Dumitru Chiriță

Chiar dacă subiectul la care am să mă refer în continuare pare a fi unul „fumat”, totuși am să vă vorbesc despre el pentru că mi se pare a fi de cea mai mare însemnătate. Am ferma convingere, după ce am observat ce se întâmplă în ultimele săptămâni, că DNA și ANI sunt două instrumente prin intermediul cărora se încearcă punerea sub control a scenei politice și eliminarea tuturor obstacolelor din calea instaurării unui regim unipersonal. Au fost gândite așa de o serie de minți totalitare, de genul Monica Macovei. Ea – sau cei din spatele ei– este cea care a proiectat cu atribuții, structură și misiuni atât DNA, cât și ANI. Ea a convins UE că fără cele două instituții se alege praful de România. Acum chiar se alege, pentru că ele s-au angrenat într-o luptă pentru putere fără precedent, în care nu se iau prizonieri, și mă tem că în acest joc sunt angrenate și serviciile secrete, ceea ce face și mai grav pericolul la adresa democrației.

„Sunt vreo sută și ceva de parlamentari, un sfert din Parlament, de aceea aștept cu maxim interes dezbaterea din Parlament a noii legi a ANI”, spunea cineva zilele trecute, cu trimitere la dezbaterea noii legi a ANI, după ce CCR a declarat neconstituționale unele articole din actuala lor lege de funcționare. Este un șantaj pe față: „Ori o faceți cum vrem noi legea, ori vă umplem de noroi!”, par să sune amenințările.

Schema este cunoscută, au folosit-o și în cazul judecătorilor de la CCR. După sentință, au dat pe surse că șapte judecători sunt cercetați de ei. Oficial, nu există nimic, iar judecătorii nu au fost înștiințați. La fel se va întâmpla și cu parlamentarii: suta aia va crește pe măsură ce se va apropia momentul votului, iar linșajul public va funcționa din plin.

Ce va fi? Păi, uitați-vă la prezența la vot la alegerile parțiale pentru Parlament și primării, uitați-vă la slăbiciunea extremă a statului, la refuzul românilor de a mai exercita drepturile cetățenești și vedeți dacă avem mai puțină corupție în politică și în societate, în general.

Ce am câștigat de pe urma carnavalului anticorupție? Nimic! Ne-am distrus viitorul, fericiți că unii din politică sunt dați pe mâna „justiției poporului”, timp în care același popor este deposedat de orice urmă de putere și de bunăstare de păpușarii care trag sforile în acest carnaval, păpușari care o duc din ce în ce mai bine, deși, teoretic, ei ar trebui să fie clienții celor două stabilimente.

Carnavalul anticorupție nu a făcut decât o singură victimă în România: democrația. Asta e, ne place sau nu... Și un ultim exemplu: decizia Guvernului Emil Boc care a anunțat măsuri de sprijin la Oltchim exact cu trei zile înainte de alegerile pentru Primăria Râmnicu Vâlcea. Altă minciună și hoție și foarte multă nesimțire.