Monitorul Oficial·Partea II·Camera Deputaților·15 februarie 2011
Declarații politice · adoptat tacit
Teodor Atanasiu
Discurs
„Cei șapte ani de acasă ai PDL, criticați de propriul părinte!”
Inventatorul PDL-ului actual se dezice, mai nou, de propria sa creație – ce pare într-adevăr cam hidoasă, dar, mai ales, periculoasă –, de partidul care a făcut până acum, timp de mai bine de zece ani, tot ceea ce a vrut, dictat sau inițiat de Traian Băsescu, sub imperiul lacrimilor, al furiei sau al comenzii ferme, cu pușca la carâmb, uneori!
Acest fost mic orfan, născut din marele FSN și apoi desprins și vegheat, pentru puțină vreme, de către părintele său real, a fost răpit brusc, sălbăticit și transformat continuu, după chipul și asemănarea noului dur tutore!
Astfel, pruncul PDL a fost crescut, hrănit, îmbăiat, înfășat și învățat să meargă de către actualul președinte, pas cu pas, de la firavul 7% în 2004, până la uriașul 33%, în 2008!
Traian Băsescu, fost ministru, primar și actual președinte din partea aceluiași partid care l-a ajutat și propulsat în toate aceste importante funcții deținute – partid pe care s-a străduit să-l subjuge, folosească și stăpânească în tot acest timp – își schimbă instant rolul avut atâta vreme și, culmea ipocriziei, vine acum și ne descrie propriul pupil – precum un veritabil și detașat analist politic – ca pe un mare rău, care nu reușește decât să-l supere și dezamăgească profund: „Trebuie să recunosc că am remarcat și o atitudine de dispreț pentru ceea ce i-am rugat să facă în interes național. Am luat notă. (...) După ziua de astăzi, când am văzut cât rău poate să facă țării Coaliția, pe mine nici nu mă mai interesează ce fac. Să ducă mai departe acordul cu FMI, ce fac politic îi privește. Nu mai aștept nimic de la PDL după ziua de azi”.
Care mai este sensul acestei supărări, domnule președinte, acum, în ceasul al treisprezecelea, când România a devenit deja o țară de coșmar din cauza incompetenței domnului Boc al Cincilea și a camarilei oblăduite de minunata dumneavoastră echipă?
Cum de nu ați reușit să vedeți ce ați crescut la piept până în prezent, domnule Băsescu? Sau atunci când acest partid a adunat voturi multe, fie pentru dumneavoastră, fie pentru el însuși sau pentru rude, în campanii, prin utilizarea unor metode nu prea ortodoxe, era cel mai bun, cel mai curat și imaculat și dintr-o dată a devenit de nerecunoscut?
Când același partid a stat bine mersi liniștit la guvernare și nu a luat absolut nicio măsură, vorbind doar despre râuri de lapte și miere revărsate din programele portocalii, iar România era de fapt în colaps, unde erați, domnule președinte Băsescu?
Veniți și dați vina, într-un mod extrem de vehement, pe anii 2007–2008, dar tot dumneavoastră erați președinte și în anii precedenți, 2005–2006, atunci când PD a guvernat alături de noi, liberalii, și în anii 2009–2010, când creația dumneavoastră, tânărul de succes, PDL, a zburdat cum și cât a vrut cu banii jepcuiți din buzunarele românilor și trimiși direct în pușculițele portocalii!