Radu Sârbu

Comisia de privatizare a aplicat ceea ce Guvernul a hotãrât, iar în comisie eram în ultima lunã dupã apariþia...

De asemenea, domnului senator Sãndulescu.

Într-adevãr, dupã privatizare numãrul salariaþilor din societãþile comerciale privatizate a scãzut. De regulã, acesta este ºi motivul pentru care sindicatele se opun privatizãrii, în unele cazuri. Nu totdeauna sindicatele se opun privatizãrii. În întreprinderile româneºti existã un ºomaj ascuns, existã de pe vreme regimului comunist ºi este perpetuat în ultimii 10 ani. Problemele... una din dificultãþile legate de privatizarea întreprinderilor þine tocmai de numãrul mare al salariaþilor cu care investitorii strãini, în orice caz, ºi cei români, în bunã mãsurã, nu vor sã se complice, ei nu vor sã aibã probleme, convulsii sociale la preluarea unei întreprinderi, mai ales cã, de regulã, aceste întreprinderi au datorii. Scade numãrul de salariaþi, a scãzut în medie cu 30% la întreprinderile privatizate, dar au crescut cu procente mult mai mari cifrele de afaceri, profiturile, rentabilitatea ºi au crescut salariile.

Vã dau exemplul unei întreprinderi din judeþul Cluj, pe care o cunosc, ”SomeºÒ Ñ Dej, s-a vândut din reorganizare judiciarã unui investitor austriac. Salariile au crescut dupã 6 luni de la 1,6 milioane la 4,6 milioane, iar investiþiile vor începe sã se facã din luna decembrie. Este un exemplu semnificativ pentru cazurile fericite. Sunt însã multe privatizãri care eºueazã, ele n-au o pondere semnificativã în miile pe care le-am fãcut, dacã le luãm procentual sunt nesemnificative sau nu foarte importante, nu fac regula, dar sunt întreprinderi care eºueazã.

Cine sunt întreprinzãtorii în favoarea cãrora facem noi privatizarea? Sunt românii, întreprinzãtorii români. Numele câtor dintre ei vã spune ceva? Ei, care ºi-au redus activitatea la nivel de I.M.M.-uri, dacã luãm statisticile, ºi-au mutat activitatea în marile întreprinderi moºtenite de la regimul comunist, restructurate de noi înainte de privatizare sau de dânºii dupã. Procesul este inevitabil, proprietatea economicã trebuie sã tindã spre dimensiunile stabile care sã-i asigure adaptarea la circumstanþele fluctuante ale economiei de piaþã.

Nu ºtiu sã rãspund acum, pe loc, ºi am sã rãspund în scris la douã întrebãri domnului senator Gavaliugov, cu privire la SINTEX Bucureºti. Pentru ce se privatizeazã? Pentru cã e la Fondul Proprietãþii de Stat ºi suntem obligaþi, când apar scrisori de intenþie. Nu ºtiu de ce s-a vândut un teren de cãtre o societate privatizatã unei firme sud-africane. Am sã vã rãspund în scris, domnule senator.

În ceea ce priveºte investitorul strãin cel mai important din România din anul 2000, fãrã sã am aici la îndemânã o statisticã, cred cã este vorba de ”Noble VenturesÒ din Statele Unite pentru Combinatul Siderurgic din Reºiþa, privatizare importantã ºi aceasta nu atât prin preþul obþinut, cât prin volumul de datorii asumat pentru a fi achitat ºi prin investiþiile care se vor face acolo.