Stenogramă plen

Da, domnilor colegi, constat cã suntem pe limitãÉ 71É Vã spun, la primul punct, ºtiu, solicitarea care a fost data trecutã ºi, în cazul în care nu eram, mã prevalam de acelaºi lucruÉ tot dumneavoastrã aþi cerutÉ în aceastã chestiuneÉ

V-aº ruga sã ne pãstrãm mãcar aceastã limitã, ca pe urmã sã nu mã puneþi în situaþiaÉ sau chiar dumneavoastrã sã mã sesizaþi cã am pierdut cvorumulÉ

Bãnuiesc, domnilor colegi, cã aþi consultat ordinea de zi.

Dacã aveþi observaþii cu privire la ordinea de ziÉ Vã rog.

Domnule preºedinte, stimaþi colegiÉ

Iertaþi-mã, domnul senator, avem ºi cinci absenþi motivaþi pe motive de Guvern ºi delegaþiiÉ Vã rog, domnule senator.

La locul 18 pe ordinea de zi se aflã proiectul Legii pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 9/2000 privind nivelul dobânzii legale pentru obligaþii bãneºti.

Aceastã ordonanþã produce efecte ºi ea conþine niºte deficienþe foarte grave; nu multe, dar foarte grave. ªi, pentru cã este dãunãtor sã continue sã producã efecte încã o bunã bucatã de timp de aici înainte, eu vã cer, textul este foarte scurt, are 11 articole, eu vã cer sã fiþi de acord sã avansãm aceastãÉ

ÉSã o trecem de pe poziþia 18É pe ce poziþie, domnul senator?

Époziþia 2É imediat dupã Raportul F.P.S.É Deci, este scurt, are numai 11 articole, ºi deficienþele sunt în numãr de 4É dar foarte graveÉ

Am înþelesÉ

Éprintre care abrogarea unui articol din Codul civilÉ ceea ce este absolut nepermisÉ

Am înþeles, domnule senatorÉ Alte observaþii la ordinea de zi? Nu sunt.

În acest caz, domnilor colegi, vã rog, votul dumneavoastrã cu privire la ordinea de zi, cu amendamentul de a trece punctul 18 la punctul 2.

Vã rog, votul dumneavoastrã, domnilor colegi. Cu 99 de voturi pentru, douã voturi împotrivã ºi douã abþineri, s-a adoptat aceastã ordine de zi.

Programul de lucru în plen este de la ora 9,00 la ora 18,00, sper ca ºi dupã-amiazã sã avem cvorumul necesar.

Domnilor colegi, trecem la punctul 1 de pe ordinea de zi, Raportul Comisiei de anchetã a Senatului asupra activitãþii Fondului Proprietãþii de Stat.

Vreau sã vã aduc la cunoºtinþã care este procedura de dezbatere propusã de cãtre Biroul permanent, pe care o vom supune la vot, dacã sunteþi de acord cu ea.

Pentru prezentarea raportului, Comisia de anchetã are 30 minute.

Pentru Grupul parlamentar P.D.S.R. se alocã 25 de minute. Pentru Grupurile parlamentare ale P.N.L., P.N.Þ.C.D. ºi P.D. se alocã 15 minute.

Pentru Grupul parlamentar U.D.M.R. se alocã 8 minute.

Pentru Grupurile parlamentare P.R.M. ºi P.U.N.R. se alocã câte 5 minute.

Pentru domnii senatori fãrã apartenenþã la grupurile parlamentare se alocã un total de 10 minute.

Pentru reprezentanþii Fondului Proprietãþii de Stat se alocã 20 minute dupã prezentarea raportului ºi 10 minute la sfârºitul dezbaterilor.

Sunteþi de acord? Vã rog, votul dumneavoastrã asupra acestei proceduri de dezbatereÉ Vã rog?É În total 82 de minuteÉ

ªi comisia trebuie sã aibã alocat un timpÉ

Nu e nevoie, domnule senator. Are Grupul parlamentar P.D.S.R. ºi mai poate da reprezentantului, care este ºi ºeful comisiei, timpul necesar, dacã mai doreºte sã spunã ceva.

## Domnule preºedinte,

Stimaþi colegi,

Pentru discuþia de astãzi eu am sintetizat materialul ºi pot sã prezint o notã sinteticã în mai puþin de 30 de minute. În consecinþã, vã propun ca în acelaºi interval de timp Ñ de 89 de minute, cât spuneþi Ñ sã gestionãm altfel acele minute repartizate fiecãrui grup, astfel încât din cele 30 de minute rezervate prezentãrii raportului sã mai distribuim grupurilor, cu încadrarea, repet, cu încadrarea în totalul de 89 de minute.

Bun. Vom vedea pe parcursul discuþiei.

Domnilor colegi, vã rog, votul dumneavoastrã pe aceastã procedurã de dezbateri Ñ prin care aprobaþi ºi timpul Ñ, cu amendamentul cã dacã mai rãmâne ceva ºi cineva mai are ceva de spus sã alocãm timpul necesar.

Vã rog, votul dumneavoastrã. Vã rog sã exercitaþi votul, domnilor colegi.

Cu 100 de voturi pentru, un vot împotrivã, nici o abþinere, s-a adoptat aceastã procedurã.

Domnul senator Bãdulescu, dumneavoastrã prezentaþi Ñ am înþeles adineauri Ñ sinteza raportului acestei comisii a Senatului. Vã rog, iertaþi-mã! În final, vom discuta ºi proiectul de hotãrâre. Cred cã a fost distribuit. Îl aveþi, da?

Da.

Eventual pe parcursul ºedinþei, pentru a mai câºtiga puþin timp, dacã aveþi modificãri, vã rog sã mi le transmiteþi în scris.

Vã rog, domnule senator, aveþi cuvântul!

Vã mulþumesc.

Domnule preºedinte,

Stimaþi colegi,

Vã rog sã-mi permiteþi sã vã citesc sinteza Raportului Comisiei de anchetã asupra activitãþii Fondului Proprietãþii de Stat.

Fondul Proprietãþii de Stat, Agenþia Naþionalã pentru Privatizare, Fondurile Proprietãþii Private, Agenþia Românã de Dezvoltare, Consiliul pentru Coordonare, Strategie ºi Reforme Economice, ministerele economice cu atribuþii în acest domeniu au fost create special pentru conducerea ºi organizarea procesului de privatizare, având în vedere rolul deosebit al privatizãrii în relansarea economicã, creºterea cointeresãrii ºi disciplinei, gestionarea cu mai mare eficienþã a resurselor. Între aceste instituþii rolul hotãrâtor l-a avut ºi îl are Fondul Proprietãþii de Stat, înfiinþat în conformitate cu prevederile art. 23 din Legea nr. 58/14 august 1991 privind privatizarea societãþilor comerciale.

În ceea ce priveºte cadrul legal de desfãºurare a activitãþii de privatizare, se apreciazã cã acesta a fost instabil, suferind modificãri din ce în ce mai permisive, culminând cu ieºirea Fondului Proprietãþii de Stat de sub controlul Parlamentului ºi eliminarea rãspunderii membrilor Consiliului de administraþie ºi angajaþilor Fondului Proprietãþii de Stat faþã de activitatea de privatizare.

Este important de precizat faptul cã inexistenþa unei strategii sectoriale a privatizãrii aprobate de Guvern a condus la desfãºurarea haoticã a procesului de privatizare, Fondul Proprietãþii de Stat neavând obligaþii constituþionale sã acþioneze pentru: crearea cadrului favorabil pentru valorificarea tuturor factorilor de producþie; protejarea intereselor naþionale în activitatea economicã, financiarã ºi valutarã; stimularea cercetãrii ºtiinþifice; exploatarea resurselor naturale în concordanþã cu interesele naþionale; refacerea ºi ocrotirea mediului înconjurãtor; crearea condiþiilor necesare pentru creºterea calitãþii vieþii.

Ca urmare a nemulþumirii manifestate de populaþie ºi de unii investitori români ºi strãini asupra modului cum se face privatizarea, Comisia de anchetã asupra activitãþii Fondului Proprietãþii de Stat ºi-a îndreptat analiza asupra aspectelor legate de managementul acestei instituþii atât la nivel microeconomic, cât ºi macroeconomic, precum ºi asupra derulãrii propriu-zise a procesului de privatizare, inclusiv faza postprivatizare.

Aþi consumat 15 minute, domnule senator. Deci au mai rãmas de aici disponibile încã 15 minute, din care va trebui sã alocãm ºi pentru discuþia proiectului de hotãrâre. Fondul Proprietãþii de Stat, dupã prezentarea acestei sinteze a raportului, aveþi un timp de 20 de minute alocat ºi 10 minute la sfârºitul dezbaterilor. Deci aveþi un total de 30 de minute. Îl puteþi guverna dupã cum aveþi opþiunea, mai puþin la început, mai mult la sfârºit sau invers.

## **Domnul Radu Sârbu Ñ** _preºedintele Fondului Proprietãþii de Stat_ **:**

Mulþumesc, domnule preºedinte.

## **Domnul Ulm Nicolae Spineanu:**

Domnule preºedinte Sârbu, am o rugãminte la dumneavoastrã. De acolo trebuie sã vorbiþi.

Pardon, mã iertaþi!

Vã rog, domnule preºedinte, aveþi cuvântul!

## Domnule preºedinte, Domnilor senatori,

Mã bucur cã am ocazia sã prezint în plenul Senatului poziþia Fondului Proprietãþii de Stat faþã de raportul Comisiei senatoriale de anchetã.

Încã de la constituirea sa, Fondul Proprietãþii de Stat a fost preocupat în cea mai mare mãsurã de desfãºurarea activitãþii sale, ºi nu de promovarea propriei imagini. Fondul Proprietãþii de Stat nu a cãutat sã-ºi facã reclamã. De obicei, despre noi au vorbit alþii ºi nu au fãcut-o cu obiectivitate decât în excepþie. Tocmai de aceea voi începe astãzi cu realizãrile pozitive ale Fondului Proprietãþii de Stat.

Ñ Numãrul societãþilor privatizate în perioada 1992Ð2000 Ñ 7.200, din totalul de 8.472.

Ñ Numãrul de societãþi în portofoliul actual Ñ 1.600.

Din acestea doar la 712 societãþi comerciale participarea Fondului Proprietãþii de Stat depãºeºte 50% din capitalul social.

Ñ Capitalul social în portofoliu Ñ 31.000 de miliarde.

85% din portofoliul deþinut în prezent sunt societãþile cele mai mari, strategice, a cãror vânzare se abordeazã sistematic pe baza programului PSAL 1 ºi, probabil, PSAL 2. Primele 20 de societãþi comerciale dupã mãrime din portofoliul Fondului Proprietãþii de Stat fac 56% din capitalul social neprivatizat încã al Fondului Proprietãþii de Stat.

S-a privatizat, dupã capitalul social:

Ñ în perioada 1992Ð1996 Ñ 3.570 de miliarde;

Ñ în perioada 1997Ð2000 Ñ 18.053 de miliarde. Numãr de societãþi privatizate: în 1992Ð1996 Ñ 2.725; în 1997Ð2000 Ñ 5.364 (ºi nu s-a încheiat anul). Contracte cu investitorii strãini: 1992Ð1996 Ñ 11; 1997Ð2000 Ñ 258 de contracte cu investitori strãini. Contracte semnate cu asociaþiile salariaþilor Ñ PAS:

1992Ð1996 Ñ 1.889; 1997Ð2000 Ñ 1.001.

Total încasãri din privatizare: 1992Ð1996 Ñ 1.902 miliarde lei;

1997Ð2000 Ñ 21.054 miliarde lei.

Numãrul convenþiilor de restructurare subvenþionate: 1992Ð1996 Ñ 2.377 de convenþii, alocând 2.012 miliarde lei, mai mult decât cei 1.902 obþinuþi din privatizare; 1997Ð2000 Ñ 157 de convenþii, cu alocare a doar 500 miliarde lei.

În perioada 1992Ð1996 s-au luat mãsuri de restructurare la 200 de societãþi comerciale, în perioada 1997Ð2000, la 1.430 de societãþi comerciale.

Domnule senator, o sã audã ºi dânsul punctele de vedere ale dumneavoastrã.

Domnilor colegi, vã rog sã pãstrãm ordinea, domnuleÉ

Fiecare îºi va exprima punctul de vedere aºa cum doreºte.

Nu este vorba de punctul de vedere, este vorba de obrãznicia pe care nu a avut-o nimeni de pe acea bancã. Nimeni nu a avut-o, nici Preºedintele României nu poate vorbi cum a vorbit acestÉ

Domnule senator, este un punct de vedere, sigur cã putem sã intervenim, Grupul parlamentar P.D.S.R.

Mai aveþi 10 minute la închidere, Fondul Proprietãþii de Stat.

Grupul parlamentar P.D.S.R., vã rog, propuneri de înscriere la cuvânt.

Înainte de aceasta, dacã binevoiþi sã-mi acordaþi cuvântul pentru o problemã de procedurã.

Este vorba de o problemã de procedurã, dar mai ales o problemã de procedeu.

Prin raportul care s-a prezentat de cãtre domnul senator Bãdulescu, Fondul Proprietãþii de Stat a fost acuzat la niºte acuzaþii ºi Fondul Proprietãþii de Stat, fiind o instituþie care este controlatã de Parlament, este normal ca Fondul Proprietãþii de Stat sã aibã dreptul sã rãspundã, sã se apere de niºte acuzaþii.

ªi de aceea eu socotesc cã intervenþiile colegilor care au protestat ºi au bruiat susþinerile fãcute de preºedintele Fondului Proprietãþii de Stat sunt total rãu venite, pentru cã orice acuzat are dreptul sã se apere ºi dumneavoastrã aveþi dreptul sã-l contraatacaþi, dar pentru a contraataca trebuie mai întâi sã auziþi apãrãrile care se fac, pe care le puteþi combate în luãrile dumneavoastrã de cuvânt.

De aceea, eu protestez împotriva modului necuviincios al unor senatori care au înþeles sã perturbe ºedinþa ºi sã bruieze dreptul la apãrare al preºedintelui Fondului Proprietãþii de Stat.

Domnilor colegi, aveþi dreptul la cuvânt, vã rog foarte mult.

Vã rog foarte mult, aveþi dreptul, voi da în ordine, aþi aprobat ºi timpii ºi ordinea luãrilor la cuvânt, sigur cã da.

Vã rog frumos, putem sã discutãmÉ cum din partea comisiei? La urmã, domnule! Da, am citit, nu aþi fost atent, sigur cã veþi mai avea un punct de vedere, dar v-aº ruga sã rãmânem în limita civilizatã a lucrurilor, sã putem asculta toate punctele de vedere.

Domnule preºedinte, dacã îmi permiteþi, daþi-ne acum cuvântul din partea comisiei.

Nu, domnul coleg, dumneavoastrã va trebui sã rãspundeþi la totalitatea problemelor care se vor ridica; unele vor fi de un fel, altele de un alt fel.

Comisia ar trebui sã intervinã oricând.

Nu aº vrea ca discuþia sã se poarte într-o notã pe care noi nu am promovat-o.

Eu nu aº vrea sã rãspundeþi dumneavoastrã domnului preºedinte Sârbu.

Dar nu-i rãspund domnului preºedinte Sârbu!

Probabil va trebui sã rãspundeþi ºi altor domni colegi, da?

Dacã îmi permiteþiÉ

Nu este vorba, nu trebuie sã vã permit eu, eu v-am spus aºa cum este ºi cum aveþi timpul alocat, domnul senator.

ªi am mers ºi am aprobat o procedurã, n-am inventat-o eu, nu am impus-o eu, a fost o propunere, am acceptat-o, vã rog sã mergem dupã ea.

Vã rog frumos, cu toatã condescendenþa.

Vã dau cuvântul, nici o problemã, nu este vorba de aceasta.

Grupul parlamentar P.D.S.R. are 25 de minute alocate. Vã rog, înscrierea la cuvânt.

Domnul senator ªtefan Viorel, aveþi cuvântul! Domnul senator, Gaita, da? Sãndulescu este la independenþi.

Domnule preºedinte, Onorat Senat,

Onoratã asistenþã,

Voi începe de acolo de unde a terminat domnul preºedinte Sârbu, de la afirmaþia cã privatizarea este o opþiune politicã.

ªi tocmai de aceea nu înþeleg afirmaþia fãcutã ceva mai devreme de aceeaºi persoanã, care protesta cã nu a primit un raport al unor ultraspecialiºti în domeniu, ci a primit un raport în care regãseºte fraze cu caracter politic. Este normal. Deci noi suntem Senatul României, compus din oameni politici cu diverse opþiuni, opþiuni în diferite domenii, printre care ºi domeniul privatizãrii. Nu cred cã domnul preºedinte Sârbu se aºtepta astãzi aici sã fie în faþa unei comisii de specialiºti în privatizare. Se aflã în faþa Senatului României, compus din oameni politici.

Deci este normal sã aibã loc o dezbatere ºi ar fi fost bine din partea dumnealui dacã înþelegea ºi tonul în care a fost raportul, decenþa cu care s-au prezentat în raport lucruri deosebit de grave, bineînþeles, asupra cãrora nu putem noi sã ne pronunþãm ca niºte specialiºti, dar faptul cã aceastã comisie a fost sesizatã cu astfel de lucruri este un fapt deosebit de îngrijorãtor, pe care ºi dumnealui ar fi trebuit sã-l abordeze cu toatã responsabilitatea, ºi nu transformându-se din acuzat în acuzator, dupã un model pe care l-am cunoscut cândva.

De fapt, nu am înþeles foarte bine pe cine este supãrat domnul preºedinte Sârbu. Este supãrat pe Parlament? Pãi, îºi permite, pentru cã a fost tot o opþiune politicã atunci când Fondul Proprietãþii de Stat a fost scos din subordinea Parlamentului ºi i s-a permis ca 4 ani de zile sã nu raporteze niciodatã direct Parlamentului ºi sã nu suporte rigorile nici unui control parlamentar!

E supãrat pe Guvernul României, care ºi-a permis sã trimitã Corpul de Control sã verifice activitatea Fondului Proprietãþii de Stat?

E supãrat pe Curtea de Conturi, ale cãrei atribuþii au fost limitate, deºi în Constituþia României scrie altceva?

E supãrat pe organele Ministerului de Interne?

Bag de seamã cã este supãrat pe toatã lumea ºi mã gândesc la proverbul acela, când mai multe persoane îþi spun cã eºti beat, ar fi bine sã iei în serios!

Domnule senator, aþi consumat din cele 25 de minute 20. Avem un coleg care s-a înscris la cuvânt. Datoria mea este sã vã atrag atenþia.

## Vã mulþumesc.

Înfiinþarea unei comisii care sã analizeze activitatea F.P.S. a întârziat nepermis de mult. Este responsabilitatea noastrã, a Senatului. Nu se poate ca 4 ani de zile sã nu se fi procedat la un astfel de control. Acum, în ceasul al 12-lea Ñ ºtiu eu? Ñ, doar situaþiaÉ, de fapt, s-a ajuns în situaþia când divergenþele din sânul coaliþiei au devenit mai puternice decât angajamentele de protecþie reciprocã luate iniþial, ceea ce ne-a permis ca astãzi sã asistãm la aceastã dezbatere. Ce s-ar mai putea face acum, însã?

Dupã pãrerea mea, cea mai urgentã acþiune pe care Parlamentul ar trebui sã o întreprindã este legatã, aºa cum se menþioneazã ºi în raportul comisiei, de inventarierea urgentã ºi punerea sub sigiliu a întregii arhive a F.P.S. Sunt convins cã vom constitui o arhivã mult mai interesantã decât cea a dosarelor fostei Securitãþi. Nu de altceva, dar îmi este fricã, este toamnã, este rece. S-ar putea, adunând frunzele din curtea F.P.S. ºi dându-le foc sau Ñ ºtiu eu? Ñ ca urmare a unui blestemat de scurtcircuit, sã ia foc aceastã arhivã ºi vinovat de incendiu sã fie portarul sau altcineva!

Vã mulþumesc pentru atenþie.

## 21 de minute.

Domnul senator Doru Gaita. 4 minute aveþi la dispoziþie din timpul alocat.

În ordinea înscrierilor la cuvânt, domnule preºedinte.

Dacã doriþi acum, eu pot sã nominalizez pe altcineva.

Eu renunþ, domnule preºedinte.

Este în ordine.

Domnul senator Gheorghe Dumitraºcu, la independenþi.

Sunt aici.

Vã rog, luaþi cuvântul!

Respectaþi ordinea grupurilor parlamentare, domnule preºedinte.

Am luat ordinea înscrierilor, domnule senator. Eu am cerut înscrieri. Cum mi s-au spus, aºa am înscris.

Luaþi grupurile parlamentare în ordine!

Nu este ordinea, sunt timpii alocaþi, domnule senator. Haideþi sã ne uitãm în regulament. ªi pe urmã am spus clar, înscrieri, în timpii respectivi. Poþi sã dai, dacã doriþi, fiecãrui partid ºi vorbeºte o datã, poþi sã dai, oricum, cuvântul. Vã rog, uitaþi-vã! Am regulamentul la mine, sã îl citim împreunã. La sfârºitul legislaturii mãcar atât sã ºtim!

Vã rog, domnule senator, aveþi cuvântul! 10 minute au toþi domnii senatori independenþi. Vã rog sã aveþi grijã ºi de dânºii.

## Am înþeles.

Domnule preºedinte, sunt prea rob temperamentului meu ca sã vorbesc neapãrat ºtiinþific. Eu mã voi folosi de presa despre care cineva de aici, care a vorbit foarte obraznic, chiar dacã este deputat, aºa, a spus cã este ori a opoziþiei, ori de scandal. Eu am evitat de la început ”DimineaþaÒ, ”TimpulÒ, ”România MareÒ, ”PoliticaÒ, ca fiind ale opoziþiei sau de scandal, ”Atac la persoanãÒ, de asemenea.

Eu sunt cu ”AdevãrulÒ. ”ÇMecanica FinãÈ Ñ Bucureºti a intrat pe mâna corturarilor din Urziceni, vândutã la preþ de sold ºi scutitã de o datorie financiarã deÉÒ

Dacã piaþa internã nu va fi protejatã, în doi, trei ani vom consuma numai zahãr din import. ”ªeful F.P.S., Radu SârbuÒÉ Ñ ”AdevãrulÒ, atenþiune! Ñ ”Éîºi vede îndeplinitã încã o dorinþã: cabana Cioplea veche din Predeal cadorisitã unui s.r.l. Ñ chioºc.Ò

Întrebarea este: ”AdevãrulÒ este de scandal sau este al opoziþiei?

Dincoace vin cu ”Curierul naþionalÒ: ”F.P.S. oferã pe tavã industria sticlei unei persoane, ºi aceea falitã.Ò

14 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 144/27.X.2000

Întreb dacã ”Evenimentul zileiÒ este de scandal sau este al opoziþiei.

”Zootehnia româneascã a decedat cu acte în regulã. Importãm slãninã ºi exportãm mostre de carne.Ò

Un numãr din ”Adevãrul economicÒ, în totalitatea lui, ”Dosarul privatizãrilor frauduloaseÒ: ”ZimbrulÒ Ñ Suceava, ”AutomaticaÒ, ”MobestÒ Ñ S.A., U.M.T. Ñ Timiºoara; ”Dosarul Comisiei de anchetare a privatizãrii I.A.S. ÇCervinaÈ Ñ S.A. Ñ Segarcea, ÇAgroindustrialaÈ Cluj etc.Ò Nu are rost, pentru cã este ca un pomelnic, este un pomelnic al economiei româneºti, pe care îl fac eu, dupã ce ucigaºii economiei româneºti ºed aºa ºi ne sfideazã.

Pentru mai puþin de 3 milioane de dolari, sumã ce frizeazã ridicolul, ”ªantierul Naval ÇSevernavÈ, pus în braþele demolatorului de agromecuri din OlteniaÒ, pe care îl cheamã Erdely, societatea ”Erdely Forest S.R.L.Ò din Covasna.

Escrocherie cu acþiuni. ”C.N.V.M. scoate la ivealã: Privatizarea a devenit talcioc pe faþã. Pentru ÇCuarþÈ SA., F.P.S. s-a mulþumit cu echivalentul a douã autoturisme ÇCieloÈÒ.

6 minute, domnule senator. Pentru independenþi mai sunt disponibile 4 minute.

Domnul senator Alexandru Popovici, Grupul parlamentar al P.N.L.

Deci P.N.L., P.N.Þ.C.D. ºi P.D. câte 15 minute.

## Domnule preºedinte,

Doamnelor ºi domnilor colegi,

Eu nu voi discuta despre modul în care s-a fãcut una sau alta dintre privatizãri. Ar fi foarte mult de discutat. ªi ar fi mult de discutat, dacã am discuta numai principiul: când este principalul câºtig al privatizãrii? La prima mutare, atunci când ea se face, sau la a doua mutare, prin efectele pe care le are dupã ce s-a fãcut? Din acest punct de vedere, eu zic cã are dreptate domnul Radu Sârbu. Modul în care sunt puse în discuþie anumite evaluãri nu are în vedere acest principiu.

Pe de altã parte, însã, noi, la Comisia de privatizare, am primit maldãre ºi maldãre de plângeri privind inegalitatea de tratament din partea F.P.S. asupra ofertanþilor, atitudine discriminatorie faþã de unii, favorizantã faþã de alþii, inertã faþã de alþii. Este vorba de structurile F.P.S., în ansamblul lor. Evident cã toate acestea provin ºi din faptul cã este o instituþie nãscutã cu vocaþie contradictorie. Ea trebuie sã munceascã pentru propria ei desfiinþare. ªi oamenii din structuri evident cã fie se opun acestei vocaþii, fie încearcã, în perioada în care se aflã în aceastã funcþie, sã îºi facã acumulãrile pentru timpul când ei nu vor mai fi. Este o realitate.

Vina aici este împãrþitã ºi întrecutã. Deci este vorba de vechea guvernare, care a nãscut acest copil care nu aude, nu vede, dar are foarte multe mânuþe, ºi pentru prezenta funcþionare a F.P.S. Nu voi politiza ºi nu voi polemiza despre culoarea politicã a acestor mânuþe, dar ele trebuie sã disparã.

ªi atunci, eu doresc sã pun douã întrebãri foarte precise ºi, în final, sã mi se rãspundã. Înþeleg cã este iminentã desfiinþarea structurilor teritoriale ale F.P.S. ºi trecerea, deci, ca primã fazã, în atribuþiile F.P.S. central. Care este termenul-limitã când aceastã primã mutare va avea loc, aºadar, desfiinþarea structurilor judeþene?

A doua întrebare: care sunt modalitãþile ºi termenele previzibile pentru ca F.P.S. central sã îºi transfere atribuþiile cãtre ministere, cãtre celelalte instituþii ale statului care vor prelua atribuþiile ce le revin, în continuare, în procesul de privatizare?

Vã mulþumesc.

Domnule preºedinte, rãspund acum sau la sfârºit?

Nu, nu, la sfârºit. Notaþi ºi rãspundeþi la sfârºit, menþionând ºi numele aceluia care v-a pus întrebarea. Aþi vorbit 5 minute, domnule senator Popovici.

Grupul parlamentar al Partidului Democrat, domnul senator Ionel Aichimoaie.

Domnule preºedinte, Domnilor colegi,

Despre activitatea F.P.S., de modul cum se realizeazã privatizãrile în þara româneascã am vorbit în nenumãrate rânduri de la aceastã tribunã.

Am ocazia acum sã îl felicit pe domnul Sârbu, pentru cã, într-adevãr, are aptitudini de om politic. Numai aºa se poate explica dezinvoltura cu care o parte din acuzele care s-au adus aici, în raport, pe bunã dreptate, ºtie ºi a reuºit, dupã pãrerea mea, sã ocoleascã rãspunsurile la adevãratele întrebãri care au fost puse în acest raport.

Deci aveþi ºanse sã deveniþi om politic: una sã spuneþi ºi alta sã faceþi, domnule Sârbu, ºi vã felicit pentru aceasta. Sigur cã da, nu pot sã nu amintesc aici cã nu numai domnul Sârbu ºi instituþia pe care dânsul o conduce se fac vinovaþi de ceea ce se întâmplã în þara româneascã acum, ci existã într-adevãr o conjuraþie, i-aº spune, care contribuie la dãrâmarea sau a contribuit la dãrâmarea acestei economii.

Poate nu ºtiþi, dar toþi directorii de sucursale F.P.S. din þara româneascã, printre care ºi unul de la Bacãu, care este al Partidului DemocratÉ deci nu numai þãrãniºti, dar ºi de-ai noºtri, trebuie sã recunoaºtem, pentru cã ar însemna sã nu fim corecþi cu noi sã nu amintim cã avem ºi noi partea noastrã de vinã, prin oamenii noºtri pe care i-am pus acolo, prin lipsã de profesionalism ºi onestitate, ºi ceea ce s-a amintit în raport este adevãrat, cã aceastã instituþie a fost politizatã. Aºadar, acei directori de filiale F.P.S. sunt copia fidelã a celor de la Bucureºti. Nu sunt cu nimic mai buni ºi nu fac nimic altceva decât ceea ce au fãcut ºi cei de la Bucureºti.

Eu am sã amintesc aiciÉ Este adevãrat cã vina o are ºi Parlamentul, pentru cã a amânat foarte mult discutarea unui proiect de lege pe care l-a realizat Comisia de

privatizare ºi care, într-adevãr, stabilea cadrul legislativ prin care, cu adevãrat, sã se facã privatizare.

ªi, domnule Sârbu, aþi spus ºi aþi încheiat cã dumneavoastrã credeþi în privatizare. Sigur cã da, ºi noi credem, dar ceea ce se face azi nu este privatizare, este jaf, domnule Sârbu! S-a compromis ideea de privatizare. Asta aþi reuºit sã faceþi dumneavoastrã ºi cu toþi subalternii pe care îi aveþi!

Domnule senator, aþi consumat din timpul grupului parlamentar 12 minute.

Nu-i nimic.

Este în ordine. De acord. Eu sunt obligat sã vã comunic timpii.

Domnul senator Valentin-Zolt‡n Pusk‡s, din partea Grupului parlamentar al U.D.M.R.

Din partea grupului parlamentar sau personal, pe timpul grupului parlamentar?

Din partea grupului parlamentar. Noi suntem organizaþi.

Domnule preºedinte,

Distins Senat,

Grupul parlamentar al U.D.M.R. încã a rãmas compact ºi deci vorbim în numele grupului parlamentar, nu vorbim fiecare separat. Vã rog sã reþineþi cã, atunci când ne prezentãm la aceastã tribunã, vorbim în numele Grupului parlamentar al U.D.M.R., care încã existã ºi va exista ºi în legislatura viitoare.

Nimeni nu poate vorbi în numele lui.

## **Domnul Pusk‡s Valentin-Zolt‡n:**

Aºa este.

Stimaþi colegi, astãzi analizãm un raport asupra activitãþii F.P.S. ºi s-a mai spus aici de cãtre distinsul reprezentant al Grupului parlamentar al P.D.S.R. cã acest raport vine cam târziu. Da, este ºi opinia noastrã cã raportul vine cam târziu. Trebuia fãcut un raport acum 6 ani, acum 4 ani, acum doi ani, ca acele neajunsuri care se constatã astãzi sã fie prevenite încã de la începuturile înfiinþãrii F.P.S. Pentru cã raportul, deºi se referã la o perioadã determinatã, analizeazã ºi oglindeºte activitatea F.P.S. de la înfiinþarea acestei instituþii. Aceste neajunsuri s-au regãsit ºi acum 8 ani, ºi acum doi ani, ºi acum 6 ani, ºi acum 4 ani.

De aceea, Grupul parlamentar al U.D.M.R. considerã cã acest raport trebuie privit ca o analizã a întregii activitãþi desfãºurate de F.P.S. de la înfiinþarea sa ºi toate deficienþele care se constatã ºi care existã se referã la toatã activitatea care s-a desfãºurat în cadrul acestei instituþii. Ce se întâmplã? Dacã analizãm cifric putem constata, aºa cum a prezentat domnul preºedinte Sârbu, o accelerare a privatizãrii în ultima perioadã. Bineînþeles, cu toþii suntem de acord cã privatizarea este necesarã ºi trebuie sã facem eforturi pentru realizarea unei privatizãri adevãrate.

De ce aceastã privatizare adevãratã nu s-a realizat în aceºti 8 ani, sã zicem, în perioada analizatã de cãtre noi? Pentru cã existã o serie de neajunsuri pe toate planurile care împiedicã aceastã privatizare, sã zic eu, adevãratã.

În primul rând, cadrul legislativ existent, de la început ºi pânã astãzi, a fost un cadru legislativ instabil, interpretabil, necorespunzãtor. Toatã lumea a interpretat dupã bunul-plac ºi schimbãrile intervenite pe parcurs au fost foarte dese, în aºa fel încât cel care Ñ sã spun aºa Ñ dorea o investiþie din afarã nici nu ºtia care este legea aplicabilã la data respectivã în privatizare. Este o vinã a tuturora, ºi a Parlamentului, ºi a Guvernului, ºi a instituþiilor responsabile în acest domeniu, cã acest cadru legislativ a prezentat o asemenea instabilitate permanentã.

Chiar dacã am avut legi bine formulate, haideþi sã zic aºa, prielnice pentru privatizare, acestea, bineînþeles, au fost interpretate greºit, în mod voit sau mai puþin voit, spre folosul unora sau al altora, de cãtre organele care au aplicat legea, de cãtre F.P.S., de cãtre instanþele judecãtoreºti, care au tergiversat ºi procesele care au existat ºi existã în cadrul procesului de privatizare. Ca sã nu mai vorbesc de privatizarea Societãþii Naþionale a Tutunului unde, de la lunã la lunã, de la sãptãmânã la sãptãmânã, sunt amânate procesele în cadrul instanþelor judecãtoreºti ºi nimeni nu ºtie dacã este privatizatã sau nu este privatizatã unitatea respectivã!

12 minute, domnul senator.

Domnul senator Gaita Doru. Patru minute aveþi la dispoziþie domnule senator.

Îi mai daþi din economia de la sintezã.

De la dumneavoastrã?!

De la sintezã!

Aþi mai vrut sã spuneþi ceva, mai aveþi acolo 15 minute.

Mulþumesc, domnule preºedinte.

Fondul Proprietãþii de Stat ºtim cã a fost creat special pentru conducerea ºi organizarea procesului de privatizare, având în vedere rolul deosebit al privatizãrii în þarã, relansarea economicã ºi mai ales pentru gestionarea cu mare eficienþã a resurselor.

O analizã foarte serioasã a sectorului privatizare trebuie fãcutã, ºi o sã explic de ce spun acest lucru. F.P.S.-ul este dator sã se documenteze, sã cunoascã aspecte care prin efectul lor au condus la hotãrâri de anulare a unor privatizãri.

Consider cã în mod superficial s-a procedat în unele cazuri Ñ care ridicã ºi astãzi semne de întrebare privind profesionalismul ºi corectitudinea angajaþilor F.P.S. Ñ ºi consider cã este pãcat de acest lucru. F.P.S. este implicat în aceste tranzacþii la toate nivelurile ºi aceasta aruncã o luminã nefavorabilã asupra moralitãþii F.P.S.-ului.

Cred cã este necesar sã se rezolve printr-un act decizional clar, coerent.

Am adus din teritoriu câteva aspecte pe parcursul timpului, privatizãri în judeþul Hunedoara, precum MEROPA Ñ S.A., Fabrica de Tricotaje, AVICOLA Ñ S.A. Deva, I.U.G. Hunedoara ºi altele.

Aº arãta câteva aspecte de la I.U.G. Hunedoara ºi pot fi extrapolate nu ca un exemplu în sine.

Am precizat cã însuºi contractul de vânzare-cumpãrare care a fost fãcut în 27 iunie 1997 de Fondul Proprietãþii de Stat, în calitate de vânzãtor, ºi MEDSID CONSTRUCT Ñ S.A. Timiºoara, în calitate de cumpãrãtor, plata fiind stabilitã în rateÉ Sunt ºi precizãri prin care spun concret cã prezentul contract se desfiinþeazã fãrã nici o somaþie dacã cumpãrãtorul nu plãteºte integral suma cuvenitã.

De aceea am spus cã sectorul postprivatizare trebuie sã acþioneze mult mai mult în cadrul F.P.S.-ului.

Cumpãrãtorul Ñ oricum, ca ºi în alte cazuri, dar ne referim la acesta Ñ nu a respectat obligaþia contractualã nici a plãþii ratelor, dar nici a sumei integrale ºi este totuºi proprietarul pachetului de acþiuni în continuare, fãrã nici un fel de acþiune.

Mai mult, Fondul Proprietãþii de Stat a efectuat un control prin Direcþia de control a societãþii comerciale, domnul Lucian Matei, expert în cadrul direcþiei (nota privind verificãrile, cu numãrul 1.564 din 18 noiembrie), a constatat neplata obligaþiei contractuale ºi a ratelor scadente.

Aþi consumat cele patru minute ºi aþi mai consumat încã ºase minute din timpul pe care vi l-a alocat colegul dumneavoastrã, deci din cele cincisprezece minute au mai rãmas nouã disponibile, pe final, comisiei.

Domnul senator Cataramã, vã rog. Cu rãbdare ºi tutun terminãm!

Dar vã rog sã fiþi scurt, domnule senator, pentru cã, practic, aþi putea sã consumaþiÉ mai este un coleg de-al dumneavoastrã care a dorit sã ia cuvântul, sã-i mai lãsaþi ºi dânsului ceva.

## **Domnul Viorel Cataramã:**

Domnule preºedinte de ºedinþã, Stimaþi colegi,

E pãcat cã acest raport se dezbate în perioada de campanie electoralã, pentru cã prin anumite luãri de cuvânt se poate sesiza ºi o oarece disputã electoralã.

Pe fondul chestiunii aº vrea sã ne întoarcem în 1996, când numirea directorilor, a membrilor consiliilor de administraþie, a celor care reprezentau statul în A.G.A. ºi a celor care reprezentau statul în diverse structuri ale puterii locale au fost numiþi pe criterii politice.

Mulþi dintre cei de aici din salã au fãcut intervenþii pentru nominalizarea unor persoane în astfel de funcþii, nominalizare care nu a luat niciodatã în considerare capacitatea profesionalã a individului de a putea conduce sau de a putea reprezenta statul într-un organism de conducere.

Rezultatele se vãd ºi, dacã se vorbeºte de jaf în procesul de privatizare, la fel se poate vorbi de jaf ºi înainte de procesul de privatizare. Poate un jaf mai mare, care a adus multe întreprinderi în situaþie financiarã deosebit de grea ºi care nu mai sunt atractive pentru privatizare, lãsând la o parte faptul cã sunt în România ºi întreprinderi sau societãþi care nu au produs sau care nu au piaþã ºi care indiferent ce le facem trebuie lichidate ºi închise.

Aceasta este situaþia de fapt, un lucru grav în România, activitatea Fondului Proprietãþii de Stat se prelungeºte nepermis de mult.

Acest proces de privatizare trebuia sã se desfãºoare într-un termen prevãzut de lege, termen care este deja depãºit. Din acest punct de vedere trebuie luat în considerare un element esenþial, ºi anume statul, ca administrator, nu este capabil sã administreze societãþile comerciale ºi nici companiile naþionale.

E foarte greu ºi pentru cei din sectorul particular sã administreze mari companii ºi mari societãþi, darãmite unor reprezentanþi ai F.P.S.-ului care nu au nici o legãturã cu domeniile de activitate ºi nici nu pot avea, atât de mare cât este economia româneascã!

Prin urmare, procesul de privatizare este necesar pentru ca societãþile ºi companiile din România sã poatã sã aibã un management performant ºi, atunci când au produs ºi piaþã, sã poatã genera profit, nu pierderi, cum se genereazã de multe ori pânã în prezent. Procesul de privatizare este un lucru bun. Sigur cã raportul reliefeazã niºte exemple concrete, se spune cã s-a încãlcat legea. Dacã s-a încãlcat legea în procesul de privatizare, instituþiile abilitate ale statului se vor pronunþa, un lucru fãrã putinþã de tãgadã, dar, pe fond, procesul de privatizare este necesar nu neapãrat pentru cã bugetul României are nevoie de bani. Are nevoie de bani, dar nu asta este principalul motiv, ci pentru cã statul proprietar nu poate administra corect.

**:**

Luaþi-le voi pe toate acum!

## **Domnul Viorel Cataramã:**

Vin sã închei ºi sã spun urmãtorul lucru, F.P.S.-ul, dupã pãrerea mea, cu ce a fãcut bun sau rãu, rãmâne de vãzut, trebuie sã îºi înceteze activitatea. Ce mai rãmâne de privatizat trebuie sã treacã în administrarea ministerelor de resort, care sã continue acest proces de privatizare, pentru cã, oricum, un minister economic este mai calificat sã administreze ºi sã gestioneze o întreprindere cu capital de stat decât F.P.S.-ul, care administreazã întreg patrimoniul ºi de fapt nu poate sã aibã specialiºti ºi performanþã în aceastã administrare.

Deci, dacã noi adoptãm o hotãrâre, cred cã aceastã hotãrâre trebuie sã se refere la faptul cã pânã la sfârºitul anului F.P.S.-ul trebuie sã-ºi înceteze activitatea, ce mai rãmâne de privatizat ºi este în administrarea statului sã intre în subordinea ministerelor de resort, unde sã se formeze departamente de privatizare, ºi acest proces de privatizare sã continue, iar F.P.S.-ul sã rãmânã strict un departament, pentru a gestiona contractele încheiate.

Vã mulþumesc.

Mulþumesc ºi eu domnule senator.

Domnul senator Preda de la P.R.M. Cinci minute, domnule senator.

Mai sunt minute de la sintezã.

Mai avem minute de la sintezã!

Nu, pentru cã dânsul rãmâne fãrã timp de rãspuns, mai are nouã minute, din acesta nu mai puteþi sã daþi!

Domnule preºedinteÉ

Comisia are timp!

Nu aveþi, aþi dat din timpul dumneavoastrã!

Din diferenþa de la sintezã aveam 30 de minute la prezentarea raportului ºi am fãcut doar 15.

Da, domnule senator, ºi am scãzut acum din asta cât aþi dat domnului senator Gaita, ºase minute, ºi aþi mai rãmas cu nouã.

Comisia nu are timp de rãspuns?!

Nu.

## **Domnul Doru Laurian Bãdulescu:**

Comisia vorbeºte la urmã, îmi pare rãu.

## **Domnul Ionel Aichimoaie**

**:**

Noi dãm timpul, plenul!

Domnule, a fost o propunere, aia am aprobat-o. Vã rog, domnuÕ senator.

Puteþi sã încheiaþi!

Închei!

Exact cinci minute. Ajunge!

Aveam mai mult!

Îmi pare rãu, degeaba spuneþi, aceasta e hotãrâreaÉ cã tot vorbim aici de reguli, de aplicare, de nu ºtiu ceÉ Dar vãd, când ajungem sã aplicãm regula, nu o mai aplicãm nici noi.

## Doamnelor ºi domnilor senatori,

De la bun început consider cã ancheta efectuatã asupra activitãþii F.P.S. este o fardare a mortului în urma cãruia se sperã sã se mai ia ceva bani din hainele uzate rãmase. Aproape cã îþi este lehamite sã mai citeºti în presã Ñ de altfel ºi cât am lucrat în comisie Ñ despre monstruosul proces de privatizare prin care s-au distrus importante obiective industriale ºi agricole, inclusiv de interes strategic naþional, care a traumatizat ºi sãrãcit muncitorimea acestor obiective, în condiþiile în care organele puterii, Parchetul General, organele de cercetare penalã, justiþia nu s-au sesizat de acest jaf, iar o ºleahtã, mã iertaþi, nu pot s-o numesc altfel, de profitori continuã fãrã discernãmânt sã acumuleze bogãþii uriaºe.

De fapt, raportul de faþã constituie un aspru rechizitoriu asupra jafului economiei naþionale pe întreaga perioadã, ca sã nu avem discuþii, nu însã suficient de cuprinzãtor faþã de imensitatea acestuia.

Se reliefeazã procedeul diabolic prin care s-a desãvârºit acest jaf, care constituie în ansamblu un act de trãdare a intereselor þãrii. ªi aceasta deoarece, aºa cum aratã raportul în preambul, rolul principal al F.P.S. era, în conformitate cu Legea nr. 58, sã reducã participarea statului la capitalul social al societãþilor comerciale pânã la privatizarea completã, la restructurarea, retehnologizarea sau, dupã caz, lichidarea societãþilor nerentabile ºi utilizarea eficientã a fondurilor.

Pentru ca jaful sã se desfãºoare nestingherit, Executivul a creat deliberat un vid de reglementare în jurul activitãþii F.P.S., prin Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 88/1997 care abrogã în totalitate Legea nr. 58/1991, precum ºi alte acte normative, subordonându-l Guvernului ºi transformându-l, în realitate, în stat în stat.

Pe întregul parcurs al aºa-zisei activitãþi a F.P.S. a existat o puternicã nemulþumire faþã de acesta a sindicatelor, patronatelor, a populaþiei, a mass-media, existând chiar de la aceastã tribunã cereri vehemente de a se autosesiza Parchetul General faþã de multiplele obiective supuse dubioaselor vânzãri investitorilor strãini, unele chiar lezând grav siguranþa naþionalã.

Vã rog sã încheiaþi, domnule senator.

Éacest zis proces de privatizare. Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

22 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 144/27.X.2000

Mulþumesc ºi eu.

Domnul senator Dobrescu, Grupul parlamentar P.N.Þ.C.D.

Care Dobrescu, domnule preºedinte, cã au venit doi?!

Am spus, dacã dumneavoastrã nu aþi fost atent!

Domnule Virgil Popescu, cu cea mai mare plãcere, dar nu mai e timp!

Pot sã încep?

Da.

## Domnule preºedinte,

## Domnilor colegi,

Unii dintre antevorbitori au tratat un tablou catastrofic, chiar apocaliptic, care descrie o pretinsã prãbuºire a economiei naþionale a României. Pun faþã-n faþã declaraþiile pe care le-am ascultat astãzi, cu declaraþiile primuluiministru, domnul Mugur Isãrescu, care în repetate rânduri a arãtat cã începând din anul acesta, chiar din primul trimestru, am asistat la o relansare economicã sãnãtoasã, modestã, dar relansare, ºi o creºtere a exporturilor, care la radiojurnalul de astãzi dimineaþã de la ”Radio România ActualitãþiÒ era estimatã la 10 miliarde de dolari. Între aceste douã luãri de poziþii, care sunt diametral opuse, eu acord credit declaraþiilor domnului prim-ministru, declaraþii care provin de la un om echilibrat ºi care sunt declaraþii obiective, ºi nu pot sã acord credit declaraþiilor acelor colegi senatori care au fost subiectivi, partizani ºi pasionali. Dacã am reuºit o relansare economicã ºi o creºtere a exporturilor, fãrã îndoialã cã o importantã contribuþie la aceste succese a avut ºi F.P.S.-ul.

Nu am pretenþia sã spun cã lucrurile merg strãlucit în economia României. Trebuie, însã, sã facem o analizã serioasã ºi obiectivã, aici, în Senat, sã evidenþiem atât meritele, cât ºi deficienþele, pentru cã numai astfel vom contribui la bunul mers al acestei instituþii, altfel ne vom lansa în critici deºãnþate ºi demagogice, care sunt poate bune în campania electoralã, atunci când ne adresãm unor oameni neavizaþi, pe care vrem sã-i convingem de anumite situaþii, indiferent cã ele sunt reale sau nereale, dar astãzi, aici, în Senat, trebuie sã dovedim seriozitate, ºi cu regret spun cã mulþi dintre colegi n-au dovedit seriozitate ºi au fost demagogi.

Domnul senator Dobrescu, P.U.N.R.

## **Domnul Vasile Dobrescu:**

Domnule preºedinte,

Stimaþi colegi,

O sã fiu foarte succint, precizându-vã doar faptul cã raportul scoate în evidenþã doar o parte din carenþele activitãþii F.P.S.-ului ºi faptul cã Partidul Unitãþii Naþionale Române, în repetate rânduri, în actuala legislaturã, a cerut sã se facã o anchetã a activitãþii F.P.S.-ului în ansamblul activitãþii sale, ºi nu neapãrat la nivelul anilor 1996Ñ2000.

În al doilea rând, cã trebuia sã fie restructurat acest F.P.S., dovedindu-se cã el este ºi cel care iniþiazã privatizarea, cel care o controleazã ºi la sfârºit se pare cã vrea s-o evalueze. Partea aceasta cu evaluarea nu s-a mai realizat din motive relativ obscure, au evaluat-o din când în când reprezentanþii Guvernului ºi au fãcut-o prin constatãri, din pãcate, dintre cele mai sumbre privind acurateþea procesului de privatizare. Suntem de acord cã acest proces trebuie sã se realizeze ºi într-un tempo destul de rapid, dar n-am priceput de ce privatizarea s-a realizat la întâmplare, fãrã a avea obiective precise sau, dacã au avut asemenea obiective, cel puþin din modul cum s-a realizat aceastã privatizareÉ credem cã se aflã în strânsã concordanþã cu politica guvernelor, ºi asta o fac fãrã nici un fel de demagogie, ºi afarã de faptul cã ne aflãm în preajma campaniei electorale, cu guvernele dintre 1996Ñ2000, care ºi-au propus nici mai mult nici mai puþin decât falimentarea multora dintre întreprinderi, lichidarea lor. F.P.S.-ul nu trebuia sã facã un asemenea joc. Trebuia sã-ºi punã problema rezolvãrii cât mai profitabile a acestui proces de privatizare, fiindcã procesul de privatizare relevã nu numai lichidarea sau eliminarea acelor întreprinderi care aduceau pagube economiei naþionale ci, aº spune, revigorarea economiei naþionale, fiindcã cei care doresc sã facã un proces de privatizare trebuie sã gândeascã la o asemenea perspectivã. Altfel, economia naþionalã va fi una cu mari deficienþe ºi în decadenþã în raport cu statele europene.

Noi nu putem sã concepem un asemenea proces de privatizare ºi cred cã nici unul din cei de faþã nu s-au gândit sau se gândesc la o asemenea acþiune ºi nu trebuie sã acoperim faptul cã procesul de privatizare s-a fãcut în defavoarea nu a statului, ci a societãþii, a omului, a cetãþeanului. Asta trebuie sã vedem, nu faptul cã ea s-a realizat în mod clientelar, ºi trebuie sã constatãm acest lucru, clientelar, nici mãcar politic, ºi atunci de aici devin deficienþele, cum s-au evaluat activele, cum s-a realizat aceastã privatizare ºi unde s-au dus acei bani. Cã nu interesa sã ne credem mari miliardari, foarte bine, dacã procesul este plin de acurateþe ºi este realist, atunci sã avem acei miliardari, dar dacã nu s-a realizat acest proces în mod corect, dacã nu se urmãreºte cum s-au încheiat contractele ºi cum sã se deruleze aceste contracte, cine trebuie sã le facã? Nu era F.P.S.-ul, în primul rând, principalul instrument ºi în acelaºi timp factor care trebuia sã-l facã? ªi eu cred cã da. La aceste întrebãri trebuie sã rãspundã reprezentanþii F.P.S.-ului de acum ºi în viitor. Dar cred cã restructurarea lui se cere, trecerea lui în subordinea ministerelor trebuia sã se facã demult, erau direct responsabile, aveau oameni de specialitate ºi F.P.S.-ul putea numai sã controleze unicul lucru, cum se deruleazã activitãþile realizate de cãtre ministere. Vã mulþumesc pentru atenþie.

Domnul senator Virgil Popescu dorea sã punã o întrebare, aºa mi-a spus. Vã rog s-o puneþi.

Nu ºtiu, a spus cã e o chestie numai de un minut.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte, ºi încerc sã mã încadrez într-un minut.

Doresc sã mã refer la privatizarea ROMTELECOM, despre care domnul Radu Sârbu afirma în presã cã este foarte mulþumit cã a apucat sã semneze acest contract. În primul rând, aº vrea sã clarific aici, printr-un rãspuns pe care domnul Sârbu o sã ni-l dea în legãturã cu suma cu care a fost plãtitã consultanþa la privatizarea ROMTELECOM. Aceasta, deoarece suma declaratã de domnul preºedinte al F.P.S. nu coincide cu sumele cu care ne-a informat în cadrul unei comisii la Senat ºi care prevãd alte cuantumuri. În al doilea rând, aº vrea sã-l întreb ºi sã ne expunã care este pãrerea dânsului despre Hotãrârea Guvernului nr. 792 din 11 noiembrie 1998, prin care au fost atribuite 16% din drepturile de vot partenerului, investitorului strategic al ROMTELECOM.

În al treilea rând, în ziua privatizãrii, în 12 noiembrie 1998, a apãrut o nouã hotãrâre de guvern prin care se cere ROMTELECOM-ului sã inventarieze toate bunurile aparþinând domeniului public, în vederea privatizãrii. Or, în aceeaºi zi s-a semnat contractul de privatizare al ROMTELECOM. Înseamnã cã la acea datã nu se cunoºtea exact care este patrimoniul ROMTELECOM? Vã mulþumesc.

Nu uitaþi cã existã ºi un raport despre ROMTELECOM, care se discutã marþea viitoare, este planificat pe data de 25.

Domnul senator Sãndulescu, 3 minute, îmi pare foarte rãu, sã ºtiþi, aþi depãºit la independenþi. Vã rog.

## Domnule preºedinte,

## Stimaþi colegi,

Problema pe care o discutãm astãzi este atât de importantã ºi de gravã încât, dupã pãrerea mea, ar fi trebuit sã fie discutatã nu dupã poziþia politicã pe care se situeazã unul sau altul dintre noi, ci discutatã din punct de vedere tehnic, financiar, din punct de vedere al intereselor naþionale, ºi nu prea s-a întâmplat acest lucru. Domnul preºedinte Radu Sârbu (eu o sã fiu foarte succint, nici n-am timp mai mult), domnul preºedinte Radu Sârbu spunea cã 80% din întreprinderile privatizate o duc

mai bine decât înainte. Poate se referea la cei care au cumpãrat aceste întreprinderi, ºi nu la muncitorii care au fost daþi pe drumuri afarã ºi la numãrul ºomerilor, care a crescut. De altfel þara, în totalitatea ei, este într-o situaþie îngrozitoare ºi ca exemplu vreau sã vã dau faptul cã în Polonia, Cehia, Ungaria salariul mediu pe economie la ei a ajuns între 400 ºi 450 de dolari pe lunã, iar la noi este 87 de dolari pe lunã ºi la acest lucru a contribuit foarte mult modul în care s-au fãcut privatizãrile ºi s-au fãcut încasãrile la buget. Siguranþa naþionalã este în pericol, fiindcã în iarna aceasta, datoritã situaþiei din energeticã ºi din ROMTELECOM, unde tarifele au crescut îngrozitor de mult, s-ar putea sã avem o explozie socialã. Deci, lucrurile sunt foarte grave ºi ar trebui sã le judecãm în mod foarte obiectiv, ceea ce nu se prea întâmplã.

Domnul preºedinte Sârbu spunea cã este acuzat P.N.Þ.C.D.-ul. Într-o oarecare mãsurã are dreptate, în raport este acuzat ºi P.N.Þ.C.D.-ul ºi pot sã vin ºi eu cu exemple în acest sens. Nu fiindcã am fãcut parte din P.N.Þ.C.D., ci fiindcã am fost revoltat de ceea ce se întâmplã în P.N.Þ.C.D. De exemplu: domnul inginer Vâclea, care era director în F.P.S., a cerut pentru privatizarea unui spaþiu la Râmnicu-Vâlcea 10.000 de dolari. I-am dat domnului Grecea ºi caseta înregistratã unde se arãtau lucrurile respective ºi erau ºi probele în legãturã cu acest lucru. Nu s-a fãcut nimic, nici la Parchet, nici mai departe, iar când i-am spus domnului Sorin Dimitriu: ”Domnule, uite ce face omul dumitale, Vâclea, acolo!Ò, ºtiþi care a fost rãspunsul? ”Da, daÕ ºtiþi cã el este P.N.Þ.C.D.Ò. Cu alte cuvinte, îmi reproºa cã de ce ridic aceastã problemã când el este membru P.N.Þ.C.D. Vedeþi cã lucrurile nu se pun aºa, fiindcã din pãcate fiecare dintre partidele care au fost la putere, ºi proverbul ãla cu mierea care rãmâne pe mâinile celor care umblã cu ea este adevãrat, toate partidele care au fost la putere ºi care au avut reprezentanþi sau au condus F.P.S.-ul sunt vinovate într-o mãsurã mai mare sau mai micã. Este inadmisibil tot ce s-a întâmplat ºi de asta suntem în situaþia tragicã în care ne aflãm, pe care o contestã domnul coleg Dobrescu, îmi pare rãu de acest lucru.

Domnul senator Gavaliugov, aþi cerut o întrebareÉ

## Domnul preºedinte,

În primul rând vã mulþumesc pentru cã mi-aþi îngãduit sã pun aceastã întrebare domnului Radu Sârbu ºi celorlalþi colaboratori, care de data aceasta au venit în faþa noastrã, spre deosebire de momentele în care i-am solicitat la alte întâlniri la comisiile de anchetã. Oricum, le mulþumesc Domniilor lor cã sunt aici, ºi dumneavoastrã, de îngãduinþa de a adresa aceastã întrebare.

În calitate de preºedinte al Subcomisiei pentru industria de apãrare din Senat ºi de senator de Alba, în întrebarea mea mã voi referi la câteva elemente punctuale, care, cred eu, intrãÉ

Vã rog, întrebarea.

Éintrã în declaraþia mea de ieri din plenul Senatului, în care mã refeream la activitatea de privatizare a F.P.S.-ului ºi la modul în care s-a supus controlului parlamentar ºi chiar controlului Guvernului în gestionarea patrimoniului, dar ºi în activitatea de privatizare. M-am referit atunci la un caz concret Ñ ”SINTEXÒ Bucureºti. Pentru mulþi trebuie sã fie un simplu numeÉ

Întrebarea, domnule senator. Ce spuneaþi dumneavoastrã am citit ºi eu în presã.

Ajung ºi la întrebareÉ Un simplu nume din activitatea de proiectare-cercetare, dar vreu sã vã spun cã este urmaºul a ceea ce a fost cândva Institutul de Cercetãri pentru Maºini-Unelte ”TitanÒ Bucureºti. Deci, ºtiu cã existã o grabã contra cronometru ºi aº vrea sã vã întreb care sunt motivele care se pot declara pentru care conducerea centralã, sau cum ne place sã spunem acum, de la F.P.S., descentralizatã din Bucureºti doreºte aceastã privatizare urgentã.

A doua, legatã tot de Bucureºti, este vorba de un alt obiectiv care cândva ar fi trebuit sã aibã importanþã pentru înzestrarea armatei ºi a sistemului nostru de apãrare, e vorba de Fabrica de calculatoare FELIX din Bucureºti. Se ºtie cã a fost pânã la urmã privatizatã ºi la ora actualã este producãtoare, doar prin nucleul central, de o marcã de lipici de renume mondial. Dar al doilea asamblor din Europa al calculatoarelor I.B.M. a dispãrut de pe harta electronicii româneºti. ªi aº vrea sã întreb care este motivul pentru care, chiar un teren ipotecat din jurul acestei fabrici, în urmã cu o lunã de zile sau douã, fiind pe malul lacului Tei, circa o mie de metri de la ieºirea direct la lac Ñ au fost privatizate unei firme africane, CIAD. Probabil cã trebuie sã-i aducem pe africani în România, pe malul lacului Tei. Sigur, asta este o parabolãÉ

Înþeleg cã asta-i întrebarea, da?

Nu, n-am terminat. Aº vrea sã mai întreb despre privatizãrile fãcute în judeþul Alba, dacã având în vedere cã mulþi din colegii mei din Senat au declarat aici cã privatizãrile au avantajat, eventual, numai colegi de partid, cum se explicã cã s-a putut oferi o privatizare fãrã licitaþie, negociere directã, pânã la urmã în condiþii foarte joase ca preþ, principalului sponsor al partidului Alianþa pentru România din Sebeº, care pânã la urmã în acest spaþiu superb a fãcut ºi sediul partidului. Existã o înþelegere între F.P.S., un acord, cu Alianþa pentru România?

Ultima întrebare, ultima mea întrebare adresatã domnului Radu Sârbu se referã la posibilitãþileÉ dacã poate sã ne prezinte care este bilanþul în acest an al intrãrii investitorilor internaþionali în România. Deci care considerã cã este cel mai important investitor care pânã la urmã a apãrut în România, cã dânsul ne-a fãcut un raport foarte general ºi poate noi aici, în dezbaterile pe care le-am oferit, nu am reuºit sã reþinem. Care este pânã la urmã ºi la ce valoare se ridicã acest mare investitor care a venit în anul 2000 în România?

Vã mulþumesc.

ªi eu vã mulþumesc, dar cred cã aþi venit puþin mai târziu, ceva s-a spus, domnule senator.

Domnul senator Câmpean.

Domnilor colegi, vã rog sã ne încadrãm mãcar în jumãtatea de zi, sã ajungem ºi la hotãrâre. ªi mai sunt de parcurs câteva etape.

Nu, mai avem 10 minute, douã persoane, grupul parlamentar a mai rãmas cu zece minute.

## Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Am considerat cã este necesar sã fac aceastã intervenþie în plenul Senatului României în calitatea mea de membru al acestei comisii de anchetã a activitãþii F.P.S.-ului. De la început aº vrea sã subliniez faptul cã n-am sã mã refer nici la conþinutul raportului, nici propriuzis la conþinutul intervenþiei domnului preºedinte Radu Sârbu, ci de la început vreau sã subliniez faptul cã atât în conþinutul raportului respectiv, cât ºi în intervenþiile fãcute de la acest microfon, parte dintre colegii noºtri au discutat cu patimã. Or, pãrerea mea este cã atunci când dezbatem o problemã atât de discutabilã sau, mai bine spus, atât de discutatã, o problemã care are în componenþa ei niºte factori deosebiþi în ce priveºte bunul mers al economiei naþionale, pãrerea mea este cã trebuia sã ne referim, sã trecem peste activitatea politicã sau peste coloratura politicã a fiecãruia dintre noi ºi sã încercãm sã gãsim cauzele care au determinat starea actualã în direcþia respectivã ºi, eventual, propuneri, dacã doriþi, pentru viitor. Pentru mine surpriza a fost cã în aceastã direcþie prea puþin s-a analizat, prea puþin s-a insistat, ºi prea puþin s-au tras concluzii. Chiar dacãÉ în ipoteza cã nu s-ar þine cont de ele, totuºi, zic eu, calitatea noastrã de senatori avea obligaþia sã ne îndreptãm activitatea ºi intervenþiile noastre în aceastã direcþie.

Mi-aº permite sã mai fac câteva referiri legate de conþinutul raportului ºi de conþinutul intervenþiei domnului preºedinte Radu Sârbu. În primul rînd, acest fapt m-a ºi determinat sã nu semnez acest raport, pentru cã el conþine mai mult o analizã de dupã 1996. Or, atunci când în intenþia ta este sã constaþi anumite anomalii în ceea ce priveºte activitatea unei structuri, este necesar sã analizezi activitatea ei pe întreg parcursul acþiunilor. Deci faptul cã n-am putut, în cadrul comisiei respective, sã analizãm ºi ce s-a întâmplat înainte de 1996 în activitatea F.P.S.-ului, ºi ce s-a întâmplat ºi dupã 1996 în activitatea aceleiaºi structuri nu ne-a dat posibilitatea sã avem o oglindã clarã asupra a ceea ce este F.P.S.-ul, ce ar trebui sã fie F.P.S.-ul ºi încotro mai trebuie sã se îndrepte F.P.S.-ul în perioada destul de scurtã care, eventual, i-a mai rãmas pentru activitate. De aici ºi concluzia cã cele inserate în raportul respectiv nu pot sã constate sutã la sutã situaþia F.P.S.-ului. Nu vreau sã justific pe nimeni, dar nu mi-a plãcut o afirmaþie fãcutã aici, care spunea cam în felul urmãtor: ”Ca sã nu fim atacaþi în direcþia cã încercãm sã cederizãm sau cã încercãm sã peneþecedizãm niºte instituþii, au fost pãstraþi în muncã oameni, se spune, specialiºti, care au fost chiar promovaþi.Ò Depinde ºi cred cã aici este greºeala noastrã ºi probabil de data aceasta devin ºi eu puþin pãtimaº, pentru cã n-am încercat... structurile respective, unde aveam directa responsabilitate sã le constituim într-adevãr cu oameni verificaþi, oameni pe care sã ne putem baza în acþiunile pe care le întreprindem, ºi dacã situaþia economiei în general, astãzi, este cea care este, probabil cã greºeala noastrã, ºi nu vorbesc a P.N.Þ.C.D.-ului, vorbesc a coaliþiei de guvernare, a fost aceea pe care am subliniat-o înainte.

Vã rog, domnule senator.

## **Domnul Teodor Câmpean:**

Mai apare o situaþie, ºi cu asta închei, domnule preºedinte.

Nu prea-i de râs, într-adevãr! Cu asta închei, povestind puþin sau referindu-mã puþin la specialiºtii care au acþionat în aceastã direcþie ºi care au întocmit în mare mãsurã raportul respectiv. Întrebarea care se pune este urmãtoarea: ce specialiºti, mai ales în care domeniu, ºi mai ales în acest domeniu care pentru marea majoritate sau pentru toþi este o activitate nouã, pentru cã privatizarea aceasta se face acum, nu s-a fãcut 50 de ani, în schimb s-a fãcut naþionalizarea?! Vã mulþumesc frumos de atenþie.

ªi eu vã mulþumesc.

Ultimul înscris la cuvânt, domnul senator Bãdiceanu.

Domnule preºedinte,

Domnilor colegi,

Într-adevãr, parcã ne aflãm, ºi nu cã parcã, ci suntem în campanie electoralã.

L-am invitat aici pe domnul preºedinte al F.P.S.-ului nu în calitate de preºedinte al F.P.S-ului, ci în calitate de acuzat, mergând de la prezumþia de vinovãþie, ceea ce e dureros, cã nu se poate concepe ca cineva sã lucreze în þara asta ºi cinstit. Aici am ajuns! Dacã vom face analiza oricãrui chirurg de excepþie, vom gãsi cã a avut anumite lipsuri. Sigur cã ºi F.P.S.-ul poate sã aibã ºi a avut oameni, ºi printre aceºtia ºi oameni care au fost pãstraþi din vechile structuri...

ªtim foarte bine, cei care suntem de douã mandate în Senat, când s-a discutat problema ”agamanilorÒ, o serie dintre colegii noºtri se gãseau în acele celebre A.G.A., hai, ca sã citãm totuºi din presã, dacã este vorba sã aducem presa în discuþie, dar cine a înfiinþat firmelecãpuºã, F.P.S.-ul actual sau în 1996 ele existau ºi sugeau din economia naþionalã? ªi cine se opune mai mult privatizãrii decât patronii acestor firme, cã o datã privatizate ele trebuie sã-ºi înceteze activitatea ºi nu mai au de unde suge?! Deci asta este întrebarea. Existã ºi nu s-a vrut privatizare.

Când a fost cu cupoanele ºi cu cuponiada... care s-a dat câte un milion la fiecare, de la 18 ani pânã la adânci bãtrâneþe, indiferent câtã contribuþie a avut la...

Nu a fost altceva decât pas alergãtor pe loc. Nu s-a vrutÉ pentru a se putea continua aceastã activitate ºi venim astãzi cu citate din ”AdevãrulÒ, fost ”ScânteiaÒ, cã adevãr cât e în ãsta este exact contrar titlului a ceea ce afirmã, sã le spunem cã ”Uite, domnule, cutare sau cutare este vinovat.Ò

Trebuie sã-i cer scuze domnului preºedinte, în numele instituþiei din care fac parte, pentru purtarea unor colegi, pe care nu vreau sã o calific aºa cum meritã. Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc ºi eu.

Dar calitatea dumneavoastrã care este?

Domnule senator,

Vã rog, toatã lumea a avut dreptul sã punã întrebãri, am fost cât s-a putut de... nu mai.... am încheiat discuþiile, au fost înscrieri... aºa, tot timpul... E un program, vreau sã mã þin de el.

Dar nu dumnealui reprezintã instituþia Senatului. Nu l-a delegat nimeni sã reprezinte instituþia Senatului!

A fost un discurs magistral, a vorbit ca Cicero în Senatul roman.

A mai uitat sã spunã ”CartaginaÒ, a mai uitat chestia cu Cartagina.

Cu Catilina mai bine!

ªi Catilina ºi nu ºtiu ce.

Prin urmare, ne-au mai rãmas pentru comisia de anchetã 9 minute disponibile, domnule senator, ºi 10 minute la închidere, pentru reprezentanþii Fondului Proprietãþii de Stat.

Nu, cred cã e invers, întâi aceia ºi la sfârºit eu, aºa e logic.

Eu am spus cine a mai rãmas.

Deci, domnule preºedinte Radu Sârbu, aveþi 10 minute ca sã rãspundeþi la întrebãrile care v-au fost adresate, dar cu rugãmintea ca dumneavoastrã, dacã vorbiþi ultimul, da?, sã vã feriþi de o polemicã inutilã sau... S-au spus foarte multe lucruri, ele rãmân consemnate, sigur, trebuie analizate ºi mãcar aº dori sã ajungem la hotãrâre. Domnule preºedinte, aveþi cuvântul!

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Politica de privatizare a societãþilor comerciale pe acþiuni din portofoliul Fondului Proprietãþii de Stat face parte din programul de reformã pe care îºi axeazã substanþa Programul de dezvoltare pe termen mediu a României, program acceptat de toate partidele parlamentare, începând cu partidele din opoziþie.

În acelaºi timp, trebuie sã spun cã privatizarea societãþilor comerciale este un proces prin a cãrui accelerare noi am contribuit la ameliorarea stãrii de sãnãtate economico-financiarã a societãþilor comerciale din România, la realizarea celor 75 de procente din produsul intern brut pe sectorul privat nãscut sau privatizat ºi, de asemenea, vreau sã spun încã o datã ceea ce am spus ºi în alocuþiunea mea, cã, aºa cum spunea ºi domnul senator Bãdiceanu, este firesc ca într-o activitate atât de prodigioasã sã existe ºi greºeli sau chiar eºecuri.

Existã ºi în procesul de privatizare greºeli ºi eºecuri, dar pânã în prezent însã nici o instanþã din România nu a condamnat nici un funcþionar al Fondului Proprietãþii de Stat pentru corupþie sau pentru fãrãdelegile pe care le-am gãsit în raport ºi în alocuþiunile unora dintre domnii senatori. Nici un control nu a dus la inculparea nici unui funcþionar al Fondului Proprietãþii de Stat.

De asemenea, Fondul Proprietãþii de Stat a raportat asupra activitãþii sale Parlamentului ºi Guvernului ori de câte ori i s-a cerut. Nu putem noi sã ne aºezãm pe ordinea de zi a ºedinþelor dumneavoastrã sau ale Guvernului.

În ceea ce priveºte Guvernul, sãptãmâna trecutã Fondul Proprietãþii de Stat a fãcut o astfel de informare. Dacã cadrul legislativ al privatizãrii conþine lucruri ameliorabile ºi sunt de pãrere cã da, unele dintre ele, dintre aceste lucruri care ar putea fi îmbunãtãþite au fost menþionate ºi de unii dintre domnii senatori, nu este atribuþia ºi competenþa Fondului Proprietãþii de Stat pentru a îmbunãtãþi legile. Legile privatizãrii sunt fluide, pe mãsurã ce procesul evolueazã circumstanþele procesului se schimbã, de aceea cred cã au ºi fost atât de multe acte normative în ceea ce priveºte procesul de privatizare.

Nu existã imunitate, domnule senator ªtefan Viorel, nici pentru membrii Consiliului de administraþie al Fondului Proprietãþii de Stat ºi nici pentru funcþionarii din Executiv. Noi rãspundem conform legii pentru acþiunile noastre.

## **Domnul Mihai Matetovici:**

Ce treabã ai dumneata cu asta?

Deci Fondul Proprietãþii de Stat nu acordã... aþi spus: ”acordã credite unor societãþi comerciale cu caracter dubiosÒ. Nu Fondul Proprietãþii de Stat acordã credite, Guvernul, prin ordonanþã de urgenþã, a obligat Fondul Proprietãþii de Stat sã contragaranteze niºte credite acordate de Banca Comercialã Românã unor întreprinderi pe care dumneavoastrã le numiþi dubioase: SIDEX, Roman ºi ”TractorulÒ Ñ Braºov, sau COMTIM. Aceºtia sunt beneficiarii, citat, ”dubioºiÒ, ai creditelor contragarantate de Fondul Proprietãþii de Stat, nu acordate de Fondul Proprietãþii de Stat ºi nu la iniþiativa Fondului Proprietãþii de Stat.

Este adevãrat cã am întâmpinat greutãþi în schimbarea unor directori, cum este cel de la CAROM, care acordau gratuit carburanþi unor politicieni din zonã. Cu toate acestea, Fondul Proprietãþii de Stat l-a schimbat.

Domnului senator Pusk‡s i-am rãspuns deja: Societatea Naþionalã ”Tutunul RomânescÒ nu a fost privatizatã de Fondul Proprietãþii de Stat, iar înlesnirile fiscale nu se acordã societãþilor comerciale decât în momentul privatizãrii lor, doar de cãtre Guvern ºi doar dacã în contractele de privatizare sunt prevãzute clauze rezolutorii pentru respectivele contracte în cazul în care nu se acordã înlesnirile fiscale. Guvernul este cel care decide, cu avizul ministerelor creditoare, la iniþiativa Agenþiei Naþionale pentru Dezvoltare Regionalã ºi a Fondului Proprietãþii de Stat, care n-are drept de iniþiativã legislativã, dar nu negãm implicarea noastrã în aceastã facilitare a circumstanþelor financiare ale unor societãþi doar la privatizare. Eu cred cã aceste înlesniri, care sunt nu numai legale, ci ºi oportune, sunt foarte necesare.

În ceea ce priveºte alocuþiunea domnului senator Gaita, l-am informat cã în ceea ce priveºte cazul invocat, I.U.G. Hunedoara, noi suntem în instanþã, Fondul Proprietãþii de Stat nu poate sã rupã pur ºi simplu contractele. Contractele se reziliazã amiabil, ceea ce n-a fost cazul, sau prin instanþã. Justiþia este oarbã, dar este lentã. Nu putem sã rupem unilateral ºi nu avem un cadru legislativ prin care sã denunþãm un contract, oricât de neexecutat ar fi el, decât prin instanþã. Nici noi, ca ºi nimeni altcineva, nu ne putem face dreptate singuri.

Da, dar comisia era sub dumneavoastrã.

Comisia de privatizare a aplicat ceea ce Guvernul a hotãrât, iar în comisie eram în ultima lunã dupã apariþia...

De asemenea, domnului senator Sãndulescu.

Într-adevãr, dupã privatizare numãrul salariaþilor din societãþile comerciale privatizate a scãzut. De regulã, acesta este ºi motivul pentru care sindicatele se opun privatizãrii, în unele cazuri. Nu totdeauna sindicatele se opun privatizãrii. În întreprinderile româneºti existã un ºomaj ascuns, existã de pe vreme regimului comunist ºi este perpetuat în ultimii 10 ani. Problemele... una din dificultãþile legate de privatizarea întreprinderilor þine tocmai de numãrul mare al salariaþilor cu care investitorii strãini, în orice caz, ºi cei români, în bunã mãsurã, nu vor sã se complice, ei nu vor sã aibã probleme, convulsii sociale la preluarea unei întreprinderi, mai ales cã, de regulã, aceste întreprinderi au datorii. Scade numãrul de salariaþi, a scãzut în medie cu 30% la întreprinderile privatizate, dar au crescut cu procente mult mai mari cifrele de afaceri, profiturile, rentabilitatea ºi au crescut salariile.

Vã dau exemplul unei întreprinderi din judeþul Cluj, pe care o cunosc, ”SomeºÒ Ñ Dej, s-a vândut din reorganizare judiciarã unui investitor austriac. Salariile au crescut dupã 6 luni de la 1,6 milioane la 4,6 milioane, iar investiþiile vor începe sã se facã din luna decembrie. Este un exemplu semnificativ pentru cazurile fericite. Sunt însã multe privatizãri care eºueazã, ele n-au o pondere semnificativã în miile pe care le-am fãcut, dacã le luãm procentual sunt nesemnificative sau nu foarte importante, nu fac regula, dar sunt întreprinderi care eºueazã.

Cine sunt întreprinzãtorii în favoarea cãrora facem noi privatizarea? Sunt românii, întreprinzãtorii români. Numele câtor dintre ei vã spune ceva? Ei, care ºi-au redus activitatea la nivel de I.M.M.-uri, dacã luãm statisticile, ºi-au mutat activitatea în marile întreprinderi moºtenite de la regimul comunist, restructurate de noi înainte de privatizare sau de dânºii dupã. Procesul este inevitabil, proprietatea economicã trebuie sã tindã spre dimensiunile stabile care sã-i asigure adaptarea la circumstanþele fluctuante ale economiei de piaþã.

Vã mulþumesc ºi eu.

Comisia, vã rog, 9 minute Ñ punctul dumneavoastrã de vedere, ca sã putem trece la hotãrâre.

Da, vã mulþumesc.

Dreptul la replicã, vã rog.

Vã rog.

Domnule preºedinte, Domnilor colegi,

Vreau sã-l asigur pe domnul Sârbu sã nu-mi poarte de grijã, cã nu am nici un fel de problemã cu listele, asta una la mânã; ºi dânsul a fost chemat aici sã dea rãspuns la foarte multe lucruri care au fost în cuvântul pe care eu ºi ceilalþi colegi l-am avut. Se vede clar cã la acele lucruri foarte importante ºi acuze care i-au fost aduse n-are cum sã dea rãspuns, pentru cã a ocolit rãspunsurile la aceste întrebãri ºi vã promit cã o sã trec în partea de Executiv ca sã vã ajut pe unii dintre dumneavoastrã sã ajungeþi acolo unde v-am spus în cuvântul meu.

Vã mulþumesc.

Domnule preºedinte, dacã-mi permiteþi, un singur lucru am uitatÉ

Nu, nu, domnulÉ

Nu, nu, nu în replicã. Am uitat sã adaug faptul cãÉ

Aþi pronunþat numele ºi regula este cã acel nume care se pronunþãÉ are dreptul la replicã.

Nu e replicã, deci nici o polemicã.

Vã rog.

Deci un singur lucru am vrut sã îi informez pe domnii senatori, ºi anume cã de când sunt preºedinte al Consiliului de administraþie al Fondului Proprietãþii de Stat am invitat la fiecare ºedinþã a Consiliului de administraþie al Fondului Proprietãþii de Stat reprezentanþii tuturor celor patru comisii, câte douã la fiecare Camerã, care se ocupã deÉ care au tangenþe prin activitatea dânºilor cu Fondul Proprietãþii de Stat. Foarte rar am fost vizitaþi ºi regret acest lucru, pentru cã sunt convins cã o cunoaºtere de la sursã a esenþei activitãþii noastre ar fi simplificat discuþiile de astãzi ºi ar fi fost în ajutorul ºi al Fondului Proprietãþii de Stat.

Vã mulþumesc.

Vã rog, domnul senator Bãdulescu.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

## Stimaþi colegi,

Evident, din acest scaun nu pot fi decât calm ºi echidistant, atâta timp cât vorbesc ca preºedinte al Comisiei de anchetã a activitãþii Fondului Proprietãþii de Stat, ºi vreau sã vã asigur cã acest raport este rodul comisiei, el nu este un raport al meu, nu este un raport al Partidului Democraþiei Sociale din România, este un raport al comisiei ºi, în consecinþã, vã rog sã fie tratat ca atare. Sigur cã aici a lucrat o comisie complexã, formatã din membri desemnaþi de fiecare grup parlamentar, nimeni dintre aceºtia nu a fost împiedicat sã-ºi aducã contribuþia, nimeni dintre aceºti membri ai comisiei nu a fost împiedicat sã ia legãtura cu Fondul Proprietãþii de Stat. Cu acest prilej aº dori sã clarific unele aspecte legate de cuvântul domnului Câmpean; mai mult decât atât, eu cred cã fiecare membru al comisiei era obligat, prin hotãrârea Senatului, sã-ºi aducã contribuþia la elaborarea acestui raport. Vã asigur, fiecare înþelege sã-ºi achite aceste obligaþii faþã de Senat ºi faþã de grup în felul în care considerã.

Din start aº vrea sã menþionez faptul cã apreciez cã acea încercare a domnului preºedinte al Fondului Proprietãþii de Stat, Sârbu, din deschidere, de a crea adversitãþi în rândul grupurilor parlamentare a eºuat ºi aceasta este prima notã bunã care cred cã poate fi acordatã raportului fãcut de comisie. Sigur cã acest raport nu este un raport exhaustiv ºi nici nu poate cineva cred sã aprecieze cã poate realiza, cã se poate elabora un raport exhaustiv asupra modului în care s-au fãcut privatizãrile ºi asupra modului în care s-au cheltuit fondurile, însã raportul, aºa cum este, cred cã este bine venit, iar iniþiativa Senatului este corectã ºi necesarã.

Sigur cã nervozitatea din deschidere pe care a manifestat-o domnul Sârbu este de înþeles.

Domnul senator, un coleg de-al nostru a avut drept la replicã pentru cã i s-a pronunþat numele, haideþi sã nu judecãm numai cu un taler al lucrurilor, e bine cã am depãºit acel momentÉ

Bun, nervozitatea domnului Sârbu nu este de înþeles, îmi retrag cuvintele.

Atunci mã puneþi în situaþia deÉ tocmai de-aia!

Nota, tonul acestui raportÉ este un raport profesional ºi nu se face nici un fel de politizare a acestui raport. Cine a avut curiozitatea sã-l citeascã Ñ e drept cã are vreo 40 ºi ceva de pagini Ñ poate constata cã este un raport profesional ºi doresc sã informez Senatul cã experþii comisiei au fost ºi sunt profesori în economie, nu sunt specialiºti în control, nu sunt specialiºti la unele instituþii abilitate care fac parte din Departamentul de control, pentru cã altfel ar fi fost un raport incendiar. Este un raport profesional ºi, în consecinþã, v-aº ruga sã-l trataþi ca atare.

Comisia a discutat cu sindicatele, a discutat cu patronatele, a discutat cu societãþile comerciale, cu reprezentanþii acestora, sigur, a discutat cu cetãþenii care au ridicat probleme. Sigur cã a þinut cont ºi de semnalele din mass-media, fãrã sã preluãm nimic senzaþional din tot ceea ce a apãrut în mass-media.

Ceea ce mã doare însã cel mai tare este cã suntem acuzaþi de faptul cã acesta a fost cadrul legal pe care Parlamentul l-a aprobat ºi, în consecinþã, multe din greºelile, dacã vreþi, ale Fondului Proprietãþii de Stat ne sunt acum servite pe tavã nouã, Legislativului.

Ordonanþa de urgenþã nr. 88/1997 este cea care a fost trecutã, ºtiþi cum a fost trecutã, ºi este cea care guverneazã privatizarea societãþilor comerciale. Acolo se prevede faptul cã Curtea de Conturi nu mai poate intra în Fondul Proprietãþii de Stat sã controloze, acolo se prevede faptul cã membrii Consiliului de administraþie ai Fondului Proprietãþii de Stat nu rãspund pentru ceea ce privatizeazã, iar acum uitaþi cã toate aceste prevederi se întorc bumerang împotriva noastrã, a acelora care tot timpul am militat pentru o separare clarã a puterilor în stat. Am militat pentru ca Legislativul sã fie lãsat sã-ºi facã treaba Ñ adicã legi Ñ, iar Executivul sã le execute.

Îmi pare rãu cã acesta este un argument folosit de cãtre preºedintele Fondului Proprietãþii de Stat în sprijinul sãu, mai ales cã eu sunt unul din cei care a militat permanent pentru a se pune capãt scurtcircuitãrii activitãþii Parlamentului prin ordonanþe de urgenþã, aceastã practicã a Executivului.

Domnule senator, am dori sã trecem ºi la aprobarea hotãrârii.

Propunerile raportului sunt foarte clare ºi le-am prezentat în sintezã. Este vorba de stoparea haosului generat de actualul mod de privatizare. Opþiunile pentru procesul de privatizare, nu pentru acest mod de privatizare, sunt ferme ºi sunt indubitabil prezentate aici.

Se menþioneazã foarte clar cã se doreºte intensificarea procesului de privatizare cu transparenþã ºi cu eficienþã. ªi, nu în ultimul rând, în raport se propune continuarea analizãrii activitãþii Fondului Proprietãþii de Stat deoarece, repet, acest raport nu se putea constitui într-o analizã exhaustivã. Sã se continue aceastã analizã într-o perioadã rezonabilã de timp, astfel încât sã se poatã trage concluzii complete, sã se poatã lua mãsurile eficiente, profitabile pentru economia naþionalã.

Pentru aceastã etapã, repet, iniþiativa Senatului de a constitui aceastã comisie este corectã ºi necesarã ºi în final vã propunem spre adoptare hotãrârea care a fost difuzatã.

Mulþumesc.

La vot!

Înainte de vot, domnule preºedinteÉ

Dacã e procedurã!

## **Domnul Verest—y Attila:**

E procedurã! Întrucât cu tristeþe trebuie sã preiau un argument folosit ca laitmotiv, ca filon de gândire al acestui raport, citez: ”nu puþine voci apreciazãÒ, sigur cã putem fi de pãreri diferite. Ni s-a expus o pãrere care pânã la urmã cere un vot.

Eu pot spune urmãtorul lucru. Astfel de argumente or fi valabile în concepþia unor distinºi profesori care fac un raport, dupã mine, politic, dupã dânºii, profesional.

Din punctul meu de vedere acest ”nu puþine voci apreciazãÒ poate fi valabil în textele fãcute de o comisie, dar nu poate fi valabil într-o decizie a Senatului.

Cer sã stabiliþi cvorumul existent în salã, ca acest argument, ”nu puþine vociÒ, nu cumva sã se transpunã ºi în vot al Parlamentului, blamând, într-un fel sau altul, o activitate criticabilã probabil, dar opinia noastrã departe de ”a ignorat interesul naþionalÒ etc., etc.

Care este problema de procedurã, domnule senator?

Procedura este cã nu putem contribui la un vot fãrã sã avem cvorumul asigurat în salã. În numele Grupului U.D.M.R. vã rog sã cereþi cvorumul, stabiliþi dacã existã într-adevãr cei 73 de domni senatori în salã.

72.

Dacã da, dupã aceea îmi voi exprima punctul de vedere.

Domnilor secretari, vã rog sã verificaþi prezenþa. Numãraþi! Vã rog sã-i numãraþi fiecare separat ºi sã-mi comunicaþi cifra.

Verificaþi pe tabel!

## **Domnul Ulm Nicolae Spineanu:**

Pentru 6 minute, domnule senator, fac apel? Am procedat la numãrare conform statutului.

## **Domnul Costicã Ciurtin**

**:**

De douã luni aprobaþi legi cu 20 de senatori în salã.

## **Domnul Ulm Nicolae Spineanu:**

Domnii secretari de ºedinþã îmi comunicã: este ora 12,55 ºi suntem 52 de senatori.

Întrerupem aici. Ne vedem la ora 15,00. Dacã asiguraþi cvorumul, bine, dacã nu, mã puneþi în situaþia sã constatÉ

Suspendãm pânã la ora 15,00.

Domnule preºedinte Quintus, vã rog. Domnilor colegi, vã rog sã mai aveþi puþinã rãbdare.

## **Domnul Mircea Ionescu-Quintus:**

Domnule preºedinte, vã rog sã luaþi toate mãsurile sã fie anunþaþi colegii noºtri pentru ºedinþa de dupã-amiazã. Dacã, din nefericire, nu va fi cvorum, vom face apel nominal ºi garantez cã cei care sunt lipsã vor fi daþi presei.

Este vorba de un lucru prea important ca Senatul, ºi de data asta, sã nu-ºi ducã la îndeplinire mandatul.

## **Domnul Ulm Nicolae Spineanu:**

Vom începe cu prezenþa, domnilor colegi. Nu doresc sã fie nici un fel de discuþie pe marginea acestei hotãrâri. ªtiþi cã orice hotãrâre poate fiÉ dintr-un punct de vedere sau altulÉ În al doilea rând, da, se atacã pe motiv de cvorum. Imediat se numãrã, deja am fost sesizat cã nu suntem 72, cât este cvorumul. Este, bine, nuÉ

Cum nu avem listã? Domnule Szab—, ce fac, domnÕe, fac cvorumul sau nu?

Vã rog.

32 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 144/27.X.2000

Mulþumesc, domnule preºedinte. Domnii senatori: Achim George absent Aichimoaie Ionel prezent Alexandru Nicolae absent Apostolache Victor absent Ardelean Ioan prezent Avarvarei Ioan absent Avram Gheorghe absent Baciu Emilian prezent Badea Dumitru prezent Badea Nelu absent Bãdiceanu Nistor prezent Bãdulescu Doru Laurian prezent Bãlãnescu Mihail absent Bãraº Ioan absent Blaga Vasile absent Bleahu Marcian-David absent Blejan Constantin absent Bogdan Florin prezent Boiangiu Cornel prezent Boilã Matei prezent Bold Ion prezent Brânzan Emilian prezent Bucur Corneliu Ioan prezent Bunduc Gheorghe prezent Burghelea Ioan prezent Buruianã Florin prezent Caraman Petru prezent Cataramã Viorel absent Câmpean Teodor prezent Cârciumaru Ion prezent Cerveni Niculae absent Chiriacescu Sergiu prezent Ciurtin Costicã prezent Clonaru Victor absent Cotarcea Haralambie absent Cozmâncã Octav prezent Crecan Augustin prezent Creþu Ioan prezent Csap— Josif prezent Dide Nicolae absent Dima Emil absent Doandeº Petra prezentã Dobrescu Rãsvan absent Dobrescu Vasile prezent Drãgulescu Iosif ªtefan prezent Dumitraºcu Gheorghe absent Dumitrescu Cristian Sorin absent Dumitrescu Ticu Constantin absent Eckstein-Kov‡cs PŽter absent Fãniþã Triþã absent Feldman Radu Alexandru absent Frosin Eugen prezent Frunda Gyšrgy absent Fuior Victor absent

Gabrielescu Valentin Corneliu absent Gaita Doru prezent Gavaliugov Corneliu Dorin absent Gãvãnescu Vicenþiu prezent Gheorghiu Costel absent Gherman Oliviu absent Ghiþiu Paul prezent Glodean Voicu Valentin absent Hajdœ MenyhŽrt G‡bor absent Hauca Teodor absent Haidu Dumitru absent Ilie Aurel Constantin absent Ilie ªtefan prezent Iliescu Ion absent Ion Vasile absent Ionescu Cazimir Benedict absent Ionescu-Quintus Mircea prezent Juravlea Petru prezent Lãzãrescu Amedeu Dan prezent Lšrinczi Iuliu prezent Maior Liviu prezent Marcu Ion absent Marin Dan Stelian prezent Marinescu Voinea Bogdan absent Mark— BŽla absent Matetovici Mihai prezent Meleºcanu Teodor Viorel absent Moisin Ioan absent Mortun Alexandru Ioan prezent MŸller Constantin absent NŽmeth Csaba prezent Nicolaescu Sergiu absent Nicolai Marin prezent Ninosu Petre absent Oprea Andreiu prezent Opriº Octavian prezent Paleologu Alexandru absent Panã Viorel Marian prezent Paºca Liviu Titus absent Pãcuraru Paul absent Pãtru Nicolae prezent Pãvãlaºcu Gheorghe absent Petrescu Mihai prezent Plãticã-Vidovici Ilie prezent Pop Ioan Sabin absent Pop Stelian Alexandru absent Popa Mircea Ioan prezent Popa Virgil prezent Popescu Dan Mircea absent Popescu Virgil prezent Popovici Alexandru prezent Prahase Ioan Mircea prezent Preda Elena absentã Preda Florea prezent Predescu Ion prezent Predilã Marin absent Prisãcaru Ghiorghi prezent Pruteanu George-Mihail absent Pusk‡s Valentin-Zolt‡n prezent Roman Petre absent Sava Constantin absent Sãndulescu ªerban absent Secrieru Dinu prezent Seres DŽnes absent Sersea Nicolae prezent Solcanu Ion absent Spineanu Ulm Nicolae prezent Stãnoiu Mihaela-Rodica prezentã Szab— K‡roly-Ferenc prezent ªtefan Viorel prezent ªtireanu Octavian absent Tambozi Justin prezent Tãrãcilã Doru Ioan prezent Timofte Alexandru-Radu prezent Tocaci Emil prezent Tudor Corneliu Vadim absent Turianu Corneliu absent Ulici Laurenþiu absent Ungureanu Vasile absent Vasile Radu absent Vasiliu Constantin Dan absent Vasiliu Eugen prezent Vãcaru Vasile absent Vãcãroiu Nicolae absent Verest—y Attila absent Vladislav Tiberiu prezent Vornicu Sorin Adrian prezent Vosganian Varujan absent Zavici Nicolae prezent

## **Domnul Ulm Nicolae Spineanu:**

Suntem 76 de colegi în salã.

Domnule, lãsaþi, cã ºtiu eu ce se spune în regulament. Sau ãla e valabil 3 ani ºi al patrulea Ñ nu? Deci se poate sã fim câþi trebuie.

Suntem 77 prezenþi. Cvorumul de ºedinþã fiind de 72, putem trece mai departe. 78, da?

Aþi primit propunerea de hotãrâre? O are toatã lumea? E în ordine.

Cu 89 de voturi pentru, 13 împotrivã, 18 abþineri, s-a aprobat preambulul.

Cu privire la art. 1 sunt observaþii? Nu sunt. Vã rog, votul dumneavoastrã.

Cu 83 de voturi pentru, 19 împotrivã ºi 17 abþineri, s-a adoptat.

Cu privire la art. 2 sunt observaþii? Vã rog.

## **Domnul Pusk‡s Valentin-Zolt‡n:**

La primul alineat, domnule preºedinte, zice:

”Guvernul României ºi Ministerul Public vor extinde ancheta.Ò

Ce fel de anchetã vor extinde, cã nu au fãcut nici o anchetã dânºii. Nu înþeleg ce anchetã pot sã extindã Guvernul sau Parchetul, când nu au fãcut nici o anchetã pânã în prezent.

Ce propuneþi? Domnul senator Dobrescu.

Propun anularea primului alineat.

## **Domnul Rãsvan Dobrescu:**

În orice caz, referirea la Ministerul Public trebuie categoric eliminatã, pentru cã ea contravine regulilor stabilite de Codul de procedurã penalã.

Ministerul public nu poate sã înceapã o urmãrire penalã Ñ pentru cã asta înseamnã anchetã Ñ care este prima fazã a unui proces penal, dupã care urmeazã faza de judecatãÉ Deci Ministerul Public nu poate începe o anchetã decât dupã ce face niºte cercetãri prealabile. Dacã cumva textul a avut în vedere aceste cercetãri prealabile, atunci predicatul ”a extindeÒ este nefericit ales. În orice caz, eu sunt de pãrere cã cel puþin Ministerul Public trebuie eliminat din acest text, pentru cã nu existã nici un fel de cercetare prealabilã pornitã de Ministerul Public. Asta, în subsidiar, pentru cã în principal sunt împotriva întregului art. 2 ºi împotriva întregii hotãrâri.

**Din salã** _(câteva voci):_

Ei!É

Cu privire la titlul hotãrârii sunt obiecþii? Nu sunt.

Vã rog, votul dumneavoastrã cu privire la titlul hotãrârii. Vã rog, cu privire la titul hotãrârii. Vã rog, votul dumneavoastrã.

Cu 102 voturi pentru, 10 împotrivã, 9 abþineri, s-a adoptat.

Iar mã puneþi într-o situaþieÉ De abia am verificat câþi suntem ºi aparÉ Au venit între timp, da?

Cu privire la preambul sunt observaþii? Trebuie completatã data de azi. Nu sunt observaþii. Vã rog, votul dumneavoastrã.

Domnul senator Vornicu.

## **Domnul Sorin Adrian Vornicu:**

Stimaþi colegi, art. 2 preia aproape ad litteram un articol din hotãrârea noastrã pe care am adoptat-o în ºedinþa comunã a Camerelor reunite în legãturã cu raportul F.N.I. Este o formulare corectã ºi propun sã

Domnul senator Predescu.

Domnule preºerdinte, Fondul Proprietãþii de Stat este sub controlul Parlamentului.

Nu, al Guvernului.

## **Domnul Ion Predescu:**

Ei, nu! Lãsaþi, domnÕe, cãÉ Sau invers, vreþi sã spuneþi. ªi invers, dacã e valabil, merge reciproca.

Prin urmare, dacã ne referim la aceastã prevedere legalã ºi la Legea rãspunderii ministeriale Ñ care se uitã, dupã câte vãd Ñ, Parlamentul are competenþa de a se adresa organului abilitat de lege, Ministerul Public, de a întreprinde sau a continua acte de urmãrire penalã. Prin urmare, textul este corect.

Dacã nu convine unoraÉ

Alte puncte de vedere mai sunt? Vã rog, domnul senator Oprea.

Susþin propunerea existentã în text, cu menþiunea cã Guvernul ºi Parchetul vor începe o anchetã de specialitateÉ

Care Parchet?

Ministerul Public.

Da. Alte puncte de vedere? Vã rog, domnule preºedinte Quintus.

## **Domnul Mircea Ionescu-Quintus:**

Cred cã se poate formula în felul acesta:

”Guvernul României ºi celelalte organe abilitate vor continua ancheta începutã de comisia senatorialã pentru rezolvarea problemelorÉÒ ºi aºa mai departeÉ

”É potrivit competenþelor lor.Ò

La art. 2 alin. 1 s-a propus eliminarea.

De asemenea, s-a propus la alin. 1 urmãtoarea reformulare:

”Guvernul României ºi celelalte organe abilitate vor continua ancheta, potrivit competenþelor lor, asupra Fondului Proprietãþii de Stat, la toate persoanele fizice ºi juridice implicate ºi vor stabili rãspunsurile ce le revin.Ò Da, domnule preºedinte? Asta a fost formularea.

## **Domnul Ion Predescu** _(din salã):_

Este nedeterminatãÉ

## **Domnul Ulm Nicolae Spineanu:**

Asta este propunerea, domnilor. Aceasta a fost propunerea, mi-a confirmat ºi domnul preºedinte Quintus cã am formulat-o corect.

Vã rog, voturile dumneavoastrã pentru aceastã propunere.

91 de voturi împotrivã, 16 voturi pentru, 14 abþineri. S-a respins ºi aceastã formulare.

Domnilor colegi, vã rog frumos. Eu sunt dispus sã mã scol din scaunul acesta, dacã-mi daþi sfaturi. Cine îmi dã cele mai multe sfaturi, vã rog, poftiþi!

Urmãresc procedura punct cu punct. Nu vã faceþi nici o grijã.

Deci supun votului dumneavoastrã formularea din propunerea de hotãrâre, alin. 1.

Vã rog, votul dumneavoastrã.

87 de voturi pentru, 27 împotrivã, 11 abþineri.

Se pãstreazã propunerea din hotãrâre.

Cu privire la alin. 2 al art. 2 sunt observaþii?

Nu sunt. Atunci, vã rog, votul dumneavoastrã.

94 de voturi pentru, 16 voturi împotrivã, 14 abþineri. S-a adoptat alin. 2.

Art. 2 în integritatea sa. Vã rog, votul dumneavoastrã.

## **Domnul Ion Predescu** _(din salã):_

În întregimea sa!

## **Domnul Ion Predescu** _(din salã):_

Sunt prea multe ”celelalte organeÒ.

Alte puncte de vedere mai sunt? S-au fãcut propuneri pe care le supun în ordine la vot.

În întregimea sa. Vã rog, votul dumneavoastrã.

87 de voturi pentru, 24 de voturi împotrivã, 14 abþineri.

S-a adoptat.

Cu privire la art. 3.

Domnul preºedinte Quintus. ## **Domnul Mircea Ionescu-Quintus** _(din salã):_

Propun sã înlocuim ”va transmiteÒ cu ”va trimiteÒ.

Vã rog? ”Va transmiteÒ Ñ ”va trimiteÒ, nu? Alte observaþii?

Vã rog, atunci, votul dumneavoastrã, cu menþiunea de a schimba ”transmiteÒ, în ”trimiteÒ.

- Vã rog, votul dumneavoastrã.

- 97 de voturi pentru, 15 voturi împotrivã, 13 abþineri.

- S-a adoptat.

- Domnul senator Sãndulescu a propus un articol, 3 bis

- sau 3 indice 1.

Vã rog sã-l citiþi. Trebuie sã-l explicaþi. Eu unul nu l-am înþeles.

Acest articol ar putea deveni art. 4, da?

## **Domnul ªerban Sãndulescu:**

Având în vedere cã am analizat foarte bine ce s-a întâmplat la privatizarea ROMTELECOM, pe care o vom discuta sãptãmâna viitoare, ºi am constatat o serie de lucruri foarte curioase în desfãºurarea licitaþiei ºi în modul cum s-a hotãrât câºtigãtorul licitaþiei, am propus acest articol 3 bis sau 3 indice 1, care este valabil ºi pentru alte privatizãri, având în vedere cã, dupã cum spunea domnul preºedinte Sârbu, existã încã 56% din întreprinderi care nu sunt privatizate.

”Parlamentul României va constitui o comisie specialã pentru verificarea corectitudinii desfãºurãrii licitaþiilor ºi va aproba hotãrârea finalãÉÒ

Domnilor, vã rog sã-mi permiteþi sã vã fac propunerea respectivã. Adicã, pânã acum, toate hotãrârileÉ De exemplu, în anumite privatizãri, hotãrârile le-au luat Guvernul ºi Fondul Proprietãþii de Stat ºi s-au întâmplat o serie întreagã de nereguli.

Spuneaþi cã este sub controlul Parlamentului. Asta propun, sã fie sub controlul Parlamentului.

Ce sã mai facã, domnule?

## **Domnul Ulm Nicolae Spineanu:**

Domnule senator, nu cred cã are obiectul aici!

Dar nuÉ Domnule preºedinte, nu mã refer la ceea s-a fãcut pânã acum. Ceea ce propun este pentru viitor.

Pãi asta este altã hotãrâre, este alt subiect!

Pentru viitor, ca pentru viitor sã aibã... Bun, dacã nu vreþi acum...

Pãi, pentru viitor... povestim atunci!

## **Din salã:**

Sigur cã da!

## **Domnul Ulm Nicolae Spineanu:**

Domnilor colegi, înainte de a pune hotãrârea la votul final, vreau ºi eu sã am un punct de vedere.

Domnilor colegi,

Faþã de acest articol, aº vrea sã nu se repete, mãcar pentru fair play-ul perioadei care urmeazã, lucruri întâmplate cu documentele pe care diverse comisii le-au obþinut în procesul lor mandatat sub formã de comisii de anchetã.

Aºa cum ºi în alte cazuri existã la fiecare comisie, pe baza cererilor ºi a audierilor de la comisie, existã un întreg material care s-a strâns acolo, inclusiv stenograme. Eu cred cã ar trebui completatã aceastã hotãrâre, nu numai cele care sunt considerate de cãtre comisie ca anexe la raportul în cauzã, ci întregul material sã fie transmis instituþiilor abilitate, pe baza unei formule de predare-primire, astfel încât comisia în cauzã ºi Senatul, ca instituþie, sã se descarce ºi ministerele care sunt sesizate, respectiv Guvernul, sã aibã acces, dacã vreþi dumneavoastrã, la aceste documente ºi Ñ de ce sã n-o spunem direct? Ñ sã nu ne mai trezim cu interpretãri sau alte chestiuni ºi cu rãspunsuri, pentru cã, de fapt, trebuie sã ne gândim ºi sã lucrãm cu totul altcumva pe perioada care urmeazã.

Nu vreau sã dau un exemplu de acest gen, pentru cã nu vreau sã lezez pe nimeni, dar existã situaþii de asemenea naturã ºi cred cã atunci am putea sã punem a), b), c) ºi o sã spunem cã întregul material intrat în posesia comisiei cu ocazia audierilor ºi a notelor în cauzã...

Eu îl formulez ºi, atunci, dacã sunteþi de acord, îl prindem în stenogramã.

Deci, se transmite...

## **Domnul Ion Predescu** _(din salã):_

Se înainteazã...

Se înainteazã instituþiilor...

## **Domnul Ion Predescu** _(din salã):_

Nu instituþiilor, Ministerului Public!

Guvernului ºi Ministerului Public.

În copie.

Nu, nu, nu! Staþi puþin! Sã pãstrãm unitatea hotãrârii, domnule senator. Nu în copie!

Domnule preºedinte, nu merge ”se înainteazãÒ. Deci, ”se înainteazãÒ este o formulã care se uziteazã atunci când un inferior...

Corectaþi termenul. Nu este nici o problemã.

Mã ascultaþi?

Nu este aºa, domnule, cã noi nu ne constituim aici în cel ce declanºeazã o procedurã a unei anchete penale, cã despre asta am vorbit.

Domnule preºedinte,

Dupã investigaþia parlamentarã, dacã se gãseºte cazul, urmeazã anchetã penalã. Nu mai urmeazã altã investigaþie fãcutã de Guvern sau alte organe abilitate. Alte organe abilitate, adicã alte organe care au competenþe în materie fac tot anchetã, pe specificul activitãþii ºi competenþei fiecãruia dintre aceste organe.

Se trimite, da? Sau se remite.

Mã ascultaþi? Deci ”se înainteazãÒ este o formulã care se uziteazã atunci când un inferior îi transmite unui superior. Superiorul îi trimite inferiorului.

Se trimite, da?

## **Domnul Ion Predescu** _(din salã):_

Ministerului Public.

Îmi daþi cuvântul? Pot sã spun douã vorbe?

Da, când am ajuns aici, da.

Nici nu se înainteazã, nici nu se trimite, ci se pune de cãtre Parlament la dispoziþie, în copie, pentru cã toate documentele puse la dispoziþia Parlamentului rãmân probã la dosar, în original. Parlamentul þãrii este singura instituþie care, în numele poporului, în conformitate cu Constituþia, are drept de control pe absolut tot ce miºcã în þara asta. Toate celelalte instituþii au drept de control secvenþial, pe ce le intrã în atribuþii. Documentele originale rãmân la Parlament ºi trebuie sã poatã fi gãsite acolo oricând de acum încolo, ca sã poatã sã ateste concluziile la care s-a ajuns. Se pun la dispoziþie copii tuturor instituþiilor interesate.

Da, domnule senator, de acord cu dumneavoastrã, dar nu aþi vrut sã sesizaþi nuanþa. Sigur cã poate sã rãmânã în arhiva Senatului. Da... ªi atunci v-aº propune ca la punctul c) Ñ ”întreaga documentaþie ºi stenogramele, în copie, se vor pune la dispoziþia instituþiilor menþionate în art. 2Ò.

## **Domnul Ion Predescu** _(din salã):_

Ministerului Public.

Dar ce am scris, domnule, la art. 2?

Daþi-mi voie! Daþi-mi voie!

Al doilea. Deci toate se înainteazã Ministerului Public, organul care nu numai cã efectueazã, dar ºi supravegheazã anchetele, oricare alt organ competent le-ar face. Pe de o parte. Pe de alta, Guvernul sau cei care au înaintat asemenea acte au originale sau copii rãmase la ei. De ce sã-i înaintez eu copie sau originalul? Are nevoie de original, îl cere de la Ministerul Public. Aceasta este procedura penalã. Nu inventãm noi astãzi.

Deci se înainteazã sau se pun la dispoziþie Ministerului Public.

Deci, atunci, sã formulãm la punctul c) aºa: ”Copii de pe documentele anexã raportului, precum ºi copii de pe stenogramele ºi celelalte documente aflate în posesia comisiei se pun la dispoziþie...Ò

## **Domnul Ion Predescu** _(din salã):_

Ministerului Public. Vine sã le ia, e treaba lui. Nu vine, rãspunde.

Dar spune exact aici: ”stenogramele dezbaterii, plus copii dupã documentele din raport.Ò

”Copii dupã documentele anexateÒ Ñ spune aici Ñ dar sunt multe altele care nu sunt anexate. Înseamnã cã nu ºtim ce e la comisii, cum se lucreazã.

Domnul Gavaliugov.

Domnule preºedinte, recunosc cã aþi fãcut o propunere interesantã ºi aº vrea sã fiþi de acord Ñ ºi sper sã avem ºi un sprijin din partea colegilor senatori Ñ având în vedere cã aceastã hotãrâre Ñ probabil, doresc acest lucru Ñ o adoptãm astãzi, 17 octombrie 2000. Deci noi mai avem deja niºte demersuri fãcute în plenul Senatului, legate de diferite cazuri concrete de privatizare, sub egida Fondului Proprietãþii de Stat sau, cum domnul preºedinte Sârbu a completat foarte bine, cã au fost însãrcinate ºi alte ministere deja sã facã activitãþi de privatizare... Pãrerile sunt împãrþite în privinþa succesului personal sau a succesului pentru þarã a acestor privatizãri... Deci, în consecinþã, aº vrea sã obþinem acordul Senatului ca, în acest text, sã includem ºi anexarea altor cazuri cu care Senatul a fost sesizat ºi au fost aduse în dezbatere. Nu mai departe decât ieri, am fãcut o declaraþie în acest sens, în legãturã cu cazul SINTEX, pe care vi l-am prezentat.

Deci propunerea este sã fie anexate, chiar dacã nu au fost dezbãtute în comisie, ºi alte cazuri ridicate Senatului ºi...

Nu se poate, domnule senator! Uitaþi-vã în Regulamentul comisiilor! Procedural, nu merge... Nu cã ar fi cineva împotrivã, dar procedural nu merge.

## Am înþeles.

Domnule preºedinte, vreau sã vã spun cã ceea ce adoptãm noi astãzi este dincolo de ceea ce ºi-a stabilit prin regulament comisia, ca activitate. Din ce cauzã? Foarte mult ne-am dorit ca astãzi sã avem un bilanþ definitiv, concluzii foarte clare. În anumite cazuri, în anumite probleme, concluziile noastre încã mai au nevoie de aprofundare. Chiar cineva, aici, a fãcut propunerea sã-i prelungeascã un mandat ºi în viitor ºi aºa mai departe. Haideþi, atunci, sã adunãm aceste cazuri de privatizare, le punem, în aceastã fazã, în care concluzii au fost deja date de cãtre Senat, pentru viitor. Ele vor fi dezbãtute în viitor în Senat sau Parchetul se va pronunþa în legãturã cu ele. Haideþi sã fim concreþi ºi eficienþi.

Vã mulþumesc.

Pãi sunt ºi concret, ºi eficient. Aveþi altã procedurã, regulamente, pentru treaba asta. Exact pentru ce cereþi dumneavoastrã. Nu putem sã extindem un lucru astãzi, pe un final, dincolo de un anume raport.

## Domnule preºedinte, dacã-mi daþi voie...

Deci eu consider cã art. 3 cuprinde tot ceea ce trebuie sã cuprindã, pentru cã documentele trimise la Comisia de anchetã, de cãtre F.P.S., ori au fost trimise în copii, deci originalul existã la F.P.S., ºi, dacã Parchetul se va sesiza Ñ asta este o altã problemã Ñ atunci va apela la F.P.S., la documentele originale, ori, dacã am primit documente originale, noi trebuie sã le trimitem înapoi instituþiilor respective. Deci, oricum, nu are nevoie Parchetul sã trimitem un pachet de nu ºtiu ce acolo, la Parchet, acum, pentru cã va solicita exact acele acte de care are nevoie ºi, în acest caz, cele trei puncte Ñ a), b) ºi c) Ñ sunt corecte ºi îndestulãtoare la art. 3.

Vã rog, domnul preºedinte Quintus.

## Mulþumesc, domnule preºedinte.

Am trei observaþii. În primul rând, cu privire la propunerea dumneavoastrã, cred cã Ministerul Public, în mãsura în care va fi interesat, este în situaþia ºi în stare sã-ºi aducã toate documentele de care are nevoie, nu trebuie sã-i punem noi la dispoziþie nimic.

În legãturã cu propunerea colegului Gavaliugov, este împotriva art. 1, pe care l-am votat: ”Senatul României îºi însuºeºte raportul prezentat de comisia de anchetãÒ, deci limitat. Dincolo de acest raport nu putem sã acþionãm în nici un fel, iar dacã astãzi adoptãm Ñ ºi sper sã adoptãm Ñ aceastã hotãrâre, trebuie sã schimbãm datele ºi de la punctul b) din art. 3, ºi din ultimul alineat, ºi ultima datã. Deci, în loc de 11, sã trecem 17 octombrie.

Mulþumesc.

## **Domnul Ulm Nicolae Spineanu:**

## Mulþumesc, domnule preºedinte.

Am înþeles. Am sã

La vot!

Nu, domnilor colegi, pentru cã a mai existat o comisie ºi dupã ce comisia ºi-a prezentat raportul...

## **Domnul Costicã Ciurtin** _(din salã):_

Nu mai extindeþi situaþia!

... a existat... Domnule senator, vã rog sã mã ascultaþi!

**Domnul Costicã Ciurtin** _(din salã):_

Sã nu mai extindem situaþia...!

## **Domnul Ulm Nicolae Spineanu:**

Ba nu! O extindem, pentru cã este un caz concret, se întâmplã. Membri ai comisiei au început sã foloseascã documente ºi puncte de vedere ale comisiei...

## **Domnul Costicã Ciurtin**

**:**

Dar nu vã intereseazã, nu este problema dumneavoastrã!

Ba este problema mea, pentru cã este o problemã de fair play! Da? ªi atunci utilizeazã documentele Ñ dupã ce a fost dezsãrcinat, o datã cu aceastã hotãrâre Ñ ºi face un lucru nepermis din punct de vedere al legii. Despre aceasta este vorba.

Rãspunde în faþa legii. Rãspunderea este personalã.

## **Domnul Ulm Nicolae Spineanu:**

Da, domnule senator, dar putem s-o facem în nume propriu, cã suntem o instituþie ºi avem o asemenea reglementare.

Vã rog, votul dumneavoastarã la art. 3. Înþeleg cã nu vã convine, ºtiu la ce mã aºtept.

Nu despre asta este vorba. Nu aþi înþeles. Este o chestiune de fair-play politic, domnule senator.

Toate mãgãriile trebuie scoase la ivealã!

De acord cu dumneavoastrã, dar în modul cel mai legal posibil.

La vot!

Chiar vreþi aºa, pe faþã? ªtiu cã nu vã convin niºte lucruri.

86 de voturi pentru, 20 de voturi împotrivã, 4 abþineri. S-a adoptat.

Hotãrârea, în ansamblu. Vã rog, votul dumneavoastrã.

## **Domnul Corneliu Dorin Gavaliugov** _(din salã):_

Cu modificarea datelor!

Data de 17, în loc de 11.

Cu modificarea datei, da.

87 de voturi pentru, 28 împotrivã, 6 abþineri. S-a adoptat.

Vã rog, o listã, domnule preºedinte. Mulþumesc foarte mult.

Liste pentru toatã lumea!

Liste, vã rog, la toatã lumea.

Domnule preºedinte, dacã-mi permiteþi...

Am încheiat.

## **Domnul Doru Laurian Bãdulescu:**

## Domnule preºedinte,

Stimaþi colegi,

Dupã aprobarea hotãrârii, daþi-mi voie sã spun câteva cuvinte din partea Grupului P.D.S.R.

Raportul acesta de anchetã asupra activitãþii Fondului Proprietãþii de Stat ne-a pus într-o situaþie ineditã ºi ne-a demonstrat cã o comisie complexã, formatã din reprezentanþii tuturor partidelor reprezentate în Parlament, a reuºit sã elaboreze un material în baza cãruia s-a adoptat hotãrârea pe care am aprobat-o adineauri.

S-a demonstrat cã un raport fãcut profesional, nepolitizat, un raport realist este în mãsurã sã coalizeze forþele politice prezente în Parlament, astfel încât consider cã Senatul dã un semnal, poate înaintea altor instituþii, cã trebuie sã se ia mãsuri privind modul în care s-a fãcut privatizarea în ultima perioadã sau au fost utilizate fondurile.

Raportul, repet, nu este un raport exhaustiv. Nici nu putea fi. Este un raport perfectibil ºi de aceea acþiunea trebuie sã continue.

Îmi exprim speranþa cã mãsurile prevãzute ºi care au fost aprobate îºi vor gãsi aplicarea rapid ºi nu va fi tergiversatã acþiunea de executare a hotãrârilor Senatului.

De aceea, în final de sesiune, cred cã acesta este un semnal sãnãtos pe care Senatul îl dã electoratului ºi pentru aceasta trebuie sã ne felicitãm. Mulþumesc.

Cred cã am încheiat acest punct, da? Am încheiat acest punct. Vã mulþumesc, domnule preºedinte al comisiei, vã mulþumesc domnule preºedinte Sârbu.

ªi eu vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Domnilor colegi, vã rog, votul dumneavoastrã, ca sã învoim comisia de mediere la Legea imobilelor preluate în mod abuziv, domnii senatori Ilie ªtefan, Popovici Alexandru, Dobrescu Rãsvan, Seres DŽnes, Tãrãcilã Doru Ioan, Opriº Octavian ºi Dobrescu Vasile.

Domnule preºedinte, nu mai este cazul. Nu mai este cazul, pentru cã, urmare întârzierii de astãzi, la propunerea colegilor din comisia de mediere, potrivit art. 129 alin. 3 din regulament, ºedinþa a fost amânatã pentru mâine dimineaþã, la ora 10,00, la Camera Deputaþilor, cu precizarea cã ºedinþa va începe la sala Biroului permanent, dupã ce îºi va fi încheiat discursul domnul primministru.

Trecem, atunci, la punctul 8. Vã rog, domnule Sãndulescu.

Domnule preºedinte,

V-am ruga sã permiteþi membrilor Comisiei ROMTELECOM sã ne retragem pentru 20 de minute, ca sã vedem forma finalã pe care am discutat-o azi la ora 15,00.

Nu, domnule senator, îmi pare foarte rãu, trebuia sã-mi transmiteþi notã prin Secretariatul general. Numai dânºii pot sã-mi punã o asemenea notã pe masã. Îmi pare rãu!

trasabilitatea acestora, în general, adaptarea activitãþii din domeniul metrologiei la cerinþele Uniuni Europene.

Au mai fost discuþii legate de aceasta, dar nu legate efectiv de textul ordonanþei, ci de trasabilitatea Ñ ca sã folosesc un termen de la dumnealor Ñ Biroului de Metrologie Legalã, dacã este o unitate a Guvernului sau este o unitate în subordinea Ministerului Industriei ºi Comerþului.

Încã o datã, acest lucru nu face obiectul prezentei ordonanþe, ci numai armonizarea legislativã ºi de reglementare în raport cu cele ale Uniunii Europene. Vã mulþumesc.

## **Domnul Costicã Ciurtin** _(din salã):_

Ce sever sunteþi! Dar altã datã aþi aprobat asemenea situaþii.

Nu. Personal, niciodatã!

## **Domnul Costicã Ciurtin** _(din salã):_

La ora 15,00 am terminat ºedinþa ºi trebuiau fãcute niºte modificãri finale.

Pãi aºa, stãm numai în comisii, domnule senator, ºi eu aici fãrã plen!

Trecem la punctul 2. Nu putem sã trecem la punctul 18, întrucât nu avem reprezentantul ministerului. Nici un secretar de stat Ñ am înþeles Ñ nu este în þarã.

Deci, domnule senator Dobrescu, nu putem sã abordãm punctul 18.

Care punct îl luãm acum, domnule...?

## **Domnul Ulm Nicolae Spineanu:**

Proiectul Legii privind aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 104/1999 pentru modificarea ºi completarea prevederilor Ordonanþei Guvernului nr. 20/1992 privind activitatea de metrologie. Continuare, spune aici.

Iniþiatorul, comisia...

Unde am rãmas, domnule? ªtiu cã erau niºte rãspunsuri de dat. Nu?

Iniþiatorul, vã rog sã ne precizaþi punctul unde am rãmas.

## **Domnul Eugen Constantin Isbãºoiu Ñ** _secretar de stat_

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor senatori,

Îmi cer scuze cã vã supãr a patra sau a cincea oarã cu aceeaºi ordonanþã a Guvernului. Este vorba de adaptarea modului de funcþionare a Biroului Naþional de Metrologie Legalã, preluarea din vocabularul internaþional de metrologie a unor definiþii de unitãþi de mãsurã,

Da. Comisia.

Proiectul de lege a intrat în dezbaterea Senatului pe 14 iunie 2000 ºi, la propunerea plenului, a fost retrimis la comisie pentru reanalizare ºi întocmirea unui raport suplimentar, ceea ce facem acum, adicã susþinem raportul suplimentar.

Propunerea de retrimitere la comisie a avut ca scop discutarea simultanã a Ordonanþei Guvernului nr. 104/1999 cu Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 18/1999 ºi corelarea lor.

Comisia a analizat, în ºedinþa sa din 20.06.2000, cele sesizate de plen ºi a reþinut urmãtoarele.

Biroul Român de Metrologie Legalã funcþioneazã în baza reglementãrilor cuprinse în Ordonanþa Guvernului nr. 20/1992, modificatã ºi aprobatã prin Legea nr. 11/1994.

În art. 5 din aceastã ordonanþã se prevede: ”Politica statului în domeniul metrologiei se realizeazã de Guvern, prin Biroul Român de Metrologie Legalã, organ de specialitate al administraþiei publice centrale, subordonat acestuiaÒ.

În 17 martie 1999 a fost publicatã în ”Monitorul OficialÒ Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 18/1999, care modificã art. 5 din Ordonanþa Guvernului nr. 20/1992 ºi trece Biroul Român de Metrologie Legalã din subordinea Guvernului în subordinea Ministerului Industriei ºi Comerþului.

Art. 5, modificat, sunã astfel: ”Politica statului în domeniul metrologiei se realizeazã de cãtre Ministerul Industriei ºi Comerþului, prin Biroul Român de Metrologie LegalãÒ.

Cu adresa nr. L86/1999, Comisia economicã a fost sesizatã pentru dezbaterea proiectului Legii de aprobare a Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 18/1999. În urma ºedinþei Senatului din 21 septembrie 1999, Ordonanþa de urgenþã a Guvernului a fost respinsã. Proiectul de lege a fost trimis spre dezbatere Camerei Deputaþilor ºi se aflã în lucru la Comisia pentru politicã economicã ºi privatizare.

Ordonanþa Guvernului nr. 104/1999 aduce modificãri de naturã tehnicã Ordonanþei Guvernului nr. 20/1992 ºi creeazã condiþii de armonizare a legislaþiei cu directivele Uniunii Europene. În aria de reglementare a Ordonanþei Guvernului nr. 104/1999 nu este cuprinsã problema subordonãrii Biroului Român de Metrologie Legalã. De aceea, comisia considerã cã problematica din Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 18/1999 ºi din Ordonanþa Guvernului nr. 104/1999 trebuie tratatã separat ºi îºi susþine raportul iniþial ºi propunerea de adaptare a Ordonanþei Guvernului nr. 104/1999 în forma transmisã de Guvern, fãrã modificãri.

## **Domnul Ulm Nicolae Spineanu:**

Da, mulþumesc.

Discuþii generale, domnilor, dacã sunt? Nu sunt? Vã rog, atunci, votul dumneavoastrã la titlul legii.

Mulþumesc. Vã rog sã repetãm votul. Vã rog, sã refacem votul, domnilor colegi.

87 de voturi pentru, un vot împotrivã, 5 abþineri.

- S-a adoptat.

Cu privire la articolul unic sunt observaþii? Dacã nu sunt, vã rog, votul dumneavoastrã.

76 de voturi pentru, nici un vot împotrivã, 4 abþineri.

- S-a adoptat.

Vot pe lege, în ansamblu.

Vã rog, votul dumneavoastrã.

Domnule, stai puþin, e lege organicã?... Lege ordinarã... Mulþumesc.

Cu 71 de voturi pentru, nici un vot împotrivã, 3 abþineri, s-a adoptat.

Trebuie sã verific. Dacã era organicã votam încã o datã.

Punctul 3. Proiectul Legii pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 4/2000 privind înfiinþarea Institutului Naþional de Medicinã Aeronauticã ºi Specialã ”General dr. Victor AnastasiuÒ.

Domnilor colegi, mi s-a atras atenþia ºi raportul comisiei spune clar cã legea este organicã, deºi în raportul primit asupra ordinii de zi scrie ordinarã, am verificat.

Vã rog sã refacem votul anterior.

Legea este organicã, trebuie minimum 72 de voturi. Vã rog, votul dumneavoastrã.

94 de voturi pentru, nici un vot împotrivã, o abþinere.

Domnule senator, în raportul comisiei era specificat ºi articolul care o face organicã, iar în raportul primit, desfãºurãtorul de ºedinþã, scria ordinarã... De aceea m-am uitat adineauri...

Trebuie sã trecem la punctul 9, pentru cã pânã la acest punct nu avem iniþiatorii.

Proiectul Legii pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 107/1999 privind activitatea de comercializare a pachetelor de servicii turistice.

Iniþiatorul, vã rog sã luaþi loc... ªi comisia...

Iniþiatorul, vã rog, aveþi cuvântul!

**Domnul Eliade Corneliu Mihãilescu Ñ** _director general la Oficiul pentru Protecþia Consumatorilor:_

În conformitate cu Ordonanþa Guvernului nr. 21 care a fost republicatã în 1994 sub denumirea de Legea nr. 11, statul, prin mijloacele prevãzute de lege, protejeazã cetãþenii în calitatea lor de consumatori, asigurând cadrul necesar accesului neîngrãdit la produse ºi servicii, la o informare completã despre caracteristicile esenþiale ºi apãrare.

În ceea ce priveºte domeniul comercializãrii pachetelor de servicii turistice se simþea în mod imperios necesitatea creãrii unui cadru legislativ care sã detalieze responsabilitatea organizatorului sau a detailistului de cãlãtorii turistice în relaþiile cu consumatorii.

Deci, în esenþã, aceastã lege privind pachetele de servicii turistice, pornind de la necesitatea pe care o reprezintã reglementarea unui domeniu care este considerat un domeniu deosebit de important pentru România, acela al serviciilor turistice, reglementeazã de fapt contractul, elementele contractului serviciilor turistice, pornind de la faptul cã serviciul turistic este o combinaþie de cel puþin trei tipuri de servicii, ºi anume partea de transport, partea de cazare ºi unul sau alte tipuri de servicii turistice. Practic, existã un element în care sunt definiþi termenii specifici, ºi anume contractul de organizare, contractul de intermediere, contractele de organizatori ºi detailist, consumatori de servicii turistice. Se pune accent în aceastã lege pe partea de informare a consumatorilor ºi pe modalitãþile de încheiere a contractului de organizare de cãlãtorii turistice între agenþia de turism ºi consumator.

Sunt trecute condiþiile în care preþul convenit de pãrþi poate sã fie modificat, de asemenea, obligaþiile atât ale organizatorului, precum ºi ale consumatorului, în cazul neexecutãrii totale sau parþiale a cãlãtoriei turistice, de genul penalitãþi, despãgubiri, returnare; acþiuni, de asemenea, în justiþie, în cazul în care, urmare a executãrii contractului de cãlãtorii turistice, se poate produce moartea, rãnirea sau alte atingeri ale integritãþii fizice sau morale a consumatorului.

Aþi încheiat, da?

Da.

Comisia?

## Domnule preºedinte,

Onoraþi colegi,

Urmare analizei fãcute cu reprezentanþii Oficiului pentru Protecþia Consumatorului au fost evidenþiate unele aspecte, ºi cele principale le redãm în raportul Comisiei economice.

Potrivit prevederilor Ordonanþei Guvernului nr. 21/1992 privind protecþia consumatorului, statul protejeazã cetãþenii în calitatea lor de consumatori, obligând agenþii economici sã ofere informaþii complete asupra caracteristicilor esenþiale ale produselor, sã ofere garanþii ºi sã asigure respectarea drepturilor ºi intereselor consumatorilor.

În domeniul comercializãrii pachetelor de servicii turistice se simte în mod imperios necesitatea creãrii unui cadru legislativ care sã reglementeze responsabilitatea organizatorului sau a detailistului de cãlãtorii turistice în relaþiile acestora cu consumatorul, cum ar fi:

Ñ definirea termenilor specifici, contract de organizare sau de intermediere de cãlãtorii turistice, organizator sau detailist de cãlãtorii turistice, consumator de servicii turistice etc.;

Ñ informarea consumatorului privind serviciile oferite ºi preþul acestora, rutã, obiective turistice, mijloace de transport ºi structuri de primire a turiºtilor, precum ºi categoria de clasificare a acestor servicii de masã oferite, formalitãþi de vizã ºi sanitare, numãrul minim de turiºti care trebuie realizat, asigurãri, condiþii de cedare sau de reziliere a contractului, termene de platã a preþului, cãlãtorii turistice etc., condiþii în care preþul convenit de pãrþi poate fi modificat;

Ñ obligaþiile organizatorului ºi detailistului, precum ºi ale consumatorului, în cazul neexecutãrii totale sau parþiale a cãlãtoriei turistice, penalitãþi, despãgubiri, reducerea la punctul de plecare etc.;

Ñ responsabilitatea organizatorului ºi detailistului de cãlãtorii turistice în cazul unor daune provocate consumatorului;

Ñ supravegherea activitãþii de organizare sau de mediere de cãlãtorii turistice, mãsuri, sancþiuni etc.

Menþionãm cã existã avizul Consiliului Legislativ, care a fãcut unele observaþii de tehnicã legislativã de care s-a þinut seama la redactarea raportului.

Mulþumesc, domnilor colegi. Discuþii generale.

Iertaþi-mã... Cu amendamentele din anexã... Sunt amendamentele comisiei.

La discuþii generale nu doreºte nimeni? Sã trecem atunci pe amendamentele propuse de cãtre comisie.

Iniþiatorul a consultat aceste amendamente? Sunteþi de acord cu ele?

Da, suntem de acord cu ele.

Da. Domnilor colegi, textul propus de comisie, art. 5, în întregul sãu.

Domnule preºedinte, textul propus de comisie în raportul suplimentar, vã rog frumos...

Da, e vorba de raportul din 7 decembrie 1999.

...comisia l-a mai luat o datã în dezbatere, ºi împreunã cu iniþiatorul au mai adus o serie de modificãri. Vã rog mult...

Domnul coleg, îmi pare rãu, sã ºtiþi, eu am un singur raport. Este vorba de raportul din 7 decembrie, cu numãrul 12/893...

S-a fãcut o confuzie, domnule preºedinte...

Bun. Deci, cu privire la art. 5, în întregul sãu, aºa cum este formulat în raport, textul propus de comisie. Sunt observaþii? Nu sunt. Vã rog, votul dumneavoastrã.

Vã rog sã votaþi, domnilor colegi.

71 de voturi pentru, un vot împotrivã, nici o abþinere, s-a adoptat.

Art. 11 cu completãrile din raport, deci formula propusã de comisie. Sunt observaþii? Nu sunt.

Vã rog, votul dumneavoastrã.

77 de voturi pentru, nici un vot împotrivã, nici o abþinere, s-a adoptat.

Art. 18, textul propus de cãtre comisie. Sunt observaþii? Nu sunt. Vã rog, votul dumneavoastrã.

76 de voturi pentru, nici un vot împotrivã, douã abþineri, s-a adoptat.

Art. 22, text propus de cãtre comisie. Sunt observaþii? Nu sunt.

Vã rog, votul dumneavoastrã.

72 de voturi pentru, nici un vot împotrivã, o abþinere, s-a adoptat.

Art. 28, text propus de cãtre comisie. Sunt observaþii? Nu sunt.

Vã rog, votul dumneavoastrã. 71 de voturi pentru, un vot împotrivã, o abþinere, s-a adoptat.

Trecem acum la titlul legii. Sunt observaþii cu privire la titlul legii? Nu sunt.

Vã rog, votul dumneavoastrã.

78 de voturi pentru, nici un vot împotrivã, nici o abþinere, s-a adoptat.

Cu privire la articolul unic care se completeazã cu modificãrile aprobate la articolele în cauzã din raport sunt observaþii? Nu sunt.

Vã rog, votul dumneavoastrã.

76 de voturi pentru, nici un vot împotrivã, nici o abþinere, s-a adoptat.

Este lege ordinarã. Vot de ansamblu. Vã rog, votul dumneavoastrã.

72 de voturi pentru, nici un vot împotrivã, nici o abþinere, s-a adoptat.

Vã mulþumesc.

Mulþumesc iniþiatorului, mulþumesc comisiei.

Avem ºi punctul 11...

Da. Punctul 10. Proiectul Legii pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã nr. 32/1998 privind privatizarea societãþilor comerciale din turism.

Este al Comisiei pentru privatizare...

Comisia pentru privatizare, vã rog, cine susþine raportul?

Vã rog, domnul senator.

Iniþiatorul? Vã rog, vã ascultãm.

## **Doamna Floare Comºea Ñ** _vicepreºedinte la_

## _Autoritatea Naþionalã pentru Turism_ **:**

Domnule preºedinte, dacã îmi permiteþi, în ºedinþa precedentã a fost fãcutã prezentarea ºi au început dezbaterile. Dacã doriþi sã o luãm de la capãt...

Nu, tocmai cã nu dorim... Vã atrag atenþia cã raportul este negativ, sã ºtiþi...

Dacã îmi permiteþi, datã fiind importanþa problemei, noi am solicita analiza cu toatã seriozitatea a acestei probleme, a privatizãrii societãþilor din turism, astfel încât aceste lucruri sã fie discutate sigur ºi adoptate...

Doamnã, la comisie aþi fost invitaþi?...

Da... Ne-am susþinut ºi cu acel prilej punctul de vedere...

Pãi, acela este organismul în care se poate solicita ce spuneþi dumneavoastrã... În faþa unui raport negativ existã o singurã soluþie... Eu îl pun la vot.

Dacã raportul, în formula, deci, în concluzia negativã pe care o formuleazã, da, este respins, atunci putem sã intrãm pe fond.

Dacã raportul este acceptat, atunci este clar cã s-a respins proiectul de lege pentru aceastã ordonanþã. Aceasta este procedura.

Domnule preºedinte, sigur, aþi dat niºte explicaþii, dar cred cã doamna care reprezintã aici iniþiatorul nu a înþeles totuºi cã, având în vedere cã, la o anumitã distanþã, am reluat acestã dezbatere ºi în faþa celor prezenþi, cred cã, mãcar, într-o formulã minimã, Domnia sa ar avea la dispoziþie, înainte sã ne invite sã dezbatem, dacã dorim sau nu, are la dispoziþie, totuºi, cu acceptul dumneavoastrã, o micã prezentare ºi o susþinere a punctului de vedere al iniþiatorului.

Domnul senator, am înþeles cã au fãcut-o data trecutã... dânsa m-a corectat pe mine... Mã înþelegeþi?...

Domnule preºedinte, pot sã fac aceastã prezentare...

Vã rog, doamnã, aveþi toatã largheþea mea...

Mulþumesc.

V-am spus ca sã ºtiþi cum este procedura...

Solicitãm dezbateri, deci...

Comisia îºi menþine raportul?...

Comisia pentru privatizare îºi menþine raportul...

La vot...

## **Doamna Floare Comºea:**

În douã-trei minute reluãm expunerea care s-a fãcut în ºedinþa precedentã. Având în vedere faptul cã procesul de privatizare în turism a cunoscut o evoluþie lentã, încã de la demararea acestuia, în baza Legii nr. 58/1991, astfel încât pânã la aceastã datã, data este cea a elaborãrii proiectului, din totalul capitalului social aferent societãþilor comerciale din turism, respectiv 1.955 miliarde lei, capitalul social privatizat reprezintã 58%, din care 30% aparþin societãþilor de investiþii financiare, iar 28% altor acþionari.

Aceste procente totalizeazã un capital social privatizat de 1.049 miliarde lei, aferent unui numãr de 118 societãþi comerciale din totalul de 278 societãþi comerciale din turism.

Vã repet, aceste date sunt corespunzãtoare anului 1998.

Prin urmare, efectul procesului de privatizare derulat în aceste condiþii continuã sã se reflecte în calitatea serviciilor turistice, cu efecte negative asupra evoluþiei sectorului nu numai în perioada de pânã acum, ci ºi în perspectivã, ca urmare a întârzierilor pe care piaþa turisticã internã le va înregistra în procesul de aliniere la standardele internaþionale.

În aceste condiþii, considerãm cã privatizarea în turism, ca politicã statalã, trebuie sã se bazeze pe o structurã unitarã, riguros reglementatã, care sã aibã ca punct de plecare prognoze pe termen lung ale ritmurilor de dezvoltare ºi separarea acestuia pe activitãþi omogene, pe tipuri de capital social, privat ºi de stat, astfel încât interesele divergente ale celor douã tipuri de administratori ai societãþilor comerciale sã nu afecteze procesul de privatizare, ºi nu în ultimul rând dezvoltarea acestor societãþi.

Astfel, propunem prin actualul proiect de ordonanþã de urgenþã divizarea societãþilor comerciale din turism la care statul este acþionar pe tipuri de capital, astfel încât activele naþionalizate sã facã parte din capitalul social de stat, urmate de privatizarea prin vânzarea de acþiuni sau active cu sau fãrã plata în rate, eºalonate pe o perioadã între 5 ºi 30 de ani, transformarea contractelor de locaþia gestiunii, închiriere sau asociere în participaþiune în contracte de leasing imobiliar, cu clauza irevocabilã de vânzare, modalitatea concretã pentru fiecare caz în parte fiind stabilitã de cãtre Ministerul Turismului, cãruia îi revine sarcina de a coordona procesul de privatizare în turism.

**:**

...unde este Ministerul Turismului?... Aþi spus minister... care minister?!... Credeam cã ne prezentaþi ceva în plus...

E o agenþie, domnul senator, nu mai este minister...

Nu puteam decât sã prezint datele din proiectul de ordonanþã pe care îl supunem dezbaterii.

În prezent, politica în domeniul turismului este realizatã de cãtre Autoritatea Naþionalã pentru Turism. Aceasta este instituþia guvernamentalã care realizeazã obiectivele ºi atribuþiile fostului Minister al Turismului.

E valabilã regula succesiunii de drept în formã instituþionalã... instituþia succesoare preia tot activul ºi pasivul instituþiei anterioare... asta este regulã... nu patrimoniu... preia tot, inclusiv iniþiativa legislativã...

Vã rog, domnul senator...

Domnule preºedinte,

Domnilor colegi,

Eu vã propun, pentru cã noua formã pe care o prezintã Agenþia pentru Turism nu a fost discutatã în Comisia pentru privatizare, modalitãþile de privatizare din turism au fost cele prevãzute de Ministerul Turismului, în perioada când ministru era domnul Frunzãverde, iar noua formã privind divizarea, privind vânzarea obligatorie nu a fost prezentatã Comisiei pentru privatizare, vã rog sã solicitaþi un vot pentru trimiterea la comisie ºi discutarea în comisie, pentru cã raportul negativ este pe vechea formulã de privatizare din turism, ºi nu pe actuala formulã pe care aþi prezentat-o dumneavoastrã acum.

Sã vinã Frunzãverde înapoi...

E la armatã, domnule... Cu armatã cu tot...

În perioada de toamnã e mai greu...

Supuneþi la vot, domnule preºedinte...

Retrimiterea la comisie...

Domnilor colegi, s-a fãcut propunerea de cãtre comisie, având în vedere cã raportul este din 4 februarie 1999, sã o retrimitem la comisie, sã fie reanalizatã cât de cât, prin transformarea instituþionalã... deci repropunere ºi dupã aceea comisia sã reformuleze punctul de vedere.

Vã rog, votul dumneavoastrã pentru aceastã propunere.

Cu 81 de voturi pentru, 4 voturi împotrivã ºi o abþinere, s-a acceptat retrimiterea la comisie.

Vã mulþumesc.

ªi eu mulþumesc.

Pauzã!

Nu-mi cereþi pauzã, cã eu nu pot sã dau pauzã... cereþi-mi cvorum ºi aþi fãcut de pauzã...

Punctul 11 Ñ proiectul Legii privind aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 58/2000 pentru modificarea ºi completarea Ordonanþei Guvernului nr. 21/1992 privind protecþia consumatorilor.

Iniþiatorul, vã rog. Comisia... Vã rog, domnul senator Brânzan.

Iniþiatorul, aveþi cuvântul!

Doamnelor ºi domnilor senatori,

Este vorba de o modificare a uneia dintre cele mai importante legi ale pieþei, este legea privind protecþia consumatorilor care, de fapt, reprezintã armonizarea cu directiva privind securitatea generalã a produselor ºi serviciilor.

Aceastã modificare ºi completare a Ordonanþei nr. 21 era necesarã întrucât în intervalul 1992Ð2000 atât la nivelul Uniunii Europene, cât ºi la nivelul României s-au produs foarte multe schimbãri, atât în legislaþie, cât ºi în practicile comerciale.

Deci, apãrea ca foarte necesarã o asemenea lege pentru a se armoniza atât cu directivele europene apãrute ulterior, ºi anume directiva privind securitatea generalã a produselor, directiva referitoare la clauzele abuzive, precum ºi alte directive privind produsele alimentare. Aceastã ordonanþã, de fapt acest proiect de modificare a Ordonanþei nr. 21 face aceste lucruri.

Prin aceastã ordonanþã, de fapt, au fost definiþi termeni noi ºi, dupã caz, redefiniþi termenii existenþi.

În general, cea mai importantã definiþie este produsul sigur faþã de care este aproape construitã atât aceastã lege, cât ºi Directiva europeanã privind securitatea generalã a produselor ºi serviciilor. Prin aceste noi definiþii a fost posibil sã fie stabilite mult mai concret responsabilitãþile individuale pentru producãtor ºi pentru fiecare categorie de comerciant din lanþul de distribuþie al produselor ºi serviciilor. De asemenea, în baza acestor definiþii, a fost posibil sã se stabileascã mai concret mãsurile pe care organele administraþiei publice abilitate în aplicarea

acestui act normativ le pot dispune pentru a preveni sau limita consecinþele negative asupra consumatorilor. De asemenea, legea, prin aceste modificãri, este mai uºor de aplicat. În acelaºi timp se atinge þelul de a creºte responsabilitatea producãtorilor ºi importatorilor în momentul punerii pe piaþã a produselor ºi serviciilor.

Un alt aspect atins este cel legat de asociaþiile de protecþie a consumatorilor, rolul acestora în cadrul consiliilor consultative, ca partener de drept, ºi în acest sens punându-se de acord cu condiþiile legate de noul nivel de dezvoltare a societãþii civile.

Domnule coleg, îmi permiteþi? Eu am citit raportul... E vorba de 58, da?

Da, 58.

ªi vã rog sã mã credeþi, nu-mi sesizeazã nici un amendament.

Ba da, mai e unul. Un raport suplimentar.

A, mai e unul.

Vã explic eu, dacã-mi permiteþi.

Da. S-a suplimentat... Da, am înþeles.

Domnule preºedinte, Onoraþi colegi...

Un moment! Sunteþi de acord, da, cu amendamentele?

Da. Suntem de acord cu amendamentele. Sunt, totuºi, douã precizãri care am senzaþia cã au scãpat la aceste amendamente, ºi anume faptul cã, spre exemplu, prin ceea ce s-a propus prin amendamente trebuia sã fie corelate la un articol 50 indice unu, care se referã, de fapt, la niºte sancþiuni ºi trebuia scos un termen care acum nu mai intra sub incidenþa sancþiunii. Iar la articolul 5 suntem de acord cu formularea propusã în amendament dar, totuºi, la paragraful doi, unde se spune: ”se interzice modificarea termenului de valabilitate înscris pe produs sau ambalajÒ noi sugerãm cã este bine sã rãmânã formularea din textul iniþial. Deci nu numai modificarea termenului de valabilitate, ci ºi a datei durabilitãþii minimale. Pentru cã în acest fel înlãturãm posibilitatea unor practici care sunt dãunãtoare pentru comerþ ºi pentru consumator.

Pãi da, aºa am fãcut.

Vã mulþumesc. Am înþeles. Comisia.

ªi n-ar strica, de fapt, sensul modificãrilor.

De altfel, domnule preºedinte, în raportul nostru ºi amendamente sunt fãcute aceste precizãri.

Sigur, noi am analizat prima datã ºi am întocmit un raport la data de 21 martie cu privire la aceastã Ordonanþã nr. 58. Ulterior, în urma solicitãrii primite la comisie din partea Oficiului pentru protecþia consumatorilor s-au reluat dezbaterile la proiectul de lege în ºedinþa din 21 septembrie 2000 ºi s-a hotãrât adoptarea unor amendamente. Deci raportul suplimentar vã rog sã-l aveþi în vedere acum. Nu vreau sã mai citesc raportul la proiectul de lege pentru cã, într-adevãr...

Da, pentru cã încurcã...

În acest sens, propunem plenului spre adoptare proiectul de lege în forma propusã de Guvern, cu amendamentele din comisie, fãcând precizarea cã noi am fãcut, chiar pe amendamente, aceste rectificãri ºi adãugiri pe care le-a discutat iniþiatorul.

Am înþeles. Mulþumesc. Domnilor colegi, discuþii generale? Nu sunt.

Vã propun sã trecem sã aprobãm amendamentele. Punctul 1.

Observaþii? Nu sunt.

Vã rog, votul dumneavoastrã.

Deci citesc pe puncte din lista de amendamente propuse de comisie.

Cu 73 de voturi pentru, nici un vot împotrivã, nici o abþinere, s-a adoptat.

Punctul 2 din lista de amendamente propuse, cu privire la articolul 5.

Observaþii? Nu sunt.

Domnule preºedinte, la articolul 5 alineatul 2...

”Se interzice modificarea termenului de valabilitate...Ò

”...modificarea termenului de valabilitateÒ...

”...sau a datei durabilitãþii minimale înscrise pe produs, etichetã sau ambalajÒ.

Deci sã facem acest adaos: ”... sau a datei durabilitãþii minimaleÒ.

”ªiÒ!

Sau ”...ºi a datei...Ò, ”se interzice modificarea termenului de valabilitate ºi a datei...Ò

Nu. Este ”sauÒ, pentru cã nu întotdeauna se trece ori termenul de valabilitate sau data durabilitãþii minimale. Deci împreunã ele nu sunt pentru cã...

E bine ”sauÒ.

## **Domnul Ulm Nicolae Spineanu:**

”...termenului sau a datei de valabilitateÒ. Deci, cu aceastã adãugare...

## **Domnul Costicã Ciurtin**

**:**

Dacã eu am trecut pe cutia de conserve termenul de valabilitate...

Domnule senator, vã rog frumos, cereþi-mi cuvântul! ªi vã rog frumos, da...

Domnule preºedinte, nu vã enervaþi...

Nu, daÕ vi-l dau, dar tot timpul e ceva de comentat din bancã.

Domnule preºedinte, dumneavoastrã vã enervaþi degeaba.

Nu mã enervez degeaba. Vreau puþinã ordine...

Domnule preºedinte, dacã eu am trecut pe cutia de conserve ºase luni ºi nu am trecut de la cât este valabil pânã la cât, ce rost mai are? Trebuie sã treceþi dacã are valabilitate ºase luni, ºase luni ºi începând cu data de... Pãi asta este! Degeaba îmi spui dumneata mie cã este valabil ºase luni ºi e fabricatã în Õ95 ºi dumneata mi-o dai în 2007. PãiÉ nu vã supãraþi!

Dacã-mi permiteþi sã rãspundÉ Domnule preºedinte, dacã-mi permiteþi sã rãspund?

Vã rog.

spusã ºi data fabricaþiei, pentru cã altfel nu are logicã. Atunci, în condiþiile acestea, dacã nu puneþi data fabricaþiei, nu mai puneþi nici termenul de valabilitate ºi mergem ca înainte, ca în Evul Mediu.

Domnule preºedinte, dacã-mi permiteþi?!

Termenul de valabilitate este în cazul produselor perisabile. În cazul produselor neperisabile este definit un alt termen care înseamnã ”data durabilitãþii minimaleÒ. Asta înseamnã cã dupã depãºirea acestui termen produsul nu este periculos, însã el îºi pierde din unele calitãþi, ceea ce îl face sã poatã sã fie comercializat, bineînþeles, în condiþii... sã zicem, de reduceri de preþ ºi... Deci este o chestie de definiþie, de termeni tehnici.

Dacã-mi permiteþi...

Îmi cer scuze, însã explicaþia dumneavoastrã este lipsitã de logicã. Atunci când spunem cã un termen de valabilitate este de atâta Ñ exprimat în zile, luni sau ani Ñ, trebuie sã spunem pânã când curge acel termen, când expirã sau de când începe termenul de 12 luni, de exemplu.

Se spune data fabricaþiei.

Poftiþi?

Da. Deci este obligatoriu data fabricaþiei ºi atunci este valabilitate 36 de luni de la data fabricaþiei, care se poansoneazã pe produs.

Aºa, explicaþia dumneavoastrã începe sã capete contur logic.

Vã mulþumesc.

Corect.

Cum rãmâne formularea?

## **Domnul Eliade Corneliu Mihãilescu:**

Aºa cum a propus-o comisia: ”...sau a datei durabilitãþii minimale înscrise pe produs, etichetã sau ambalajÒ.

Atunci textul trebuie sã fie potrivit cu explicaþia pe care aþi dat-o. Deci dacã vreþi sã fie ”durataÒ, trebuie

## **Domnul Ulm Nicolae Spineanu:**

Vã rog.

## **Domnul Emilian Brânzan:**

Domnilor senatori, staþi un pic. Se pierde din vedere ceea ce se menþioneazã în acest text. Deci e vorba de interdicþie. ”Se interzice modificarea termenului de valabilitate...Ò Ñ deci termenul de valabilitate care e înscris pe etichetã, 6 luni, 12 luni... Ñ ”sau a datei durabilitãþii minimaleÒ. Deci, aceastã mobilã, de exemplu, dureazã 10 ani sau 5 ani, sau aceastã instalaþie. Dar nu ”ºiÒ.

## **Domnul Costicã Ciurtin**

**:**

Începând de când, domnule senator?

Nu conteazã. Aici nu am prevãzut acest lucru, domnuÕ...

Asta cu data este în altã parte.

Evident e în altã parte.

Sigur cã da. Asta este o normã generalã pe care o menþionãm în acest text de lege, nu-i instrucþiune.

Prelungim discuþia în mod inutil.

Dar nu s-a înþeles ºi voteazã greºit!

Îmi parea rãu, dânºii au dreptate ºi domnul Dobrescu. Deci n-au înþeles pentru cã aici nu avem în faþã întregul text al legii, ci avem numai niºte aspecte, amendamente, în care, într-adevãr, se produc încãlcãri ºi deprecieri ºi care afecteazã produsul pe care îl oferim consumatorului, pentru cã cei care au fost inventivi în încãlcarea legii ºi în înºelarea consumatorului, unde au lucrat? Nu au putut lucra la poansonarea unei cutii de conserve care e poansonatã, aºa rãmâne. Dar au scris pe etichetã, au adãugat acolo, în loc de valabilitate 6 luni sau 12 luni, 54 de luni. ªi atunci chiar un produs care era perisabil au reuºit sã-l mai comercializeze. Asta este problema. ªi acest aspect îl precizeazã amendamentul care face obiectul discuþiei de acum.

## **Domnul Ulm Nicolae Spineanu:**

Domnilor colegi, vã rog sã deschideþi ordonanþa, sã vã uitaþi la terminologie. E clar. Are dreptate domnul coleg.

Vã rog, votul dumneavoastrã la articolul 5, cu aceastã completare.

Cu 72 de voturi pentru, nici un vot împotrivã, o abþinere, s-a adoptat.

Punctul 3, cu privire la punctul 5, care se completeazã cu art. 7 litera a) ºi alineatul 3.

Observaþii? Nu sunt.

Vã rog, votul dumneavoastrã.

Cu 73 de voturi pentru, nici un vot împotrivã, nici o abþinere, s-a adoptat.

Punctul 6 din raport. Eliminarea sintagmei ”sã punã pe piaþã numai produse...Ò

Vã rog, votul dumneavoastrã. ”DaÒ înseamnã eliminarea. Aceasta este propunerea.

Vã rog sã repetãm votul ºi vã atrag atenþia cã la punctul 4 intervine ºi articolul 9. Pe amândouã, vã rog, votul dumneavoastrã. Ca în raport.

Cu 74 de voturi pentru, nici un vot împotrivã, nici o abþinere, s-a adoptat.

Punctul 5 din raport, cu privire la introducerea unui articol nou, 6 cu 1, la articolul 10 litera a).

Observaþii? Nu sunt.

Vã rog, votul dumneavoastrã. Inclusiv 6 cu doi la articolul 13.

Cu 75 de voturi pentru, nici un vot împotrivã, nici o abþinere, s-a adoptat.

Punctul 6 de pe ultima paginã, din lista de amendamente.

Observaþii? Nu sunt.

Vã rog, votul dumneavoastrã.

Cu 76 de voturi pentru, nici un vot împotrivã, nici o abþinere, s-a adoptat.

Punctul 7.

Observaþii? Nu sunt.

Vã rog, votul dumneavoastrã.

Cu 80 de voturi pentru, nici un vot împotrivã, nici o abþinere, s-a adoptat.

Domnilor colegi, titlul legii.

Mai este la punctul 8 o completare. Nu ºtiu dacã v-a parvenit dumneavoastrã.

Nu mi-a parvenit, domnule coleg.

Pentru a corela art. 50...

Eu nu am nici un punct 8, domnule senator. Am numai punctul 7 din raport.

Eu îl am aici.

Vã rog.

Pentru a corela articolul 50 cu articolul 5 Ñ pe care l-am votat Ñ am propus, comisia, ºi iniþiatorul a fost de acord, sã eliminãm din cadrul articolului 50 indice 1 la litera b) ”...sau data durabilitãþii minimale depãºitãÒ, pentru corelarea cu textul articolului 5 pe care l-am votat. Deci eliminarea. Suntem de acord ºi noi ºi iniþiatorul.

S-a fãcut propunere de eliminare, da?

De eliminare a sintagmei numai ”...sau data durabilitãþii minimale depãºitãÒ.

Da. Vã rog, votul dumneavoastrã pe aceastã propunere.

Suntem de acord, pentru cã am spus cã este permisã, deci nu are sens s-o interzicem.

Bun, mulþumesc. Vã rog, votul dumneavoastrã.

Cu 76 de voturi pentru, un vot împotrivã, nici o abþinere, s-a adoptat.

Domnilor colegi, titlul legii.

Vã rog, votul dumneavoastrã.

Cu 76 de voturi pentru, nici un vot împotrivã, o abþinere, s-a adoptat.

Articolul unic, a cãrui formulare se completeazã cu modificãrile aprobate.

Vã rog, votul dumneavoastrã. Legea este ordinarã.

Cu 75 de voturi pentru, nici un vot împotrivã, o abþinere, s-a adoptat.

Vot final, vã rog. Legea este ordinarã.

Cu 82 de voturi pentru, un vot împotrivã, nici o abþinere, s-a adoptat.

Vã mulþumesc, domnule secretar de stat.

ªi eu vã mulþumesc, domnule preºedinte, domnilor senatori, ºi vã asigur cã este una dintre cele mai importante legi ale pieþei.

Da. Mulþumesc.

Domnilor colegi, doresc sã revin la ceea ce s-a votat ieri cu privire la Comisia parlamentarã specialã pentru stabilirea orarului pentru campania electoralã ºi repartizarea timpilor de antenã. Ieri s-a votat proiectul de hotãrâre, în schimb nu s-a votat anexa nr. 1, pentru cã nu toate grupurile parlamentare îºi numiserã persoanele în cauzã. Am astãzi anexa nr. 1, votatã de Camera Deputaþilor în urmãtoarea formulã, ºi aceasta este constituitã ºi pe baza deciziei grupurilor parlamentare din ambele Camere. Deci: Grupul parlamentar P.D.S.R, domnul deputat Dan Matei Agathon; Grupul parlamentar P.N.Þ.C.D.-civic-ecologist, domnul deputat Alexandru Ioan Badea; Grupul parlamentar U.S.D.ÐP.D., domnul deputat Gheorghe Liviu Negoiþã; Grupul parlamentar P.N.L., doamna deputat Monica Octavia Muscã; Grupul parlamentar U.D.M.R., domnul deputat M‡rton çrp‡d-Francisc; Grupul parlamentar P.R.M., domnul deputat Sever Meºca; Grupul parlamentar P.U.N.R., domnul deputat Lazãr Lãdariu; Grupul parlamentar al minoritãþilor naþionale, domnul deputat Dorel Dorian.

Aceasta este anexa la Hotãrârea Parlamentului pe care am votat-o ieri. V-aº ruga s-o votãm aºa cum este propusã, cã este fãcutã pe baza înþelegerii partidelor în cauzã.

Vã rog, votul dumneavoastrã.

Cu 88 de voturi pentru, nici un vot împotrivã, nici o abþinere, s-a adoptat.

Vã rog, domnul senator Aichimoaie.

Domnule preºedinte, cred cã aþi constatat cã astãzi v-am ajutat foarte mult ºi vreau sã vã ajut în continuare. Vã rog sã faceþi un minim efort sã constataþi Ñ fãrã sã mai faceþi apelul Ñ cã nu avem cvorumul de ºedinþã. Vã mulþumesc frumos pentru înþelegere.

## **Domnul Ulm Nicolae Spineanu:**

Sã fac un minim efort?

N-aþi observat cã stau cu ochii în masã, domnule senator?! Domnilor colegi, îmi pare rãu trebuie sã fac ”minimul efortÒ care mi s-a solicitat. Îmi pare rãu cã am avut cvorumul ºi l-am pierdut pe drum.

Da, mulþumesc.

Ne vedem mâine, la ora 9,00, la Camera Deputaþilor pentru Camere reunite ºi dupã-amiazã, comisii.

Regia Autonomã ”Monitorul OficialÒ, str. Izvor nr. 2Ð4, Palatul Parlamentului, sectorul 5 **,** Bucureºti, cont nr. 2511.1Ñ12.1/ROL Banca Comercialã Românã Ñ S.A. Ñ Sucursala ”UnireaÒ Bucureºti ºi nr. 5069427282 Trezoreria sector 5, Bucureºti (alocat numai persoanelor juridice bugetare). Adresa pentru publicitate : Serviciul relaþii cu publicul ºi agenþii economici, Bucureºti, ºos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, telefon 411.58.33. Tiparul : Regia Autonomã ”Monitorul OficialÒ, tel. 490.65.52, 335.01.11/2178 ºi 402.21.78, E-mail: ramomrk@bx.logicnet.ro, Internet: www.monitoruloficial.ro

**ISSN** 1220Ð4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 144/27.X.2000 conþine 48 de pagini.**

Preþul 22.992 lei