Sebastian-Ioan Burduja

600 cuvinte

Analiza discursului

Populism: 0 · fără
Anti-pluralism: 0 · fără
DQI: nivel 2 · justificare calificată
Voce: —

Codat de flash-lite. Metodologie

Discurs

„Circul politic nu ține de foame copiilor care adorm flămânzi în satele României”

Ne uităm îngroziți, în fiecare zi, la personaje bizare care se hrănesc din circ politic și scandal*. Fie că vorbim despre un incendiu în spital, despre o criză gravă sau despre dezbateri în Parlamentul României pe subiecte importante, inevitabil apar cei care cred că, țipând foarte tare, distrag atenția de la probleme reale* care i-ar lăsa fără argumente și refrene populiste.

La sfârșitul zilei, când cortinele piesei lor triste cad și strigătele isterice se sting, România oftează apăsată de probleme grave și de o nevoie tot mai acută de soluții.

Știu că românii s-au săturat de circ și scandal, de rufe spălate în public și forme fără fond. Știu că acest circ nu le ține de foame copiilor care adorm flămânzi în fiecare seară. În satele României de azi, un copil din 10 nu are ce să mănânce seara. În satele României de azi, 3% dintre copii nu s-au spălat niciodată pe dinți, iar doi din trei copii între 7 și 12 ani nu se spală în fiecare zi, conform unor statistici prezentate de World Vision în 2019.

În contextul ședinței

*

Mai mult, un copil născut astăzi în România va atinge doar 58% din potențialul său de productivitate în societate, față de scenariul în care ar beneficia de acces la servicii de educație și sănătate decente (Banca Mondială, Indexul capitalului uman).

Cifrele sărăciei nu se termină aici. La nivelul anului 2019, un român din trei este expus riscului de sărăcie și excluziune socială, iar țara noastră avea cea mai mare rată de sărăcie a persoanelor încadrate în muncă din UE (17,4%). Cifrele au crescut în 2020, ca urmare a pandemiei.

Oare aceste personaje setate pe circ și scandal zi după zi știu că 49,2% din populația României are încă toaleta în curte? Sau că peste 21% dintre copiii români trăiesc în condiții materiale extrem de precare, acest procent reprezentând cea mai ridicată rată din UE, unde media este de 5,9%?

Putem continua și cu alte statistici. În studiul Indicele de progres social 2019 privind calitatea vieții și bunăstarea socială, realizat de organizația nonprofit Social Progress Imperative, cu sprijinul Deloitte, România ocupă locul 45 din 149 de țări, fiind depășită de toate celelalte state membre ale Uniunii Europene. Mai exact, țara noastră este în acest clasament mai jos decât țări ca Argentina, Bulgaria și Mauritius.

Acest studiu măsoară calitatea vieții și bunăstarea socială a cetățenilor din 149 de țări, în baza analizei a trei dimensiuni principale: nevoile de bază (hrană și îngrijire medicală de bază, apă și salubritate, locuință și siguranță personală), bunăstare (acces la educație de bază, la comunicații și informații, sănătatea și bunăstarea, calitatea mediului), elemente care țin de oportunități (drepturile personale, libertatea personală și de alegere, incluziunea, accesul la educație avansată).

Toate aceste cifre rămân o oglindă rece, în care noi, clasa politică, ar trebui să ne uităm măcar în fiecare dimineață și în fiecare seară, dacă nu în fiecare clipă. Acestea, *nu punctajele de opoziție sau retorica de critică permanentă1 2, ar trebui să ne țină treji noaptea, ca să ne gândim, să căutăm, să nu avem liniște până nu găsim soluții, căci de asta au nevoie românii, de soluții.*

Partidul Național Liberal și-a asumat în actul de guvernare, în activitatea din Parlament și în toate administrațiile locale pe care le coordonează trei dimensiuni fundamentale ale unui efort național de reconstrucție: investiții, reforme, locuri de muncă.* Dacă ceilalți participanți din arena publică vor ține cont de problemele urgente ale României profunde, cu siguranță vom reuși realizarea unui consens național bazat pe soluții deștepte și de bun-simț. E timpul.