Pusk‡s Valentin-Zolt‡n

## Comisia economicã mai rãmâne.

Urmeazã pct. 6 de pe ordinea de zi Ñ proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 244 din 2000 privind siguranþa barajelor.

Din partea iniþiatorului, vã rog.

Vã rog, ocupaþi loc!

Comisia economicã este la post.

Vã rog. Vã rog sã vã prezentaþi ºi sã expuneþi motivaþia.

## **Domnul Petru Lificiu Ñ** _secretar de stat la Ministerul Apelor ºi Protecþiei Mediului_ **:**

## Domnule preºedinte,

Doamnelor ºi domnilor senatori,

Mã numesc Petru Lificiu, sunt secretar de stat la Ministerul Apelor ºi Protecþiei Mediului.

În România existã peste 4.000 de baraje de diverse tipuri, mãrimi ºi folosinþe, din care circa 270 de iazuri de decantare a deºeurilor industriale, cu conþinut puternic nociv. Dintre acestea, peste jumãtate au o vechime mai mare de 25 de ani, multe din ele nu sunt întreþinute corespunzãtor, necesitã lucrãri importante de reabilitare ºi aducere la gradul de siguranþã în exploatare ºi de postutilizare normalã.

În cazul realizãrii sau exploatãrii în condiþii necorespunzãtoare, aceste construcþii de un grad înalt de risc pot avea efecte catastrofale produse în caz de cedare, cu implicaþii naþionale ºi internaþionale greu cuantificabile.

Având în vedere modificãrile structurale ºi condiþiile naturale de amplasament, siguranþa acestor lucrãri scade în timp, iar în absenþa unor proceduri tehnice ºi administrative de întreþinere, reabilitare sau conservare corespunzãtoare, pot deveni un adevãrat pericol public.

Datoritã efectelor catastrofale, cu pierderi de vieþi omeneºti, ale unor cedãri de baraje pentru retenþii de

apã înregistrate în decursul timpului, în majoritatea þãrilor lumii siguranþa barajelor face obiectul unor legi specifice în aceste þãri.

Modificãrile climatice cu efecte globale asupra condiþiilor pluviometrice, mult diferite de cele avute în vedere la proiectarea barajelor, sunt caracterizate prin ploi concentrate pe zone mici, cu o foarte mare intensitate, care conduc la creºterea rapidã a nivelului apei în acumularea realizatã în spatele barajului, la mãrirea considerabilã a solicitãrilor la care este supus ansamblul baraj-teren de fundare. ªi, de cele mai multe ori, la ruperea acestora, cu evacuarea bruscã în aval a unei mari cantitãþi de apã ºi aluviuni, cu efecte negative deosebit de grave asupra mediului social, economic ºi natural.

Totodatã, ºi cutremurele pot produce solicitãri deosebite asupra ansamblului baraj-acumulare, care pot conduce la cedãri în cazul unor baraje cu defecte ascunse, nedepistate la timp, sau a indolenþei ºi iresponsabilitãþii deþinãtorilor acestora.

Experienþa nefericitã a unor cedãri produse ºi în România, dintre care se amintesc numai ruperile de la depozitul de steril minier Certeº, a barajului Bel ºi, mai ales, cele de la începutul anului 2000 de la iazurile de decantare ”AurulÒ Ð Baia Mare ºi Novãþ, care au condus la pagube importante, inclusiv cu implicaþii internaþionale majore, argumenteazã, o datã în plus, nevoia unei reglementãri a siguranþei barajelor.