Liviu Bogdan Ciucă

„Cinci ani de la aderarea României la NATO”

Pentru România, aderarea la NATO a însemnat de la început declanșarea unui proces complex în toate domeniile vieții politice, economice, sociale și militare. Acest efort colectiv a schimbat radical statutul României și i-a asigurat integrarea în comunitatea euroatlantică. Privind retrospectiv, putem spune că pe parcursul anilor de după Revoluția din Decembrie 1989 se pot observa mai multe linii de continuitate atât impuse, cât și asumate, direcții care sunt, de fapt, jaloane pe calea reformei.

Coerența, consecvența și eficiența pe toate planurile au făcut ca România să se prezinte la Summit-ul NATO de la Praga din noiembrie 2002 ca un candidat puternic, care a îndeplinit standardele euroatlantice stabilite, care acționează deja nu doar ca un partener, ci ca un membru cu drepturi depline al Alianței. În acest fel, a fost posibil ca la această reuniune, factorul politic de conducere al Alianței să adreseze României invitația de a adera la Pactul Nord-Atlantic.

În cei cinci ani de când a aderat la NATO, România a atras investiții străine în valoare totală de 28,1 miliarde euro, adică o medie de 5,6 miliarde euro pe an. Media anuală este de opt ori mai mare față de perioada 1991-2002, adică înainte de intrarea în organizație. Atunci, România a atras în total 8,5 miliarde euro, adică o medie de 708 milioane euro pe an.

Analiștii spun că aderarea la NATO și la Uniunea Europeană a constituit un argument serios pentru atragerea investitorilor străini. Apartenența la NATO, cumulată cu aderarea României la Uniunea Europeană, a reprezentat un catalizator pentru investițiile străine directe, aceste evenimente fiind ca o garanție foarte puternică pentru investitori. Calitatea de membru NATO și UE reprezintă un factor de stabilitate din punct de vedere geostrategic, care conferă un sentiment puternic de siguranță pentru investitorii străini.

Preocupările României ca stat membru al NATO au vizat consolidarea Alianței și a rolului său de proiectare a securității în afara spațiului euroatlantic, reușita misiunilor NATO din Afganistan și Irak, amplificarea parteneriatului NATO cu UE și întărirea relației transatlantice. Alianța Nord-Atlantică va rămâne, alături de Uniunea Europeană, unul dintre principalii piloni ai politicii externe și de securitate a României. Obiectivul strategic prioritar este configurarea liniilor de acțiune pentru profilul consolidat al României în NATO, în condițiile în care România poate să se prezinte cu un inventar de calități care să o distingă în Europa și în Alianță.

�

## „Sistemul public de sănătate”

Sistemul public de sănătate prezintă, în forma actuală, multiple disfuncționalități, dar principala problemă o reprezintă resursele insuficiente alocate de stat, deoarece cele 4,5% procente din PIB alocate sănătății sunt insuficiente și nu contribuie la îmbunătățirea calității actului medical pentru cei 22 de milioane de beneficiari. Pe acest fond, din cauza, în principal, a salarizării necorespunzătoare, a crescut cererea medicilor și asistentelor de a pleca la muncă în străinătate. Zilnic se depun dosare pentru medici și asistente medicale care pleacă la muncă în Vest. Aceștia preferă să lucreze în străinătate, unde condițiile sunt mult mai bune decât în spitalele de stat, atât din punctul de vedere al dotărilor, cât și al salarizării, dar și prin poziția socială pe care o dobândesc acolo.