Se încarcă discursul…
Monitorul Oficial·Partea II·Camera Deputaților·31 mai 2023
procedural · adoptat
Deși, de multe ori, ni se poate părea că statul ai cărui cetățeni suntem astăzi este un dat istoric, că rezultatul evoluțiilor evenimentelor trecute trebuiau, într-un mod predeterminat, să conducă obligatoriu la ceea ce avem acum, realitatea este că drumul către construirea unei națiuni, a unei țări, este unul sinuos, de cele mai multe ori sub imperiul hazardului, întâmplării, șansei și chiar al norocului. Faptul că astăzi avem o țară numită România este rezultatul unui efort comun, care transcende generațiile, un ideal împlinit, plătit de înaintașii noștri cu sânge.* Ca națiune, am fost constant testați de către istorie, în perioada modernă. Unirea Principatelor, Războiul de Independență, Primul Război Mondial au fost evenimentele definitorii pentru identitatea noastră, au fost pietrele de hotar pe care astăzi se sprijină întreg edificiul național, pietre puse de ostașii care au așezat interesul colectiv mai presus de propria persoană*. Săvârșind sacrificiul suprem pe câmpul de luptă, toți soldații aflați sub tricolor au transformat un ideal, o abstracțiune într-o realitate concretă, palpabilă.
După terminarea Marelui Război, la 24 august 1920 a fost promulgată Legea pentru cinstirea memoriei eroilor căzuți, care stipula: „Comemorarea eroilor căzuți în război se va face în fiecare an, în ziua Înălțării Domnului.” 25 mai a devenit astfel Ziua eroilor, prilej cu care întreaga societate, de la mic la mare, are obligația să le transmită, atât celor care și-au dat viața în război pentru patrie, cât și celor care încă se află printre noi, „Mulțumesc!”, pentru că acești oameni, fie combatanții din războaiele secolului trecut, fie cei care s-au dus să lupte cu răul absolut în teatrele de operații din Orientul Mijlociu, pentru ca noi să fim în siguranță aici, păziți de pericolul terorismului, reprezintă tot ceea ce a dat mai bun țara noastră. Prin devotamentul, altruismul și curajul lor, România este astăzi o țară suverană, stăpână pe propriul destin, sigură și cu perspective de a ajunge un actor din ce în ce mai relevant pe plan internațional.
„Nu plânge, Maică Românie / Că am să mor neîmpărtășit!! / Un glonț pornit spre pieptul tău / Cu pieptul meu eu l-am oprit... / Nu plânge, Maică Românie! / Adună tot ce-i bun sub soare / Ne cheamă și pe noi la praznic / Când România va fi Mare!” – sunt versurile găsite în ranița unui soldat necunoscut din Primul Război Mondial.
Avem datoria față de eroii neamului nostru să reflectăm la aceste versuri, pentru că ele exprimă cel mai bine idealul pentru care atâtea generații au luptat și și-au dat obolul de sânge.
Cinste eroilor României! Țara le va fi veșnic recunoscătoare pentru tot ceea ce ne-au dat!*