2003, dup„ bilan˛urile contabile, aceste arierate Ónregistrau 33%. Deci o reducere de 7 puncte procentuale Ón 3 ani de zile. Iar premisele anului 2004 arat„ c„ volumul arieratelor va sc„dea sub 30% pentru prima oar„, repet, pentru prima oar„ Ón aceast„ perioad„ de 14 ani. Nu trebuie dec‚t s„ facem un clic ∫i s„ deschidem calculatorul s„ ne uit„m, Ón a∫a fel Ónc‚t s„ putem s„ spunem corect Ón fa˛a Parlamentului cifrele care sunt de spus Ón fa˛a noastr„.
Vorbeam aici despre productivitatea muncii. P„i, stima˛i colegi, sigur c„ nu avem cum s„ vedem productivitatea muncii, c‚nd Ón perioada trecut„ aceasta era numai cu semnul minus Ón fa˛„. Dac„ lua˛i datele ∫i dac„ lua˛i indicatorii ∫i dac„ lua˛i ultimele analize ale b„ncilor de investi˛ii din str„in„tate, o s„ vede˛i c„ productivitatea muncii numai anul acesta a avut o cre∫tere fa˛„ de anul trecut cu 14%.
Aceast„ cre∫tere a productivit„˛ii muncii arat„ foarte clar c„ gradul de competitivitate al economiei rom‚ne∫ti este unul care duce spre sus, Ón sus, ∫i toat„ cre∫terea economic„, dumneavoastr„ a˛i realizat-o Ón perioada 1997—2000 Ón jos, cum se vede aici; la noi aceast„ cre∫tere economic„ este Ón sus. Deci dumneavoastr„ a˛i pierdut, noi am c‚∫tigat. Aceasta este diferen˛a de profesionalism, aceasta este diferen˛a de, cred eu, de management al finan˛elor.
Se spunea c„ fondurile pentru stimularea exporturilor au sc„zut.
Stima˛i colegi,
Dac„ ne uit„m atent Ón proiectul bugetului, o s„ vedem c„ pentru anul urm„tor, Ón anul 2005, acestea sunt Ón cre∫tere fa˛„ de anul curent, 2004, de la 4.000 de miliarde la 4.350 de miliarde. ™i, Ón acela∫i timp, se spunea aici c„ acea formul„ fantastic„ de criz„ a anului 2000 Ón care s-a introdus cot„ de 5% la impozitul pe profit pentru export a fost cea mai mare m„sur„ de cre∫tere economic„ a anului respectiv. A fost o solu˛ie de criz„, dup„ 3 ani de descre∫teri economice puternice, aceast„ m„sur„ care a fost luat„, sigur a dus la o cre∫tere economic„ Ón anul 2000.
Dar, Ónc„ o dat„, Ón realitate, m„surile de stimulare a exportului nu se fac prin diminu„ri fiscale, stima˛i colegi, sunte˛i sus˛in„tori foarte puternici ai integr„rii Rom‚niei Ón Uniunea European„. Dac„ a˛i citi teoriile de integrare Ón Uniunea European„, rezult„ foarte clar c„ stimulul se face transparent prin buget ∫i nu prin diminuare de fiscalitate, a∫a cum dumneavoastr„ propune˛i. Sunt teorii vechi, sunt teoriile anilor 1996; teoriile pe care noi le propunem sunt teoriile viitorului. Viitorul pe care Rom‚nia Ól va avea Ón anul 2007 c‚nd va fi membr„ a Uniunii Europene.
De aceea, cred eu c„ aceast„ politic„ a noastr„ de Óncurajare a exporturilor, transparent, prin sume din ce Ón ce mai mari, prin buget a condus ∫i la schimbarea structurii exporturilor ∫i a∫ vrea din nou s„ face˛i un clic pe calculator ∫i s„ v„ uita˛i cum aceast„ structur„ de exporturi s-a schimbat de la materii prime, care erau Ón special Ón anul 2000, la bunuri ∫i produse superior prelucrate Ón anul 2004. De fapt, acestea sunt deosebirile
Óntre ceea ce noi propunem prin proiectul de buget ∫i ceea ce dumneavoastr„ propune˛i Ón expunerile dumneavoastr„.
™i, Ón aceste condi˛ii, a∫ vrea s„ v„ readuc aminte c„ exporturile din anul 2004 p‚n„ Ón prezent sunt mai mari cu 23%, repet, cu 23% fa˛„ de sf‚r∫itul anului trecut. ™i aceasta din ce cauz„? Pentru c„ nu este fiscalitatea sc„zut„ pe exporturi? Nu! Fiindc„ ace∫ti bani transparen˛i da˛i de la buget au Óncurajat aceste exporturi pe care noi le avem Ón plan.
Se vorbea de macrostabilitate, c„ toate aceste m„suri conduc la o diminuare a macrostabilit„˛ii. Este chiar, cred eu, jignitor la adresa noastr„, a tuturor, c‚nd ∫tim foarte bine cum am stat cu macrostabilitatea Ón 1996, Óntre 1996—2000, c‚nd, Ón 1999, Rom‚nia era gata s„ intre Ón colaps financiar, c‚nd toat„ cre∫terea economic„ ∫i infla˛ia au ajuns la cifre aberante. Poate v„ aduce˛i aminte cum era infla˛ia Ón perioada aceea. Uita˛i-v„ c‚t era Ón 1997 infla˛ia — un v‚rf, iar Ón anul 2004 pentru prima oar„ Ón Rom‚nia va avea o infla˛ie sub 10%.
Acestea sunt realit„˛i pe care nu le spunem noi, sunt realit„˛i pe care le v„d oamenii, sunt realit„˛i pe care le recunosc oamenii de afaceri din afar„ ∫i a∫a mai departe.
De aceea, noi credem c„ politica economic„, politica bugetar„ este Ón concordan˛„ cu ceea ce Ó∫i dore∫te Rom‚nia. Citeam ast„zi Ón ziar un interviu al domnului Vosganian, extraordinar, cum d‚nsul va influen˛a s„ scad„ dob‚nzile la creditele bancare pentru importuri. Dar de c‚nd domnul Vosganian se interpune Ón politica b„ncii centrale?
Este, pur ∫i simplu, cred eu, iar„∫i un mod de comportament, un mod nera˛ional vizavi de separarea acestor politici, iar politica bugetului nostru pe anul 2005 este politica care vine Ón sprijinul politicii monetare pentru anii urm„tori. Spunea cineva de liberalizarea contului de capital. Da. Aceast„ liberalizare va fi f„cut„ Ón aprilie 2005 ∫i totodat„ Banca Na˛ional„ va merge ∫i pe ˛intirea infla˛iei. Sunt dou„ noi elemente de politic„ monetar„.
Dac„ nu exist„ aceast„ coordonare, sigur, Ón programul îAlian˛ei D.A.“ nu exist„ aceast„ coordonare Óntre politica monetar„ ∫i cea fiscal-bugetar„, Óntr-adev„r, derapajele macroeconomice se Ónt‚mpl„. De aceea, propunere noastr„ de buget este cu un deficit bugetar mic, de 1,5%, un deficit bugetar care s„ sus˛in„ aceste politici monetare ∫i, nu Ón ultimul r‚nd, deficitul de cont curent.
Dac„ v„ uita˛i Ón propunerea alian˛ei o s„ vede˛i c„ deficitul bugetar pentru anul 2005 este propus la 2,44, iar Ón anii 2007—2008, c‚nd Rom‚nia, Óntr-adev„r, are nevoie de sume suplimentare pentru a putea finan˛a ceea ce vine de la Uniunea European„, deficitele bugetare sunt Ón descre∫tere. Deci, chiar ca viziune pe termen mediu ∫i lung, aceasta ne arat„ foarte clar o lips„ de profesionalism, din punctul meu de vedere ∫i, nu Ón ultimul r‚nd, o lips„ de viziune economic„, adaptat„ la unele cerin˛e de integrare ale Rom‚niei Ón Uniunea European„.
N-a∫ vrea s„ comentez mai mult toate aceste lucruri, dar cred c„, stima˛i domni parlamentari, cred c„ bugetul
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 157/19.XI.2004 pe anul 2005 este de fapt instrumentul de politic„ economic„ care va crea, Ón aceast„ prim„ parte a ciclului 2005—2008, o Rom‚nie cu o cre∫tere economic„ Ón continuare de peste 5% din produsul intern brut, o continuare a descre∫terii ratei infla˛iei la 7%, ∫i, nu Ón ultimul r‚nd, va fi un instrument de cre∫tere economic„ care va permite ca Ón anul 2007, Óntr-adev„r Rom‚nia s„ poat„ s„ intre Ón Uniunea European„ cu fruntea sus. V„ mul˛umesc.
22 MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 157/19.XI.2004
Popa Nicolae-Vlad Absent Popescu Dan - Mircea Prezent Popescu Lauren˛iu-Mircea Absent Prichici Emilian Absent Pricop Mihai-Radu Prezent Pris„caru Ghiorghi Prezent Pruteanu George Mihail Absent Pujina Nelu Absent Puskás Valentin Zoltán Prezent Radu Constantin Prezent Rah„u Dan Nicolae Absent Rebreanu Nora Cecilia Absent„ Rece Traian Absent Roibu Aristide Prezent Roman Petre Absent Rotaru Florin Prezent Rovinaru Nicolae Prezent Rus Ioan Aurel Absent S‚rbulescu Ion Absent Seche Ion Absent Séres Denes Absent Sin Niculae Absent Sógor Csaba Prezent Solcanu Ion Prezent Sporea Elena Prezent„ Stoica Fevronia Prezent„ Szabó Károly Ferenc Absent ™elaru Rodica Prezent„ ™erb„noiu Constantin Dilly Prezent ™tefan Viorel Prezent T„r„cil„ Doru Ioan Absent Theodorescu Emil R„zvan Absent Toma Constantin Absent Tudor Corneliu Vadim Absent Ungheanu Mihai Prezent Vajda Borbala Absent„ Vasile Radu Absent V„c„roiu Nicolae Prezent Vela Ion Prezent Verestóy Attila Absent Voinea Melu Prezent Vornicu Sorin Adrian Prezent Zanc Grigore Prezent Zl„vog Gheorghe Prezent
## 24
## MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 157/19.XI.2004
Mogo∫ Ion Absent Popescu Bejat ™tefan Marian Absent Mohora Tudor Prezent Popescu-T„riceanu C„lin Constantin Anton Absent Moisescu George Dumitru Prezent Posea Petre Prezent Moisescu Vlad Octavian Absent Predic„ Vasile Prezent Moisoiu Adrian Prezent Pribeanu Gheorghe Prezent Moi∫ V„s„lie Prezent Priboi Ristea Prezent Moldovan Carmen Ileana Prezent„ Purceld Octavian-Mircea Prezent Moldovan Petre Prezent Pu∫ca∫ Vasile Absent Moldoveanu Eugenia Prezent„ Puwak Hildegard-Carola Prezent„ Moraru Constantin Florentin Prezent Puzdrea Dumitru Absent Mo∫ Augusta-Maria Prezent„ Radan Mihai Prezent Motoc Marian-Adrian Prezent Raicu Romeo Marius Absent Musc„ Monica Octavia Absent„ Rasovan Dan Grigore Prezent Mu∫etescu Tiberiu Ovidiu Prezent R„doi Ion Prezent Naidin Petre Prezent R„dulescu Vasile-Relu Prezent Nan Nicolae Absent Ro∫cule˛ Gheorghe Prezent Nassar Rodica Prezent„ Rus Emil Prezent Naum Liana Elena Prezent„ Rus Ioan Prezent N„dejde Vlad-George Absent Ru∫anu Dan Radu Prezent N„stase Adrian Absent Sadici Octavian Prezent N„stase Ioan Mihai Prezent Sali Negiat Prezent Neac∫u Ilie Prezent Sandache Cristian Prezent Neagu Ion Prezent Sandu Alecu Absent Neagu Victor Prezent Sandu Ion Florentin Prezent Neam˛u Horia Ion Prezent Sarkady Zsolt Csaba Absent Neam˛u Tiberiu Paul Prezent Sassu Alexandru Prezent Nechifor Cristian Prezent Satnoianu T„nase Prezent Nica Dan Absent Saulea D„nu˛ Prezent Nicol„escu Gheorghe-Eugen Prezent Savu Vasile Ioan Absent Nicolescu Mihai Prezent S„punaru Nini Absent Nicolicea Eugen Prezent S‚rbu Marian Absent Niculescu Constantin Absent Sb‚rcea Tiberiu Sergius Prezent Niculescu-Duv„z Bogdan Nicolae Prezent Selagea Constantin Prezent Nistor Vasile Absent Semcu Adrian Emanuil Prezent Ni˛„ Constantin Prezent Sersea Nicolae Prezent Oltean Ioan Absent Severin Adrian Absent Olteanu Ionel Prezent Simedru Dan Coriolan Absent Oltei Ion Prezent Sire˛eanu Mihail Prezent Onisei Ioan Absent Simion Sebastian Prezent Palade Doru Dumitru Absent Sonea Ioan Absent Pambuccian Varujan Prezent Spiridon Nicu Prezent Pa∫cu Ioan Mircea Absent Stan Ioan Prezent Pataki Iulia Prezent„ Stan Ion Prezent P„duroiu Valentin Prezent Stana Ionescu Ileana Prezent„ P„∫cu˛ ™tefan Absent Stanciu Anghel Absent P„un Nicolae Absent Stanciu Zisu Prezent Pécsi Francisc Absent St„nescu Alexandru-Octavi Prezent Pere∫ Alexandru Absent St„ni∫oar„ Mihai Absent Petrescu Ovidiu Cameliu Prezent Stoian Mircea Absent Petru∫ Octavian Constantin Absent Stroe Radu Prezent Ple∫a Eugen Lucian Prezent Stuparu Timotei Prezent Podgoreanu Radu Prezent Suciu Vasile Absent Popa Constan˛a Prezent„ Suditu Gheorghe Absent Popa Cornel Absent Székely Ervin-Zoltán Absent Popa Virgil Prezent Szilágyi Zsolt Absent Popescu Costel-Eugen Prezent ™naider Paul Absent Popescu Dorin Grigore Absent ™tefan Ion Prezent Popescu Gheorghe Prezent ™tef„nescu Codrin Absent Popescu Ioan Dan Absent ™tef„noiu Luca Prezent Popescu Kanty C„t„lin Prezent ™tirbe˛ Cornel absent Popescu Virgil Absent Tamás Sándor Prezent
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 157/19.XI.2004 T„mag„ Constantin Prezent T„r‚˛„ Culi˛„ Prezent T‚rpescu Pavel Prezent Tcaciuc ™tefan Absent Timi∫ Ioan Absent Todoran Pavel Prezent Tofan Sergiu Mihail Prezent Tokay Gheorghe Absent Tóro Tiberiu Absent Tudor Marcu Absent Tudose Mihai Prezent Tuducan Teodor Cr„ciun Absent Tunaru Raj-Alexandru Absent f bulc„ Alexandru Prezent fiocu Iulian Costel Absent Varga Attila Prezent Vasile Aurelia Prezent„ Vasilescu Lia Olgu˛a Absent„ Vasilescu Nicolae Absent Vasilescu Valentin Absent V‚lva Melania Prezent„ Vekov Károly-János Prezent Verbina Dan Prezent Vida Iuliu Absent Voicu M„d„lin Absent Voinea Florea Prezent Voinea Olga Lucheria Absent„ Winkler Iuliu Prezent Wittstock Eberhard-Wolfgang Absent Z„voianu Ioan Dorel Prezent Zgonea Valeriu ™tefan Prezent
V„ mul˛umesc.
Nu Ón ultimul r‚nd, tot Ón competen˛a acestui minister se g„se∫te ∫i construirea de locuin˛e. Clujul este una dintre zonele v„duvite. Am solicitat sprijinul ministerului pentru 5 blocuri de locuin˛e cu un num„r de 300 de apartamente. Totodat„, av‚nd Ón vedere complexitatea problemelor cu care se ocup„ acest minister, inclusiv componenta turistic„, noi consider„m c„ este necesar„ reabilitarea c„ilor de transport Ón zona de munte, unde exist„ un poten˛ial agroturistic ∫i de turism montan deosebite, dar care nu sunt valorificate tocmai datorit„ st„rii deosebit de grave Ón care se g„sesc marea majoritate a c„ilor de comunica˛ii din zon„.
Nu Ón ultimul r‚nd, am solicitat sprijin ∫i pentru extinderea telefoniei, care ar fi un suport real pentru atragerea investitorilor Ón materie de activit„˛i turistice Ón perimetrul jude˛ului Cluj. O parte dintre aceste chestiuni pe care vi le-am prezentat s-au bucurat de aten˛ia comisiilor ∫i a ministerului de resort, Ón sensul c„, a∫a cum s-a Ónt‚mplat ∫i Ón anii anteriori, ele au fost respinse cu brio, constat‚nd, din acest punct de vedere, c„ de∫i este al ∫aselea contribuabil la bugetul de stat, jude˛ul Cluj este coada sau este îciuca b„t„ilor“ atunci c‚nd este vorba de dot„ri necesare unei dezvolt„ri pentru un municipiu care ar putea s„ devin„ de referin˛„ Óntr-o Europ„ unit„, pe care tot Guvernul o preg„te∫te Rom‚niei la emisiunea îSurprize, surprize — anul 2007“.
V„ mul˛umesc.
## 56 MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 157/19.XI.2004
Nica Dan absent Savu Vasile Ioan absent Nicol„escu Gheorghe-Eugen prezent Saulea D„nu˛ absent Nicolescu Mihai prezent S„punaru Nini absent Nicolicea Eugen prezent S‚rbu Marian absent Niculescu Constantin absent Sb‚rcea Tiberiu Sergius prezent Niculescu-Duv„z Bogdan Nicolae prezent Selagea Constantin prezent Nistor Vasile absent Semcu Adrian Emanuil prezent Ni˛„ Constantin prezent Sersea Nicolae prezent Oltean Ioan prezent Severin Adrian absent Olteanu Ionel prezent Simedru Dan Coriolan absent Oltei Ion prezent Sire˛eanu Mihail prezent Onisei Ioan absent Simion Sebastian prezent Palade Doru Dumitru absent Sonea Ioan absent Pambuccian Varujan prezent Spiridon Nicu prezent Pa∫cu Ioan Mircea absent Stan Ioan prezent Pataki Iulia prezent„ Stan Ion absent P„un Nicolae absent Stana-Ionescu Ileana prezent„ P„duroiu Valentin prezent Stanciu Anghel absent P„∫cu˛ ™tefan absent Stanciu Zisu prezent Pécsi Francisc absent St„nescu Alexandru-Octavi prezent Pere∫ Alexandru absent St„ni∫oar„ Mihai absent Petrescu Ovidiu Cameliu prezent Stoian Mircea absent Petru∫ Octavian Constantin prezent Stroe Radu prezent Ple∫a Eugen-Lucian prezent Stuparu Timotei prezent Podgorean Radu prezent Suciu Vasile prezent Popa Constan˛a absent„ Suditu Gheorghe prezent Popa Cornel absent Székely Ervin-Zoltán prezent Popa Virgil prezent Szilágyi Zsolt absent Popescu-Bejat ™tefan-Marian absent ™naider Paul absent Popescu Costel Eugen absent ™tefan Ion prezent Popescu Gheorghe prezent ™tef„nescu Codrin absent Popescu Grigore Dorin absent ™tef„noiu Luca prezent Popescu Ioan Dan absent ™tirbe˛ Cornel absent Popescu Kanty C„t„lin prezent Tamás Sándor prezent Popescu-T„riceanu C„lin absent T„mag„ Constantin prezent Popescu Virgil absent T„r‚˛„ Culi˛„ absent Posea Petre prezent T‚rpescu Pavel prezent Predic„ Vasile prezent Tcaciuc ™tefan absent Pribeanu Gheorghe absent Timi∫ Ioan absent Priboi Ristea prezent Todoran Pavel prezent Purceld Octavian-Mircea absent Tofan Sergiu Mihail prezent Pu∫ca∫ Vasile absent Tokay Gheorghe absent Puwak Hildegard-Carola prezent„ Toró Tiberiu absent Puzdrea Dumitru absent Tudor Marcu prezent Radan Mihai prezent Tudose Mihai prezent Raicu Romeo-Marius absent Tuducan Teodor Cr„ciun absent Rasovan Dan Grigore prezent Tunaru Raj-Alexandru absent R„doi Ion prezent f bulc„ Alexandru prezent R„dulescu Vasile-Relu prezent fiocu Iulian-Costel absent Ro∫cule˛ Gheorghe prezent Varga Attila prezent Rus Emil prezent Vasile Aurelia prezent„ Rus Ioan prezent Vasilescu Lia-Olgu˛a absent„ Ru∫anu Dan-Radu absent Vasilescu Nicolae absent Sadici Octavian absent Vasilescu Valentin absent Sali Negiat prezent V‚lv„ Melania absent„ Sandache Cristian absent Vekov Carol Ioan prezent Sandu Alecu absent Verbina Dan prezent Sandu Ion Florentin absent Vida Iuliu prezent Sarkady Zsolt Csaba absent Voicu M„d„lin absent Sassu Alexandru prezent Voinea Florea absent Satnoianu T„nase absent Voinea Olga Lucheria absent„
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 157/19.XI.2004 Winkler Iuliu prezent Wittstock Eberhard-Wolfgang absent Z„voian Ioan Dorel prezent Zgonea Valeriu ™tefan prezent
58 MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 157/19.XI.2004 Rus Ioan Aurel absent Trecem la dezbaterea pe articole. S‚rbulescu Ion absent Titlul legii. Seche Ion absent Dac„ sunt observa˛ii? Seres Dénes absent Cine este pentru? Mul˛umesc. Sin Niculae prezent Œmpotriv„? Sporea Elena prezent„ Ab˛ineri? Solcanu Ion prezent Votat Ón unanimitate. Sógor Csaba prezent Capitolul I — îDispozi˛ii generale“. Stoica Fevronia prezent„ Sunt obiec˛iuni? Nu.
— Legea pentru ratificarea Tratatului privind dreptul brevetelor, adoptat la Geneva la 1 iunie 2000;
— Legea privind modificarea ∫i completarea Legii nr. 73/1993 pentru Ónfiin˛area, organizarea ∫i func˛ionarea Consiliului Legislativ;
— Legea privind aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 76/2004 pentru ratificarea Protocolului adi˛ional la Scrisoarea de Ón˛elegere privind controlul drogurilor ∫i aplicarea legii, semnat„ la Bucure∫ti la 3 iulie 2001, dintre Guvernul Rom‚niei ∫i Guvernul Statelor Unite ale Americii, semnat la Bucure∫ti la 17 septembrie 2004;
— Legea pentru ratificarea Acordului privind statutul Organiza˛iei Tratatului Atlanticului de Nord, al reprezentan˛ilor na˛ionali ∫i al personalului interna˛ional, adoptat la Ottawa la 20 septembrie 1951, ∫i a Acordului privind statutul misiunilor ∫i reprezentan˛ilor statelor ter˛e pe l‚ng„ Organiza˛ia Tratatului Atlanticului de Nord, adoptat la Bruxelles la 14 septembrie 1994;
— Legea privind organizarea ∫i func˛ionarea Jandarmeriei Rom‚ne;
— Legea pentru Ónfiin˛area comunei Pietrari prin reorganizarea comunei B„rbule˛u, jude˛ul D‚mbovi˛a;
— Legea pentru Ónfiin˛area comunei R„sc„e˛i prin reorganizarea comunei Vi∫ina, jude˛ul D‚mbovi˛a;
— Legea pentru Ónfiin˛area comunei R‚u Alb prin reorganizarea comunei B„rbule˛u, jude˛ul D‚mbovi˛a;
— Legea pentru Ónfiin˛area comunei Raciu prin reorganizarea comunei Lucieni, jude˛ul D‚mbovi˛a;
— Legea pentru Ónfiin˛area comunei Ciohor„ni prin reorganizarea comunei Miroslove∫ti, jude˛ul Ia∫i;
— Legea pentru Ónfiin˛area comunei ™op‚rli˛a prin reorganizarea comunei P‚r∫coveni, jude˛ul Olt;
— Legea bugetului de stat pe anul 2005;
— Legea bugetului asigur„rilor sociale de stat pe anul 2005.
Cu acest proiect de lege au fost sesizate urm„toarele comisii: Ón fond, Comisia pentru politic„ economic„, reform„ ∫i privatizare; pentru avize, Comisia pentru buget, finan˛e ∫i b„nci, Comisia juridic„, de disciplin„ ∫i imunit„˛i.
Termen de depunere a raportului: 15 noiembrie 2004.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 157/19.XI.2004 Camer„ decizional„: Camera Deputa˛ilor.
Œn conformitate cu prevederile art. 107 alin. 2 din Regulamentul Camerei Deputa˛ilor acest proiect de lege urmeaz„ a fi dezb„tut Ón procedur„ de urgen˛„.
4. Proiectul de Lege privind acordarea unui ajutor lunar pentru so˛ul supravie˛uitor, adoptat de Senat Ón ∫edin˛a din data de 9 noiembrie 2004.
Cu acest proiect de lege au fost sesizate urm„toarele comisii: Ón fond, Comisia pentru munc„ ∫i protec˛ie social„; pentru avize, Comisia pentru buget, finan˛e ∫i b„nci, Comisia juridic„, de disciplin„ ∫i imunit„˛i.
Termen de depunere a raportului: 25 noiembrie 2004. Camer„ decizional„: Camera Deputa˛ilor.
5. Proiectul de Lege privind autorizarea Ministerului Ap„r„rii Na˛ionale de a vinde personalului propriu locuin˛ele de serviciu pe care acesta le are Ón administrare, respins de Senat Ón ∫edin˛a din data de 9 noiembrie 2004.
Cu acest proiect de lege au fost sesizate urm„toarele comisii: Ón fond, Comisia pentru ap„rare, ordine public„ ∫i siguran˛„ na˛ional„; pentru avize, Comisia pentru buget, finan˛e ∫i b„nci, Comisia juridic„, de disciplin„ ∫i imunit„˛i.
Termen de depunere a raportului: 25 noiembrie 2004. Camer„ decizional„: Camera Deputa˛ilor.
6. Proiectul de Lege privind autorizarea Ministerului Administra˛iei ∫i Internelor de a vinde personalului propriu locuin˛ele de serviciu pe care acesta le are Ón administrare, respins de Senat Ón ∫edin˛a din data de 9 noiembrie 2004.
Cu acest proiect de lege au fost sesizate urm„toarele comisii: Ón fond, Comisia pentru administra˛ie public„, amenajarea teritoriului ∫i echilibru ecologic; pentru avize, Comisia pentru buget, finan˛e ∫i b„nci, Comisia juridic„, de disciplin„ ∫i imunit„˛i.
Termen de depunere a raportului: 25 noiembrie 2004.
Camer„ decizional„: Camera Deputa˛ilor.
7. Proiectul de Lege privind autorizarea Serviciului Rom‚n de Informa˛ii de a vinde personalului propriu locuin˛ele de serviciu pe care acesta le are Ón administrare, respins de Senat Ón ∫edin˛a din data de 9 noiembrie 2004.
Cu acest proiect de lege au fost sesizate urm„toarele comisii: Ón fond, Comisia pentru ap„rare, ordine public„ ∫i siguran˛„ na˛ional„; pentru avize, Comisia pentru buget, finan˛e ∫i b„nci, Comisia juridic„, de disciplin„ ∫i imunit„˛i.
Termen de depunere a raportului: 25 noiembrie 2004. Camer„ decizional„: Camera Deputa˛ilor.
8. Proiectul de Lege privind autorizarea Serviciului de Telecomunica˛ii Speciale de a vinde personalului propriu locuin˛ele de serviciu pe care acesta le are Ón administrare, respins de Senat Ón ∫edin˛a din data de 9 noiembrie 2004.
Cu acest proiect de lege au fost sesizate urm„toarele comisii: Ón fond, Comisia pentru ap„rare, ordine public„ ∫i siguran˛„ na˛ional„; pentru avize, Comisia pentru buget, finan˛e ∫i b„nci, Comisia juridic„, de disciplin„ ∫i imunit„˛i.
Termen de depunere a raportului: 25 noiembrie 2004. Camer„ decizional„: Camera Deputa˛ilor.
9. Proiectul de Lege privind autorizarea Serviciului de Protec˛ie ∫i Paz„ de a vinde personalului propriu locuin˛ele de serviciu pe care acesta le are Ón administrare, respins de Senat Ón ∫edin˛a din data de 9 noiembrie 2004.
Cu acest proiect de lege au fost sesizate, urm„toarele comisii: Ón fond, Comisia pentru ap„rare, ordine public„ ∫i siguran˛„ na˛ional„; pentru avize, Comisia pentru buget, finan˛e ∫i b„nci, Comisia juridic„, de disciplin„ ∫i imunit„˛i.
Termen de depunere a raportului: 25 noiembrie 2004. Camer„ decizional„: Camera Deputa˛ilor.
10. Proiectul de lege privind Semnul onorific _Œn Serviciul Patriei_ pentru ofi˛eri ∫i func˛ionari publici cu statut special, cu grade profesionale echivalente cu gradele de ofi˛eri, ini˛iat„ de Comisia special„ pentru elaborarea propunerilor legislative privind sistemul na˛ional de decora˛ii al Rom‚niei, adoptat de Senat Ón ∫edin˛a din data de 9 noiembrie 2004
Cu acest proiect de lege a fost sesizat„: Ón fond, Comisia special„ pentru elaborarea propunerilor legislative privind sistemul na˛ional de decora˛ii al Rom‚niei.
Camer„ decizional„: Camera Deputa˛ilor.
11. Proiectul de Lege privind Semnul onorific _Œn Serviciul Patriei_ pentru mai∫tri militari ∫i func˛ionari publici cu statut special, cu grade profesionale echivalente cu gradele de mai∫tri militari ∫i subofi˛eri, ini˛iat„ de Comisia special„ pentru elaborarea propunerilor legislative privind sistemul na˛ional de decora˛ii al Rom‚niei, adoptat de Senat Ón ∫edin˛a din data de 9 noiembrie 2004.
Cu acest proiect de lege a fost sesizat„: Ón fond, Comisia special„ pentru elaborarea propunerilor legislative privind sistemul na˛ional de decora˛ii al Rom‚niei.
Camer„ decizional„: Camera Deputa˛ilor.
12. Proiectul de Lege privind asigurarea locuin˛elor pentru personalul pensionat din sistemul de ap„rare, ordine public„ ∫i siguran˛„ na˛ional„, precum ∫i pentru urma∫ii celor deceda˛i Ón timpul ∫i din cauza serviciului, ini˛iat de domnul senator Sergiu Nicolaescu, membru al Grupului parlamentar al P.S.D., adoptat de Senat Ón ∫edin˛a din data de 9 noiembrie 2004.
Cu acest proiect de lege au fost sesizate urm„toarele comisii: Ón fond, Comisia pentru ap„rare, ordine public„ ∫i siguran˛„ na˛ional„; pentru avize, Comisia pentru administra˛ie public„, amenajarea teritoriului ∫i echilibru ecologic, Comisia juridic„, de disciplin„ ∫i imunit„˛i.
Termen de depunere a raportului: 25 noiembrie 2004. Camer„ decizional„: Camera Deputa˛ilor.
13. Proiectul de Lege privind completarea Legii nr. 752/2001 privind organizarea ∫i func˛ionarea Academiei Rom‚ne, ini˛iat de domnul senator Antonie Iorgovan, membru al Grupului parlamentar al P.S.D., domnul senator Aron Bela∫cu, membru al Grupului parlamentar al P.R.M., domnul senator Nicolae-Vlad Popa, membru al Grupului parlamentar al P.N.L., doamna senator Maria Petre, membru al Grupului parlamentar al P.D. ∫i domnul senator Péter Eckstein, membru al Grupului parlamentar al U.D.M.R., adoptat de Senat Ón ∫edin˛a din data de 9 noiembrie 2004.
Cu acest proiect de lege au fost sesizate urm„toarele comisii: Ón fond, Comisia juridic„, de disciplin„ ∫i
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 157/19.XI.2004 imunit„˛i; pentru avize, Comisia pentru cultur„, arte, mijloace de informare Ón mas„.
Termen de depunere a raportului: 25 noiembrie 2004. Camer„ decizional„: Camera Deputa˛ilor.
14. Proiectul de Lege pentru modificarea ∫i completarea Legii nr. 111/1995 privind constituirea, organizarea ∫i func˛ionarea Depozitului legal de tip„rituri ∫i alte documente grafice ∫i audiovizuale, ini˛iat de domnul deputat Dumitru B„l„e˛, membru al Grupului parlamentar al P.R.M., adoptat de Senat Ón ∫edin˛a din data de 9 noiembrie 2004.
Cu acest proiect de lege au fost sesizate urm„toarele comisii: Ón fond, Comisia pentru cultur„, arte, mijloace de informare Ón mas„; pentru aviz, Comisia juridic„, de disciplin„ ∫i imunit„˛i.
Termen de depunere a raportului: 25 noiembrie 2004. Camer„ decizional„: Camera Deputa˛ilor.
15. Proiectul de Lege pentru modificarea ∫i completarea Legii nr. 334/2002 Legea bibliotecilor, ini˛iat de domnul deputat Dumitru B„l„e˛, membru al Grupului parlamentar al P.R.M., adoptat de Senat Ón ∫edin˛a din data de 9 noiembrie 2004.
Cu acest proiect de lege au fost sesizate urm„toarele comisii: Ón fond, Comisia pentru cultur„, arte, mijloace de informare Ón mas„; pentru aviz, Comisia juridic„, de disciplin„ ∫i imunit„˛i.
Termen de depunere a raportului: 25 noiembrie 2004.
Camer„ decizional„: Camera Deputa˛ilor.
16. Proiectul de Lege pentru modificarea ∫i completarea Legii nr. 44/1994 privind veteranii de r„zboi, precum ∫i unele drepturi ale invalizilor ∫i v„duvelor de r„zboi, republicat„, cu complet„rile ulterioare, ini˛iat de domnul deputat Dorel Bahrin, membru al Grupului parlamentar al P.S.D., adoptat de Senat Ón ∫edin˛a din data de 9 noiembrie 2004.
Cu acest proiect de lege au fost sesizate urm„toarele comisii: Ón fond, Comisia pentru munc„ ∫i protec˛ie social„; pentru avize, Comisia pentru buget, finan˛e ∫i b„nci; Comisia pentru administra˛ie public„, amenajarea teritoriului ∫i echilibru ecologic; Comisia juridic„, de disciplin„ ∫i imunit„˛i.
Termen de depunere a raportului: 25 noiembrie 2004. Camer„ decizional„: Camera Deputa˛ilor.
17. Propunerea legislativ„ privind preluarea de c„tre stat a blocurilor de locuin˛e aflate Ón proprietatea agen˛ilor economici cu datorii la bugetul consolidat, ini˛iat„ de domnii deputa˛i Ludovic Mardari, Dan Bruda∫cu, Mircea Costache, Ionescu Daniel, membri ai Grupului parlamentar al P.R.M., domnii deputa˛i Posea Petre, Suciu Vasile, f bulc„ Alexandru, Iordache Florin, Popescu Kanty C„t„lin, Zgonea Valeriu, membri ai Grupului parlamentar al P.S.D., ∫i domnii deputa˛i Nicu Cojocaru, Moraru Constantin Florentin, f„r„ apartenen˛„ la grup parlamentar, respins„ de Senat Ón ∫edin˛a din data de 9 noiembrie 2004.
Cu aceast„ propunere legislativ„ au fost sesizate urm„toarele comisii: Ón fond, Comisia juridic„, de disciplin„ ∫i imunit„˛i; pentru aviz, Comisia pentru buget, finan˛e ∫i b„nci.
Termen de depunere a raportului: 25 noiembrie 2004. Camer„ decizional„: Camera Deputa˛ilor.
18. Propunerea legislativ„ privind protec˛ia vie˛ii private a persoanei, a numelui, imaginii, domiciliului ∫i coresponden˛ei acesteia, ini˛iat„ de domnul deputat Ionel Olteanu, membru al Grupului parlamentar al P.S.D., respins„ de Senat Ón ∫edin˛a din data de 9 noiembrie 2004.
Cu aceast„ propunere legislativ„ au fost sesizate urm„toarele comisii: Ón fond, Comisia juridic„, de disciplin„ ∫i imunit„˛i; pentru aviz, Comisia pentru drepturile omului, culte ∫i problemele minorit„˛ilor na˛ionale.
Termen de depunere a raportului: 25 noiembrie 2004. Camer„ decizional„: Camera Deputa˛ilor.
19. Propunerea legislativ„ privind egalizarea ∫anselor pentru persoanele cu handicap Ón Rom‚nia, ini˛iat„ de doamna deputat Mona Musc„, domnul deputat Titu Gheorghiof, membri ai Grupului parlamentar al P.N.L., ∫i domnul deputat Barbu Gheorghe, membru al Grupului parlamentar al P.D., respins„ de Senat Ón ∫edin˛a din data de 9 noiembrie 2004.
Cu aceast„ propunere legislativ„ au fost sesizate urm„toarele comisii: Ón fond, Comisia pentru munc„ ∫i protec˛ie social„; pentru avize, Comisia pentru drepturile omului, culte ∫i problemele minorit„˛ilor na˛ionale, Comisia juridic„, de disciplin„ ∫i imunit„˛i.
Termen de depunere a raportului: 25 noiembrie 2004. Camer„ decizional„: Camera Deputa˛ilor.
20. Propunerea legislativ„ pentru modificarea Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii ∫i alte drepturi de asigur„ri sociale, ini˛iat„ de un grup de senatori, membri ai Grupului parlamentar al P.N.L., respins„ de Senat Ón ∫edin˛a din data de 9 noiembrie 2004.
Cu aceast„ propunere legislativ„ au fost sesizate urm„toarele comisii: Ón fond, Comisia pentru munc„ ∫i protec˛ie social„; pentru avize, Comisia pentru buget, finan˛e ∫i b„nci, Comisia juridic„, de disciplin„ ∫i imunit„˛i.
Termen de depunere a raportului: 25 noiembrie 2004. Camer„ decizional„: Camera Deputa˛ilor.
21. Propunerea legislativ„ pentru modificarea ∫i completarea Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii ∫i alte drepturi de asigur„ri sociale, ini˛iat„ de doamna deputat Iulia Pataki ∫i domnul deputat László Borbély, membri ai Grupului parlamentar al U.D.M.R., respins„ de Senat Ón ∫edin˛a din data de 9 noiembrie 2004.
Cu aceast„ propunere legislativ„ au fost sesizate urm„toarele comisii: Ón fond, Comisia pentru munc„ ∫i protec˛ie social„; pentru avize, Comisia pentru buget, finan˛e ∫i b„nci; Comisia juridic„, de disciplin„ ∫i imunit„˛i.
Termen de depunere a raportului: 25 noiembrie 2004. Camer„ decizional„: Camera Deputa˛ilor.
22. Propunerea legislativ„ privind salarizarea ∫i alte drepturi ale personalului contractual din unit„˛ile publice ale sectorului sanitar, ini˛iat„ de domnii deputa˛i Mircea Ifrim, Popa Constan˛a, Abi˛ei Ludovic, membri ai Grupului parlamentar al P.R.M., domnul deputat Luchian Ion, membru al Grupului parlamentar al P.N.L., doamna deputat Ana Florea, membr„ a Grupului parlamentar al minorit„˛ilor na˛ionale, domnul deputat Gheorghe Popescu,
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 157/19.XI.2004 membru al Grupului parlamentar al P.S.D., ∫i domnul deputat Ioan Mihai N„stase, f„r„ apartenen˛„ la grup parlamentar, respins„ de Senat Ón ∫edin˛a din data de 9 noiembrie 2004.
Cu aceast„ propunere legislativ„ au fost sesizate urm„toarele comisii: Ón fond, Comisia pentru munc„ ∫i protec˛ie social„; pentru avize, Comisia pentru s„n„tate ∫i familie, Comisia pentru buget, finan˛e ∫i b„nci, Comisia juridic„, de disciplin„ ∫i imunit„˛i.
Termen de depunere a raportului: 25 noiembrie 2004. Camer„ decizional„: Camera Deputa˛ilor.
23. Propunerea legislativ„ privind modificarea ∫i completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, ini˛iat„ de domnul deputat Eugen Nicol„escu, membru al Grupului parlamentar al P.N.L., respins„ de Senat Ón ∫edin˛a din data de 9 noiembrie 2004.
Cu aceast„ propunere legislativ„ au fost sesizate urm„toarele comisii: Ón fond, Comisia pentru buget, finan˛e ∫i b„nci; pentru aviz, Comisia juridic„, de disciplin„ ∫i imunit„˛i.
Termen de depunere a raportului: 25 noiembrie 2004.
Camer„ decizional„: Camera Deputa˛ilor.
24. Reexaminare, la cererea Pre∫edintelui Rom‚niei, a Legii privind constituirea sistemului na˛ional de cercetare sociologic„ a opiniei publice, reexaminat„ de Senat la data de 9 noiembrie 2004.
Cu acest proiect de lege a fost sesizat„ urm„toarea comisie Ón vederea reexamin„rii: Ón fond, Comisia pentru Ónv„˛„m‚nt, ∫tiin˛„, tineret ∫i sport.
Termen de depunere a raportului: 18 noiembrie 2004. 25. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 97/2003 privind finalizarea procesului de privatizare la Societatea Comercial„ îTEPRO“ — S.A. Ia∫i, adoptat de Senat Ón ∫edin˛a din data de 9 noiembrie 2004
Cu acest proiect de lege au fost sesizate urm„toarele comisii: Ón fond, Comisia pentru politic„ economic„, reform„ ∫i privatizare; pentru avize, Comisia pentru buget, finan˛e ∫i b„nci, Comisia juridic„, de disciplin„ ∫i imunit„˛i.
Termen de depunere a raportului: 15 noiembrie 2004.
Œn conformitate cu prevederile art. 107 alin. 2 din Regulamentul Camerei Deputa˛ilor acest proiect de lege urmeaz„ a fi dezb„tut Ón procedur„ de urgen˛„.
26. Proiectul de Lege privind repara˛iile morale ∫i materiale pentru fostele cadre militare active, Óndep„rtate abuziv din armat„ dup„ 23 august 1944, ini˛iat de domnul senator Sergiu Nicolaescu, membru al Grupului parlamentar al P.S.D., adoptat de Senat Ón ∫edin˛a din data de 9 noiembrie 2004.
Cu acest proiect de lege au fost sesizate urm„toarele comisii: Ón fond, Comisia pentru munc„ ∫i protec˛ie social„; pentru avize, Comisia pentru ap„rare, ordine public„ ∫i siguran˛„ na˛ional„, Comisia pentru buget, finan˛e ∫i b„nci, Comisia juridic„, de disciplin„ ∫i imunit„˛i.
Termen de depunere a raportului: 25 noiembrie 2004.
27. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 86/2004 privind unele m„suri financiare Ón domeniul s„n„t„˛ii, primit de la Guvern.
Cu acest proiect de lege au fost sesizate urm„toarele comisii: Ón fond, urm‚nd a elabora un raport comun cu comisia similar„ a Senatului: Comisia pentru buget, finan˛e ∫i b„nci; pentru aviz, Comisia pentru s„n„tate ∫i familie.
V„ mul˛umesc.
Cu aceasta, Ónchidem ∫edin˛a comun„ de ast„zi a celor dou„ Camere.