Se încarcă documentul…
Se încarcă registrul sesiunilor…
Se încarcă registrul sesiunilor…
Se încarcă documentul…
Monitorul Oficial·Partea II·Senatul·12 martie 2001
Senatul · MO 29/2001 · 2001-03-12
Aprobarea propunerii ca proiectul de lege de la poziþia 30 sã fie scos de pe ordinea de zi
Aprobarea ordinii de zi ºi a programului de lucru
Declaraþii politice rostite de domnii senatori: Adrian Pãunescu, Constantin Gãucan, Ioan Pop de Popa, Horga Vasile ºi Angela Mihaela Bãlan
Dezbaterea ºi adoptarea raportului comisiei de mediere pentru soluþionarea textelor în divergenþã la proiectul Legii privind organiza- rea ºi funcþionarea Guvernului României ºi a ministerelor
· Dezbatere proiect de lege · respins
· procedural
· other
· other
· other
Dezbaterea ºi adoptarea raportului comisiei de mediere pentru soluþionarea textelor în divergenþã la proiectul Legii pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 113/1998 privind acoperirea debitelor externe rezultate din importul de pesticide, realizat în anul 1991 în cadrul Programului guvernamental de importuri critice, ºi a diferenþelor de preþ ºi de curs, aferente importului de ulei brut, realizat în baza prevederilor Hotãrârii Guvernului nr. 274/
· committee membership
· other
· other
· other
· other
· other
· other
· other
· other
· other
· other
· other
· other
· other
· other
· other
· other
· other
· other
281 de discursuri
## Doamnelor ºi domnilor senatori,
## Vã rog sã poftiþi în salã!
Începem ºedinþa plenului Senatului din 26 februarie 2001. Deci, bunã ziua, doamnelor ºi domnilor senatori!
Începem ºedinþa plenului Senatului din 26 februarie 2001, ºedinþã condusã de subsemnatul Ñ vicepreºedinte Valentin-Zolt‡n Pusk‡s Ñ, asistat de domnii secretari senatori Mihai Ungheanu ºi Paul Pãcuraru, pe care îl aºteptãm sã vinã.
Total senatori 140, din care ºi-au semnalat prezenþa pânã în prezent 75 de senatori, 3 senatori sunt membri ai Guvernului, 12 senatori sunt în delegaþii, 2 bolnavi ºi 2 învoiþi.
Cvorumul de ºedinþã, 71 de senatori.
Aþi primit ordinea de zi, vã rog sã ne pronunþãm asupra ordinii de zi: declaraþii politice, între 15,00Ð16,00; proiecte de lege pânã la ora 18,00; la ora 18,00 începem punctul cu întrebãri ºi interpelãri, este un punct care va fi transmis în direct de cãtre Radiodifuziunea Românã, de aceea trebuie sã începem fix la ora 18,00. Pânã la ora 19,00 se va transmite direct, dupã care noi vom continua, bineînþeles, pânã când epuizãm acest punct.
Deci, în legãturã cu ordinea de zi, dacã aveþiÉ Poftiþi, domnule senator.
## Domnule preºedinte,
## Onorat Senat,
În legãturã cu punctul 30 de pe ordinea de zi, vin cu rugãmintea sã supuneþi plenului Senatului scoaterea de pe ordinea de zi a acestui punct. În acest sens eu am fãcut din partea Comisiei de buget, finanþe ºi bãnci o notã cãtre Biroul permanent, care probabil cã nu a ajuns în timp util, au apãrut niºte probleme ºi se impune reexaminarea la comisie, miercuri.
Vã mulþumesc.
## **Domnul Pusk‡s Valentin-Zolt‡n:**
Da, vã mulþumesc.
## Alte intervenþii?
Nefiind alte intervenþii,
Vot · approved
Aprobarea propunerii ca proiectul de lege de la poziþia 30 sã fie scos de pe ordinea de zi
Cu aceastã modificare, vã rog sã votaþi ordinea de zi aºa cum a fost prezentatã. Vã rog sã votaþi.
Cu 70 de voturi pentru, douã împotrivã ºi 3 abþineri, s-a votat ordinea de zi.
Vã rog sã votaþi programul de lucru de la ora 15,00 pânã la ora 19,30.
Vã rog, votul dumneavoastrã pentru programul de lucru.
Cu 71 de voturi pentru, unul împotrivã ºi 5 abþineri, s-a votat ºi programul de lucru.
Vã mulþumesc ºi trecem la primul punct de pe ordinea de zi, ”Declaraþii politiceÒ.
La declaraþii politice s-au înscris pânã în prezent domnul senator Adrian Pãunescu, de la Grupul parlamentar P.D.S.R. (social-democrat ºi umanist), domnii senatori Gãucan Constantin, Horga Vasile, Lupoi Mihail, Bãlan Angela Mihaela, din Grupul parlamentar P.R.M., domnul senator Sârbulescu Ion, de la Grupul parlamentar P.N.L. ºi atât.
Daþi-mi voie sã dau cuvântul domnului senator Adrian Pãunescu, de la Grupul parlamentar P.D.S.R. Grupul parlamentar are 28 de minute.
## **Domnul Adrian Pãunescu:**
## Domnilor colegi,
Declaraþia mea politicã de azi se referã la victoria comuniºtilor în Republica Moldova, dar ea porneºte de la o precizare pe care sunt obligat sã o fac, ca ”trãdãtor al intereselor naþionale ºi al românilor din Ardeal, în specialÒ, cum am fost declarat recent de cãtre un om, pentru apãrarea dreptului la cuvânt al cãruia, de câte ori am fost în situaþia de a o face, m-am certat cu lumea întreagã ºi nu-mi pare rãu nici acum de asta. Declar astãzi încã o datã cã nu am nimic mai sfânt decât unitatea naþionalã ºi iubirea dintre oameni ºi cã nu am abdicat cu nimic de la convingerile mele, acum ºi niciodatã. Precizez Ñ dacã mai era nevoie Ñ cã a nu fi de acord cu o moþiune a unui partid împotriva partidului din care faci parte, dar a-þi exprima în continuare opinia diferentã, convingerile nu înseamnã a trãda, ci a fi conform ºi conºtiinþei tale, ºi apartenenþei tale liber alese.
Declaraþia mea politicã se referã, aºadar, la situaþia care se creeazã, începând de azi, în Republica Moldova.
E o situaþie relativ nouã, faþã de cea din tot acest deceniu, în care ne obiºnuisem cu aceastã atmosferã ”cãlduþãÒ, e adevãrat, o atmosferã greu permeabilã la patriotism ºi la unitate naþionalã, o atmosferã fãrã finalitate fericitã, dar o atmosferã în care ni se puteau îngãdui relaþii semifrãþeºti cu cei cu care suntem în realitate fraþi buni ºi cu care trebuia ºi trebuie sã ne regãsim.
Victoria comuniºtilor în alegerile din Republica Moldova nu înseamnã victoria unui partid comunist al unei þãri, a unui partid naþional în luptã cu alte partide naþionale din Moldova Ñ liberale, creºtine, naþionaliste, social-democrate, socialiste Ñ, cum ar fi putut fi în þãri în care comuniºtii au o doctrinã ºi o ideologie naþionalã (de exemplu, Italia sau cum a fost, într-o perioadã fericitã a existenþei sale Partidul Comunist Român, mã refer la 1968 ºi la anii imediat urmãtori). Victoria comuniºtilor din alegerile din Moldova înseamnã victoria unui partid care considerã tricolorul românesc un steag fascist ºi care considerã aderenþa la românism un pãcat, ceea ce se va putea probabil reflecta ºi în legile viitoare ale tragicei noastre surori de la Rãsãrit, legi care, cred eu, vor pedepsi ideea de românism.
Vã mulþumesc, domnule senator.
P.D.S.R.-ul mai are 20 de minute.
Domnul senator Constantin Gãucan, din partea Partidului România Mare.
Vã rog, domnule senator.
Vã rog, domnule senator, poftiþi aici. La declaraþii politice vã rog foarte mult sã veniþi la tribunã.
Domnule preºedinte de ºedinþã, Doamnelor ºi domnilor senatori,
Este mai dificil, dupã alocuþiunea domnului senator Pãunescu legatã de ce se întâmplã în MoldovaÉ Eu aº mai fi extins riscurile respective ºi în alte zone ale românismului, dar mã mulþumesc sã fac numai declaraþia de faþã.
Ne aflãm în faþa unei probleme cronice cãreia se pare cã nu i s-a gãsit o altã soluþie decât execuþia în masã a câinilor abandonaþi, lucru care ne va apropia, pe undeva, de ororile lagãrelor naziste de exterminare sau de performanþele ruseºti de la Katyn.
Totuºi, suntem o þarã europeanã ºi suntem în mileniul III.
Pregãtirea populaþiei, prin mijloacele mass-media, de a asista indiferentã sau chiar participativ la un masacru deja anunþat, demn de marile genociduri ale secolului 19 ºi 20, nu ne face cinste.
O uverturã a acestui masacru deja anunþat s-a întâmplat ºi zilele acestea la Clinceni unde s-a tras ca la nuntã.
Starea actualã nu este numai rezultatul demolãrilor fãcute de Ceauºescu, aºa cum ne place întotdeauna sã spunem, cã starea actualã a câinilor abandonaþi se datoreazã acestei demolãri. Ceauºescu a avut grijã sã dea Legea nr. 60/1974 care a reglementat ºi a þinut sub control situaþia câinilor vagabonzi. Starea actualã însã se datoreazã perpetuãrii neaplicãrii de administraþiile de dupã 1989 a acestei legi, deºi ºi acesteia i s-au adus alte completãri foarte bune: Legea nr. 69/1991, în ceea ce priveºte administraþia publicã localã, Hotãrârea Guvernului României nr. 75/1991 ºi art. 54 din Legea nr. 27/1994 privind autoritãþile locale ºi intervenþia lor în legãturã cu animalele abandonate ºi protecþia lor.
Nu s-ar putea spune cã n-au fost ºi hotãrâri ale Consiliului Local al Municipiului Bucureºti. Fac referire la Hotãrârea nr. 75/16 iunie 1996 care, prin anexele 1 ºi 2, puteau face ordine ºi stopa aceastã situaþie în care ne aflãm acum.
De altfel, România a fost printre primele þãri din Europa care a dat o lege, ºi anume legea din 7 martie 1935, ca ºi regulamentul de aplicare a acestei legi, din 16 iulie 1936, cuprinse în Codul general de legi, decrete ºi regulamente al României, apãrut sub semnãtura marelui jurist Hamangiu.
Vã mulþumesc, domnule senator.
Grupul parlamentar al Partidului România Mare mai are 4 minute. Scuzaþi! 8 minute.
Din partea Grupului parlamentar al Partidului Naþional Liberal, dacã a sosit, domnul Sârbulescu Ion. Nu a sosit. În acest caz, daþi-mi voie sã-mi prezint ºi eu un punct de vedere.
Distins Senat,
Punctul meu de vedere este un punct de vedere personal, dar care Ñ poate Ñ va fi însuºit pe parcurs ºi de cãtre Grupul parlamentar U.D.M.R. sau chiar ºi de alte grupuri parlamentare.
Despre ce este vorbaÉ Cu mare satisfacþie am constatat cã Executivul a încheiat un pact social cu sindicatele. Este un lucru deosebit de bun, pentru cã, dupã alegeri, Executivul are nevoie de un timp de liniºte, are nevoie de un timp pentru a-ºi începe activitatea în mod normal, are nevoie de o anumitã perioadã pentru o activitate oarecare ºi este un lucru foarte bun.
Eu aº dori ca acest pact social început sã fie continuat cu un pact economic. De ce zic eu un pact economic? Pentru cã acasã, stând de vorbã cu reprezentanþi ai agenþilor economici ºi documentându-mã la faþa locului, am constatat cã vin niºte facturi la gaze, la energie electricã ºi aºa mai departe care sunt nu numai contra înþelegerilor, convenþiilor, contractelor încheiate, dar ºi contra raþiunii, la niºte preþuri exorbitante care duc imediat în faliment o serie de unitãþi economice, fie unitãþi economice cu capital de stat, fie cu capital privat. Nu se poate aºa ceva!
Executivul trebuie sã se gândeascã la un pact economic cu agenþii economici, ca ºi aceºtia, la rândul lor, sã aibã o perioadã de liniºte, o perioadã în care sã-ºi relanseze activitatea în interesul economiei naþionale, în interesul întregii þãri ºi, mergând mai departe, am crezut ºi cred cã avem nevoie ºi de un pact politic.
Toate partidele politice parlamentare trebuie sã întrunim forþele pentru elaborarea unui pachet de legi economico-financiare coerente, transparente, care, la rândul lor, sã contribuie la relansarea economiei naþionale.
Am citit ºi citesc cu foarte mare satisfacþie încercãrile care se fac în cadrul Executivului pentru a elabora un astfel de pachet de legi.
Domnule preºedinte de ºedinþã,
Stimate doamne senatoare ºi stimaþi domni senatori, Vã rog sã-mi permiteþi în cele ce urmeazã sã mã refer la situaþia veteranilor de rãzboi ºi la Legea nr. 44/1994.
Veteranii de rãzboi, adevãraþi eroi în viaþã ai neamului românesc, meritã cinstire ºi recunoºtinþã pentru faptele de arme sãvârºite în Primul ºi în cel de al Doilea Rãzboi Mondial, în care ºi-au jertfit viaþa peste 750.000 de camarazi ai acestora.
În prezent, aceºtia nu se bucurã pe deplin de ceea ce le datoreazã societatea ºi este necesar sã se facã eforturi pentru îmbunãtãþirea statutului ºi Legii veteranilor de rãzboi, prin asigurarea condiþiilor de viaþã pe care le meritã.
Drepturile, gratuitãþile ºi facilitãþile întru totul justificate, prevãzute de Legea nr. 44/1994 privind veteranii de rãzboi, precum ºi unele drepturi ale invalizilor ºi vãduvelor de rãzboi au fost încãlcate, trebuind sã li se acorde beneficiarilor aºa cum sunt ele stipulate în lege.
În urma discuþiilor purtate cu reprezentanþii Ministerului Apãrãrii Naþionale al României, cu cei ai Asociaþiei Veteranilor de Rãzboi s-au constatat numeroase deficienþe în aplicarea Legii nr. 44/1994. Astfel: lipsa suprafeþelor de teren necesare împroprietãririi veteranilor de rãzboi, în special în localitãþile urbane, ca ºi reducerea pânã la 0 a disponibilitãþilor de teren agricol ale autoritãþilor locale prin aplicarea prevederilor Legii nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole ºi celor forestiere solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 ºi ale Legii nr. 169/1997.
Acestea au condus, în ultimã instanþã, la identificarea alternativei de a se acorda unele despãgubiri bãneºti echivalente.
Dreptul de împroprietãrire este acordat doar pe timpul vieþii veteranilor de rãzboi. Or aceºtia sunt la vârste tot mai înaintate, astfel încât intenþia legiuitorului de a le acorda unele drepturi se poate pierde. Anual se pierd circa 15% din veterani.
S-au anulat de fosta guvernare unele prevederi ale Legii nr. 44/1994, cum ar fi scutirea de impozite pe veniturile bãneºti de orice fel, salariile, indemnizaþiile, pensiile ºi altele, în afarã de cele provenite din activitãþi comerciale.
ªi eu vã mulþumesc, domnule senator. P.D.S.R. mai are 13 minute.
Are cuvântul domnul senator Mihail Lupoi, din partea Grupului parlamentar al PartiduluiÉ
## **Domnul Corneliu Vadim Tudor** _(din salã):_
E la interpelãri domnul Lupoi.
În acest caz, dacã domnul Lupoi este la interpelãri Ñ eu aºa am primit lista Ñ atunci dau cuvântul domnului senator Horga Vasile, tot de la Grupul parlamentar al Partidului România Mare.
Poftiþi, domnule senator.
Doamnelor ºi domnilor senatori,
Intervenþia mea de astãzi este legatã de un fapt aparent fãrã mare importanþã, dar care, analizat mai atent, îl situeazã în anormalitatea activitãþii noastre economice.
Despre ce este vorba: sãptãmâna trecutã s-a desfãºurat în judeþul Dâmboviþa Ñ ºi cred cã în întreaga þarã Ñ un control al Gãrzii Financiare pe o tematicã fãrã nici o legãturã cu atribuþiile acestui organ de control financiar operativ al statului; subliniez, operativ.
Tematica era în legãturã cu respectarea de cãtre agenþii economici a Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 77/1999 privind unele mãsuri pentru prevenirea incapacitãþii de platã, ordonanþã care se voia a fi un cadru general în care agenþii economici au dreptul sã-ºi compenseze datoriile cu creanþele.
Aº vrea doar sã amintesc absurditatea unor prevederi din aceastã ordonanþã care obligã agenþii economici din toatã þara sã plimbe numai în original, de la Baia Mare la Constanþa, de la Drobeta-Turnu Severin la Suceava ºi încã în multe alte colþuri ale þãrii, într-un du-te vino continuu, niºte formulare inventate numai ºi numai pentru a fi semnate de directorii de întreprinderi care intrã într-un anumit lanþ de compensare.
Absurditatea este dublatã când, pentru a realiza o compensare cu o valoare mai mare de 100 de milioane de lei, dupã o aºteptare de luni de zile de la introduce-
rea creanþelor de încasat pe Internet, toþi reprezentanþii legali ai întreprinderilor care au realizat lanþul de compensare trebuie sã se întâlneascã în Bucureºti, fix la o anumitã orã, la Ministerul Industriei ºi Resurselor, mai precis la Institutul de Management ºi Informaticã, cu împuternicire scrisã ºi ºtampilatãÉ Cu împuternicire scrisã ºi cu ºtampila rotundã pentru a semna în original formularele numite ”ordine de compensareÒ urmând, bineînþeles ºi alte formalitãþi, operaþie care Ñ dacã totul merge impecabil Ñ dureazã câteva ore pentru un lanþ de compensare. Închipuiþi-vã însã ce se întâmplã aici când vin, din toatã þara, reprezentanþii agenþilor economici pentru semnãturi ºi ridicarea formularelor, care este timpul de aºteptare, cã de banii irosiþi de cãtre agenþii economici cu transportul, salariaþii scoºi din producþie, alte cheltuieli care se fac pentru a realiza asemenea acþiuni nici nu mai este cazul sã vorbim.
Vã mulþumesc, domnule senator.
De la Grupul parlamentar al Partidului România Mare, doamna senator Bãlan Angela Mihaela.
Poftiþi, doamna senator. Aveþi 4 minute.
Domnule preºedinte de ºedinþã, Doamnelor ºi domnilor senatori,
Conºtiinþa de dascãl român mã obligã sã vin în faþa dumneavoastrã pentru a evoca, preþ de câteva minute, figura uneia dintre cele mai importante personalitãþi ale neamului românesc, Tudor Vladimirescu.
Nu fac aceasta dintr-o pornire naþionalistã ºi nici dintr-un spirit de frondã, ci pentru cã este nevoie ca, din când în când, Senatul României sã confirme faptul cã Ñ asemenea celorlalte foruri de conducere româneºti Ñ nu este pur ºi simplu o construcþie politicã atemporalã, ci este rezultatul unei evoluþii politice seculare.
ªtiu, este greu sã gãsesc cuvintele potrivite pentru ceea ce am a spune, mai ales acum, într-o perioadã în care Ñ sufocatã de sãrãcie ºi tristeþe ºi temãtoare de ce va spune Europa Ñ societatea româneascã nu a avut forþa spiritualã ºi nici rãgazul pentru a aniversa cei 400 de ani de la Unirea lui Mihai Viteazul.
În urmã cu 180 de ani, la începutul anului 1821, naþiunea românã încã neunitã din punct de vedere politico-administrativ, trãia cu intensitate momentul trecerii de la epoca feudalã la cea modernã, bineînþeles, fãrã sã conºtientizeze acest moment, într-o manierã neapãrat cãrturãreascã.
Subjugatã timp de peste un secol de o elitã politicã strãinã de neam, cea fanariotã, Þara Româneascã gãsea, în acel ianuarie al anului 1821, resursele necesare pentru a pune capãt, o datã pentru totdeauna, stãrii de înapoiere în care interese externe plasaserã neamul nostru.
În fruntea acestei miºcãri naþionale se afla Tudor din Vladimiri, Tudor Vladimirescu cum aveau sã-l cunoascã generaþiile viitoare, personalitate istoricã despre care Nicolae Bãlcescu spunea cã este personificarea deºteptãrii noastre naþionale.
Reprezentant tipic al clasei de mijloc, care ocupa poziþii importante în viaþa economicã ºi socialã a Þãrii Româneºti, Tudor Vladimirescu nu a fost un revoltat, un revoluþionar cu orice preþ, dar vremurile l-au obligat sã cunoascã o evoluþie spiritualã care avea sã-l conducã pânã la lupta deschisã împotriva sistemului corupt ºi venal al fanarioþilor.
”Eu, numai cu pandurii þãrii, fãrã de nici un ostaº strãin, voi face de nu se va miºca o iarbã din pãmântul þãriiÒ, rostea Vladimirescu în anul 1815, când trupele otomane interveneau pentru a restabili la nordul Dunãrii o ordine pe care tot mai mulþi dintre români o percepeau ca fiind similarã sclaviei.
Vã mulþumesc, doamnã senator.
Doamnelor ºi domnilor senatori, declaraþiile politice au fost prezentate.
Vã rog sã poftiþi în salã!
Începem programul legislativ.
Raportul comisiei de mediere pentru soluþionarea textelor în divergenþã la proiectul de Lege privind organizarea ºi funcþionarea Guvernului României ºi a ministerelor.
La comisia de mediere au participat, din partea Senatului, domnii senatori: Pricop Mihai-Radu, Balcan Viorel, Bucur Dionisie, Belaºcu Aron, Alexandru Ionel, Popa Nicolae-Vlad, Seres DŽnes.
Vã rog, domnule senator, sã prezentaþi raportul comisiei de mediere.
Domnule preºedinte, Onorat Senat,
Comisia de mediere s-a reunit în ziua de 20 februarie 2001 ºi, în urma examinãrii textelor în divergenþã, propunem Senatului adoptarea textelor mediate, în forma prezentatã în anexã.
Da, vã mulþumesc.
La numãrul curent 1 Ñ text Senat, în unanimitate. Deci nu trebuie sã votãm.
La numãrul curent 2 Ñ art. 1 alin. 1, text Senat, cu 10 voturi pentru. Nu trebuie votat.
La alin. 3 Ñ text Camera Deputaþilor.
Deci, vã rog sã votãm textul Camerei Deputaþilor,
acceptat, în unanimitate, de cãtre comisia de mediere. Doamnelor ºi domnilor senatori, vã rog sã votaþi. Cu 64 de voturi pentru, 12 voturi împotrivã, s-a votat. La alin. 4 lit. e) Ñ text Senat.
La art. 3 Ñ text Senat.
La art. 4 alin. 1 Ñ text Senat. Art. 5 Ñ text Senat.
Art. 7 Ñ text Senat. Art. 8 Ñ text Senat.
Art. 10 Ñ text Senat. Art. 11 Ñ text Senat.
Art. 12 alin. 2 ºi 3, precum ºi noul alineat Ñ text comun.
Vã rog, doamnelor ºi domnilor senatori, votul dumneavoastrã pentru acest text.
Vã rog sã votaþi.
Textul votat cu 58 de voturi pentru, 14 voturi împotrivã.
La alin. 3 Ñ text Senat.
Art. 61 Ñ varianta Senatului.
Art. 62 Ñ varianta Senatului.
Doamnelor ºi domnilor senatori, vã rugãm acum votul dumneavoastrã pe textul comisiei de mediere, având în vedere cã este o lege organicã.
Deci, cu atenþia cuvenitã, lege organicã, vã rog sã votaþi textul comisiei de mediere.
Vã rog, votul dumneavoastrã.
Cu 77 de voturi pentru, 12 voturi împotrivã, douã abþineri, s-a votat textul comisiei de mediere. Vã mulþumesc.
Trecem la pct. 3 de pe ordinea de zi: raportul comisiei de mediere pentru soluþionarea textelor în divergenþã la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 113 din 1998.
Din partea Senatului au participat la comisia de mediere domnii senatori: ªtefan Viorel, Rahãu Dan Nicolae, Crãciun Avram, Pãtru Nicolae, Codreanu Dumitru, Panã Aurel, Constantinescu Dan.
Vã rog.
Vã rog, domnule senator Pãtru.
La art. 15 Ñ text Senat.
La art. 18 Ñ text Senat.
Titlul secþiunii a 5-a Ñ text Senat.
Art. 20 Ñ text Senat.
Art. 21 Ñ text Senat. Art. 22 Ñ text Senat.
Art. 22 alin. 6 Ñ text Camera Deputaþilor.
Vã rog, votul dumneavoastrã pentru acest text. Doamnelor ºi domnilor senatori, vã rog sã votaþi. Cu 64 de voturi pentru, 13 voturi împotrivã, o abþinere, s-a votat.
La art. 23, nou introdus, text Senat.
La art. 24 Ñ text Senat.
Art. 27 Ñ text Senat.
Art. 30 Ñ text Senat.
Art. 33 Ñ text Senat.
Art. 34 Ñ text comun, în unanimitate.
Vã rog sã votãm textul comun al comisiei de mediere. Vã rog sã votaþi.
Text votat cu 68 de voturi pentru, 13 voturi împotrivã, o abþinere.
La art. 35 Ñ text Senat.
Art. 36 Ñ text Senat. Art. 40 Ñ text Senat. Art. 42 Ñ text Senat. Art. 44 Ñ text Senat. Art. 45 Ñ text Senat. Art. 46 Ñ text Senat. Art. 47 Ñ text Senat. Art. 48 Ñ text Senat. Art. 49 Ñ text Senat. Art. 51 Ñ text Senat. Art. 53 Ñ text Senat. Art. 55 Ñ text Senat. Art. 57 Ñ text Senat. Art. 59 Ñ text Senat. Art. 60 Ñ text Senat.
Domnul senator ªtefan Viorel este deja la pupitru.
Este aici? Mulþumesc. Domnul ªtefan Viorel. Poftiþi, domnule senator, prezentaþi raportul.
Domnule preºedinte de ºedinþã, Onorat Senat,
Comisia de mediere, întrunitã în data de 21 februarie 2001, ca urmare a examinãrii divergenþelor apãrute la unele texte ale proiectului de lege în formulãrile celor douã Camere, a hotãrât sã propunã adoptarea textelor prevãzute în anexã la prezentul raport. Sau, altfel spus, a hotãrât sã vã propunã, la toate cele trei texte în divergenþã, varianta Senatului.
Vã mulþumesc.
Vã mulþumesc, domnule senator.
Într-adevãr, cele trei texte sunt ale Senatului. Nu trebuie sã le votãm.
Trebuie sã votãm însã textul raportului comisiei de mediere, având în vedere cã este vorba de o lege ordinarã.
Deci, vã rog, votul dumneavoastrã pentru textul comisiei de mediere.
Vã rog sã votaþi.
Text adoptat cu 77 de voturi pentru, 6 voturi împotrivã, 3 abþineri.
Trecem la pct. 4: proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 78 din 1999.
Vã rog, reprezentanþii iniþiatorului.
ªi reprezentanþii Comisiei juridice, denumiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri.
Rog iniþiatorul sã îºi susþinã proiectul. ## **Domnul Iordan Rãdulescu Ñ** _secretar de stat la_
_Secretariatul de Stat pentru Problemele Revoluþionarilor_ **:**
Domnule preºedinte de ºedinþã,
Stimate doamne ºi stimaþi domni senatori,
Îmi revine onoarea, în primul rând, sã vã doresc multã sãnãtate, prin apariþia noastrã în acest for legislativ.
Dumneavoastrã sunteþi chemaþi sã vã daþi votul asupra Ordonanþei de urgenþã nr. 78 din 1999.
Pentru o mai bunã cunoaºtere a situaþiei, aº vrea sã ne întoarcem la Ordonanþa de urgenþã nr. 79 din 1997, care a fost iniþiatã de cãtre Guvernul României la cererea organizaþiilor revoluþionare. ªi aceasta, ca urmare a faptului cã, pe marginea lucrãrii fãcute de cãtre comisia care a analizat dosarele revoluþionarilor, au apãrut fel de fel de cifre, care mai de care mai bombastice, ºi apãruse ideea cã, în România, sunt câteva sute de mii de revoluþionari. Un stimat parlamentar chiar spusese o cifrã exactã Ñ 178.600. Atunci, organizaþiile de revoluþionari s-au sesizat ºi au solicitat Guvernului României sã înfiinþeze o comisie specialã care sã verifice toate dosarele ºi modul cum au fost atribuite certificatele respective.
Spre onoarea noastrã, douã comisii parlamentare, timp de trei ani de zile, au verificat aceste dosare ºi nu au gãsit nici cel puþin un singur dosar care sã fie neconform cu legea.
La încheierea activitãþii acestei comisii, deci, iniþial a apãrut Ordonanþa de urgenþã nr. 79 din 1997, prelungitã cu ordonanþa de faþã, respectiv Ordonanþa de urgenþã nr. 78 din 1999, care abilita comisia sã lucreze pânã la 31 octombrie 2000.
Vã mulþumesc ºi eu. Comisia, vã rog. Domnul senator Antonie Iorgovan.
În ºedinþa din 8 februarie 2001, Comisia juridicã a luat în dezbatere proiectul de lege ºi, cu unanimitate de voturi, a hotãrât un raport favorabil, fãrã amendamente ºi observaþii, în forma adoptatã de Camera Deputaþilor.
Prin Legea nr. 30/1996 pentru modificarea Legii nr. 42 din 1990, s-a constituit, aºa cum s-a spus, Comisia pentru cinstirea ºi sprijinirea eroilor Revoluþiei Române din Decembrie 1989, ai cãrei membri au fost numiþi prin hotãrâre a Guvernului.
La data de 13 mai 1997, Comisia pentru cinstirea ºi sprijinirea eroilor Revoluþiei Române din Decembrie 1989 ºi-a încetat activitatea, fãrã a-ºi fi îndeplinit obligaþia, aceea de a înainta Preºedintelui României propunerile pentru conferirea prin brevet a titlului de revoluþionar, titlu prevãzut de lege. ªi în acest caz au fost lipsite de efecte juridice.
Pentru deblocarea acestei situaþii, printr-o altã Ordonanþã de urgenþã, nr. 79 din 1997, s-a constituit o comisie specialã, ºi anume, Comisia specialã pentru verificarea dosarelor în baza cãrora s-au eliberat certificatele doveditoare a calitãþii de revoluþionar, certificate prevãzute de Legea din 1990, respectiv nr. 42.
Comisia specialã, cum a spus iniþiatorul mai înainte, nu a reuºit sã finalizeze, în cele trei luni de activitate, aceastã operaþie, astfel încât s-a simþit nevoia unei noi ordonanþe de urgenþã, ea a fost nr. 78/1999, prin care s-a prelungit termenul din ordonanþa anterioarã, mai precis termenul prevãzut de art. 3 alin. 3.
Comisia pentru drepturile omului ºi minoritãþi, precum ºi Consiliul Legislativ au avizat favorabil proiectul de lege mai sus amintit.
Având în vedere obiectul de reglementare, caracterul legii Ñ lege ordinarã Ñ, urmeazã sã fie adoptatã în conformitate cu art. 74 alin. (2) din Constituþie.
Deci, prin urmare, suntem puºi, practic, în situaþia de a intra în normalitate, de a adopta o lege de aprobare a unei ordonanþe care deja ºi-a produs efecte, intrând în ceea ce se cheamã Ñ spunem noi, juriºtii Ñ în istorie, în pasivul legislativ.
Vã mulþumesc, domnule senator.
La discuþii generale, dacã sunt intervenþii?
Nefiind intervenþii la discuþii generale, având în vedere cã raportul nu propune amendamente, supun aprobãrii dumneavoastrã raportul, aºa cum a fost formulat de cãtre comisie.
Vã rog, votul dumneavoastrã pentru raport.
Vã rog sã votaþi, doamnelor ºi domnilor senatori.
Cu 76 de voturi pentru, 8 voturi împotrivã, douã abþineri, proiectul de lege a fost votat.
Vã mulþumesc. Mulþumesc ºi iniþiatorului.
ªi noi vã mulþumim, domnule preºedinte de ºedinþã ºi doamnelor ºi domnilor senatori.
Mulþumim frumos.
La pct. 5 Ñ proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 51 din 1999 privind investigarea tehnicã a accidentelor ºi incidentelor din aviaþia civilã. Din partea iniþiatorilor este cineva?
Din salã
#51696Da, suntem aici, domnule preºedinte!
Da, vã rog sã poftiþi! Ocupaþi loc!
Din partea Comisiei economice, domnul senator DoruLaurian Bãdulescu.
Vã rog, ocupaþi loc!
Rog iniþiatorul sã îºi prezinte susþinerea.
## **Domnul Tudor Florescu Ñ** _secretar de stat la Ministerul Lucrãrilor Publice, Transporturilor ºi Locuinþei_ **:**
## Domnule preºedinte,
Doamnelor ºi domnilor senatori,
Potrivit Programului Naþional de Aderare, printre reglementãrile Uniunii Europene din domeniul transporturilor care trebuie armonizate reglementãrilor din România se aflã ºi Directiva Consiliului Europei nr. 94/1956 C.E. din 21 noiembrie 1994.
Directiva Consiliului Europei a fost transpusã în legislaþia româneascã prin Ordonanþa Guvernului nr. 51/1999 privind investigaþia tehnicã a accidentelor ºi incidentelor de aviaþie civilã.
Ordonanþa Guvernului nr. 51/1999 a fost elaboratã folosindu-se ca referinþã directiva menþionatã ºi actele normative similare din Marea Britanie ºi Franþa.
Ordonanþa prevede, în principal, urmãtoarele: asigurarea unui organism specializat ºi permanent al controlului investigaþiilor tehnice, a accidentelor ºi incidentelor din aviaþia civilã; modul de organizare a activitãþilor de investigaþie tehnicã ºi procedurile specifice de notificare ºi raportare; funcþionarea independentã a organului permanent pentru investigaþia tehnicã faþã de orice altã autoritate cu care ar putea intra în conflict de interese; drepturile ºi obligaþiile membrilor comisiilor de investigaþie tehnicã.
Faþã de cele arãtate, supunem spre aprobarea dumneavoastrã acest proiect de ordonanþã. Vã mulþumesc.
Vã mulþumesc, domnule secretar de stat.
Din partea Comisiei economice, domnul senator DoruLaurian Bãdulescu.
Poftiþi!
Mulþumesc, domnule preºedinte.
Comisia economicã a fost sesizatã, cu adresa L/294/19 noiembrie 1999, pentru dezbaterea ºi avizarea acestui proiect de lege.
În ºedinþa din ziua de 14 februarie 2001, membrii Comisiei economice, împreunã cu reprezentanþii Ministerului Lucrãrilor Publice, Transporturilor ºi Locuinþei au analizat proiectul de lege, reþinând, în principal, mai multe aspecte.
Potrivit Programului Naþional de Aderare, printre reglementãrile Uniunii Europene din domeniul transporturilor
care trebuie armonizate reglementãrilor din România se aflã ºi Directiva Consiliului Europei nr. 94/1956 C.E. din 21 noiembrie 1994.
Ordonanþa prevede, în principal, urmãtoarele: asigurarea, printr-un organism specializat ºi permanent, a controlului investigaþiilor tehnice a accidentelor ºi incidentelor din aviaþia civilã; modul de organizare a activitãþilor de investigaþie tehnicã ºi procedurile specifice de notificare ºi raportare; funcþionarea independentã a organismului permanent pentru investigaþia tehnicã faþã de orice altã autoritate cu care ar putea intra în conflict de interese; drepturile ºi obligaþiile membrilor comisiilor de investigaþie tehnicã.
Potrivit prevederilor art. 17 din Ordonanþa Guvernului nr. 51/1999, cheltuielile ocazionate de investigaþia tehnicã, cu excepþia cheltuielilor de personal, sunt suportate de cãtre Autoritatea Aeronauticã Civilã Românã ºi sunt deduse corespunzãtor din contribuþia acesteia la Fondul Special al Aviaþiei Civile.
Mecanismul de finanþare astfel stabilit este greoi ºi nu asigurã independenþa financiarã a Inspectoratului de Stat în Aviaþia Civilã faþã de Autoritatea Aeronauticã Civilã Românã, cu care poate intra în conflict de interese, încãlcându-se prevederile Directivei Consiliului Europei nr. 94/56 C.E.
Pentru evitarea acestei situaþii, propunem modificarea art. 17, care va fi reformulat astfel: ”Cheltuielile ocazionate de investigaþia tehnicã a accidentelor ºi incidentelor de aviaþie civilã, cu excepþia cheltuielilor de personal, vor fi suportate din Fondul Special al Aviaþiei CivileÒ.
Menþionãm cã aceastã modificare a art. 17 a fost însuºitã de reprezentanþii Ministerului Lucrãrilor Publice, Transporturilor ºi Locuinþei, prezenþi la ºedinþa Comisiei economice la acea datã.
Vã mulþumesc, domnule senator.
La dezbateri generale dacã sunt intervenþii? Nu sunt intervenþii.
Trecem la raportul Comisiei economice. Raportul comisiei are un amendament. Întreb iniþiatorul: sunteþi de acord?
De acord cu amendamentul, domnule preºedinte.
Comisia economicã îºi menþine amendamentul, da?
Da.
Dacã sunt observaþii?
Nu avem observaþii. Dar, atât timp cât iniþiatorul este de acord cu amendamentul, suntem evident de acord, raportul fiind al nostru.
## **Domnul Pusk‡s Valentin-Zolt‡n:**
Bine. Din partea domnilor senatori?
Atunci,
Vot · approved
Aprobarea propunerii ca proiectul de lege de la poziþia 30 sã fie scos de pe ordinea de zi
Votul dumneavoastrã pentru proiectul de lege.
Vã rog sã votaþi.
Legea este ordinarã.
Proiectul a fost votat cu 81 de voturi pentru, o abþinere ºi un vot contra. Vã mulþumesc. Mulþumesc ºi iniþiatorului.
ªi eu vã mulþumesc, domnule preºedinte.
## Comisia economicã mai rãmâne.
Urmeazã pct. 6 de pe ordinea de zi Ñ proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 244 din 2000 privind siguranþa barajelor.
Din partea iniþiatorului, vã rog.
Vã rog, ocupaþi loc!
Comisia economicã este la post.
Vã rog. Vã rog sã vã prezentaþi ºi sã expuneþi motivaþia.
## **Domnul Petru Lificiu Ñ** _secretar de stat la Ministerul Apelor ºi Protecþiei Mediului_ **:**
## Domnule preºedinte,
Doamnelor ºi domnilor senatori,
Mã numesc Petru Lificiu, sunt secretar de stat la Ministerul Apelor ºi Protecþiei Mediului.
În România existã peste 4.000 de baraje de diverse tipuri, mãrimi ºi folosinþe, din care circa 270 de iazuri de decantare a deºeurilor industriale, cu conþinut puternic nociv. Dintre acestea, peste jumãtate au o vechime mai mare de 25 de ani, multe din ele nu sunt întreþinute corespunzãtor, necesitã lucrãri importante de reabilitare ºi aducere la gradul de siguranþã în exploatare ºi de postutilizare normalã.
În cazul realizãrii sau exploatãrii în condiþii necorespunzãtoare, aceste construcþii de un grad înalt de risc pot avea efecte catastrofale produse în caz de cedare, cu implicaþii naþionale ºi internaþionale greu cuantificabile.
Având în vedere modificãrile structurale ºi condiþiile naturale de amplasament, siguranþa acestor lucrãri scade în timp, iar în absenþa unor proceduri tehnice ºi administrative de întreþinere, reabilitare sau conservare corespunzãtoare, pot deveni un adevãrat pericol public.
Datoritã efectelor catastrofale, cu pierderi de vieþi omeneºti, ale unor cedãri de baraje pentru retenþii de
apã înregistrate în decursul timpului, în majoritatea þãrilor lumii siguranþa barajelor face obiectul unor legi specifice în aceste þãri.
Modificãrile climatice cu efecte globale asupra condiþiilor pluviometrice, mult diferite de cele avute în vedere la proiectarea barajelor, sunt caracterizate prin ploi concentrate pe zone mici, cu o foarte mare intensitate, care conduc la creºterea rapidã a nivelului apei în acumularea realizatã în spatele barajului, la mãrirea considerabilã a solicitãrilor la care este supus ansamblul baraj-teren de fundare. ªi, de cele mai multe ori, la ruperea acestora, cu evacuarea bruscã în aval a unei mari cantitãþi de apã ºi aluviuni, cu efecte negative deosebit de grave asupra mediului social, economic ºi natural.
Vã mulþumesc.
La dezbateri generale dacã sunt intervenþii? Poftiþi, domnule senator Oliviu Gherman.
Domnule preºedinte,
Este o intervenþie de natura activitãþii noastre curente în Senat.
Avându-se în vedere cã, în general, expunerile de motive sunt cuprinse în documentele care ne sunt prezentate, v-aº ruga sã solicitaþi în viitor celor care prezintã motivaþia acestor iniþiative elemente suplimentare, eventual, faþã de expunerea de motive pe care noi o socotim ca fiind cunoscutã de toþi membrii Senatului.
Vã mulþumesc. Comisia economicã.
Da, mulþumesc.
Comisia economicã a fost sesizatã, cu adresa L/389 din 7 decembrie 2000, pentru dezbaterea în fond a acestui proiect de lege.
În ºedinþa din data de 13 februarie 2001, Comisia economicã a analizat, în prezenþa reprezentanþilor Ministerului Apelor ºi Protecþiei Mediului, textul proiectului de lege.
Prin prezentul act normativ se reglementeazã aspectele privind instituirea Acordului de funcþionare în siguranþã a barajului pentru execuþia de lucrãri noi; instituirea Autorizaþiei de funcþionare în condiþii de siguranþã a barajului pentru lucrãrile existente; eliberarea Autorizaþiei de funcþionare în condiþii de siguranþã a barajului, pe baza evaluãrii siguranþei în exploatarea acestuia întocmitã de experþi calificaþi, atestaþi de autoritatea publicã centralã în domeniul apelor; documentaþiile de evaluare a siguranþei barajelor vor fi avizate de un organ tehnic naþional; obligativitatea urmãririi comportãrii în timp a barajelor sub aspectul siguranþei în exploatare; asigurarea securitãþii acestor construcþii faþã de acte iresponsabile sau sabotaj; instituirea unui regim de sancþiuni pentru deþinãtorii cu orice titlu de baraje care pun în pericol securitatea populaþiei, a bunurilor materiale ºi a mediului.
La elaborarea proiectului de lege au fost luate în considerare amendamentele Consiliului Legislativ, iar Guvernul ºi-a exprimat avizul favorabil de continuare a procedurii legislative, prin adresa nr. 242 din 29 ianuarie 2001.
Menþionãm cã am primit aviz favorabil ºi de la Comisia pentru administraþie publicã ºi organizarea teritoriului ºi de la Comisia de sãnãtate, ecologie, tineret ºi sport, amendamentele propuse de acestea fiind cuprinse în anexã.
Prin natura dispoziþiilor sale, legea are caracter de lege ordinarã.
În sensul celor prezentate mai sus, propunem plenului Senatului adoptarea proiectului de lege, cu amendamentele cuprinse în anexã.
Vã mulþumesc, domnule senator.
Aºa este. Chiar am vrut sã atrag atenþia celor care susþin aceste proiecte de lege ca, în câteva cuvinte, dacã au elemente suplimentare, sã ne spunã. Nu trebuie sã citim din nou expunerea de motive pe care doamnele ºi domnii senatori au studiat-o.
Alte intervenþii, dacã aveþi, la dezbateri generale? Dacã nu, trecem la raport.
Rog foarte mult comisia sã fie atentã, pentru cã anexa este întocmitã într-un anume fel. Dacã nu aº fi lucrat 4 ani la Comisia economicã, nici nu aº fi înþeles, dar aºa, înþeleg.
Vã rog sã mã urmãriþi sã nu greºesc ºi, altãdatã, vã rog sã treceþi amendamentele acceptate de comisie separat de amendamentele neacceptate de comisie, pentru cã aici sunt amestecate.
Vã rog sã mã urmãriþi.
La articolul unic este un amendament propus acceptat de comisie, da?
Da.
Vã mulþumesc.
Dacã sunt intervenþii? Nu sunt.
Vã rog, pentru textul comisiei. Vã rog, votul dumneavoastrã pentru textul comisiei.
Cu 81 de voturi pentru, 3 voturi împotrivã ºi o abþinere, s-a acceptat textul propus de comisie.
La articolul 1 alineatul 3, amendament acceptat cu menþiunea schimbãrii denumirii ministerului în tot textul legii. Deci, oriunde apare ministerul, sã fie schimbatã denumirea.
Rãmâne acest text.
Vã rog sã votaþi pentru textul comisiei. Vã rog, votul dumneavoastrã.
Cu 77 de voturi pentru, 6 voturi împotrivã ºi o abþinere, s-a acceptat.
La articolul 2 litera a) este un amendament acceptat de comisie.
Corect!
Vã rog, votul dumneavoastrã pentru textul comisiei. Vã rog sã votaþi.
Cu 82 de voturi pentru, 3 voturi împotrivã ºi nici o abþinere, s-a acceptat textul comisiei.
La articolul 3 litera d), amendament acceptat de comisie, da?
Da.
## **Domnul Pusk‡s Valentin-Zolt‡n:**
Vã rog, votul dumneavoastrã pentru acest text. Vã rog sã votaþi.
Cu 79 de voturi pentru, 6 voturi împotrivã ºi nici o abþinere, s-a acceptat amendamentul comisiei.
La articolul 4 alineatul 3 este un amendament neacceptat de comisie, dar este un text al comisiei. Acum pe care sã îl
Vot · Amânat
Aprobarea propunerii ca proiectul de lege de la poziþia 30 sã fie scos de pe ordinea de zi
Propunerea noastrã este aceea de a supune votului mai întâi propunerea comisiei.
Deci textul existent la coloana trei este textul comisiei, da?
Textul existent la coloana trei este... la ultima coloanã (eu nu mai am aici numerotare) este cel formulat de comisie.
Vã mulþumesc.
Atunci textul comisiei de la coloana trei. Vã rog sã votaþi pentru textul comisiei.
Vã rog, votul dumneavoastrã.
Cu 69 de voturi pentru, 9 voturi împotrivã ºi 4 abþineri, a fost acceptat.
Articolul 16, textul comisiei din coloana a treia, asta este?
Da, la articolul 16.
Vã mulþumesc.
Votul dumneavoastrã pentru textul comisiei.
Cu 76 de voturi pentru, 3 voturi împotrivã ºi nici o abþinere, s-a acceptat.
La articolul 22, textul comisiei. Vã rog sã votaþi pentru acest text.
Cu 82 de voturi pentru, douã voturi împotrivã ºi o abþinere, s-a acceptat textul propus de comisie.
La articolul 27 în coloana a treia se aflã textul comisiei.
Corect!
Vã rog sã votaþi pentru acest amendament acceptat de comisie. Vã rog, votul dumneavoastrã.
Cu 75 de voturi pentru, 3 voturi împotrivã ºi douã abþineri, s-a acceptat amendamentul comisiei.
La articolul 30 în coloana a treia se aflã textul Comisiei economice.
Corect!
Vã rog, votul dumneavoastrã pentru textul Comisiei economice.
Vã rog sã votaþi, doamnelor ºi domnilor senatori.
Cu 76 de voturi pentru, 5 voturi împotrivã ºi o abþinere, textul Comisiei economice a fost acceptat.
La articolul II este un amendament acceptat de comisie.
## Corect!
Vã rog sã votaþi pentru acest amendament acceptat de Comisia economicã. Vã rog, votul dumneavoastrã.
Cu 74 de voturi pentru, 3 voturi împotrivã ºi nici o abþinere, a fost acceptat.
Amendamentele fiind acceptate, vã rog sã votãm raportul comisiei cu amendamentele acceptate de cãtre plenul Senatului.
Vã rog, votul dumneavoastrã pentru raport.
Cu 81 de voturi pentru, 5 voturi împotrivã ºi nici o abþinere, raportul a fost acceptat.
Vã rog, votul dumneavoastrã pentru proiectul de lege, având în vedere cã este o lege cu caracter ordinar.
Vã rog sã votaþi.
Cu 86 de voturi pentru, 4 voturi împotrivã ºi nici o abþinere, proiectul de lege a fost adoptat. Vã mulþumesc.
Trecem la punctul 7, proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 70/2000.
Din partea iniþiatorului... Vã rog sã vã prezentaþi... ºi o prezentare mai scurtã a motivelor.
## **Domnul Alin Burcea Ñ** _secretar de stat în Ministerul Turismului_ **:**
Mã numesc Alin Burcea ºi sunt secretarul de stat de la Ministerul Turismului.
Voi fi foarte la obiect.
Ordonanþa Guvernului nr. 107/1999 privind comercializarea pachetelor de servicii turistice a fost elaboratã în vederea armonizãrii legislaþiei turistice, în special cea privind protecþia turistului, cu cea existentã în Uniunea Europeanã.
Dupã ce a intrat în vigoare s-au constatat cã o serie de dispoziþii nu corespund în totalitate atât cadrului general, cât ºi turistic din România. Ca sã fiu la obiect aº putea sã vã spun elementele noi pe care le aduce Ordonanþa Guvernului nr. 70/2000, ºi anume se modificã definirea contractului de organizare cu cel de comercializare, precum ºi definiþia acestuia.
Bonul de comandã, un element lucrativ deosebit de greoi, nu mai este obligatoriu, ci se foloseºte atunci când turistul solicitã alte servicii decât cele existente în oferta agenþiei de turism.
Se eliminã alineate de genul: ”Se vor preciza diferenþele între categoriile de clasificare din þãrile respective ºi cele conform normelor din RomâniaÒ, un lucru practic imposibil de realizat, un agent economic din turism neputând analiza comparativ modul de clasificare al hotelurilor, de exemplu, din douã þãri.
Vã mulþumesc. Comisia?
Comisia economicã a fost sesizatã cu adresa L 240/7.09.2000 pentru analiza în fond a acestui proiect de lege.
În ºedinþa din ziua de 13.02.2001 membrii comisiei au analizat proiectul de Lege împreunã cu reprezentanþii Ministerului Turismului, reþinând urmãtoarele aspecte principale: Ordonanþa Guvernului nr. 107/1999 privind comercializarea pachetelor de servicii turistice a fost elaboratã în vederea armonizãrii legislaþiei turistice, respectiv cea privind protecþia consumatorului de servicii turistice, cu cea existentã în Uniunea Europeanã.
Au fost preluate dispoziþiile Directivei nr. 90/314/C.E.E. a Consiliului Uniunii Europene ºi transpuse în actul normativ prezentat mai sus.
În perioada ce a urmat intrãrii în vigoare a Ordonanþei Guvernului nr. 107/1999 s-a constatat cã o serie de dispoziþii nu corespund în totalitate cadrului general economic, respectiv cadrului turistic românesc, ºi se impun o serie de modificãri textului acestui act normativ.
În acest sens, menþionãm dispoziþiile referitoare la obligativitatea bonului de comandã, condiþiile de formã ºi fond ale contractului de cãlãtorie turisticã, rãspunderea agenþiilor de turism în raport cu turistul, precum ºi alte dispoziþii a cãror adaptare la sistemul românesc s-a dovedit a fi anevoioasã.
Menþionãm cã proiectul de lege a fost avizat favorabil de Consiliul Legislativ, de Consiliul economic ºi social, precum ºi de Comisia juridicã de numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri a Senatului.
În raport cu obiectul de reglementare, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.
Faþã de cele arãtate mai sus propunem plenului Senatului adoptarea proiectului de lege fãrã modificãri, în forma prezentatã de Guvern.
## **Domnul Pusk‡s Valentin-Zolt‡n:**
Vã mulþumesc.
La dezbateri generale dacã aveþi intervenþii?
Nefiind intervenþii la dezbateri generale ºi nefiind amendamente, trecem la raportul comisiei.
Dacã aveþi observaþii în legãturã cu raportul? Nu.
Atunci
Vot · approved
Aprobarea propunerii ca proiectul de lege de la poziþia 30 sã fie scos de pe ordinea de zi
Proiectul de lege, având în vedere cã este o lege ordinarã. Vã rog, votul dumneavoastrã pentru acest proiect.
Cu 86 de voturi pentru, un vot împotrivã ºi nici o abþinere, proiectul de lege a fost adoptat. Vã mulþumesc.
Înainte de a trece la punctul 8, cu mare stimã vã atrag atenþia cã în ºedinþa de joi Senatul a adoptat o hotãrâre prin care se interzice folosirea telefoanelor mobile în salã atât pentru senatori, cât ºi pentru asistenþã. Vã rog sã respectãm aceastã hotãrâre, este propria noastrã hotãrâre ºi este bine dacã suntem un exemplu în respectarea hotãrârilor pe care le adoptãm. Vã mulþumesc.
Trecem la punctul 8 Ñ proiectul de lege...
## **Domnul Adrian Pãunescu**
**:**
Nu a fost încã publicatã în ”Monitorul OficialÒ!
Mulþumesc. Când va fi o sã citim. ...Ordonanþa Guvernului nr. 149/1999. Din partea iniþiatorului, da? Comisia pentru agriculturã. Vã rog, iniþiatorul.
## **Domnul Gheorghe Predilã Ñ** _secretar de stat în_
## _Ministerul Agriculturii Alimentaþiei ºi Pãdurilor_ **:**
Domnule preºedinte de ºedinþã, Doamnelor ºi domnilor senatori,
Ordonanþa de urgenþã nr. 149 din 14 octombrie 1999 a fost beneficã la vremea respectivã, cu toate întârzierile de punere în aplicare, dar a avut efectul care l-a avut, spunem noi, favorabil, asupra producãtorilor de grâu ºi neavând noutãþi în texte, întrucât ea ºi-a fãcut ºi efectul juridic ºi efectul economic, cu permisiunea dumneavoastrã vreau sã vã informez cã în urma efectului acestei ordonanþe, ministerul a plãtit din bugetul lui aproape 149 de miliarde lei pentru 495 mii tone de grâu, ca efect al acestei ordonanþe, pânã la 1 ianuarie 2001.
Neavând noutãþi în text, propun sã fie adoptatã în forma adoptatã de Camera Deputaþilor.
Vã mulþumesc.
O rugãminte: pentru colegii noºtri ºi pentru stenogramã vã rog sã vã prezentaþi.
Sunt Gheorghe Predilã, secretar de stat la Ministerul Agriculturii.
Domnule secretar de stat, vã mulþumim. Comisia!
Domnule preºedinte de ºedinþã, Stimaþi colegi,
Comisia noastrã pentru agriculturã, industrie alimentarã ºi silviculturã a fost sesizatã în fond spre dezbatere ºi avizare cu acest proiect de Lege pentru aprobarea Ordonanþei nr. 149/1999 privind aprobarea unei prime de 300 de lei pe kilogramul de grâu producãtorilor agricoli pentru cantitatea livratã pentru panificaþie.
Proiectul de lege are caracter ordinar în conformitate cu dispoziþiile articolelor 72 ºi 74 din Constituþia României.
Acest proiect a fost adoptat de Camera Deputaþilor ºi are avizul favorabil al Comisiei pentru buget, finanþe ºi bãnci ºi al Consiliului Legislativ.
În urma dezbaterilor din 13.02.2001 membrii comisiei au hotãrât cu majoritate de voturi adoptarea proiectului de lege în forma propusã de Camera Deputaþilor ºi a stabilit întocmirea raportului favorabil.
Vã mulþumesc.
## Vã mulþumesc, domnule senator.
La dezbateri generale dacã aveþi intervenþii? Nu sunt.
Atunci trecem la raport. Raportul nu are amendamente. Dacã aveþi observaþii asupra raportului? Nu sunt.
Vã rog, votul dumneavoastrã asupra raportului Comisiei pentru agriculturã.
Vã rog sã votaþi, doamnelor ºi domnilor senatori. Votul dumneavoastrã, vã rog.
Cu 86 de voturi pentru, nici un vot împotrivã ºi o abþinere, raportul a fost acceptat.
Acum votul pentru proiectul de lege, având în vedere cã este o lege ordinarã.
Vã rog, votul dumneavoastrã pentru lege.
- Cu 83 de voturi pentru, nici un vot împotrivã ºi
- 4 abþineri, proiectul a fost votat.
- Vã mulþumesc.
La punctul 9, proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 71/1999.
Poftiþi, iniþiatorul!
Asigurarea stãrii de sãnãtate a culturilor agricole ºi controlul circulaþiei vegetalelor ºi produselor vegetale constituie factori determinanþi ai producþiei agricole atât sub aspect cantitativ, cât ºi calitativ.
Protecþia plantelor, carantina fitosanitarã ºi regimul produselor de uz fitosanitar sunt activitãþi publice care se realizeazã la nivel local prin Inspectoratele de protecþie a plantelor ºi carantinã fitosanitarã ºi Centrele teritoriale de protecþie a plantelor ºi carantinã fitosanitarã aflate în subordinea acestora.
În conformitate cu Legea nr. 189/1998, legiuitorul, la iniþiativa Ministerului Agriculturii, a fãcut ordine în structurile acestor Inspectorate de protecþie, a stabilit atribuþii concrete fiecãrei verigi din structura organizatoricã ºi, în final, toate acestea au fost corelate cu nevoile momentului, cu experienþa acumulatã care s-a scurs pânã la apariþia legii ºi, nefiind lucruri deosebite, noi nu avem ce sã completãm mai mult de expunerea de motive ºi de aceea propunem plenului Senatului sã fie adoptat în forma în care a fost prezentat.
Vã mulþumesc, domnule secretar de stat. Comisia?
## Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,
Comisia a fost sesizatã spre dezbatere ºi avizare cu proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei nr. 71/1999 privind reorganizarea activitãþii de protecþie a plantelor ºi carantinã fitosanitarã.
Vã informez cã proiectul de lege are caracter ordinar în conformitate cu dispoziþiile articolului 72 ºi 74 din Constituþie.
Proiectul a fost adoptat de Camera Deputaþilor ºi are avizul favorabil al Comisiei pentru sãnãtate, ecologie, tineret ºi sport, cu amendamente de la aceastã comisie ºi unele ale Consiliului Legislativ.
În ºedinþa din 13 februarie a.c. comisia noastrã a dezbãtut acest proiect de lege ºi a hotãrât cu majoritate de voturi întocmirea raportului favorabil cu urmãtoarele modificãri: pe tot cuprinsul legii Ministerul Agriculturii...
Domnule preºedinte, nu vã supãraþi, când trecem, atunci sã...
Acum sã trecem la dezbateri generale ºi dupã aceea discutãm textele, bine?
Da, domnule preºedinte.
## Mulþumesc.
La dezbateri generale dacã aveþi ceva de spus? Nefiind intervenþii la dezbateri generale, trecem la discutarea raportului, ºi anume a amendamentelor. Poftiþi, domnule preºedinte.
Pe tot parcursul legii, Ministerul Agriculturii ºi Alimentaþiei va fi denumit ”Ministerul Agriculturii, Alimentaþiei ºi PãdurilorÒ, Agenþia Naþionalã Fitosanitarã va fi numitã ”Direcþia Fitosanitarã din cadrul Ministerului Agriculturii, Alimentaþiei ºi Pãdurilor...Ò.
Mulþumesc. Ne oprim aici ca sã terminãm cu acest amendament.
Din partea iniþiatorului aveþi ceva de spus... acceptaþi? Dacã aveþi intervenþii, doamnelor ºi domnilor senatori?
Nu.
Atunci sã votãm amendamentul comisiei.
Vã rog, votul dumneavoastrã pentru acest amendament.
Cu 82 de voturi pentru, nici un vot împotrivã ºi 4 abþineri, amendamentul a fost acceptat.
Poftiþi, domnule preºedinte, amendamentul urmãtor.
De acord!
Intervenþii? Nu sunt.
Vã rog sã votaþi amendamentul comisiei. Vã rog, votul dumneavoastrã.
Cu 72 de voturi pentru, un vot împotrivã ºi 3 abþineri, s-a votat.
Amendamentul urmãtor, domnule preºedinte.
La articolul 4 se eliminã litera e). Iniþiatorul?
La articolul 2 alineatul 2 se eliminã sintagma ”cu rang de direcþie generalãÒ.
Vã mulþumesc.
Din partea iniþiatorului, acceptaþi?
Da.
Doamnelor ºi domnilor senatori, aveþi intervenþii? Dacã nu, vã rog sã votaþi acest amendament. Vã rog, votul dumneavoastrã.
Cu 74 de voturi pentru, douã voturi împotrivã ºi 3 abþineri, amendamentul a fost acceptat.
Vã rog, mai departe.
La articolul 2[1] litera e) se eliminã sintagma ”promovarea sau avizareaÒ ºi se introduce sintagma ”elaborareÒ.
Iniþiatorul, de acord?
De acord!
Intervenþii? Nu sunt.
Vã rog sã votaþi acest amendament.
Vã rog, votul dumneavoastrã.
Cu 79 de voturi pentru, un vot împotrivã ºi o abþinere,
s-a votat amendamentul.
Vã rog, mai departe.
Articolul 2[1] litera m) se completeazã cu sintagma ”participã laÒ, la începutul textului.
Da.
Dacã aveþi intervenþii?
Vã rog sã votaþi acest amendament. Vã rog, votul dumneavoastrã.
Cu 78 de voturi pentru, un vot împotrivã ºi 3 abþineri, s-a votat.
Amendamentul urmãtor.
Articolul 4 litera m) se completeazã în final astfel: ”paºapoarte fitosanitare, certificate fitosanitare ºi alte documente prevãzute de legeÒ.
Iniþiatorul?
Acceptãm.
Intervenþii?
Vã rog sã votaþi.
Cu 76 de voturi pentru, nici un vot împotrivã ºi 5 abþineri, amendamentul a fost votat.
Amendamentul urmãtor.
Articolul 5 alineatul 1 litera a) se completeazã astfel: ”combaterea chimicã, biologicã ºi biotehnicã a bolilor, dãunãtorilor ºi buruienilor la toate culturile agricole pentru toþi producãtorii agricoliÒ.
Iniþiatorul? Intervenþii?
Vã rog sã votaþi. Vã rog, votul dumneavoastrã.
Da, mulþumesc. Iniþiatorul?
Cu 75 de voturi pentru, douã voturi împotrivã ºi 4 abþineri, amendamentul a fost votat.
Urmãtorul amendament.
La articolul 9, Departamentul pentru Administraþie Publicã Localã va fi denumit ”Ministerul Administraþiei PubliceÒ.
Iniþiatorul?
Nu putem fi împotrivã.
## Intervenþii?
Votul dumneavoastrã, vã rog. Vã rog sã votaþi.
Cu 72 de voturi pentru, 3 voturi împotrivã ºi 4 abþineri, s-a votat.
Amendamentul urmãtor.
La articolul 10 se eliminã sintagma ”taxeÒ ºi se introduce sintagma ”tarifeÒ.
Iniþiatorul? Intervenþii?
Vã rog, votul dumneavoastrã pentru amendament.
Cu 72 de voturi pentru, douã voturi împotrivã ºi 7 abþineri, s-a votat amendamentul.
Amendamentul urmãtor.
Articolul 11, eliminat.
Iniþiatorul?
Da.
Intervenþii?
Votul dumneavoastrã pentru eliminarea articolului 11. Cu 71 de voturi pentru, un vot împotrivã ºi o abþinere, articolul 11 a fost eliminat.
Acestea au fost amendamentele. Cu aceste amendamente vã rog, votul dumneavoastrã pentru raportul Comisiei pentru agriculturã.
Vã rog, votul dumneavoastrã.
Cu 77 de voturi pentru, douã voturi împotrivã ºi 3 abþineri, raportul a fost votat.
Votul pentru proiectul de lege, având în vedere cã este o lege ordinarã.
Vã rog, votul dumneavoastrã.
Cu 79 de voturi pentru, 4 voturi împotrivã ºi 5 abþineri, proiectul a fost votat.
Punctul 10, proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 136/2000.
Iniþiatorul, vã rog.
A fost nevoie sã se intervinã cu aceastã ordonanþã, întrucât legislaþia României în acest domeniu dateazã din 1952 ºi nu mai era corelatã cu ceea ce se întâmpla în jurul nostru, iar din aceastã cauzã avem probleme deosebite în cadrul schimburilor comerciale pe care le realizam cu produse vegetale.
În acelaºi timp, noi suntem angrenaþi în acþiunea de integrare ºi suntem obligaþi sã aliniem toatã legislaþia la prevederile aquis-ul comunitar.
Noutãþile care au apãrut în aceastã ordonanþã, cu permisiunea dumneavoastrã, am sã le punctez imediat.
E vorba despre înfiinþarea unui sistem de înregistrare a producãtorilor ºi importatorilor de plante ºi produse vegetale, de circulaþia plantelor cu risc de propagare a organismelor dãunãtoare în România pe baza paºaportului fitosanitar, certificatului fitosanitar, renunþarea la sistemul de autorizare a importurilor pentru plante ºi produse, care s-a dovedit a fi un obstacol potenþial în calea schimburilor.
În acelaºi timp, aceastã ordonanþã a fost necesarã pentru cã noi trebuie sã ne protejãm populaþia împotriva unor pericole care le reprezintã lipsa controlului ºi, mai ales, a fermitãþii controlului la intrarea în þarã a unor asemenea produse care pot afecta foarte serios sãnãtatea oamenilor.
Vreau sã menþionez cã ea a fost consiliatã foarte mult ºi de Institutul de specialitate ”BenachiÒ, din Grecia, care a fost desemnat de Uniunea Europeanã sã ne ajute la întocmirea acestei ordonanþe, pentru a o putea alinia la legislaþia europeanã, ºi mai sunt de acum, în continuare, ºi alte oferte prin care sã perfectãm aceastã legislaþie.
Pentru cã alte noutãþi nu avem, propunem sã fie adoptatã în forma în care a fost prezentatã în raportul comisiei de specialitate.
Vã mulþumesc, domnule secretar de stat. Domnule preºedinteÉ
Comisia a fost sesizatã în fond spre dezbatere ºi avizare cu proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 136/2000 privind mãsurile de protecþie împotriva introducerii ºi rãspândirii organismelor de carantinã.
Proiectul de lege are caracter ordinar.
Proiectul a fost adoptat în Camera Deputaþilor ºi are avizul favorabil al Comisiei pentru sãnãtate, ecologie, tineret ºi sport ºi, totodatã, al Consiliului Legislativ.
Comisia pentru agriculturã, industrie alimentarã ºi silviculturã a dezbãtut acest proiect în data de 13.02.2001 ºi a hotãrât cu majoritate de voturi adoptarea proiectului de Lege în forma propusã de Camera Deputaþilor ºi a întocmit raport favorabil, cu modificãri.
Vã mulþumesc.
Trecem la modificãri dupã dezbateri generale. Dacã sunt intervenþii la dezbateri generale? Nu sunt. Atunci trecem la discutarea raportului. Vã rog, domnule senator.
În tot cuprinsul proiectului de Lege pentru aprobarea ordonanþei, Ministerul Agriculturii ºi Alimentaþiei va fi numit ”Ministerul Agriculturii, Alimentaþiei ºi PãdurilorÒ, Agenþia Naþionalã Fitosanitarã va fi denumitã ”Direcþia fitosanitarã din cadrul Ministerului Agriculturii, Alimentaþiei ºi PãdurilorÒ. Acestea sunt datoritã reorganizãrii structurilor ministerului.
Vã mulþumesc. TotodatãÉ
Vã mulþumesc.
Dacã-mi permiteþiÉ, în mod corespunzãtor, ministrul agriculturii ºi alimentaþiei va fi numit ”ministrul agriculturii, alimentaþiei ºi pãdurilorÒ.
Da, vã mulþumesc. Dacã sunt intervenþii? Nefiind, vã rog, votul dumneavoastrã pentru amendamentul comisiei. Vã rog sã votaþi.
Amendament acceptat cu 73 de voturi pentru, un vot împotrivã, 4 abþineri.
Mai departe, vã rog.
Art. 3 alin. 4 se reformuleazã dupã cum urmeazã: ”Direcþiile fitosanitare judeþene ºi a municipiului Bucureºti sunt unitãþi cu personalitate juridicã, în subordinea Direcþiilor generale pentru agriculturã ºi industrie alimentarã, ºi, respectiv, a municipiului Bucureºti.Ò
Intervenþii? Iniþiatorul acceptã, da?
Da.
Vã rog, votul dumneavoastrã pentru amendamentul comisiei.
Amendament acceptat cu 70 de voturi pentru, douã împotrivã ºi 6 abþineri. Urmãtorul amendament?
La art. 9 alin. 2 se eliminã virgula din rândul 3, dupã sintagma ”pieþei localeÒ.
De acord? Vã rog, votul dumneavoastrã pentru amendament.
Amendament votat cu 70 de voturi pentru, 4 voturi împotrivã ºi 3 abþineri. Mai departe.
La art. 14, Ministerul Finanþelor va fi denumit Ministerul Finanþelor Publice.
## Clar!
Dacã aveþi intervenþii? Dacã nu, vã rog sã votaþi acest amendament.
Amendament acceptat cu 67 de voturi pentru, 8 împotrivã ºi o abþinere. Poftiþi!
Art. 15 alin. Ð 1 se propune inversarea sintagmelor: ”potrivit legii penaleÒ ºi ”infracþiuniÒ.
Dacã aveþi observaþii? Dacã nu, vã rog sã votaþi. Vã rog, votul dumneavoastrã.
Amendament acceptat cu 70 de voturi pentru, 4 voturi împotrivã, douã abþineri. Vã rog, urmãtorul amendament.
Art. 21 alin. 3 va avea urmãtorul cuprins: ”Sancþiunile prevãzute se aplicã persoanelor fizice ºi juridiceÒ.
Dacã aveþi observaþii? Dacã nu, vã rog, votul dumneavoastrã pentru acest amendament. Vã rog sã votaþi.
Amendament acceptat cu 73 de voturi pentru, 4 împotrivã, nici o abþinere. Acestea au fost amendamentele.
Vã rog, acum, votul dumneavoastrã pentru raport cu amendamentele votate. Vã rog, votul dumneavoastrã pentru raport.
Raportul a fost votat cu 76 de voturi pentru, 4 voturi împotrivã, nici o abþinere.
ªi acum, votul dumneavoastrã pentru proiectul de lege, având în vedere cã este vorba de o lege ordinarã. Vã rog sã votaþi.
Proiectul de lege a fost acceptat cu 77 de voturi pentru, 7 împotrivã ºi douã abþineri.
Urmeazã proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 174 din 2000 Ñ pct. 11 din ordinea de zi.
Vã rog, iniþiatorul.
## Domnule preºedinte,
A fost nevoie de aceastã Ordonanþã de urgenþã nr. 174 din octombrie 2000, pentru cã ea a avut menirea sã corecteze Ordonanþa nr. 29 din 2000, care prevedea acordarea a 500 de lei pe litrul de lapte, ca stimulent pentru producãtorii agricoli, dar era discriminatorie ºi încãlca principiile de piaþã, întrucât ea era acordatã în niºte condiþii care dezavantajau producãtorul. Îl obliga sã vândã litrul de lapte sub 2.500 de lei, ceea ce nu acoperea nici costurile cu care-l producea, dar, în acelaºi timp, nu stimulau livrãrile de cantitãþi mai mari de lapte la fondul pieþei. Din aceastã cauzã a fost nevoie sã se intervinã, eliminând aceste restricþii ºi discriminãri ºi, ca atare, neavând alte noutãþi Ñ, ºi ea ºi-a fãcut efectul juridic ºi economic Ñ, propunem sã fie adoptatã în forma în care a fost prezentatã.
Vã mulþumesc, domnule secretar de stat. Comisia?
Domnule preºedinte de ºedinþã, Stimaþi colegi,
Comisia noastrã a fost sesizatã cu proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã nr. 174/2000 de modificare a Ordonanþei de urgenþã nr. 29/2000 privind sprijinul acordat producãtorilor de lapte. Proiectul de lege are un caracter ordinar ºi, aºa cum arãta iniþiatorul, prin acest proiect de lege se modificã prevederile Ordonanþei nr. 29/2000 care obliga producãtorul sã livreze lapte la preþuri impuse pentru a beneficia de stimulente. Acest proiect are avizul favorabil al Consiliului Legislativ, al Comisiei pentru buget, finanþe ºi bãnci ºi comisia noastrã a votat cu majoritate întocmirea raportului favorabil, în forma propusã de iniþiator.
Vã mulþumesc.
Vã mulþumesc, domnule preºedinte.
La dezbateri generale, dacã sunt intervenþii? Poftiþi, domnule senator.
Mã numesc senatorul Belu, senator de Hunedoara.
Este salutarã iniþiativa Guvernului, respectiv a Ministerului Agriculturii pentru aceastã ordonanþã de urgenþã. Consider cã este un lucru bun pentru agricultori, dar mã întreb: nu cumva ar mai trebui din nou sã se intervinã la preþul laptelui, pentru cã eu consider cã nu este normal ca un litru de apã mineralã sã fie mai scump decât un litru de lapte de vacã sau de bivoliþã. Vã mulþumesc.
Vã mulþumesc. Alte intervenþii?
Domnule secretar de stat, dacã aveþi vreun rãspuns din partea ministerului?
Nici noi nu suntem de acord cu preþul care se practicã pe piaþã, dar pentru asta ar trebui sã stabilim preþ de intervenþie ºi, ca sã stabilim acest preþ de intervenþie, trebuie sã dispunem ºi de niºte aprobãri. Deci noi am inclus ºi laptele în produsele strategice ºi, în momentul în care vor apãrea preþurile de intervenþie pentru celelalte produse, vor apãrea ºi pentru lapte, cu o singurã condiþie: sã avem cu ce sã susþinem din punct de vedere material aceste preþuri de intervenþie.
Spre informarea dumneavoastrã, domnilor senatori ºi doamnelor senatori, ministrul agriculturii a emis încã un
ordin Ñ nr. 213/2000 Ñ care prelungeºte valabilitatea aplicãrii acestei ordonanþe ºi încercãm sã gãsim acum soluþii sã mãrim cuantumul celor 500 de lei pe litru. Problema este sã avem de unde. Din partea noastrã disponibilitate existã, deoarece ºtim în ce condiþii se produce astãzi un litru de lapte.
Vã mulþumesc.
Vã mulþumesc, domnule secretar de stat. Rãmâneþi, încã n-am terminat votarea.
Dezbaterile generale au fost terminate, trecem la discutarea raportului. Raportul nu are nici o modificare, deci nu propune nici un amendament. Dacã aveþi intervenþii în legãturã cu raportul, dacã nu, atunci, vã rog, votul dumneavoastrã pe ansamblul raportului. Vã rog sã votaþi.
Raport votat cu 75 de voturi pentru, 6 voturi împotrivã, 3 abþineri. Votul dumneavoastrã pe proiectul de lege având în vedere cã este vorba de o lege ordinarã. Vã rog sã votaþi.
Proiect votat cu 76 de voturi pentru, 6 împotrivã, o abþinere.
Domnule secretar de stat, vã mulþumim pentru colaborarea dumneavoastrã. Mulþumim ºi Comisiei pentru agriculturã.
Trecem la pct. 12 de pe ordinea de zi Ñ proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 5/1999. Iniþiatorul? Vã rog, ocupaþi loc.
Comisia pentru adminis-traþia publicã. Vã rog, domnule senator. Poftiþi, vã rog. Iniþiatorul, sã vã prezentaþi ºi sã expuneþiÉ **Domnul Ioan Opriº Ñ** _secretar de stat la Ministerul Culturii ºi Cultelor_ **:**
Ioan Opriº, secretar de star la Ministerul Culturii ºi Cultelor.
Domnule preºedinte,
Doamnelor ºi domnilor senatori,
Sibiul este un burg transilvan prea bine cunoscut, de mare reprezentativitate istoricã. Este, în acelaºi timp, ºi o adevãratã rezervaþie de arhitecturã medievalã, într-un oraº multietnic, un model european de convieþuire civicã ºi spiritualã pluriculturalã. Tocmai de aceea, Consiliul Europei a ales acest municipiu pentru organizarea proiectului-pilot în cadrul campaniei ”Europa Ñ un patrimoniu mondialÒ. UNESCO îl sprijinã.
Proiectul angajeazã interese culturale specializate din partea guvernelor Germaniei ºi Luxemburgului, a landului Bavariei, a Bãncii Mondiale ºi a unor organisme specializate din Belgia ºi Anglia. Ansamblul sibian cuprinde o arie de peste 80 de hectare de construcþii, fortificaþii din Evul Mediu, mare parte monumente, ca ºi sistemul stradal al cetãþii. Toate sunt realizãri valoroase ºi reprezintã stratificarea arhitecturalã a oraºului.
Vã mulþumesc, domnule secretar de stat. Comisia?
Comisia pentru administraþie publicã ºi organizarea teritoriului a fost sesizatã în fond prin adresa L 33/6 februarie 2001 cu proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 5/1999 privind declararea municipiului Sibiu ºi a zonei înconjurãtoare obiect strict de interes naþional. În ºedinþa din 6 februarie 2001, comisia a dezbãtut proiectul de lege sus-menþionat ºi a hotãrât cu unanimitate de voturi sã adopte raport favorabil, cu amendamentele prevãzute în anexã. Menþionãm cã în urma dezbaterilor ce au avut loc în comisie s-au reþinut aspectele pe care le-a prezentat iniþiatorul ºi faptul cã acest proiect de Lege a fost avizat de Consiliul Legislativ Ñ pânã la data întocmirii raportului nu se primise aviz de la Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci. S-a primit în 14 februarie acest raport favorabil ºi, în conformitate cu art. 72 alin. (3) lit. k) ºi art. 74 alin. (1) din Constituþie, caracterul legii este ordinar.
Pe considerentele expuse Comisia pentru administraþie publicã ºi organizarea teritoriului propune plenului Senatului debzaterea ºi aprobarea proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 5/1999 privind declararea municipiului Sibiu ºi a zonei înconjurãtoare obiectiv de interes naþional, în forma adoptatã de Camera Deputaþilor, cu amendamentele din anexa la raport.
Vã mulþumesc.
La dezbateri generale dacã aveþi intervenþii? Nefiind intervenþii la dezbateri generale, trecem la raportul comisiei. Comisia are la art. 3 un amendament. Dacã aveþi intervenþii în legãturã cu acest amendament? Iniþiatorul dacã este de acord?
Da.
Da, vã mulþumesc. Atunci, vã rog sã votaþi amendamentul comisiei. Vã rog, votul dumneavoastrã, doamnelor ºi domnilor senatori. Vã rog sã votaþi.
Amendamentul comisiei a fost acceptat cu 71 de voturi pentru, 9 voturi împotrivã, douã abþineri.
Art. 31 se eliminã Ñ este propunerea comisiei. Dacã sunt observaþii cu acest amendament? Iniþiatorul?
Nu.
Vã rog, votul dumneavoastrã pentru amendamentul comisiei.
Amendamentul acceptat cu 71 de voturi pentru, 9 voturi împotrivã ºi douã abþineri.
Nefiind alte amendamente, vã rog sã votaþi raportul comisiei în întregime cu aceste amendamente. Vã rog, votul dumneavoastrã.
Raportul a fost votat cu 76 de voturi pentru, 8 voturi împotrivã, douã abþineri.
Vã rog, votul dumneavoastrã pentru proiectul de Lege, având în vedere cã este vorba de o lege ordinarã. Vã rog, votul dumneavoastrã.
Proiectul de lege a fost votat cu 75 de voturi pentru, 4 împotrivã, douã abþineri.
Vã mulþumesc.
Cu voia dumneavoastrã, trecem la pct. 24 Ñ proiectul de legeÉ Acelaºi iniþiator, ca sã nu maiÉ Dumneavoastrã sunteþi iniþiatorul, nu? La Ordonanþa nr. 106? Nu. Atunci, mergem normal. Vã mulþumesc. Credeam cã tot dumneavoastrã sunteþi. Mergem la pct. 13 Ñ proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 128 din 1999. Vã rog, iniþiatorul?
Domnule preºedinte,
E o problemã aici. Ca excepþie de la procedurã, v-aº ruga, dacã-mi permiteþi, sã fac o solicitare în legãturã cu acest raport. Înainte de a face precizarea iniþiatorul.
Vã rog, domnule preºedinte.
Îmi premiteþi sã fac o solicitare în legãturã cu acest raport?
Vã rog, domnule preºedinte.
Înainte de a face prezentarea iniþiatorul. De la staff-ul Departamentului legislativ, în cursul dupã-amiezei, mi-a fost sesizatã o eroare de fond în redactarea acestui raport, fapt pentru care vã rog sã fiþi de acord sã-l retrimitem la comisie pentru corectarea erorii ºi-l repunem pe ordinea de zi a plenului la urmãtoarea ºedinþã.
## **Domnul Pusk‡s Valentin-Zolt‡n:**
## Am înþeles, domnule preºedinte.
Deci aþi ascultat pãrerea comisiei. Având în vedere o eroare de fond, sã retrimitem pentru dezbatere în cadrul comisiei. Prin vot, desigur, noi, plenul Senatului poate decide, de aceea vã
Vot · approved
Aprobarea propunerii ca proiectul de lege de la poziþia 30 sã fie scos de pe ordinea de zi
Trecem la pct. 14 de pe ordinea de zi Ñ proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 20 din 2000.
Iniþiatorul?
## **Doamna Maria Manolescu Ñ** _secretar de stat la_
_Ministerul Finanþelor Publice_ **:**
## Mulþumesc, domnule preºedinte.
Numele meu este Maria Manolescu, sunt secretar de stat pentru relaþia cu Parlamentul în Ministerul Finanþelor Publice.
Proiectul de lege stabileºte ca fiecare bancã sã plãteascã o contribuþie specialã egalã cu pânã la dublul contribuþiei anuale aferente în cazul în care Consiliul de Administraþie al Fondului apreciazã cã resursele acestuia sunt insuficiente pentru onorarea obligaþiilor de platã. De asemenea, prin proiectul de Lege se autorizeazã Banca Naþionalã a României sã acorde la cererea Fondului de garantare, prin derogare de la prevederile din Statutul Bãncii Naþionale a României, o linie de credit în limita a 2000 de miliarde de lei, în cazul în care pânã la data de 30 iunie 2000 resursele Fondului sunt insuficiente pentru depozitele garantate de acesta. Creditele angajate de cãtre Fond, în cadrul acestei linii de credit, sunt prevãzute a avea termen de rambursare 5 ani de zile, cu o perioadã de graþie de doi ani, iar dobânda va fi la nivelul ratei medii a dobânzii practicate în sistemul bancar pentru disponibilitãþi la vedere ale clienþilor nebancari. La aceastã datã, plafonul respectiv, de 2000 de miliarde, a fost utilizat de cãtre Fondul de garantare a creditelor. Având în vedere cele arãtate mai sus, propunem sã fie adoptat proiectul de lege în forma prezentatã.
Vã mulþumesc. Comisia, domnule preºedinteÉ
## Domnule preºedinte,
Onorat Senat,
Cu scrisoarea L 120/30 martie 2000 Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci a fost sesizatã în fond cu proiectul de lege menþionat mai sus. În baza art. 73 din Regulamentul Senatului, comisia noastrã propune spre dezbatere ºi adoptare proiectul de lege în forma emisã de Guvern. Proiectul de Lege se încadreazã în categoria legilor ordinare.
Vã mulþumesc.
## Vã mulþumesc ºi eu.
La dezbateri generale dacã sunt intervenþii? Nefiind, trecem la raport. Dacã aveþi observaþii faþã de raport. Nefiind amendamente la raport, vã rog sã votãm raportul în întregime. Deci, votul dumnevoastrã pentru raportul Comisiei pentru buget, finanþe ºi bãnci. Vã rog sã votaþi.
Raport acceptat cu 76 de voturi pentru, 5 împotrivã ºi 3 abþineri.
Votul dumneavoastrã pentru proiectul de lege, având în vedere cã este vorba de o lege ordinarã. Vã rog sã votaþi.
Proiectul de lege a fost adoptat cu 78 de voturi pentru, 5 voturi împotrivã ºi douã abþineri.
Mulþumesc.
Pct. 15 de pe ordinea de zi Ñ proiectul de lege privind respingerea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 23/1999 pentru abrogarea Legii nr. 31/1996.
Da, poftiþi, vã rog!
## Da, mulþumesc.
La propunerea de respingere a Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 23/1999 privind abrogarea Legii nr. 31/1996 privind regimul monopolului de stat s-au avut în vedere urmãtoarele: din punct de vedere legislativ, prin abrogarea Legii nr. 31/1996 se creeazã un vid legislativ, eliminându-se din legislaþia activã cadrul instituþional în aceastã materie. În al doilea rând, se are în vedere necesitatea de armonizare a legislaþiei din România cu reglementãrile ºi directivele Uniunii Europene ºi cu convenþiile internaþionale la care România a aderat, precum ºi corelarea cu prevederile programului de guvernare. În al treilea rând se are în vedere corelarea întregii legislaþii actuale ce se referã la activitãþile prevãzute a fi monopol de stat.
Sunt avute în vedere, totodatã, recomandãrile Consiliului Concurenþei referitoare la acte normative în vigoare cu privire la desfãºurarea acestor activitãþi, respectiv Ordonanþa de urgenþã nr. 181/2000 privind instituirea monopolului de stat asupra comercializãrii alcoolului, precum ºi posibilitatea statului de a avea acces la activitãþile supuse monopolului ºi la agenþii economici cu capital privat, precum ºi a producãtorilor individuali. Prin tarifele de licenþã practicate de Ministerul Finanþelor Publice, bugetul ar beneficia de noi surse de venit. Având în vedere cele arãtate mai sus, propunem plenului Senatului respingerea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 23/1999 privind abrogarea Legii nr. 31/1996.
Vã mulþumesc. Comisia?
Cu scrisoarea L nr. 96/21 octombrie 1999, Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci a fost sesizatã în fond cu proiectul de lege menþionat. S-au primit aviz favorabil de la Comisia economicã ºi aviz negativ de la Consiliul legislativ referitor la proiectul de Ordonanþã nr. 23, fapt pentru care, în temeiul art. 89 din Regulamentul Senatului, comisia noastrã propune spre dezbatere ºi adoptare proiectul de Lege privind respingerea Ordonanþei de urgenþã nr. 23/1999 în forma adoptatã de Camera Deputaþilor. Vã mulþumesc.
## **Domnul Pusk‡s Valentin-Zolt‡n:**
## Vã mulþumesc.
La dezbateri generale dacã sunt intervenþii? Nu sunt. Deci
Vot · approved
Aprobarea propunerii ca proiectul de lege de la poziþia 30 sã fie scos de pe ordinea de zi
Trecem la votarea proiectului de lege. Vã rog, votul dumneavoastrã pentru proiectul de lege, având în vedere cã este vorba de o lege organicã. Este vorba de o lege de respingere a Ordonanþei de urgenþã nr. 23/1999. Vã rog, votul dumneavoastrã.
Cu 72 de voturi pentru, 7 voturi împotrivã ºi 3 abþineri, proiectul de Lege privind respingerea Ordonanþei nr. 23/1999 a fost adoptat de Senat.
Vã mulþumesc.
Trecem la pct. 16 Ñ proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 216 din 1999.
Iniþiatorul?
## Da. Vã mulþumesc.
Prin proiectul Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 216/1999 s-a urmãrit modificarea prevederilor art. 8 alin. 3 din Legea nr. 189/1998, în sensul de a stabili cote defalcate din impozitul pe venit ce se vireazã la bugetele unitãþilor administrativ-teritoriale ºi care sã intre în vigoare o datã cu Ordonanþa Guvernului nr. 73/1999 privind impozitul pe venitul global. Astfel, din impozitul pe venit cuvenit bugetului statului, 40% rãmân la bugetul statului, iar 60% la bugetele locale cu urmãtoarea repartizare: 40% din aceºti 60% la comune, oraºe, municipii, 10% la consilii judeþene pentru bugetele proprii ºi 10% Ñ sume repartizate pentru echilibrarea unor unitãþi administrativ-teritoriale cu venituri insuficiente.
Propunem adoptarea în cadrul plenului Senatului a proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 216/1999.
Vã mulþumesc.
Vã mulþumesc. Comisia?
Sesizatã în fond cu scrisoarea L 523/4 februarie 2000, Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci propune plenului Senatului spre dezbatere ºi adoptare proiectul de lege fãrã amendamente.
Vã mulþumesc.
Vã mulþumesc.
La dezbateri generale dacã sunt intervenþii? Nu. Da, poftiþi, domnule senator.
Domnule preºedinte,
## Stimaþi colegi,
În cadrul dezbaterilor am propus un amendament, mã rog, care n-a fost însuºit de comisie. Prin aceastã Ordonanþã nr. 216, noi ucidem o idee politicã, ºi anume, aceea de a dezvolta resursele în mediul rural în folosul sistemului birocratic al Ministerului Finanþelor Publice. Pentru cine ºtie art. 8 din Legea finanþelor publice locale, acolo era vorba ca 40% din impozitul pe salarii sã rãmânã la nivelul unitãþii administrative unde are loc activitatea economicã. Prin acest amendament propus în Ordonanþa nr. 216, dispar aceste cuvinte: ”pe aria localitãþii administrative unde se desfãºoarã activitatea economicãÒ ºi, în consecinþã, ºi aºa puþinele resurse ale comunelor din mediul rural se duc la oraºele limitrofe.
Vreau sã vã dau un exemplu: impozitul pe salarii de la ºcoli, de la poliþie merg toate la oraºe, în situaþia în care Consiliul local are în obligaþie pentru a finanþa cheltuielile materiale ºi chiar investiþiile capitale în învãþãmânt. Eu am atras atenþia asupra acestui lucru, rãmân la ideea cã faptul cã un agent economic care-ºi desfãºoarã activitatea pe aria a 5 comune poate sã facã vãrsãminte la fiecare trezorerie aferentã Ñ iar asta nu este motivul pe care-l evocã Ministerul Finanþelor Publice, cã nu poate urmãri cinci declaraþii Ñ nu stã în picioare. Se poate face un amendament la lege în care se obligã ca aceste declaraþii sã fie depuse, în copie, la sediul unde-ºi are contul unitatea respectivã.
## **Domnul Pusk‡s Valentin-Zolt‡n:**
Vã mulþumesc.
## Alte intervenþii?
Nefiind alte intervenþii la dezbateri generale, trecem la raportul comisiei. Raportul comisiei nu are nici un amendament.
În acest cadru, trebuie sã
Vot · approved
Aprobarea propunerii ca proiectul de lege de la poziþia 30 sã fie scos de pe ordinea de zi
Trecem la proiectul de lege, având în vedere cã este o lege organicã. Vã rog, votul dumneavoastrã pentru proiectul de lege, având în vedere cã este o lege organicã. Vã rog, votul dumneavoastrã.
Având în vedere cã s-au obþinut 62 de voturi pentru ºi 25 de voturi împotrivã, proiectul de lege nu a trecut prin Senat.
Vã mulþumesc.
Vã rog, daþi liste pentru grupurile parlamentare. Punctul 17 de pe ordinea de zi Ñ proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 42/2000 pentru modificarea ºi completarea Ordonanþei Guvernului nr. 30/1996 privind reglementarea participaþiilor statului la Fondul Monetar Internaþional ºi modul de regularizare a influenþelor financiare din tranzacþiile cu Fondul Monetar Internaþional.
Dumneavoastrã sunteþi iniþiatorul?
Da.
Vã rog!
Ordonanþa de urgenþã nr. 42/2000 are ca obiectiv aducerea unor modificãri Ordonanþei Guvernului nr. 30/1996, aprobatã prin Legea nr. 97/1997, prin care au fost reglementare sursele financiare de acoperire a diferenþelor de curs nefavorabile înregistrate de Banca Naþionalã a României din participaþiile statului român la Fondul Monetar Internaþional.
Corecþia are în vedere eliminarea diferenþelor de curs nefavorabile aferente alocaþiilor primite de România de la Fondul Monetar Internaþional care, în fapt, este un credit acordat României cu dobândã.
Prevederile cuprinse în Ordonanþa de urgenþã a Guvernului sunt susþinute, în întregime, de Ministerul Finanþelor, în calitate de iniþiator. Vã mulþumesc.
Vã mulþumesc. Comisia?
## Domnule preºedinte, Onorat Senat,
Cu scrisoarea L. nr. 5/6 februarie 2001 Comisia pentru buget-finanþe ºi bãnci a fost sesizatã în fond cu proiectul de lege menþionat mai sus.
S-a primit aviz favorabil de la Consiliul Legislativ, astfel încât în temeiul articolului 89 din Regulamentul Senatului comisia noastrã propune, spre dezbatere ºi adoptare, proiectul de lege fãrã amendamente. Vã mulþumesc.
## Vã mulþumesc.
La dezbateri generale dacã sunt intervenþii? Nu sunt. Trecem la raport. Raportul nu are amendamente.
Dacã aveþi observaþii faþã de raport?
Nefiind observaþii, vã rog, votul dumneavoastrã pentru raportul Comisiei pentru buget, finanþe ºi bãnci.
Vã rog sã votaþi.
Vã rog, votul dumneavoastrã.
Raport acceptat cu 79 de voturi pentru, 9 împotrivã ºi douã abþineri.
Trecem la proiectul de lege Ñ legea fiind ordinarã, vã rog, votul dumneavoastrã pentru proiectul de lege.
Vã rog sã votaþi.
Proiectul de Lege a fost aprobat cu 78 de voturi pentru, 9 împotrivã ºi o abþinere.
Trecem la punctul urmãtor din ordinea de zi, punctul 18, privind proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 199/2000 privind înfiinþarea Comisiei Naþionale ”Imprimeria NaþionalãÒ Ñ S.A.
Iniþiatorul, vã rog.
Mulþumesc, domnule preºedinte.
Aº dori sã vã rog sã aveþi în vedere ca dupã punctul 18 sã introducem punctul 23, întrucât iniþiator este tot Ministerul Finanþelor.
Bine.
## Mulþumesc.
Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 30/1997 prevede transformarea regiilor autonome în companii sau societãþi comerciale în termen de 90 de zile de la publicarea ordonanþei respective.
Articolul 12 al Ordonanþei de urgenþã a Guvenrului nr. 30/1997 excepteazã de la prevederile ordonanþei câteva regii autonome, printre care ºi Regia Autonomã ”Imprimeria NaþionalãÒ. Prin Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 88/1997 privind privatizarea societãþilor comerciale, respectiv articolul 38 alineatul 2, se reformuleazã prevederile articolului 12 din Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 30/1997, în sensul cã se extinde numãrul regiilor autonome care nu sunt obligate sã se transforme în companii sau societãþi.
Prin prevederile punctului 51 din Legea nr. 99/1999 privind unele mãsuri pentru accelerarea reformei economice, articolul 38 din Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 88/1997 se abrogã ºi, ca urmare, toate regiile autonome au obligaþia sã se transforme în companii sau societãþi. Pe aceastã bazã s-a întocmit proiectul de Ordonanþã de urgenþã a Guvernului nr. 199/2000.
Având în vedere cele prezentate, propunem adoptarea Legii de aprobare a Ordonanþei nr. 199/2000 în varianta prezentatã.
Vã mulþumesc.
Vã mulþumesc. Comisia?
Domnule preºedinte, Onorat Senat,
Cu scrisoarea L. nr. 367/29 noiembrie 2000, Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci a fost sesizatã în fond cu proiectul de lege menþionat mai sus.
S-a primit aviz favorabil de la Consiliul Legislativ, a avizat favorabil Comisia economicã a Senatului, ºi fac precizarea cã, în conformitate cu dispoziþiile articolelor 72 ºi 74 din Constituþia României, legea are un caracter ordinar.
În cursul dezbaterilor de la comisia noastrã, proiectul a fost avizat favorabil cu majoritatea voturilor membrilor comisiei; au fost 3 voturi împotrivã.
Cu aceastã precizare, comisia noastrã propune spre dezbatere ºi adoptare plenului proiectul în forma emisã de Guvern.
Vã mulþumesc.
## **Domnul Pusk‡s Valentin-Zolt‡n:**
## Vã mulþumesc.
La dezbateri generale dacã sunt intervenþii? Nu. Trecem la raport. Dacã aveþi observaþii faþã de raport? Nu sunt.
Nefiind amendamente,
Vot · approved
Aprobarea propunerii ca proiectul de lege de la poziþia 30 sã fie scos de pe ordinea de zi
Trecem la proiectul de lege ºi vã rog sã votãm pro-
iectul de lege având în vedere cã este o lege ordinarã. Vã rog, votul dumneavoastrã.
Proiectul a fost aprobat cu 73 de voturi pentru, 12 împotrivã ºi 3 abþineri.
Trecem la punctul 23, având în vedere cã acelaºi iniþiator are ºi acest proiect: proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 273/2000 pentru modificarea Legii nr. 101/1998 privind Statutul Bãncii Naþionale a României.
Poftiþi, doamna secretar de stat.
## Vã mulþumesc.
Proiectul de Ordonanþã de urgenþã nr. 273/2000 are ca obiect extinderea scutirii de impozite ºi taxe asupra tuturor categoriilor de provizioane constituite de Banca Naþionalã a României.
Ministerul Finanþelor Publice este de acord cu avizul negativ al Comisiei pentru buget, finanþe ºi bãnci, apreciind cã prin formularea cuprinsã în Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 273/2000 se creeazã un tratament fiscal discriminatoriu între operatorii economici.
În consecinþã, propune plenului Senatului adoptarea propunerii Comisiei pentru buget, finanþe ºi bãnci. Vã mulþumesc.
Vã mulþumesc. Poftiþi, domnule preºedinte al comisiei.
Cu scrisoarea L. 406/27 decembrie 2000 Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci a fost sesizatã în fond cu proiectul de lege menþionat mai sus, reþinând urmãtoarele: proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea alineatului 1 al articolului 54 din Legea nr. 101/1998, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare, în sensul scutirii de la plata taxelor ºi a impozitelor a capitalului Bãncii Naþionale, fondului de rezervã ºi provizioanelor constituite, monedele ºi alte obiecte din aur, argint ºi alte metale preþioase.
Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci, în urma analizei proiectului de lege, apreciazã cã se creeazã un tratament discriminatoriu între operatorii economici în ce priveºte fiscalitatea, nefiind necesarã scutirea de taxe ºi impozite a cheltuielilor cu provizioane pentru active neperformante.
Consiliul Legislativ avizeazã favorabil proiectul de lege, cu observaþii.
Din considerentele prezentate mai sus comisia noastrã avizeazã negativ proiectul de lege.
În baza articolului 89 din Regulamentul Senatului, Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci propune respingerea proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã nr. 273/2000 pentru modificarea Legii nr. 101/1998 privind Statutul Bãncii Naþionale a României.
Vã mulþumesc.
## Vã mulþumesc.
La dezbateri generale dacã sunt intervenþii? Nu sunt. Trecem la raportul comisiei.
Raportul comisiei este pentru respingerea proiectului. Deci, în consecinþã, vã rog sã votaþi raportul Comisiei pentru buget, finanþe ºi bãnci de respingere a proiectului de lege.
Raportul a fost votat cu 74 de voturi pentru, 10 voturi împotrivã ºi douã abþineri.
În consecinþã, trecem la priectul de lege ºi vã rog foarte mare atenþie la vot. Am avut în vedere raportul care a respins proiectul de lege, deci dacã votãm cu ”daÒ menþinem proiectul de lege, dacã votãm cu ”nuÒ respingem proiectul de lege.
Deci vã rog, votul dumneavoastrã pentru proiectul de lege.
Proiectul de lege a fost respins cu 78 de voturi împotrivã, 13 voturi pentru, 5 abþineri.
Deci, s-a respins proiectul de lege.
Vã mulþumesc.
Revenim la punctul 19 de pe ordinea de zi: proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 144/2000 privind alocarea unei sume din bugetul Ministerului Muncii ºi Protecþiei Sociale pentru finanþarea activitãþilor ocazionate de sãrbãtorirea în România a Zilei Internaþionale a Vârstnicilor în anul 2000.
Iniþiatorul, vã rog, poftiþi, ocupaþi loc.
Poftiþi, din partea iniþiatorului, sã vã prezentaþi ºi sã susþineþi iniþiativa. ## **Domnul Ion Giurescu** Ñ _secretar de stat la Ministerul Muncii ºi Solidaritãþii Sociale_ _**:**_
Mã numesc Giurescu Ion ºi sunt secretar de stat la Ministerul Muncii ºi Solidaritãþii Sociale.
Vã mulþumesc, domnule secretar de stat. Poftiþi.
Ca exprimare a consideraþiei faþã de persoanele vârstnice, prin Rezoluþia nr. 45/106/1991 Organizaþia Naþiunilor Unite a instituit Ziua Internaþionalã a Vârstnicilor care se serbeazã în fiecare an, în toate þãrile, la 1 octombrie. Cu acest prilej, Ministerul Muncii ºi Solidaritãþii Sociale a propus susþinerea organizaþiilor centrale ale pensionarilor în vederea acordãrii de ajutoare materiale ºi organizarea de acþiuni pentru persoanele vârstnice constând în spectacole, emisiuni televizate, emisiuni radio, publicarea de materiale în presa centralã ºi localã, excursii, organizarea de mese festive ºi alte acþiuni, cu respectarea dispoziþiilor legale în vigoare.
Acþiunile au fost organizate în municipiul Bucureºti ºi în judeþe de cãtre organizaþiile pensionarilor ºi filialele acestora.
Prin Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 144/2000 a fost propusã alocarea de la bugetul de stat a sumei de 4 miliarde de lei din fondurile prevãzute în bugetul Ministerului Muncii ºi Solidaritãþii sociale pe anul 2000 la capitolul ”Asistenþã socialã, alocaþii, pensii, ajutoare ºi îndemnizaþii.Ò
Suma a fost repartizatã pensionarilor în raport de numãrul de membri ºi acþiunile propuse s-au desfãºurat la nivel naþional ºi local.
Vã mulþumesc. Comisia?
Domnule preºedinte, Onorat Senat.
Sesizatã în fond cu proiectul de lege menþionat, precizând cã s-a primit aviz favorabil de la Comisia pentru muncã, protecþie socialã ºi problemele ºomajului ºi de la Consiliul Legislativ, Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci propune plenului Senatului dezbaterea ºi aprobarea proiectului de lege fãrã amendamente.
pentru prima datã în România în anul 1998 ºi a continuat an de an. Sã sperãm cã ºi în bugetul de anul acesta vârstnicii vor avea o sumã alocatã pentru aceastã sãrbãtoare.
În al doilea rând, deºi comisia a avizat fãrã modificãri acest proiect de ordonanþã, în octombrie anul trecut, aº vrea sã-mi permiteþi, domnule preºedinte, sã fac menþiunea cã articolul 2 alineatul 2 ar putea fi eliminat, pentru cã în fiecare an anumite acþiuni organizate de vârstnici nu se realizeazã pânã la sfârºitul anului bugetar, rãmân sume necheltuite pe care ei le-ar putea utiliza pentru prima destinaþie prevãzutã în anexã la punctul II, ºi anume, pentru ajutoare materiale. Dacã sunt nevoiþi sã restituie aceste sume, anumiþi necãjiþi sunt privaþi de ajutoarele pe care ar putea sã le primeascã.
Prin urmare, cu bunãvoinþa dumneavoastrã ºi a colegilor noºtri, dacã s-ar putea, aº face menþiunea cã alineatul 2 al articolului 2 ar trebui eliminat. Vã mulþumesc.
## Vã mulþumesc.
La dezbaterile respective o sã reveniþi asupra acestei propuneri, pentru cã la dezbateri generale nu putem accepta propuneri.
Alte intervenþii la dezbateri generale? Nu sunt.
Acum trecem la raport. Raportul nu are amendamente. ªtiþi foarte bine, conform regulamentului, toate amendamentele se depun la comisie. În cazuri excepþionale ºi bine justificate se poate trimite înapoi raportul la comisie dacã sunt asemenea solicitãri. Dacã sunt, sã auzim. Doamna senator.
Vã mulþumesc, domnule preºedinte.
Mult mai simplu ar fi fost sã acceptaþi amendamentul meu în calitate de preºedinte de comisie, în plen. Dacã nu se poate, atunci vã rugãm sã aveþi bunãvoinþa sã-l daþi la comisie pentru a elimina obligaþia ca ei sã restituie ceea ce nu au reuºit sã cheltuiascã într-un an bugetar. Vã mulþumesc.
## Mulþumesc frumos.
Deci existã o solicitare pentru retrimiterea raportului la comisie.
Din salã
#127024La care comisie?
Mulþumesc.
La dezbateri generale? Doamna senator, poftiþi.
O sã întreb Ñ ºi acum întreb ºi pe iniþiator ºi comisia Ñ, deci faþã de aceastã propunere? Vã rog, iniþiatorul.
Domnule preºedinte de ºedinþã, câteva precizãri aº vrea sã fac.
Întâi de toate aº vrea sã spun cã aceastã formã de recunoaºtere a Zilei Internaþionale a Vârstnicilor a început
În principiu nu suntem de acord, pentru cã este vorba de o sumã alocatã de Ministerul Muncii ºi Solidaritãþii Sociale pentru finanþarea activitãþilor ocazionate de sãrbãtorirea în România a Zilei Internaþionale a Vârstnicilor. Deci, normal, acestea sunt prevãzute prin niºte programe ºi noi considerãm cã, dacã nu s-au utilizat, trebuie sã se întoarcã la bugetul de stat, potrivit prevederilor legale.
Vã mulþumesc. Comisia?
Suplimentar la observaþia iniþiatorului aº putea spune cã o astfel de procedurã intrã în conflict cu Legea finanþelor publice conform cãreia nu putem reporta de la un exerciþiu financiar la altul sumele rãmase neconsumate, deci am crea...
Nu asta este neapãrat problema...
Vã rog, doamna senator, solicitaþi cuvântul ºi vi-l dau cu mare plãcere. Aveþi toatã simpatia mea, dar trebuie sã respectãm regulamentul.
Vã rog.
Pe scurt, rãmâne de bazã observaþia iniþiatorului, care nu poate, nu avem argumente sã o contrazicem, deci, suma a fost alocatã pentru realizarea unui program ºi atât, ºi, suplimentar, rãmâne valabil ce-am spus în legãturã cu respectarea prevederilor din Legea finanþelor publice.
Vã mulþumesc.
## **Domnul Pusk‡s Valentin-Zolt‡n:**
## Vã mulþumesc.
Deci a fost o propunere de retrimitere la comisie, aþi auzit punctul de vedere al iniþiatorului ºi al comisiei. Vã rog, în cunoºtinþã de cauzã, sã votaþi în legãturã cu propunerea de retrimitere.
Dacã votaþi cu ”daÒ retrimitem la comisie, dacã votaþi cu ”nuÒ, nu retrimitem la comisie.
Vã rog, votul dumneavoastrã, faþã de propunerea de retrimitere la comisie a raportului.
Cu 69 de voturi împotrivã ºi 22 de voturi pentru, raportul a rãmas în dezbaterea plenului.
În acest caz,
Vot · approved
Aprobarea propunerii ca proiectul de lege de la poziþia 30 sã fie scos de pe ordinea de zi
Acum, vã rog, votul dumneavoastrã privind proiectul de lege; legea este ordinarã.
Vã rog, votul dumneavoastrã.
Proiectul a fost votat cu 75 de voturi pentru, 14 voturi împotrivã ºi o abþinere.
Punctul 20 de pe ordinea de zi, dacã ne grãbim, mai putem face ºi acest punct: proiectul de Lege privind
aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 172/2000.
Iniþiatorul, vã rog, poftiþi.
Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 172/2000 pentru completarea Legii nr. 203/1999 privind permisele de muncã.
Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 172 pentru completarea Legii nr. 203/1999 privind permisele de muncã are ca obiect introducerea unor prevederi mai flexibile care sã dea posibilitatea scutirii de la plata taxelor ºi comisioanelor pe bazã de reciprocitate a subiecþilor acordurilor bilaterale la care România este parte.
Având în vedere cã în condiþiile menþinerii unei rate înalte a ºomajului, înlesnirea plasãrii forþei de muncã excedentare în strãinãtate este o acþiune de interes public cu efecte benefice în plan economic ºi social, acestor oferte partea românã trebuie sã le rãspundã cu alte facilitãþi.
De asemenea, este necesar sã se reglementeze eliberarea permiselor de muncã pentru strãinii care provin din þãri cu care România a încheiat acorduri de desfiinþare a vizelor, se aflã în þarã la studii sau absolvenþi ai unor instituþii de învãþãmânt din România au intrat în afaceri sau membrii de familie ai strãinilor care au permis de muncã sau sunt membri de familie ai unor cetãþeni români cu domiciliul în România.
În vederea evitãrii unei atingeri aduse interesului public se impune adoptarea unor soluþii imediate, în sensul completãrii Legii nr. 203/1999 privind permisele de muncã prin introducerea unor prevederi mai flexibile care sã dea posibilitatea scutirii de la plata taxelor ºi comisioanelor, pe bazã de reciprocitate, subiecþilor acordurilor bilaterale la care România este parte.
Vã mulþumesc. Doamna preºedintã.
Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,
Cu scrisoarea L. 339/31 octombrie 2000, Comisia pentru muncã ºi protecþie socialã a fost sesizatã în fond cu acest proiect de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 172/2000.
Comisia a elaborat raport favorabil cu douã mici amendamente, convenite cu iniþiatorul. Vã mulþumesc.
## Vã mulþumesc.
La dezbateri generale dacã sunt intervenþii? Nu sunt. Trecem la raport. Deci, raportul are douã amendamente la articolul 2.
La articolul 2, comisia a considerat important sã menþionãm cã nu este nevoie de permis de muncã atunci când persoanele în cauzã au intrat în þarã în scop de afaceri ºi au solicitat angajarea la propria firmã. Nu. În alte situaþii, în care renunþã la propria afacere ºi cautã un loc de muncã pe piaþa muncii, situaþie cu care nu puteam fi de acord.
Pentru protecþia propriei forþe de muncã, le dãm posibilitatea sã lucreze fãrã permis de muncã doar dacã solicitã angajarea la propria firmã.
Vã mulþumesc. Dacã iniþiatorul este de acord?
La ora 18,00 începe punctul urmãtor din ordinea de zi, întrebãri ºi interpelãri, care este transmisã în direct de cãtre postul de radio ”România 1Ò. De aceea vã rog sã vã pregãtiþi pentru expunerea întrebãrilor ºi interpelãrilor, precum ºi pentru rãspunsurile respective.
Deci, peste douã minute continuãm ºedinþa cu întrebãri ºi interpelãri.
Da.
Intervenþii din partea domnilor senatori? Nu sunt. Atunci vã rog sã votaþi amendamentul comisiei. Vã rog, votul dumneavoastrã.
Amendament acceptat cu 91 de voturi pentru, douã voturi împotrivã ºi o abþinere.
Celãlalt amendament, doamna preºedinte?
Cel de-al doilea amendament a fost sã adãugãm litera f) la articolul 2 alineatul 2 Ñ ”Alte situaþii reglementate prin legeÒ, deoarece recent, România, prin lege, a desfiinþat unilateral vizele pentru cetãþenii statelor membre ale Uniunii Europene la intrarea în þarã. În aceste situaþii nu este nevoie de permis de muncã, respectiva renunþare la vize nefãcând obiectul unui acord, ci este reglementatã de o lege internã, situaþie care nu era menþionatã la articolul 2.
Vã mulþumesc.
Vã mulþumesc. Iniþiatorul, dacã sunteþi de acord?
Da, de acord.
Din partea Senatului nu sunt intervenþii.
Vã rog, votul dumneavoastrã pentru acest amendament. Vã rog sã votaþi.
Amendament acceptat cu 89 de voturi pentru ºi 3 împotrivã.
Vã rog, votul dumneavoastrã pentru raportul în întregime.
Raport acceptat cu 91 de voturi pentru ºi douã voturi împotrivã.
ªi acum votul dumneavoastrã pentru proiectul de lege, având în vedere cã este o lege ordinarã.
Vã rog, votul dumneavoastrã.
Proiect de lege acceptat cu 94 de voturi pentru ºi douã voturi împotrivã.
Vã mulþumesc, doamnelor ºi domnilor senatori. Încheiem aici partea legislativã.
Doamnelor ºi domnilor senatori,
Onoraþi reprezentanþi ai Guvernului, Vã rog sã vã ocupaþi locurile dumneavoastrã.
Este ora 18,00. Începem punctul de pe ordinea de zi privind întrebãrile ºi interpelãrile.
Vã reamintesc cã acest punct de pe ordinea de zi este transmis în direct de postul de radio ”România 1Ò, ºi începem cu întrebãrile.
La întrebãri s-au înscris domnii senatori Adrian Pãunescu, de la P.D.S.R., ºi domnul senator Penciuc Corin, de la P.N.L.
Domnul senator Adrian Pãunescu nu este în salã.
Domnule senator Penciuc Corin, vã rog, poftiþi la microfon sã prezentaþi întrebarea cãtre Ministerul Sãnãtãþii.
Domnule preºedinte,
Doamnelor ºi domnilor senatori,
Întrebarea mea se adreseazã doamnei Daniela Bartoº, ministrul sãnãtãþii ºi familiei.
Potrivit Programului de guvernare al Cabinetului Adrian Nãstase, prezentat la învestitura acestuia, una din coordonatele politice bugetare se va concretiza prin acþiunea Guvernului asupra reducerii cheltuielilor publice prin stabilirea unor norme privind reducerea cheltuielilor de personal din instituþiile publice, centrale ºi locale.
În contextul celor de mai sus, Guvernul a adoptat Hotãrârea nr. 22/4 ianuarie 2001 privind organizarea ºi funcþionarea Ministerului Sãnãtãþii ºi Familiei, ca urmare a reorganizãrii ministerelor existente în precedenta guvernare.
Prin articolul 6 alineatele 2 ºi 3 din hotãrârea susmenþionatã se prevede cã structura organizatoricã a unitãþilor ºi compartimentelor din cadrul Ministerului Sãnãtãþii ºi Familiei se aprobã prin ordin al ministrului sãnãtãþii ºi familiei, iar normativele de personal, criteriile de constituire a compartimentelor ºi statelor de funcþii pentru instituþiile publice subordonate, precum ºi atribuþiile acestora se stabilesc prin ordin al ministrului sãnãtãþii ºi familiei.
Totodatã, prin articolul 15 alineatul 2, coroborat cu articolul 16 din aceeaºi hotãrâre se prevede ca Regulamentul de organizare ºi funcþionare, precum ºi organigrama direcþiilor de sãnãtate publicã ºi a inspectoratelor de stat teritoriale pentru persoanele cu handicap se aprobã prin ordin al ministrului sãnãtãþii ºi familiei, iar personalul rezultat în urma reorganizãrii va fi preluat de Ministerul Sãnãtãþii ºi Familiei în limita posturilor disponibile cu respectarea condiþiilor de pregãtire în specialitate.
Luând în considerare ºi termenul de 45 de zile de la data publicãrii Hotãrârii de Guvern nr. 22/4 ianuarie 2001, statilit prin încadrarea în numãrul maxim de posturi la unitãþile prevãzute la punctul 1Ñ2 din anexa nr. 2 a Hotãrârii Guvernului, vã rog, domnule ministru, sã ne explicaþi în ce mãsurã au fost respectate prevederile legale sus-menþionate cu privire la disponibilizarea personalului din unitãþile subordonate ministerului pe care îl conduceþi, doar în baza Adresei DB nr. 621/22.01.2001, semnatã de dumneavoastrã, în calitate de ministru, ºi pe care aþi trimis-o spre aplicare unitãþilor subordonate. Rãspunsul l-aº dori în scris, dacã este posibil.
Vã mulþumesc, domnule senator. Domnul senator Adrian Pãunescu.
Domnilor senatori, înainte de orice aº vrea sã cer din partea dumneavoastrã un efort de gândire pentru felul în care ne vom desfãºura de-acum încolo ºedinþele de interpelãri.
Cred cã predarea, cu 4Ñ5 zile înainte de rostirea lor, a interpelãrilor, nu este avantajoasã pentru obligaþiile pe care ni le creãm, mergând în teritoriu ºi întorcându-ne în preziua rostirii acestor interpelãri, cu probleme la zi. Acþionãm formal, dacã nu rãmâne deschisã lista pânã în ziua rostirii lor.
Cele douã probleme mari pe care vreau sã le ridic se referã, din nou, la producþie.
Cred cã trebuie sã începem sã simþim ca pe o mare problemã de conºtiinþã împrejurarea cã România este astãzi în afara propriei vocaþii constructive ºi productive. Noi resimþim toate acestea în mod direct acolo unde mergem, acolo unde oamenii ne cer ajutorul pentru a-ºi întreþine familiile, pentru a-ºi þine copiii în ºcoli ºi bãtrânii în viaþã ºi unde nu putem da soluþii, pentru cã producþia lipseºte. Dreptul la muncã este grosolan încãlcat din motive pe care în cele douã probleme pe care le voi ridica veþi înþelege cã le gãsiþi ºi dumneavoastrã acolo unde trãiþi ºi munciþi.
Iatã, în Bucureºti, a existat ºi existã, într-o formã oarecum restrânsã pentru o societate comercialã ca BUCUR PROD Ñ S.R.L. Ñ activitatea ei de bazã fiind producþia ºi comercializarea confecþiilor pentru bãrbaþi ºi femei.
Aceastã firmã ne scrie ºi ne cere sã gãsim soluþia pentru a se face dreptate în chestiunile care o privesc. Firma îºi desfãºoarã activitatea într-un spaþiu închiriat la S.C. FLAMURA din 1998, unde a amenajat un spaþiu de 1.200 m2 ºi avea 100 de angajaþi. Sigur cã 100 de angajaþi nu înseamnã mult, dar 100 aici, 100 alãturi, 100 alãturi, înseamnã ºi trebuie sã înceapã sã însemne mult.
A colaborat bine cu aceastã FLAMURA S.A. pânã când Fondul Proprietãþii de Stat a vândut pachetul majoritar cãtre MULTISYSTEM INDUSTRY Ñ S.R.L. care, aºa cum afirmã autorii memoriului, face parte...
Vã rog.
Nu, cã vã auzeam vorbind, nu ºtiam ce spuneþi ºi eram foarte curios.
...face parte Ñ zice memoriul Ñ dintr-o ”caracatiþã care a reuºit sã punã mâna ºi sã distrugã 15 societãþi Ñ foste cu capital de stat, pe care le-a jefuit efectivÒ, zice memoriul, ”concediind personalul ºi vânzând utilajele la fier vechiÒ. Urmare a acestui fapt, în aprilie 1999 a început ºi campania de reziliere a contractelor de închiriere cu firmele care au avut spaþiu închiriat la FLAMURA.
Acest MULTISYSTEM INDUSTRY, asupra cãruia personal nu am date sã mã pronunþ, a început presiunile asupra S.C. BUCUR PROD prin întreruperea curentului electric ºi a cãldurii ºi, sigur, asta nu vara, ci iarna, lucru ce a dus la reducerea activitãþii societãþii BUCUR PROD S.R.L. la 10%.
Toate sesizãrile cu privire la acest abuz, patronat de clanul Beraru, zice memoriul, adresate Departamentului de Control al Guvernului, Departamentului post privatizare din Fondul Proprietãþii de Stat, Gãrzii Financiare ºi Administraþiei Publice, care, de fapt, au ºi constatat toate aceste abuzuri, au rãmas fãrã nici un rezultat.
De altfel, aº zice eu, existã la noi acest sistem de a se controla, de a se propune mãsuri ºi de a se trece mai departe, ca ºi când simplul fapt cã numim rãul cu numele lui ajunge. Nu ajunge! Boala se întinde în întreaga societate! O simþim.
Nu s-au realizat obligaþiile contractuale faþã de fostul Fond al Proprietãþii de Stat de cãtre acest MULTISYSTEM INDUSTRY, dar s-au încãlcat ºi cele avute cu societãþi precum acest BUCUR PROD S.R.L.
BUCUR PROD S.R.L. nu-ºi mai poate desfãºura activitatea datoritã acestei situaþii! Problema e dublã, deoarece este legatã de acelaºi clan ºi s-a ajuns ca privatizãrile ilegale petrecute în aceºti ani sã distrugã societãþi comerciale bãnoase, iar privatizarea jefuitoare sã conducã la un dezastru al acestor societãþi, vândute din mânã în mânã ca niºte prostituate.
Concluzia trasã de iniþiatorii memoriului: subminarea economiei naþionale. Aceastã catalogare nu pare gratuitã, având în vedere acþiunile de acest fel ce au avut ca efect distrugerea industriei textile ºi a celei ce produce tifon, comprese sterile, vatã.
Mulþumesc. P.D.S.R. mai are douã minute.
Din partea Grupului parlamentar P.R.M., domnul senatori Lupoi. Partidul are 8 minute.
Interpelare adresatã ministrului justiþiei, doamna Rodica Stãnoiu.
Un recent sondaj de opinie, alãturi de cele desfãºurate în anii anteriori, situeazã cota de neîncredere a populaþiei în justiþie la valori îngrijorãtoare. Este timpul sã ne adresãm ministrului justiþiei care, beneficiind de o nouã Hotãrâre de Guvern, nr. 212/26 ianuarie 2001, aplicã, prin ministerul pe care cu onoare îl conduce, programul de guvernare în vederea bunei funcþionãri a justiþiei, veghind la stricta aplicare a legii, pentru a vedea de ce ºi pânã când actuala cotã de credibilitate a actului de justiþie se va mai menþine la cote minime. Cauza acestei stãri de lucruri se demonstreazã, din nefericire, de nivelul la care Curtea Supremã de Justiþie înþelege sã încalce prevederile legii fundamentale a þãrii, Constituþia României, ºi autoritatea singurului organ competent sã-i dea o interpretare obligatorie Ñ Curtea Constituþionalã Ñ prin douã decizii în cauzele penale în care a fost implicat domnul senator Corneliu Vadim Tudor.
Fãrã sã analizez fondul cauzelor, pentru a nu impieta asupra principiului separaþiei puterilor în stat ºi independenþei judecãtorilor, cu toate cã ºi acestea meritã o analizã aparte, mã voi opri numai asupra unor aspecte de o gravitate deosebitã.
Prin judecarea unui parlamentar, oricare ar fi persoana acestuia reales în legislatura 2000Ñ2004 ºi validat conform procedurilor parlamentare, pentru fapte cu privire la care imunitatea parlamentarã a fost ridicatã în sesiunea anterioarã ºi care, potrivit art. 69 din Constituþie, a dobândit o nouã imunitate, se atenteazã grav la protecþia democraticã a vieþii parlamentare ºi la autoritatea Parlamentului însuºi.
Singurul organ îndreptãþit legal sã interpreteze textele constituþionale, Curtea Constituþionalã, s-a pronunþat prin Decizia nr. 63/2 aprilie 1997. Pentru judecãtorii Curþii Supreme de Justiþie ce trebuie nominalizaþi pentru gravitatea faptelor puse în discuþie Ñ Ruxandra Neagu, Mihai Ciobotaru, Alexandra Cochinescu, Margareta Ionescu, Ioan Jumanga, Rozalia Lazãr, Elena Osipenco, Gheorghe Rotac, Bogdan Sârbulescu, Mircea Aron ºi Silvia Caramihai Ñ textele Constituþiei sunt facultative, astfel cã ºi deciziile constituþionale Ñ obligatorii pentru toþi Ñ devin neglijabile, procedând la judecarea unui parlamentar care a dobândit o nouã imunitate. În aceste condiþii, nu mai existã nici o protecþia a activitãþii politice parlamentare, fiecare dintre noi putând fi tras la rãspundere pentru acte efectuate în cursul exercitãrii unui mandat dupã bunul plac al acestor judecãtori ai Curþii Supreme de Justiþie. Pentru ignorarea deliberatã a Constituþiei ºi dispreþul afiºat faþã de deciziile Curþii Constituþionale este necesar sã se ia mãsurile pe care le impune legea.
Vã mulþumesc, domnule senator. Grupul parlamentar mai are douã minute. Doamna senator Sporea Elena, din partea Grupul parlamentar P.D.S.R.
Aveþi douã minute. Poftiþi, vã rog.
Domnule preºedinte de ºedinþã, Doamnelor ºi domnilor senatori,
Agenþii economici din agriculturã ºi industria alimentarã aveau obligaþia susþinerii drepturilor de asigurãri sociale ale agricultorilor, prin plata unei contribuþii lunare în cuantum de 2Ñ4% din veniturile realizate, potrivit prevederilor art. 5 din Legea nr. 80/1992 privind pensiile ºi alte drepturi de asigurãri sociale ale agricultorilor.
Aceastã contribuþie a fost reglementatã prin H.G. nr. 557/1992 privind unele mãsuri de constituire a Fondului asigurãrilor sociale pentru agricultori. Prevederile acestei hotãrâri au creat permanente nemulþumiri acestei categorii de agenþi economici care trebuiau sã susþinã, printr-un efort financiar singular, drepturile de asigurãri sociale ale agricultorilor. Aceste prevederi au fost abrogate prin Ordonanþa Guvernului nr. 70/1994 privind impozitul pe profit Ñ art. 41 Ñ abrogare eliminatã prin Legea nr. 73/1996 pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 70/1994.
Prin H.G. nr. 3/1997 privind unele mãsuri de constituire a Fondului asigurãrilor sociale pentru agricultori s-au repus în vigoare obligaþia plãþii lunare de cãtre aceastã categorie de agenþi economici a contribuþiei de 2Ñ4% din veniturile realizate pentru susþinerea drepturilor de asigurãri sociale ale agricultorilor.
Agenþii economici care produc, industrializeazã sau comercializeazã produse agricole ºi alimentare considerau aceastã obligaþie ca fiind discriminatorie, ea conducând la creºterea exageratã a preþurilor produselor agricole Ñ mai ales alimentare Ñ ºi la nemulþumirea populaþiei.
Sesizãrile ofereau ºi soluþii, printre care cea mai frecventã era propunerea ca toþi agenþii economici contribuabili sã susþinã financiar fondul de pensii al agricultorilor prin creºterea cu numai 0,5% pânã la 1% a C.A.S.-ului.
Societãþile comerciale din industria alimentarã ºi mai ales din agriculturã s-au confruntat în ultimii ani cu calamitãþi naturale Ñ secetã, inundaþii Ñ care au distrus culturile ºi au condus la imposibilitatea achitãrii obligaþiilor cãtre bugetul asigurãrilor sociale de stat, la acumularea unor credite considerabile, care îi aduce în pragul falimentului ºi pune sub semnul întrebãrii supravieþuirea acestor societãþi.
Vã mulþumesc, doamnã senator. Aþi epuizat timpul acordat P.D.S.R.
Urmeazã doamna senator Bãlan Angela Mihaela.
Mai aveþi douã minute pentru Grupul parlamentar P.R.M. Vã rog.
Vã mulþumesc.
Interpelarea este adresatã Ministerului Educaþiei ºi Cercetãrii, doamnei ministru Ecaterina Andronescu ºi ministrului delegat, domnul Constantin Valeca.
Institutul Naþional al Sticlei a funcþionat cu management defect ani de zile, fãrã consiliu ºtiinþific ºi fãrã interes din partea statului pentru activitatea de cercetare. Dupã alegeri, tocmai managerul a fost delegat pentru a forma consiliul de administraþie. S-au semnalat grave defecþiuni ministerului ºi celor ce se ocupau de cercetare, drept pentru care vã rog sã faceþi cunoscut opiniei publice ºi Parlamentului ce mãsuri concrete aþi întreprins. Solicit rãspuns detaliat ºi în scris.
Interpelarea adresatã Ministerului Muncii ºi Solidaritãþii Sociale, domnului ministru Marian Sârbu.
Prin Decretul-Lege nr. 118/1990 s-au acordat drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instauratã la 6 martie 1945. S-a modificat art. 1 alin. 2 prin introducerea unei alte categorii, respectiv persecutaþii ºi deportaþii, începând cu data de 14 septembrie 1940 pânã la 23 august 1944, apoi s-au introdus persecutaþii etnic ºi rasial.
Domnule ministru, câþi foºti persecutaþi politic, etnic ºi rasial plãteºte poporul român în anul de graþie 2001 ºi la cât se ridicã fondurile alocate? Solicit rãspuns detaliat ºi în scris.
Vã mulþumesc.
Vã mulþumesc, doamna senator.
Având în vedere cã mai avem pentru întrebãri ºi interpelãri douã minute, s-a mai înscris domnul senator Rahãu Dan Nicolae.
Doriþi sã luaþi cuvântul? Aveþi douã minute. Vã rog.
## Domnule preºedinte,
## Stimaþi colegi,
Intenþia mea iniþialã era sã adresez interpelarea numai cãtre Autoritatea Pentru Privatizare ºi Administrarea Participaþiilor Statului. Având în vedere însã faptul cã în ultimele douã zile evenimentele legate de privatizarea societãþii IMU Medgidia au luat o turnurã deosebitã, interpelarea se adreseazã atât Ministerului Finanþelor, cât ºi Ministerului Justiþiei, Ministerului de Interne, Ministerului Muncii ºi Solidaritãþii Sociale, Corpului de Control al Guvernului.
## Despre ce este vorba?
În ziua de vineri, patronul austriac al firmei care a preluat societatea IMU Medgidia a agresat viceliderul de sindicat al acesteia, Gheorghe Diaconu, iar în aceeaºi zi au existat ameninþãri la adresa preºedintelui Uniunii judeþene C.N.S.R.L. Frãþia, domnul Marian Foca. Cum s-a ajuns aici este extrem de simplu.
Probabil cã ºi aceastã privatizare se înscrie în rândul privatizãrilor dubioase fãcute de fostul guvern. Nu voi intra în detalii, timpul fiind foarte scurt, ºi poate este mai puþin important cã un patrimoniu de peste 200 de miliarde a fost încredinþat unui S.R.L. care are un capital de 2 milioane. Poate este mai puþin important cã aceastã sumã de 2,7 miliarde cu care s-au cumpãrat cele 200 de miliarde se plãteºte în rate semestriale de câte 292 milioane. Poate este mai puþin important cã administratorul acestei societãþi este un om care are numai 8 clase. Este însã extrem de dubios faptul cã un contract încheiat în 11 august 2000 este garantat cu acte autentificate la notariat în 22 august 2000 ºi scrisori de garanþie tot în 22 august 2000.
Sunt lucruri extrem de dure care se întâmplã acolo ºi faptul cã, printe altele, austriacul ºi-a permis sã jigneascã atât muncitorii, ºi-a permis sã jigneascã populaþia României, ºi-a permis sã jigneascã statul român cred cã trebuie sã intre în atenþia celor care trebuie sã urmãreascã aceastã privatizare ºi sã ia mãsurile de rigoare. Faptul cã nu existã un plan de producþie la aceastã societate, atitudinea ostilã faþã de sindicat, nerespectarea legislaþiei române în domeniul comercial, financiar, contabil, întreruperea totalã a aprovizionãrii ºi derularea activitãþii de aprovizionare ºi desfacere prin firme-cãpuºe cred eu cã spune foarte mult ºi trebuie sã intre în atenþia celor în drept.
Domnule senator, vã mulþumesc.
Aveþi un minut. Vã rog foarte mult, domnule senator.
## Domnule preºedinte,
## Stimaþi colegi,
În speranþa cã gândesc acelaºi lucrur cu domnul Pãunescu, vin la acest pupitru cu aceeaºi idee ºi întãresc regula cã în industria româneascã este o situaþie de jaf pe care trebuie sã o spun cu tãrie, întrucât, în situaþia pe orizontalã, ºi în judeþul Gorj este egalã cu ceea ce se întâmplã la DOLJCHIM, pentru punerea pe disponibilizãri a oamenilor de la schela de foraj.
Vã mulþumesc, domnule preºedinte.
Domnule senator, ºi eu vã mulþumesc ºi atunci trecem la rãspunsurile date de reprezentanþii Executivului. Vã anunþ cã sunt prezenþi în salã, din partea:
Ð Ministerului Sãnãtãþii ºi Familiei, doamna secretar de stat Luminiþa Gheorghiu;
Ð Ministerului Agriculturii, Alimentaþiei ºi Pãdurilor, domnul secretar de stat Gheorghe Predilã;
Ð Ministerului Muncii ºi Solidaritãþii Sociale, domnul secretar de stat Ion Giurescu;
Ð Ministerului de Interne, domnul secretar de stat Pavel Abraham;
Ð Ministerului Apelor ºi Protecþiei Mediului, domnul secretar de stat Petru Lificiu;
Ð Autoritãþii pentru Privatizarea ºi Administraþia Participaþiilor Statului, domnul secretar Iacob Zelenco.
Dau cuvântul doamnei secretar de stat Luminiþa Gheorghiu din partea Ministerului Sãnãtãþii.
Doamnã secretar de stat, aveþi cuvântul.
## **Doamna Luminiþa Gheorghiu Ð** _secretar de stat_
_în Ministerul Sãnãtãþii ºi Familiei_ **:**
## Domnule preºedinte,
Doamnelor ºi domnilor senatori,
Pentru cã doamna ministru al sãnãtãþii ºi familiei dr. Daniela Bartoº este reþinutã la o întrunire guvernamentalã, îmi voi permite sã prezint rãspunsul oral la întrebarea adresatã de domnul senator P.N.L., Penciuc Sorin.
Prin H.G. nr. 22/2001 privind organizarea ºi funcþionarea ministerului nostru, numãrul maxim de posturi pentru unitãþile subordonate finanþate de la bugetul de stat a fost diminuat de la 12.728 de posturi, la 8.797 de posturi, respectiv cu 3.091 de posturi. Sub incidenþa diminuãrii numãrului de posturi au intrat 42 de direcþii de sãnãtate publicã, 20 de unitãþi subordonate direct Ministerului Sãnãtãþii ºi Familiei, în total 62 de unitãþi finanþate de la bugetul de stat.
De asemenea, în cadrul Secretariatului de Stat pentru Persoanele cu Handicap, în aparatul propriu, de la 72 a avut loc o reducere la 50 de persoane. La inspectoratele de stat teritoriale pentru persoanele cu handicap, de la 378 o reducere la 328, iar la Institutul Naþional pentru Studii ºi Strategii privind problemele persoanelor cu handicap, de la 50 la 35.
Vã mulþumesc. Poftiþi, domnule senator.
Întrebarea se referea la faptul cã, în urma hotãrârii de guvern, disponibilizarea s-a fãcut în baza unei adrese, nu în baza unui ordin al ministrului sãnãtãþii. În plus, nu existã nici organigrama, nici statul de funcþii la nivelul direcþiilor santiare. Ceea ce am prezentat este o adresã. Probabil, sunt adrese... Eu am informaþii de la vreo 8 direcþii de sãnãtate publicã.
Deci, în sensul acesta au fost... Dacã este legal sau nu modul în care... Eu cu cifra sunt de acord. Este un program de guvernare ºi el trebuie aplicat. Modul în care s-a acþionat în teritoriu dã o serie de probleme ºi tensiuni, datoritã faptului cã, neexistând organigramã ºi stat de funcþii, nu se ºtie foarte exact pe ce anume se lucreazã. Deci, acesta era sensul întrebãrii.
Vã mulþumesc.
Dacã-mi îngãduiþi...
Rog pe doamna secretar de stat ca, în rãspunsul scris, sã se refere ºi la aspect.
Dar ºi acum îi pot preciza...
Da, vã rog.
...cã, în baza adresei care a fost semnatã de doamna ministru în 22 ianuarie, în direcþiile sanitare sunt organigrame ºi state de funcþiuni. Acestea existã ºi la nivelul ministerului, ºi la nivelul Secretariatului de Stat pentru Persoanele cu Handicap.
Deci noi lucrãm în spiritul ºi litera legii. Probabil cã aþi fost dezinformat.
Vã mulþumesc.
Rog pe domnul secretar de stat Gheorghe Predilã, de la Ministerul Agriculturii, Alimentaþiei ºi Pãdurilor, sã prezinte rãspunsurile.
## **Domnul Gheorghe Predilã:**
Interpelarea adresatã de doamna senator Elena Sporea este actualã. Este, într-adevãr, destul de dureroasã ºi aceºti oameni care ºi-au fãcut datoria cu prisosinþã faþã de þarã, la ora actualã, sunt în situaþia sã nu primeascã o brumã de pensie. Deci noi nu contrazicem cu nimic textul interpelãrii.
Datoritã unor imperfecþiuni din politicile..., elaborarea ºi conducerea agriculturii pe bazã de programe ºi politici, s-a creat ºi aceastã situaþie economicã destul de nefavorabilã, care a îngreunat în fiecare an activitatea societãþilor comerciale, atât din industria alimentarã, cât ºi din agriculturã. Deci s-au acumulat, conform notei, peste 2000 de miliarde restanþe la asigurãrile sociale de la aceste unitãþi.
Ce este dureros Ñ ºi textul surprinde foarte exact Ñ este faptul cã s-a trecut la executarea silitã a acestor agenþi economici ºi, într-adevãr, prin vânzãrile care se fac, se recupereazã o sumã infimã, dar se blocheazã definitiv activitatea acestor agenþi economici, fãrã posibilitatea, probabil, de a-ºi relua vreodatã procesul de producþie, declarându-se falimentul.
Problema este urmãtoarea: având în vedere cã sunt vizate mai multe ministere, Ministerul Agriculturii, Alimentaþiei ºi Pãdurilor este de acord cu ceea ce scrie, dar, în momentul de faþã, nu poate spune dacã este posibil sã se întâmple aºa ceva ºi, având în vedere cã domnul ministru Sârbu nu se aflã în þarã ºi nu l-am consultat, eu nu pot sã formulez un punct de vedere oficial fãrã prezenþa dânsului, dar Ñ încã o datã vã spunem Ñ problema este cunoscutã de noi, dar trebuie sã vedem dacã existã ºi posibilitatea, efectiv, sã susþinem acest lucru. Noi îl dorim sincer, dar nu mai depinde numai de Ministerul Agriculturii, Alimentaþiei ºi Pãdurilor ºi trebuie sã vedem dacã ºi celelalte ministere exprimã un punct de vedere favorabil.
Noi, dacã domnul ministru ºi ceilalþi secretari de stat vor cãdea de acord sã susþinem acest punct, Ñ deci, nefiind ministrul în þarã, nu am punctul de vedere al dânsului Ñ în zilele urmãtoare, când vine, la ºedinþa urmãtoare, putem sã venim cu un rãspuns acceptat de toatã lumea. Nu contestãm necesitatea. Dacã sunteþi...
**:**
Sunt de acord. Vã mulþumesc.
Aþi acceptat. Vã mulþumesc ºi eu.
Domnul secretar de stat Ion Giurescu, din partea Ministerului Muncii ºi Solidaritãþii Sociale.
Vã rog!
Este vorba de interpelarea doamnei senator Elena Sporea privind datoriile acumulate de agenþii economici la Fondul pentru plata pensiilor ºi a altor drepturi de asigurãri sociale agricultorilor.
Aº vrea, pentru început, sã fac un comentariu. Ministerul Agriculturii, Alimentaþiei ºi Pãdurilor este de acord, dar este de acord pe banii altuia. Trebuie sã discutãm împreunã, ca sã ne punem de acord pentru acest lucru.
Pânã în 1992, agricultorii aveau un sistem propriu de asigurãri sociale, în care sursa de finanþare o constituiau contribuþiile achitate de fostele C.A.P.-uri. Prin desfiinþarea acestora, sursa de finanþare a dispãrut, lãsând fãrã susþinere aceastã categorie de pensionari.
Dupã 1990, unul dintre obiectivele protecþiei sociale în România l-a constituit crearea sistemului unic de asigurãri sociale de stat, prin integrarea sistemelor independente de asigurãri sociale, respectiv Biserica Ortodoxã Românã, agricultorii, scriitorii, cineaºtii etc., care se confruntau cu grave probleme de susþinere financiarã a pensiilor din sistemul lor propriu.
Cu prioritate, a fost integrat sistemul de asigurãri sociale al agricultorilor, care rãmãsese, efectiv, fãrã susþinere, prin desfiinþarea C.A.P.-urilor.
În vederea creãrii unei surse de finanþare pentru plata pensiilor ºi a altor drepturi de asigurãri sociale agricultorilor, prin art. 5 din Legea nr. 80/1992, s-a stabilit obligativitatea plãþii unei contribuþii lunare în cuantum de 2Ð4% din veniturile realizate de cãtre agenþii economici care produc, industrializeazã sau comercializeazã produse agricole sau alimentare.
Au existat opinii potrivit cãrora sursa de finanþare pentru plata pensiilor agricultorilor putea fi asiguratã printr-o creºtere a cotei de C.A.S. la toþi agenþii economici, dar s-a considerat cã susþinerea trebuie sã fie sectorialã, doar cu participarea agenþilor economici ce obþin venituri dintr-o activitate care are la bazã producþia agricolã, în general.
Un alt motiv pentru care s-a recurs la aceastã sursã suplimentarã de finanþare l-a constituit faptul cã, prin Legea nr. 80/1992 privind pensiile ºi alte drepturi de asigurãri sociale ale agricultorilor, se prevedea doar asigurarea facultativã la sistemul de asigurãri sociale de stat a lucrãtorilor din agriculturã ºi, ca urmare, sursa de finanþare a pensiilor era insuficientã, prin contribuþia micã prevãzutã pentru aceºtia ºi prin numãrul restrâns de persoane care s-au asigurat, din rândul agricultorilor.
## **Domnul Pusk‡s Valentin-Zolt‡n:**
Domnule senator, aveþi întrebãri?
## **Doamna Elena Sporea**
**:**
Aº dori iniþierea unui act normativ care...
La microfon, vã rog, ca sã se audã!
Cele douã instituþii Ñ Ministerul Muncii ºi Solidaritãþii Sociale, împreunã cu Ministerul Agriculturii, Alimentaþiei ºi Pãdurilor Ñ sã se punã de acord sã iniþieze un act legislativ pentru rezolvarea acestei probleme, dacã nu se poate în acest an, cel puþin anul viitor, ºi sã þinem cont de cei care sunt, la ora actualã, ameninþaþi cu sechestru ºi cu încetarea activitãþii.
Vã mulþumesc.
Vã mulþumesc.
În legãturã cu aceastã problemã, domnul senator Adrian Pãunescu.
Am fost surprins de lucrul pe care l-a spus aici domnul secretar de stat cu privire la un coleg de guvern al Domniei sale, ºi anume cã domnul Predilã este de acord pe banii altuia.
Eu aº vrea sã fac precizarea cã nu sunt nici banii dumneavoastrã, domnule secretar de stat, nici ai domnului Predilã, nici ai mei, nici ai nimãnui, ci ai amãrâþilor despre care este vorba Ñ ai agricultorilor români Ñ ºi care aºteaptã reglementãri, cu coatele pe garduri, în fiecare searã, de vreo câteva sute de ani. ªi eu vã rog mult sã nu dispreþuiþi dreptul lor de a avea, în secretarul de stat al agriculturii, un partener, cum îl au ºi în mine, cum îl au în atâþia dintre noi!
Aºadar, nu este vorba de banii altuia. Este vorba de banii lor.
Vã mulþumesc, domnule senator. Domnul secretar de stat.
Este vorba despre banii pensionarilor din agriculturã, domnule senator, pe care noi trebuie sã-i plãtim ºi îi plãtim. Deci nu facem obiecþii cã nu am plãti banii. Este vorba de faptul cã noi trebuie sã plãtim aceºti bani ºi îi plãtim. Este vorba de faptul cã noi, aþi vãzut, dãm indexãri acum de 100% pe zona pensiilor, începând cu 1 martie.
Deci nu este problema cã ar fi banii altcuiva. Sunt banii noºtri, pe care, efectiv, noi trebuie sã-i dãm celor care au dreptul sã-i ia ºi care au muncit o viaþã întreagã. Asta am vrut sã spun prin ”banii altoraÒ.
Vã mulþumesc.
Domnul secretar de stat Pavel Abraham, din partea Ministerului de Interne.
Vã rog, domnule secretar de stat.
## **Domnul Pavel Abraham Ñ** _secretar de stat la Ministerul de Interne_ **:**
Domnule preºedinte de ºedinþã, Doamnelor ºi domnilor senatori,
Am sã dau rãspuns interpelãrii domnului senator Gheorghe Bunduc.
Nu se aude. Vorbiþi mai aproape de microfon!
Am sã dau rãspuns interpelãrii domnului senator Gheorghe Bunduc. Domnia sa arãta cã în Delta Dunãrii este un adevãrat jaf, cãruia trebuie sã-i punem capãt atât noi, Ministerul de Interne, cât ºi organele abilitate din partea Ministerului Mediului.
În urma verificãrilor efectuate pânã în acest moment, am constatat cã aspectele la care se referã Domnia sa se verificã în mare mãsurã ºi de aceea am conceput urmãtorul rãspuns în acest cadru.
Potrivit competenþelor legale, Inspectoratul General al Poliþiei, prin Inspectoratul de Poliþie al Judeþului Tulcea ºi Poliþia de Frontierã, prin Inspectoratul Gãrzii de Coastã Tulcea, în colaborare cu autoritãþile locale ale Gãrzii Financiare, precum ºi cu Administraþia Rezervaþiei Biosferei ”Delta DunãriiÒ ºi Asociaþia Judeþeanã de Vânãtoare ºi Pescuit Sportiv au pus în aplicare un plan comun de mãsuri pentru prevenirea ºi diminuarea pescuitului excesiv ºi a actelor de braconaj în Delta Dunãrii, mãsuri mult intensificate începând cu luna ianuarie a acestui an.
Eforturile reunite ale acestor instituþii s-au materializat în anul 2000 în descoperirea unui numãr de 120 de
infracþiuni ºi aplicarea a peste 2.000 de sancþiuni contravenþionale, fiind confiscate importante cantitãþi de peºte ºi icre, precum ºi bãrci, scule de pescuit ºi aparate electrice.
Constatarea actelor de braconaj piscicol constituie o prioritate pentru structurile Ministerului de Interne din zonã, activitãþile desfãºurate fiind analizate sãptãmânal în comanda Inspectoratului de Poliþie al Judeþului Tulcea ºi la nivelul prefecturii, împreunã cu alte instituþii angrenate în aceste activitãþi cu caracter permanent.
De altfel, începând cu luna ianuarie, s-au încheiat relaþii de parteneriat cu asociaþiile de pescuit din zonã ºi cu unitãþile de administrare a justiþiei în judeþ, care, la nivelul prefecturii, aºa cum arãtam, sãptãmânal analizeazã situaþia pe aceastã linie.
Menþionãm cã în semestrul II al anului 2000, numãrul infracþiunilor prevãzute de Legea nr. 12/1974 a scãzut faþã de primul semestru, iar în primele douã luni ale acestui an au fost constatate 15 infracþiuni în acest domeniu. Deci se constatã o îmbunãtãþire în sensul pozitiv, dacã putem spune, al tragerii la rãspundere a celor care sãvârºesc infracþiuni, dar mai puþin în ceea ce priveºte prevenirea actelor de braconaj.
Vã mulþumesc, domnule secretar de stat. Domnul senator...
## Domnule preºedinte,
## Domnule ministru,
Aceste mãsuri pe care le-aþi anunþat sunt benefice pentru Delta Dunãrii, dar rugãmintea mea este ca ele sã fie de duratã. Sã nu se întâmple cu aceste mãsuri cum se întâmplã cu minunile de la români, care dureazã foarte puþin.
Vã mulþumesc.
Vã mulþumesc.
Noi vom încerca sã le dãm, aºa cum bine aþi remarcat ºi dumneavoastrã, consistenþã ºi caracter permanent, iar dupã adoptarea actului normativ la care am fãcut referire, indiscutabil cã se va putea acþiona ºi mai bine, într-o perspectivã îndelungatã.
Deci o sã vã oferim ºi rãspunsul în scris, sub semnãtura domnului ministru.
Vã mulþumesc.
Vã mulþumesc, domnule secretar de stat.
Din partea Ministerului Apelor ºi Protecþiei Mediului, domnul secretar de stat Petru Lificiu. Îmi cer scuze pentru greºeala anterioarã. Era o eroare de dactilografiere. Vã rog, domnule secretar de stat.
Domnule preºedinte,
## Doamnelor ºi domnilor senatori,
Referitor la interpelarea domnului senator Gheorghe Bunduc privind luarea mãsurilor ce se impun pentru eliminarea jafului asupra Fondului piscicol din Delta Dunãrii prin tot mai multe acte de braconaj, cât ºi printr-un pescuit excesiv ºi fãrã nici o formã de protecþie a unor specii rare de peºti, ce a fost prezentatã în ºedinþa Senatului din 22 februarie 2001 ºi înaintatã ministerului nostru cu nr. 629/22.02.2001, vã transmitem urmãtoarele.
Fenomenul de braconaj la pescuit în Rezervaþia Biosferei ”Delta DunãriiÒ este determinat de situaþia economicã precarã a populaþiei din zonã, pe de o parte, iar pe de altã parte, de cei interesaþi de câºtiguri rapide, fãrã nici un fel de investiþii sau taxe pentru resursele piscicole exploatate.
Utilizarea în pescuit a aºa-numitelor dispozitive electrice deosebit de performante ºi a plaselor monofilament este un fenomen apãrut în ultimii ani în Rezervaþie, cu consecinþe deosebit de grave asupra faunei piscicole.
Având în vedere faptul cã aceste unelte de pescuit sunt interzise prin Ordinul de prohibiþie la pescuit, agenþii ecologi din cadrul Administraþiei Rezervaþiei Biosferei Delta Dunãrii au confiscat numai în cursul anului trecut aproape 3.000 de astfel de plase.
Ministerul Apelor ºi Protecþiei Mediului a luat în ultima perioadã o serie de mãsuri, atât în ceea ce priveºte creºterea eficienþei activitãþii Administraþiei Rezervaþiei Biosferei ”Delta DunãriiÒ, de supraveghere ºi control, cât ºi pentru îmbunãtãþirea cadrului legislativ specific.
În prima categorie de mãsuri, deci în ceea ce priveºte creºterea eficienþei activitãþii administraþiei, pot fi enumerate:
Ñ organizarea unor echipe mobile de control, formate din agenþi ecologi, având în dotare ambarcaþiuni rapide,
de mare putere, asigurându-se astfel posibilitãþi de intervenþie rapidã în sprijinul agenþilor ecologi din teritoriu;
Ñ colaborarea pozitivã cu celelalte unitãþi de intervenþie, cum ar fi: poliþie, jandarmi, garda de coastã, cãpitãnie, prin organizarea acþiunilor comune de control.
Vã mulþumesc. Domnule senator, aveþi cuvântul.
## Domnule preºedinte,
Rãspunsul domnului ministru, teoretic, mã mulþumeºte, însã, practic, actele de braconaj continuã ºi Domnia sa vorbea despre o colaborare pozitivã între agenþii din Rezervaþia Biosferei ”Deltei DunãriiÒ ºi ceilalþi care braconeazã.
Eu aº vrea ca cei care sunt puºi sã pãzeascã în adevãratul sens aceastã Rezervaþie sã-ºi facã datoria aºa cum se cere de cãtre lege.
Nu ºtiu dacã am fost înþeles. Deci, colaborarea sã fie în sensul apãrãrii fondului piscicol, ºi nu al unei colaborãri între cei care trebuie sã-i pãzeascã pe braconieri sau între braconieri ºi cei de pazã.
Mulþumesc.
## Vã mulþumesc.
Din partea Autoritãþii pentru Privatizare ºi Administrarea Participaþiilor Statului, domnul secretar de stat Iacob Zelenco.
Poftiþi, vã rog, domnule secretar de stat.
Domnul Paul Pãcuraru nu este prezent, deci vã rog sã-i transmiteþi rãspunsul în scris ºi sã rãspundeþi la întrebãrile ºi interpelãrile domnului senator Adrian Pãunescu.
**Domnul Iacob Zelenco Ñ** _secretar de stat la Autoritatea pentru Privatizare ºi Administrarea Participaþiilor Statului_ **:**
## Domnule preºedinte,
## Doamnelor ºi domnilor senatori,
Cer scuze pentru domnul ministru Ovidiu Muºetescu. Domnia sa nu a putut participa, fiind plecat în delegaþie la Timiºoara, ºi am sã încerc sã rãspund eu la întrebãrile care au fost puse.
Domnul senator Adrian Pãunescu ne-a pus douã întrebãri. Prima este în legãturã cu mãsurile luate pentru oprirea lichidãrilor judiciare nedrepte ºi perspectiva economiei româneºti.
În legãturã cu aceastã problemã, aº vrea sã menþionez faptul cã, în conformitate cu art. 5 din Legea nr. 64/1995, organele care aplicã procedura de lichidare judiciarã sunt instanþele judecãtoreºti: judecãtorul sindic, lichidatorul sau administratorul judiciar, adunarea creditorilor ºi comitetul creditorilor.
Din enumerarea acestora se vede faptul cã printre persoanele care sunt chemate sã aplice procedura nu se regãsesc ºi acþionarii societãþii, chiar dacã ei sunt majoritari ºi acest lucru este valabil ºi pentru Autoritatea pentru Privatizare. Deci, numai în situaþia în care unul dintre aceºtia este ºi creditor al societãþii supuse procedurii de lichidare judiciarãÉ Altfel, nu ne întreabã nimeni nici pe noi.
În aceastã situaþie, acþionarul care are calitatea de creditor este informat doar cu privire la declanºarea procedurii de lichidare numai dupã ce acest lucru a fost dispus prin încheierea judecãtorului sindic.
Deoarece acþionarul nu este chemat în cauza ce face obiectul judecãþii, acesta nu poate participa, în calitate de parte activã, la desfãºurarea procedurilor respective de lichidare.
Singura posibilitate legalã, existentã în prezent, prin care procedurile de lichidare judiciarã pot fi stopate o reprezintã ori plata în totalitate a datoriilor societãþii, ori instituirea prin hotãrâre de guvern a unei proceduri de supraveghere financiarã, în conformitate cu art. 129 din Legea nr. 64/1995.
Domnule senator, Adrian Pãunescu, poftiþi.
Noi vã susþinem ºi vã rugãm sã nu ne mai rãspundeþi abstract ºi teoretic la chestiuni care ne dor ºi care, de fapt, repet, ne-au adus aici. Altfel nu eram nici dumneavoastrã, nici noi aici. Este nevoie de o soluþie urgentã pentru cã locurile de muncã se pierd, pentru cã oamenii sunt disperaþi, pentru cã industriile se învechesc ºi se demonetizeazã ºi, în scurtã vreme, nu se mai poate face nimic.
E ultimul moment în care se mai poate face ceva: iarna ºi primãvara anului 2001.
Nu aveþi forþã de intervenþie?! Cereþi Parlamentului, dar nu ne rãspundeþi cã alþii vor face! De aceea sunteþi dumneavoastrã la noul F.P.S.
Domnule secretar de stat,
Dumneavoastrã aþi ajuns acolo unde sunteþi, noi am ajuns aici unde suntem, pentru cã oamenii au considerat cã vom putea rezolva o chestiune esenþialã, chiar asta despre care vorbim.
Aici nu este vorba de o chestiune derivatã, de un hobby, ºi anume cã, între timp, în afara activitãþii noastre principale, care e aceea de a juca, spre exemplu, cãrþi sau de a zbura în lunã, mai ºi salvãm câte o întreprindere. Nu! Pentru asta s-a produs votul din finalul anului 2000, pentru ca oamenii sã-ºi recupereze dreptul la muncã ºi sã relansãm economia acestei þãri, fie ea de stat, fie ea particularã.
Rãspunsul dumneavoastrã mã nemulþumeºte, pentru cã el cuprinde o anumitã poziþie defetistã. E adevãrat cã dumneavoastrã nu aveþi posibilitatea directã de a acþiona, dar eu am cu atât mai puþin ºi totuºi m-am adresat Bãncii Comerciale Române ºi am cerut creditorilor sã acþioneze pentru ca sã nu ajungem sã constatãm cu seninãtate moartea, de exemplu, a Fabricii de conserve din Calafat, repet, pe o câmpie pe care putrezesc legumele ºi fructele, iar noi le batjocorim. Nu! Sã gãsim soluþia **acum** !
ªi vreau sã vã spun cu toatã bucuria, dar ºi cu tot reproºul cã s-a gãsit înþelegere. Vorbiþi despre judecãtorul sindic. Judecãtorul sindic nu este un dumnezeu irevocabil. Este un om cu care se poate discuta, este un om cãruia i se pot prezenta argumente.
Mã surprinde poziþia dumneavoastrã, cu atât mai mult cu cât domnul Muºetescu, cu care am discutat, dorea sã se implice, ºi eu vã rog sã vã implicaþi. Noi nu suntem niºte particulari zglobii care au ceva de rezolvat la o fabricã sau alta, noi trebuie sã punem ordine în toatã economia acestei þãri, singura sursã de renaºtere naþionalã ºi de regãsire a speranþei acestor oameni.
Mulþumesc pentru ajutor, domnule senator.
Vom apela la sprijinul dumneavoastrã. Poate nu am fost bine înþeles. Acele comisii de supraveghere ºi ceea ce întreprind ele se face sub supravegherea noastrã ºi din iniþiativa noastrã, pentru cã nimeni nu face acest lucru. În acest sens am spus cã vom încerca.
Nu este o chestiune foarte simplã care sã fie rezolvatã peste noapte. E declanºatã ºi o vom continua. ªi, dacã e nevoie, vã cerem sprijinul, inclusiv prin legi, proiectul Legii privatizãrii pe care îl vom prezenta în curând, tocmai pentru ca sã ne creãm baza legalã pentru a interveni în aceastã situaþie, pentru cã lucrurile au fost fãcute de alþii ºi noi trebuie sã tragem ponoasele, acum.
Exact! Asta este!
Suntem conºtienþi de asta ºi ne ºtim rolul foarte bine.
Dacã ele au fost fãcute rãu de cãtre F.P.S., trebuie sã se poatã sã se ºi desfacã rodnic de cãtre noul F.P.S. Vã rugãm cereþi urgent pârghia pe care sã acþionaþi ca sã se opreascã fãrãdelegile care dominã acum în economie.
Domnule secretar de stat, mai aveþi rãspunsuri?
Mai este o întrebare la care domnul senator, vãd, ºtie deja deznodãmântul, ºi anume cea cu ”Industrial ConservÒ Calafat. Ea a fost introdusã în lichidare judiciarã chiar de cãtre Banca Comercialã Românã. ªi aceastã societate se aflã pe o listã de prioritãþi a Autoritãþii pentru Privatizare, de a stopa acest proces ºi de a gãsi, dar singurul fapt care se face, o comisie, se instituie o analizã ºi aºa mai departe, nu este de ajuns, pentru cã soluþia realã trebuie sã vinã prin gãsirea unui investitor care sã bage banii în aceastã societate ºi sã o redreseze, sã facã ceva.
## Domnule secretar de stat,
De aceastã datã sunt mulþumit de rãspunsul dumneavoastrã, de cel concret, ºi mã voi strãdui, împreunã cu dumneavoastrã, sã gãsim investitori ºi pentru Calafat ºi pentru alte localitãþi ºi alte întreprinderi din judeþul Dolj în care am fost ales.
## Vã mulþumesc.
Pentru cã este o acþiune foarte importantã, în care este necesar ca numai cu un efort colectiv sã putem gãsi soluþii la chestiuni atât de grave ºi de dramatice, am reþinut ºi cealaltã problemã cu FLAMURA. Deci, mâine, o vom da în cercetare, sã vedem ce se întâmplã acolo, o sã vã informãm. A mai fost ºi cu Medgidia încã o sesizare, aici, în aceastã searã. De asemenea, o reþinem.
Vreau sã vã spun însã cã zilnic primim Ñ cel puþin, eu primesc Ñ 15Ð20 sesizãri în acest sens, ºi domnul ministru, cam tot pe atâtea, dacã nu mai multe, ºi, practic, în legãturã cu aceastã problemã, vreau sã vã spun, pentru ca sã intervenim sã mai îndreptãm ce se poate face, sã se facã ceva unde se mai poate face. Suntem, în prezent, în proces. Avem 9.000 de procese, pentru cã foarte multe din aceste stãri de lucruri foarte grave nu pot fi desfãcute decât prin justiþie. ªi avem, la ora actualã, 9.000 de procese, dar rãmânem optimiºti cã o sã facem ordine cât de curând.
## Da, vã mulþumesc.
Acestea au fost rãspunsurile. Reamintesc domnului senator Adrian Pãunescu cã Ministerul Industriei ºi Resurselor va transmite un rãspuns în scris. Aºa am primit eu.
Aº vrea sã-l dezbatem, trei minute, atunci când va fi trimis în Senat. Pentru cã, domnule preºedinte de ºedinþã, problemele nu sunt doar punctuale, ele au o anumitã semnificaþie mai generalã pe care fiecare dintre colegii senatori o sesizeazã în întâlnirile cu oamenii care cer rezolvarea problemei. De aceea, nu în scris. E bine uneori în scris, dar e mai bine sã dezbatem aici rãspunsurile, pentru cã acesta este ºi un tip de angajament moral pe care ni-l luãm în faþa Senatului României.
## **Domnul Pusk‡s Valentin-Zolt‡n:**
Vã dau dreptate ºi solicit ca reprezentantul Ministerului Industriei ºi Resurselor sã vinã în Senat pentru dezbaterea problemei.
Vã mulþumesc.
Nefiind alte probleme, declar încheiate lucrãrile ºedinþei de astãzi.
Vã mulþumesc pentru colaborare ºi vã doresc o searã plãcutã!
EDITOR: PARLAMENTUL ROMÂNIEI Ñ CAMERA DEPUTAÞILOR
#201438Regia Autonomã ”Monitorul OficialÒ, str. Izvor nr. 2Ð4, Palatul Parlamentului, sectorul 5 **,** Bucureºti, cont nr. 2511.1Ñ12.1/ROL Banca Comercialã Românã Ñ S.A. Ñ Sucursala ”UnireaÒ Bucureºti ºi nr. 5069427282 Trezoreria sector 5, Bucureºti (alocat numai persoanelor juridice bugetare). Adresa pentru publicitate : Centrul pentru relaþii cu publicul ºi agenþii economici, Bucureºti, ºos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, telefon 411.58.33. Tiparul : Regia Autonomã ”Monitorul OficialÒ, tel. 490.65.52, 335.01.11/2178 ºi 402.21.78, E-mail: ramomrk@bx.logicnet.ro, Internet: www.monitoruloficial.ro
**ISSN** 1220Ð4870
**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 29/12.III.2001 conþine 40 de pagini.**
Preþul 29.560 lei
Dar a face analiza situaþiei din Moldova, din Republica Moldova, e puþin, dacã nu vom face ºi analiza situaþiei din România.
Victoria rusofonilor ºi a sovietizanþilor dincolo de Prut se datoreazã în bunã mãsurã ºi politicii eronate pe care România a dus-o mai mereu, în vremea noastrã, faþã de Republica Moldova, politicã la fel de ”cãlduþãÒ ca ºi relaþiile semifrãþeºti la care mã refeream ºi care au þinut loc de marea iubire necesarã unei reunificãri profunde.
Ceea ce trebuia sã facem nu am fãcut la vreme.
Eu nu spun, cum declarã unii entuziaºti nenuanþaþi ai momentului, cã puteam sã fim împreunã cu fraþii noºtri din Republica Moldova de îndatã ce situaþia din Rãsãrit s-a schimbat ºi nimeni nu ne oprea.
Oare?! Cecenia rãmâne un avertisment pentru oricare dintre noi care ar dori realizãri peste puterile momentului.
Dar eu spun cã mãcar relaþii frãþeºti care sã dea speranþe ºi îndreptãþiri în speranþã românilor din Basarabia, relaþii care sã întemeieze viitoarea Unire trebuia sã avem. Trebuia sã ne implicãm mai mult ºi trebuie sã o facem mãcar de acum încolo într-un mod mult mai ferm în dezvoltarea raporturilor cu românii din Moldova, raporturi care vor fi din nou supuse interdicþiei.
Cultura românã întreagã, civilizaþia româneascã, atâta câtã mai e în Republica Moldova, se aflã sub ameninþare. ªtirile care ne vin de peste Prut sunt rele.
Relaþiile noastre cu fraþii noºtri din Moldova vor fi puse sub semnul întrebãrii.
Pledoaria partidului comuniºtilor, care câºtigã alegerile, este pentru Comunitatea Statelor Independente, ºi nu pentru Europa, dar pe noi trebuie sã ne intereseze ºi cã este pentru Moscova, ºi nu pentru Bucureºti.
Ne aflãm într-un marºarier prelungit.
Înaintãm privind trecutul în oglinzi retrovizoare.
Va fi foarte greu ºi, poate, aºa cum spunea Mircea Eliade într-un interviu pe care mi l-a acordat acum exact 30 de ani, poate cã, paradoxal, dificultatea va crea o replicã mai bãrbãteascã, mai pozitivã, mai fertilã, dar ne va costa, probabil, mult mai mult. Situaþia care s-a creat în Republica Moldova ºi cu ajutorul neputinþei bucureºtene e dramaticã.
Sã recunoaºtem. Cãrþile ºi publicaþiile de la Bucureºti nu au ajuns la Chiºinãu cum au ajuns cãrþile ºi publicaþiile ruseºti, ºi nu e de vinã Moscova, e de vinã neputinþa noastrã de la Bucureºti.
Nu putem sã-i gelozim, sã-i invidiem pe alþii pentru ceva ce în mod natural trebuia sã facem noi pentru ai noºtri.
Am cerut în nenumãrate rânduri o situaþie privilegiatã pentru litera tipãritã care trebuie sã meargã peste Prut. Nimic! Promisiuni ºi uitãri.
Mã bucur cã, în urmã cu o lunã, am avut ecou la Preºedintele Ion Iliescu, cãruia i-am exprimat rugãmintea de a-i primi pe câþiva dintre intelecutalii de dincolo de Prut, aºa cum exprimasem cu o altã ocazie, cu o
sãptãmânã în urmã, rugãmintea de a-i primi pe intelectualii ce se aflã în Ucraina de azi, intelectualii din Bucovina de Nord.
Dar, din pãcate, acestea sunt gesturi singulare.
Adevãrul e cã nici Televiziunea Românã, Televiziunea Românã oficialã, nici televiziunile comerciale nu au un regim normal la Chiºinãu ºi cã noi facem foarte puþin pentru aceasta, în vreme ce presiunea spiritului de la Moscova, spirit în genere ilustrat de mari valori, care nu pot fi simplu înjurate ºi lapidate Ñ nu, ele sunt mari valori! Ñ dã roade.
Iatã, ne aflãm într-o situaþie relativ nouã. Faþã de ultimul deceniu oricum situaþia este nouã.
Dar, mai presus decât orice, este o situaþie gravã. ªi, în faþa acestei ameninþãri, poate între ultimele pe care le trãim înainte de moartea clinicã, ameninþarea cã vom pierde din nou o parte din istoria noastrã, o parte din cultura noastrã ºi cã pãmântul românesc se va rãci la Est ºi îi vom lãsa pe fraþii noºtri din nou sub o altfel de ocupaþie, Ñ o ocupaþie, vai! liber aleasã Ñ, trebuie sã ne punem teribile probleme de conºtiinþã cu privire la eficienþa actului nostru, ºi de creaþie, ºi de management naþional.
În aceastã clipã mã adresez dumneavoastrã, domnilor senatori români, ºi vã semnalez faptul cã a murit cineva pe graniþa absurdã dintre noi ºi Republica Moldova, a murit cineva ºi acela este fratele nostru ideal ºi pentru el ar trebui, probabil, în perspectivã istoricã, sã þinem o erã de reculegere ºi între timp sã ne gândim ce avem de fãcut ºi sã ne luãm în serios misiunea de creatori, propagatori ºi apãrãtori ai ideii naþionale, ai unitãþii naþionale ºi ai armoniei universale ºi europene, prin unitate naþionalã.
Îi las pe basarabeni sã-ºi trãiascã propriile remuºcãri, propriile convulsii de conºtiinþã. Eu prefer sã le trãiesc pe ale mele.
De aceea, declaraþia mea politicã este un semnal de alarmã, nu numai cu privire la ce se întâmplã, în aceste momente, când se terminã numãrarea voturilor la Chiºinãu, ci ºi cu privire la ceea ce avem de fãcut pentru a regãsi ºi împlini datoria faþã de fraþi.
În toate aceste legi ºi hotãrâri s-au fãcut referiri clare ºi la societãþile de protecþie a animalelor, S.P.A., cum se numeau pe vremea aceea, în 1935Ð1936 ºi ulterior, pânã la rãzboi Ñ sau la Administraþia pentru supravegherea animalelor, în 1996; s-au fãcut referiri clare la ce înseamnã chinuirea animalelor, rãul tratament, neîngrijirea animalelor, vivisecþie, eutanasie, s-au fãcut referiri clare la penalitãþi, constatarea infracþiunilor în legãturã cu comportamentul asupra animalelor ºi cine sunt cei care aplicã aceste sancþiuni; s-au fãcut referiri clare în aceste legi la societãþile de protecþie a animalelor, astãzi la fundaþii, care sunt considerate în toatã lumea organisme de utilitate publicã.
S-au fãcut precizãri în legislaþiile trecute asupra rolului instituþiei numite ”Crucea albastrãÒ, la fondurile guvernamentale pentru întreþinerea acestor asociaþii de protecþie a animalelor. Sunt legislaþii comunitare în vigoare astãzi, în Europa, legate de protecþia animalelor, care fac referiri la starea fizicã a animalelor care trebuie supuse unei eutanasii foarte bine controlate ºi de oameni cu o moralitate înaltã.
Nu de legi, deci, ducem lipsã, ci de neaplicarea sau de proasta aplicare a lor ºi de lipsa unui control calificat a ceea ce se întâmplã. Au fost ºi sunt în continuare mari
fonduri pentru protecþia animalelor, venite din strãinãtate. Cum s-au utilizat? Unde sunt rezultatele? Cine a controlat utilizarea ºi eficienþa lor nu se va ºti probabil niciodatã.
Pot apãrea ºi s-au vehiculat în mass-media ”problemele economiceÒ, în ghilimele, legate de aplicarea unor programe de rezolvare fie a castrãrii, fie a eutanasiei ºi care au ajuns la cifre abracadabrante, care ar putea sã apese asupra societãþii noastre.
Cred cã banii risipiþi pânã acum, chiar ºi în aceste intervenþii care s-au fãcut, de castrare a câinilor vagabonzi, dacã erau bine gestionaþi, se rezolva în mare parte situaþia cu care ne confruntãm astãzi.
Se poate iar vorbi, în ghilimele, de ”aspectele economiceÒ, despre ce mari venituri am realiza sau s-ar realiza prin prelucrarea pieilor câinilor omorâþi. Va veni, poate, un strãin care va obþine niºte venituri fabuloase prin sacrificarea fãrã control ºi discernãmânt.
Cred ºi sunt sigur cã pot exista soluþii pentru un popor creºtin.
Partidul România Mare este preocupat de realizarea unui proiect de lege care sã corespundã atât normelor europene, cât ºi moralei noastre creºtine.
Sigur, lucrurile nu se pot rezolva într-un an, dar o nouã lege ar putea sã facã ordine în câþiva ani, spãlând jena ºi ruºinea nefacerii timp de 11 ani.
Dacã vom realiza spusele românului cã ”Din bucata mea de pâine / am hrãnit ºi-un om ºi-un câineÒ, în condiþiile socioeconomice din secolul 19 nu cu mult superioare celor de acum, vom gãsi soluþii care sã ne aducã imaginea unui popor cu ale cãrui calitãþi umane ne-am mândrit.
V-aº supune atenþiei o mãsurã, o singurã mãsurã din programul nostru posibil de realizat. Avem în Bucureºti ºi în þarã atâtea cabinete veterinare. Dacã ele ar funcþiona pe acelaºi principiu social ca ºi cabinetele umane, ºi anume asigurarea unui tratament gratuit al defavorizaþilor sorþii Ñ ºi ce sunt altceva câinii decât niºte defavorizaþi ai sorþii Ñ ºi ar castra un numãr de câini sãptãmânal, câini aduºi de oameni, din stradã, castrarea sã fie gratuitã sau poate numai cu o sumã aferentã anesteziculuiÉ De asemenea, aceºti medici specialiºti ar putea sã preia ºi sã realizeze eutanasia conform criteriilor europene. Iatã un prim pas economic care ar putea duce, la nivelul ºi numãrul cabinetelor veterinare, la o rezolvare în timp, corectã, umanã a problemelor acestor nãpãstuiþi ai sorþii. Vã mulþumesc.
Cred cã Executivul, partidul de guvernãmânt, trebuie sã se consulte cu celelalte partide parlamentare înainte ca acestea sã ajungã în faþa Parlamentului, ca atunci când acestea vor veni la noi, cât mai repede, sã putem împreunã sã elaborãm ºi sã aprobãm aceste pachete de legi economice de care avem foarte, foarte mare nevoie, pentru cã prin acestea contribuim la creºterea economicã ºi, bineînþeles, ºi la creºterea nivelului de trai, dar nu aºa cum am auzit tot la aceastã întâlnire unde un reprezentant al sindicatelor mi-a spus: ”Domnule senator, eu am auzit cã nivelul de trai va creºte pânã în varã, pânã în iunie-iulie, cu 50%Ò. Eu am rãmas cam surprins, dar am ºi rãspuns imediat: ”Da, acum ne e frig ºi ne e foame. La varã ne va fi numai foameÒ.
Nu aceastã creºtere o dorim noi. Dorim o creºtere economicã ºi o creºtere a nivelului de trai într-adevãr în interesul întregii þãri.
Vã mulþumesc.
Are cuvântul domnul senator Ioan Pop de Popa, din partea Grupului parlamentar P.D.S.R., Partidului Social Democrat ºi Partidului Umanist. P.D.S.R. mai are 20 de minute.
Este trist dacã veniturile la buget depind de asemenea mãsuri care lovesc în aceastã categorie de cetãþeni care trebuie, de fapt, ocrotitã.
Unele ambiguitãþi, omisiuni, precum ºi lãsarea mai multor posibilitãþi de interpretare diferitã a autoritãþilor însãrcinate cu aplicarea legii, ca ºi nenominalizarea exactã a autoritãþilor responsabile pentru aplicarea diferitelor prevederi ale legii, acestea au fãcut practic imposibilã atingerea þelului legiuitorului, acela de a uºura ultimii ani de viaþã ai celor care au luptat ºi s-au sacrificat pentru þarã.
Am înaintat, în numele Asociaþiei Naþionale a Veteranilor de Rãzboi, din care fac ºi eu parte, o propunere legislativã care s-a conturat ºi din necesitatea corectãrii ºi îmbunãtãþirii unor prevederi ale Legii nr. 44/1994, avându-se în vedere exercitarea unor drepturi la vãduvele de veterani de rãzboi care nu s-au recãsãtorit, precum ºi acordarea unui sprijin material mai consistent veteranilor de rãzboi cu afecþiuni medicale grave. Caracterul de urgenþã al reglementãrii este determinat de greutãþile întâmpinate de autoritãþile însãrcinate cu aplicarea prevederilor Legii nr. 44/1994, precum ºi Ñ ºi subliniez acest lucru Ñ de dificultãþile materiale mari cu care se confruntã veteranii de rãzboi, vârsta înaintatã a acestor persoane ºi lipsa speranþei cã vor beneficia de drepturi acordate.
În sensul celor arãtate, s-a elaborat un proiect de lege nou, depus la Senat, rugând Ñ prin cuvântul meu Ñ Comisia de apãrare, Comisia juridicã, Comisia de finanþe, Comisia pentru muncã sã avizeze proiectul favorabil, iar la punerea în discuþie în plenul Senatului, rog distinºii senatori sã îl voteze.
Am sentimentul cã, în acest fel, vom corecta o eroare gravã a puterii de tristã amintire din perioada 1996Ð2000. Vã mulþumesc.
ªi toate acestea în epoca faxului, Internetului ºi în timp ce unii realizeazã contracte economice prin telefon sau prin Internet.
Nu aminteam de acest du-te vino la care sunt supuºi agenþii economici din România prin aplicarea acestei ordonanþe dacã în Programul de guvernare a noii puteri instalate nu se punea un accent deosebit pe eliminarea birocraþiei cronice de pe la noi.
Iatã cã trãim clipa în care un organism important de control al statului Ñ Garda Financiarã Ñ este deturnatã de la controalele sale operative atât de necesare pentru limitarea economiei subterane cãtre acþiuni menite sã alimenteze ºi mai mult birocraþia în detrimentul activitãþii economice fluente a întreprinderii.
Dupã 3 zile de control operativ, echipele formate din cel puþin 3 comisari, constatând cu surprindere cã ordonanþa cu pricina nu prevede, de altfel, sancþiuni pentru agentul economic care a utilizat în continuare faxul pentru a realiza compensarea ºi nu plimbatul originalului inventat de ordonanþã, s-au gândit sã nu plece totuºi cu mâna goalã de la agenþii economici, ci sã asimileze neutilizarea formularelor tipizate originale cu anumite prevederi din Legea contabilitãþii privind documentele justificative de înregistrare în contabilitate ºi, în consecinþã, sã aplice acestora amenzi de cel puþin 25 de milioane de lei.
Dacã aceasta reprezintã una din numeroasele mãsuri programate pentru redresarea economicã a întreprinderilor româneºti, atunci se întreabã pe bunã dreptate electoratul nostru de ce a fost nevoie de atâtea critici la adresa vechii coaliþii de guvernare dacã Guvernul actual sare iar sã apere ºi sã aprobe cu orice preþ aproape toate actele normative ale acelei guvernãri.
Cert este însã cã blocajul financiar la nivelul agenþilor economici a devenit cronic, cronicitate care Ñ fãrã îndoialã Ñ va avea efecte nefaste asupra posibilitãþii bugetului statului de a-ºi primi impozitele ºi taxele, în timp ce Guvernul nu schimbã mãcar o parte din prevederile acestei ordonanþe care sã însemne ºi în acest caz o limitare sau o eradicare a acestui fenomen al blocajului financiar care trebuie sã intre sub control.
Pentru mine ºi poate pentru mulþi alþii aceasta va rãmâne încã e enigmã.
Mulþumesc.
Mai târziu, când acþiunile eteriºtilor ameninþau sã punã în primejdie ºi ce avea mai scump ºi sfânt neamul nostru, fermitatea lui Tudor avea sã-ºi gãseascã un fericit corespondent în dorinþa anumitor partide naþionale româneºti de a rezolva o datã pentru totdeauna problema
fanariotã. Era începutul unei perioade glorioase, dar ºi tragice din istoria românilor.
”Mai înainte de a fi ridicat steagul pentru a cere drepturile patriei mele, am îmbrãcat cãmaºa morþiiÒ spunea Tudor despre acele vremuri. Astfel, pe deplin conºtient de faptul cã sarcina pe care ºi-a asumat-o era una extraordinarã, Tudor trecea la acþiune în a doua jumãtate a lunii ianuarie a anului 1821.
Indiferent dacã este plãcut sau nu strãinilor cinstirea marilor personalitãþi ale istoriei noastre, cinstirea acestora trebuie fãcutã, pentru cã fãrã oameni ca Tudor Vladimirescu vom fi mult mai sãraci, mult mai triºti ºi mult mai puþin români.
Primul an al mileniului III a fost declarat Anul ”Constantin BrâncuºiÒ pentru contribuþia deosebitã în culturã ºi vã propun, în numele Partidului România Mare, domnule preºedinte de ºedinþã, doamnelor ºi domnilor senatori, sã declarãm anul 2001 Anul ”Mihai ViteazulÒ, de la a cãrui jertfã de sânge se împlinesc 400 de ani, ºi Anul ”Tudor VladimirescuÒ.
De asemenea, rugãm canonizarea lui Mihai Viteazul ºi a lui Tudor Vladimirescu de cãtre Biserica Ortodoxã Românã, pentru cã au avut moarte de martiri pentru þarã ºi creºtinism.
Am fãcut aceste propuneri deoarece consider cã cine îºi uitã istoria riscã sã o repete. ªi nu aº garanta cã nu vom fi trataþi în viitor ca niºte fanarioþi pe care o miºcare ca aceea condusã de Tudor Vladimirescu îi va spulbera.
Aºadar, în toatã aceastã perioadã de trei ani, nu s-a gãsit nici cel puþin un singur dosar sau un singur certificat care a fost atribuit neconform legii.
În aceastã situaþie, cele douã ordonanþe de urgenþã ºi, în speþã, Ordonanþa de urgenþã nr. 78 din 1999 în discuþie, ele ºi-au atins efectul prin faptul cã, ulterior, a apãrut ºi Ordonanþa de urgenþã nr. 184 ºi douã decrete ale Preºedintelui României, care au confirmat situaþia de fapt.
Deci, aºa cum Camera Deputaþilor a acordat votul pentru transformarea Ordonanþei de urgenþã nr. 78 din 1999 în lege, rugãmintea noastrã este ca ºi dumneavoastrã, acum, într-o mai bunã cunoºtinþã de cauzã, sã fiþi de acord cu aprobarea acestei ordonanþe de urgenþã ºi transformarea ei în lege.
Vã mulþumesc.
Precizãm cã existã avizul favorabil al Consiliului Legislativ, iar prin natura obiectului de reglementare, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.
Faþã de cele arãtate mai sus, propunem plenului Senatului adoptarea proiectului de lege cu amendamentul propus.
Totodatã, ºi cutremurele pot produce solicitãri deosebite asupra ansamblului baraj-acumulare, care pot conduce la cedãri în cazul unor baraje cu defecte ascunse, nedepistate la timp, sau a indolenþei ºi iresponsabilitãþii deþinãtorilor acestora.
Experienþa nefericitã a unor cedãri produse ºi în România, dintre care se amintesc numai ruperile de la depozitul de steril minier Certeº, a barajului Bel ºi, mai ales, cele de la începutul anului 2000 de la iazurile de decantare ”AurulÒ Ð Baia Mare ºi Novãþ, care au condus la pagube importante, inclusiv cu implicaþii internaþionale majore, argumenteazã, o datã în plus, nevoia unei reglementãri a siguranþei barajelor.
O asemenea reglementare rezolvã ºi obligaþia statului român de a completa cadrul legal de prevenire a accidentelor tehnice cu implicaþii transfrontiere, între care un act normativ privind siguranþa barajelor lipseºte în momentul de faþã.
Deºi în Legea nr. 10/1995 privind calitatea în construcþii ºi în Legea apelor nr. 107 din 1996 existã referiri privind siguranþa construcþiilor, inclusiv privind construcþia din domeniul apelor, acestea conþin prevederi de ordin general ºi nu acoperã situaþiile specifice exploatãrii în siguranþã a barajelor cu destinaþii multiple ºi cu un foarte mare grad de risc.
Prin acest proiect de act normativ se reglementeazã aspecte privind instituirea Acordului de funcþionare în siguranþã a barajului pentru execuþia de lucrãri noi; instituirea Autorizaþiei de funcþionare în condiþii de siguranþã a barajului pentru lucrãrile existente; eliberarea Autorizaþiei de funcþionare în condiþii de siguranþã a barajului, pe baza evaluãrii siguranþelor în exploatare a acestuia, întocmite de experþii tehnici ºi de verificatorii de proiecte atestaþi de autoritãþile centrale; obligativitatea urmãririi comportãrii în timp a barajelor, sub aspectul siguranþei în exploatare; instituirea unui regim de sancþiuni pentru deþinãtorii cu orice titlu de baraje, care pun în pericol securitatea populaþiei, a bunurilor materiale ºi a mediului.
Având în vedere cã unii deþinãtori de baraje nu au o preocupare constantã privind siguranþa lucrãrilor administrate ºi cã efectele cedãrilor afecteazã populaþia ºi mediul, în ansamblul sãu, apare necesitatea implicãrii energice ºi organizate a autoritãþilor publice centrale ºi locale, precum ºi a întregii societãþi civile.
Starea tehnicã precarã a multor baraje mici de interes local, multe dintre ele fãrã deþinãtori sau administratori cunoscuþi, precum ºi necesitatea punerii în siguranþã a majoritãþii barajelor ºi digurilor care realizeazã depozite de deºeuri industriale, cerutã în mod expres de instituþii ºi organisme ale Uniunii Europene, în special pentru punerea în siguranþã a iazurilor de decantare din industrie ºi evitarea unor accidente de genul celor de la ”AurulÒ ºi Novãþ, impun adoptarea de urgenþã a reglementãrilor tehnice corespunzãtoare ºi luarea mãsurilor legale imediate, în vederea evitãrii unor grave atingeri aduse interesului naþional ºi relaþiilor internaþionale ale României.
În acest sens a fost elaborat proiectul de Ordonanþã de urgenþã privind siguranþa barajelor, pe care îl supunem spre analizã ºi aprobare.
Vã mulþumesc.
Un alt element important pentru protecþia realã a turistului pe care îl introduce aceastã Ordonanþã nr. 70 este obligativitatea agenþiei de turism de a încheia o poliþã de asigurare în favoarea turistului împotriva insolvabilitãþii ºi falimentului atât în sensul recuperãrii sumelor achitate de cãtre turist, precum ºi a celor necesare repatrierii acestuia, sistem care funcþioneazã Ñ zicem noi Ñ bine, de la 1 ianuarie 2001.
Propun Senatului adoptarea proiectului de lege în forma prezentatã de Guvern. Mulþumesc.
Din pãcate, numeroase monumente, situri arheologice ºi ansambluri de arhitecturã din oraº ºi din zona imediatã a acestuia sunt în mare degradare din cauza lipsei de preocupare ºi a lipsei de fonduri. La acestea se adaugã ºi efectele negative ale procesului de emigrare a populaþiei sãseºti din satele satelite Moºna, Biscri, Cincu ºi Biertan, din care, în ultima localitate, Biertan, biserica fortificatã este înscrisã în lista patrimoniului mondial. Sunt necesare investiþii urgente în o serie de proiecte punctuale venite sã ducã la dezvoltarea durabilã ºi revigorarea social-economicã a zonei Sibiului, prin folosirea potenþialului turistic ºi economic excepþional.
Prin ordonanþa de guvern iniþiatã de Ministerul Culturii ºi Cultelor, zona Sibiu este declaratã obiectiv de interes naþional. În baza acesteia s-a constituit ”Comitetul Sibiu2000Ò, format din reprezentanþii Ministerelor Culturii, Cultelor, Transporturilor, Lucrãrilor Publice, Turismului, Administraþiei Locale, care va elabora, este deja în curs, strategia de realizare a lucrãrilor pe termen lung, de refacere ºi reabilitare a construcþiilor, a echipamentelor ºi a infrastructurii oraºului ºi vecinãtãþii sale.
Într-o Europã a multiculturalismului, demonstrarea voinþei de revitalizare ºi revigorare a unei zone pluriculturale nu poate fi decât un element pozitiv, care sã susþinã dorinþa þãrii noastre de a ne integra organic în structurile europene.
Din toate aceste considerente, vã rugãm sã vã daþi acordul dumneavoastrã pentru legiferarea acestui proiect. Vã mulþumesc.
Toate verificãrile s-au fãcut, urmeazã alte verificãri, dar mãsuri nu s-au luat. În cadrul acestui proces se ajunge la distrugerea uneia dintre celei mai puternice ºi generoase industrii româneºti, industria textilã.
Autorii memoriului cer Senatului României sã se facã de urgenþã cercetãri penale ºi acþiuni în justiþie pentru anularea acestor aºa-zise privatizãri, pe care în fapt ei le considerã profund vicioase ºi nu par deloc benefice nici pentru industria româneascã, nici pentru societatea româneascã, nici pentru acei oameni care ºi-au pierdut locurile de muncã ºi nici pentru aceste întreprinderi aruncate în faliment.
Vã voi vorbi acum, din nou, despre Combinatul Chimic Iºalniþa. V-am mai vorbit despre el, dar nu cred cã s-a înþeles suficient urgenþa sub care trebuie privite ºi rezolvate lucrurile.
De aceastã datã nu mã adresez unor instituþii ale dreptãþii, ci mã adresez Guvernului României însuºi. Sunt 1.900 de muncitori ameninþaþi sã nu mai lucreze la Iºalniþa. De fapt, ei nici nu mai lucreazã, deocamdatã statutul lor e imprecis, nu se ºtie din ce vor trãi familiile lor.
Sunt, de asemenea, periclitate îngrãºãmintele chimice aºteptate de urgenþã în aceastã zonã. Aºa cum ºtiþi prea bine, guvernul anterior a lãsat întreaga agriculturã de izbeliºte, lucrãri neterminate, pãmânturi nelucrate, dar a recunoaºte asta nu rezolvã lucrurile. Singurul fapt cã vom constata erorile guvernului trecut nu înseamnã cã am ºi rezolvat noi problemele acestea, dacã nu acþionãm în direcþia regãsirii vocaþiei de a produce a acestui combinat chimic.
Combinatul a fost închis pentru cã a poluat apele Jiului. Încã o datã spun: întreprinderea respectivã nu a fãcut ceva special. De mai mulþi ani ea lucreazã în acest fel, dar apele Jiului au fost, în 2001, de 6 ori mai mici, debitul a fost de 6 ori mai mic, în aceastã perioadã. A fost secetã. Astfel s-a închis Ñ într-un gest, cred eu, explicabil pe moment, dar inexplicabil pe duratã Ñ sursa de materii prime pentru agriculturã. S-au închis sursele de îngrãºãminte. Pãmântul e nelucrat, apã nu a fost, dacã nici îngrãºãminte nu vor fi, pregãtim foametea din toamna ºi iarna anului 2001.
Secþia de petrol TULBUREA din Gorj se închide ºi ea pentru cã, pe orizontalã, aceste întreprinderi sunt legate. ªi nu numai TULBUREA. Sunt ameninþate numeroase industrii. Este ameninþatã agricultura. Trebuie într-adevãr sã pãzim natura de catastrofele chimice. E corect. Dar cum pãzim agricultura României de lipsa de producþie?! Cum vom explica la toamnã ºi la iarnã ceea ce se va întâmpla, dacã nu relansãm producþia de îngrãºãminte chimice ºi dacã nu punem în ordine toate acestea? Combinatul e profitabil ºi în exportul de produse realizate aici. Sigur, sã plãteascã toþi cei care cumpãrã uree de acolo! Sã-ºi facã datoria sã plãteascã Ñ sã li se cearã sã plãteascã Ñ sã se foloseascã legislaþia existentã ºi sã se cearã eventual ºi altã legislaþie pentru ei, dar sã nu se blocheze Combinatul pentru douã luni Ñ atâtÉ Ñ cã douã luni înseamnã un dezastru! În douã luni agricultura va muri încã o datã. Este un gest sinucigaº pe care, ca membru al acestui partid de guvernãmânt, nu-l pot accepta cu seninãtate de cuget. Aºa este. Vrem sã fie natura curatã. Dar oamenii?
Cetãþenii din zonã ne spun cã mor 250 kg de peºte ºi sunt ameninþaþi niºte inconºtienþi care pot lua peºte mort de pe mal, din foamete ºi aceia Ñ din foamete ºi nu din capriciu! Ñ cã nu e o plãcere a românilor sã pescuiascã peºte mort, ci au ajuns lucrurile pânã acolo încât sãracii mãnâncã peºte mort, deºi ºtiu cã este intoxicat. ªi e un dezastru ºi ãsta. Sã oprim cu mijloacele existente toate consecinþele de acest fel, dar sã nu oprim industria chimicã de la Craiova. Trebuie ca mii de tone sã fie aduse de la Târgu-Mureº sau de la TurnuMãgurele, care, la rândul lor, au propriile lor obligaþii, mai vechi, ca sã se rezolve problema agriculturii din Dolj.
În acest context, eu cred cã în România toate trebuie puse, trebuie repuse în stare de normalitate. Trebuie relansat sistemul bancar. S-a tras cu toate tunurile în sistemul bancar. Nu se poate merge mai departe aºa. Nici cailor împiedicaþi nu li se cere sã facã perfomanþe hipice. Întâi sunt dezlegaþi ºi apoi hrãniþi. Despre asta este vorba ºi eu nu pot tãcea cu privire la acestea toate.
Nu ne mai putem ascunde la nesfârºit dupã corectele principii ale inamovibilitãþii ºi independenþei judecãtorilor, interpretate strâmb. Trebuie sã se înþeleagã faptul cã nu existã independenþã faþã de Constituþie, astfel dupã cum nu existã inamovibilitate pentru încãlcarea deliberatã a acesteia. Sã nu ne mai ascundem dupã imposibilitatea legalã de acþiune.
Fostul ministru al justiþiei, domnul Valeriu Stoica, prin modificãri aduse legislaþiei, în scopul întãririi controlului personal, fie chiar ºi pe cale indirectã, a dat suficiente mijloace Ministerului Justiþiei sã se implice în acþiuni de destituire ºi acþiuni disciplinare.
Este de remarcat cã toþi judecãtorii la care m-am referit au fost numiþi la recomandarea ministrului de atunci, domnul Valeriu Stoica. Dacã este adevãrat cã prin cuvântul sãu, publicat în revista ”22Ò, din 19Ñ25 ianuarie 1999, fostul ministru al justiþiei a îndemnat la încãlcarea Constituþiei prin ocolirea textelor sale, aceºti judecãtori aplicã politica celui care i-a numit. Prin aceasta îºi încalcã statutul ºi demnitatea de magistraþi, care nu au voie sã facã politicã ºi nici sã-ºi exprime pãrerile politice, mai ales prin hotãrârile pe care le dau.
Grav este semnalul pe care încãlcãrile constituþionale la acest nivel îl dã tuturor instanþelor judecãtoreºti. Pe de o parte, se creeazã o practicã neconstituþionalã la nivelul Curþii Supreme de Justiþie. Pe de altã parte, se dã un semnal tuturor judecãtorilor sã nu mai aibã Ñ dupã cum titra un ziar central Ñ ”inhibiþii în încãlcarea ConstituþieiÒ. Eu le propun sã aibã nu numai inhibiþii, ci chiar sã se teamã de încãlcarea Constituþiei, pentru cã este necesar sã se verifice, începând cu modul de admitere ºi absolvire la Institutul de Magistraturã pânã la detaºãrile ºi derogãrile bizare care au umplut instanþele superioare de control judiciar de magistraþi cu o pregãtire cel puþin îndoielnicã, dar recunoscãtori celor care i-au numit. Fãrã depolitizarea aparatului de justiþie, încã o datã credibilitatea va fi în continuã scãdere.
Informaþii de ultimã orã din Parchetul General ne-au dezvãluit cea mai gravã ilegalitate comisã în aceste cazuri. Procurorul Teodor Burcea Ñ care a instrumentat toate dosarele senatorului Corneliu Vadim Tudor, dar ºi dosarul colonelului Zeno Ñ nu ºi-a dat niciodatã examenul de definitivat. A rãmas la stadiul de stagiar, astfel încât, conform Legii de organizare ºi funcþionare a Parchetelor, toate rezoluþiile ºi actele sale sunt lovite de nulitate. Nici mãcar acum, când fostul regim politic l-a rãsplãtit cu funcþia de procuror-ºef la Teleorman, el nu se aflã în legalitate ºi trebuie destituit imediat, fiind stagiar.
De asemenea, am primit informaþii cã înalþi responsabili ai Guvernului P.D.S.R. au fãcut presiuni asupra procurorului general Joiþa Tãnase pentru condamnarea preºedintelui P.R.M. Spre cinstea lui, ºeful Parchetelor
generale a refuzat sã se implice într-o rãfuialã politicã, aºa încât s-a apelat la un procuror cunoscut pentru amestecul lui în asemenea chestiuni, domnul Ion Adam.
Justiþia nu este un coº de gunoi Ñ deºi s-a dorit transformarea ei în acest sens Ñ în care politicienii de moment sã-ºi reverse refulãrile ºi sã obþinã satisfacþii dupã opiniile politice ale unuia sau altuia dintre judecãtori.
Semnalul dat de Asociaþia Magistraþilor, încã din 1998, cu privire la politizarea actului de justiþie a rãmas fãrã ecou. Nu cred cã Programul de guvernare pe care, în sectorul sãu, doamna ministru trebuie sã-l aplice are intenþia de a ignora Constituþia. Dar doamna ministru trebuie sã ne precizeze dacã înþelege sã-ºi continue activitatea cu aceºti oameni ºi în acest mod. Vã mulþumesc.
Debitul cãtre bugetul asigurãrilor sociale de stat al acestor societãþi se ridicã la peste 2000 de miliarde lei, din care peste jumãtate sunt majorãrile de întârziere.
Agenþii economici din industria alimentarã ºi din agriculturã solicitã acordarea de facilitãþi la plata acestor obligaþii cãtre bugetul asigurãrilor sociale de stat ºi anularea majorãrilor de întârziere aferente, ca o soluþie pentru revitalizarea activitãþii lor.
Modalitatea de recuperare a debitelor la bugetul asigurãrilor sociale de stat, datorate de cãtre societãþile din agriculturã prin procedura de executare silitã ºi mai ales prin sechestrul imobiliar, conduce efectiv la desfiinþarea acestor societãþi, cu efecte grave pentru întreaga societate, pentru cã refacerea acestui sector de activitate agricolã în viitor se va face cu eforturi financiare mult mai mari decât cele care presupun menþinerea acestora ºi ajutorul statului în acest moment pentru acordarea unor facilitãþi la plata datoriei ”istoriceÒ.
Având în vedere cã nivelul crescut al debitelor acumulate face imposibilã recuperarea lor integralã fãrã a duce la falimentul acestor societãþi, cu grave consecinþe pentru nivelul de trai al populaþiei, precum ºi faptul cã la 1 iulie 2000, potrivit prevederilor Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 54/2000, aceastã obligaþie de platã lunarã a fost abrogatã, considerãm cã faþã de datoria ”istoricãÒ a acestor societãþi se poate avea în vedere iniþierea unui act normativ prin care sã se prevadã aprobarea eºalonãrii la platã pe o perioadã de 5 ani a debitelor principale ºi anularea majorãrilor la întârzierile aferente. Vã mulþumesc.
Din informaþiile pe care le am, mâine dimineaþã la ora 7,30, 130 de muncitori de la aceastã societate, împreunã cu familiile lor, copii ºi bãtrâni, vor manifesta în faþa societãþii. Cu aceastã acþiune s-a solidarizat inclusiv primarul oraºului Medgidia, domnul Mircea Pintilie. Nu ºtim în ce mãsurã este rea-voinþã, nu ºtim în ce mãsurã este nepricepere, probabil cã sunt amândouã la un loc, dar intervenþia mea la aceastã tribunã este îndreptatã pentru clarificarea acestei situaþii, pentru ca în Dobrogea sã nu existe un nou TEPRO, sã nu mai existe lideri de sindicat care sã sufere din partea patronilor pânã la a fi omorâþi ºi pentru cã aceastã situaþie trebuie cunoscutã de opinia publicã.
Mulþumesc.
La stabilirea numãrului de posturi ºi a personalului pe compartimente s-a recomandat ca fiecare unitate sã aibã în vedere urmãtoarele:
Ð obiectivele ºi programele pentru anul 2001;
Ð volumul de muncã necesar pentru îndeplinirea ºi realizarea atribuþiilor ºi sarcinilor ce revin fiecãrei unitãþi;
Ð condiþiile de pregãtire în specialitate;
Ð experienþa necesarã îndeplinirii atribuþiilor specifice postului menþinut ºi eficienþa activitãþii desfãºurate de personalul menþinut.
Ca mãsuri prioritare pentru încadrarea în numãrul maxim de posturi în termen de 45 de zile de la data publicãrii, respectiv 10 ianuarie 2001, aprobat prin hotãrâre ºi repartizat, s-au prevãzut:
Ð anularea tuturor posturilor vacante din statul de funcþii;
Ð încetarea activitãþii prin plata cu ora sau pe bazã de convenþie civilã;
Ð încetarea activitãþii persoanelor încadrate prin cumul de funcþii, care au norma de bazã în altã unitate;
Ð aprobarea transferurilor solicitate la alte unitãþi sau în alte sectoare de activitate;
Ð posibilitatea asigurãrii pazei instituþiilor cu personal specializat prin paza contractualã;
Ð posibilitatea asigurãrii curãþeniei ºi a altor activitãþi de prestãri servicii prin contracte de prestãri servicii;
Ð posibilitatea încetãrii activitãþii persoanele care au împlinit vârsta de pensionare potrivit legii, în raport de acoperirea unor activitãþi cu specialiºti de înaltã calificare.
Întrucât, în cadrul personalului disponibilizat, o pondere semnificativã o reprezintã asistenþii medicali Ð profil igienã Ð datoritã faptului cã dupã Revoluþia din 1989 au fost ºcolarizaþi prin ºcolile postliceale sanitare de stat ºi particulare un numãr peste posibilitãþile de încadrare, pentru aceastã categorie de personal s-a propus schimbarea profilului în ”medicinã generalãÒ, prin cursuri de echivalare, în vederea încadrãrii în alte unitãþi ºi subunitãþi sanitare.
La solicitarea expresã a domnului senator, vom prezenta în timp util, prevãzut de Regulamentul Senatului, ºi rãspunsul în scris.
Vã mulþumesc.
## **Doamna Elena Sporea**
O datã cu intrarea în vigoare a noii Legi privind sistemul public de pensii ºi alte drepturi de asigurãri sociale, prin abrogarea temeiului legal care a stat la baza acestei contribuþii, debitele acumulate de cãtre agenþii economici mai sus menþionaþi rãmân exigibile, potrivit actelor normative anterioare.
Potrivit prevederilor legale din domeniul fiscal, debitele acumulate de cãtre agenþii economici în virtutea actelor normative anterioare se urmãresc în continuare, pânã la stingerea lor, dacã legea nu prevede altfel.
Având în vedere situaþia agenþilor economici din agriculturã ºi din industria alimentarã care au acumulat debite considerabile a cãror achitare îi poate aduce în pragul falimentului, cu grave consecinþe pentru societate ºi pentru bugetul asigurãrilor sociale de stat care ºi-a creat cheltuieli suplimentare pentru susþinerea personalului disponibilizat, putem analiza posibilitatea acordãrii de facilitãþi la plata debitelor din fondul pentru plata pensiilor ºi altor drepturi de asigurãri sociale agricultorilor.
Pentru cã, începând de la data de 1.07.2000, potrivit Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 54/2000 pentru abrogarea unor dispoziþii legale cu privire la contribuþia agenþilor economici la constituirea Fondului asigurãrilor sociale ale agricultorilor, aceastã contribuþie nu mai este în vigoare, putem lua în considerare fie acordarea unor facilitãþi în cadrul general al prevederilor privind acordarea înlesnirilor la platã a obligaþiilor bugetare, cadru legal care, în prezent, se aflã în procedurã de modificare ºi completare, analiza posibilitãþii de acordare, în funcþie de realizarea veniturilor bugetare, a reducerilor sau chiar anularea majorãrilor de întârziere aferente acestei contribuþii, prin aplicarea unor criterii clare, nediscriminatorii, pentru soluþionarea acestor situaþii.
În ceea ce priveºte acþiunile de executare silitã, prin sechestru imobiliar instituit asupra multor societãþi din agriculturã ºi din industria alimentarã ca urmare a debitelor existente la Fondul pentru plata pensiilor ºi altor drepturi de asigurãri sociale agricultorilor, situaþia este impusã de lege, dar ea se suspendã, tot potrivit legii, în momentul acordãrii înlesnirilor la platã, ºi înceteazã o datã cu achitarea ultimei rate de eºalonare.
În prezent, se acþioneazã pentru identificarea posibilitãþilor de dotare a structurilor Ministerului de Interne cu atribuþii în constatarea ºi cercetarea infracþiunilor la regimul pescuitului ºi pisciculturii, cu bãrci cu motor uºoare, care pot pãtrunde în locuri mai greu accesibile, unde acþioneazã, de regulã, braconierii.
Pentru îmbunãtãþirea cadrului juridic de protecþie a fondului piscicol, a fost elaborat ºi prezentat Parlamentului, pentru adoptare, un proiect de act normativ pentru modificarea Legii nr. 12/1974, prin care, printre altele, s-a propus înãsprirea regimului sancþionator pentru nerespectarea dispoziþiilor imperative pe care legea le cuprinde. Acesta va constitui un instrument juridic eficient în activitatea factorilor care controleazã respectarea regimului de desfãºurare a pescuitului, inclusiv în zona Deltei Dunãrii.
Precizez aici cã actul normativ la care am fãcut referire se aflã în mediere ºi, într-o perspectivã apropiatã, el va constitui un obiect mai bun, un instrument juridic mai bun la dispoziþia tuturor autoritãþilor publice învestite cu atribuþii în acest domeniu ºi aº preciza aici cã actele normative în vigoare în prezent se contrazic reciproc, multe fapte fiind tratate ca aspecte contravenþionale, deºi ele îmbracã toate caracteristicile specifice unei infracþiuni.
Atât am dorit sã prezentãm cu privire la interpelarea domnului senator.
Începând din ianuarie 2001, a fost declanºatã o campanie complexã de combatere a braconajului, în colaborare cu Prefectura Judeþului Tulcea ºi care a antrenat ºi antreneazã în continuare efective importante de personal ale tuturor instituþiilor cu sarcini în aceastã direcþie ºi care s-a materializat cu numeroase confiscãri de unelte de pescuit, peºte, ambarcaþiuni etc.
În urma acþiunilor de colaborare cu reprezentanþi ai Poliþiei, Cãpitãniei, Gãrzii de Coastã ºi Inspectoratului de Protecþie a Mediului Tulcea, în perioada 1 ianuarie Ñ 22 februarie 2001, numai agenþii ecologi din cadrul Administraþiei Rezervaþiei Biosferei ”Delta DunãriiÒ au aplicat urmãtoarele mãsuri:
Ñ au fost aplicate un numãr de 77 de amenzi contravenþionale, în valoare de 26.582.000 de lei, din care valoare achitatã aproape 10 milioane de lei;
Ñ de asemenea, s-au ridicat, în vederea confiscãrii, urmãtoarele: 1.470 diverse unelte de pescuit, în principal plase monofilament Ñ 924 bucãþi Ñ ºi alte unelte interzise la pescuit, în numãr de 534 de bucãþi; aproape 2.000 de kg de peºte, diferite specii, din care o cantitate de 145 de kg reprezentând sturioni ºi 37 kg icre negre; 5 bãrci, douã motoare ºi altele.
În aceeaºi perioadã s-au mai ridicat, în vederea aplicãrii sancþiunilor, 6 permise de pescuit industrial.
Menþionãm faptul cã reprezentanþii Inspectoratului Judeþean de Poliþie Tulcea au acþionat ºi în zonele din afara Rezervaþiei, unde ºi-au exercitat atribuþiile legale în ceea ce priveºte combaterea braconajului.
Cea de-a doua categorie de mãsuri se referã la îmbunãtãþirea cadrului legislativ. În aceastã perioadã, la Senat, se reanalizeazã Ordonanþa de urgenþã nr. 112/2000 pentru modificarea ºi completarea Legii nr. 82 din 1993 privind constituirea Rezervaþiei Biosferei ”Delta DunãriiÒ, în vederea modificãrii ºi completãrii, în conformitate cu principiile conservãrii diversitãþii biologice ºi dezvoltãrii durabile în Rezervaþia Biosferei ”Delta DunãriiÒ.
În acest sens, se vor lua mãsuri urgente pentru combaterea practicilor ilegale pe teritoriul Rezervaþiei, în domeniul exploatãrii resurselor naturale, cum ar fi:
Ñ reorganizarea sistemului de pescuit în Rezervaþie, în acord cu strategia pescãriilor din Rezervaþia Biosferei ”Delta DunãriiÒ, prin acordarea de permise de pescuit industrial doar pescarilor autorizaþi, în condiþiile legii, urmatã de concesionarea resurselor piscicole numai asociaþiilor de pescari autorizaþi, în scopul cointeresãrii tuturor celor interesaþi în valorificarea durabilã a resursei piscicole:
Ñ reglementarea sistemului de circulaþie a resursei piscicole, astfel încât sã fie cunoscut în permanenþã nivelul de valorificare a acestor resurse;
Ñ mãrirea sancþiunilor aplicate celor ce încalcã prevederile legale privind valorificarea resurselor naturale, o datã cu intensificarea acþiunilor de control ºi pazã desfãºurate de autoritãþile abilitate prin lege; Ñ sporirea exigenþei în ceea ce priveºte activitatea personalului implicat în problematica de mediu a judeþului Tulcea;
Având în vedere cã în ultima perioadã de timp Rezervaþia Biosferei ”Delta DunãriiÒ se confruntã cu o serie de probleme datorate condiþiilor hidrometeorologice deosebite în care s-au înregistrat niveluri de apã foarte scãzute ºi mai ales un regim termic peste valorile medii multianuale, care au dus la scãderea nivelului apelor înregistrat pe toatã perioada iunie Ñ decembrie 2000, reducând foarte mult suprafeþele inundate, concentrarea populaþiilor de peºti în zone de iernare uºor accesibile pentru capturare, diminuarea suprafeþelor zonelor de reproducere naturalã ºi intensificarea activitãþii de pescuit industrial, Ministerul Apelor ºi Protecþiei Mediului, þinând cont de condiþiile hidrologice ºi meteorologice prognozate pentru anul 2001 ºi tendinþa de micºorare a capacitãþii de regenerare a faunei piscicole din Rezervaþie, a instituit, prin ordin, suspendarea pescuitului pe teritoriul Rezervaþiei, pe perioada 16 februarie Ñ 15 martie 2001.
Având în vedere cele prezentate, Ministerul Apelor ºi Protecþiei Mediului ºi unitãþile subordonate din judeþul Tulcea vor colabora în vederea respectãrii reglementãrilor existente ºi pentru promovarea unor noi reglementãri armonizate cu cerinþele Uniunii Europene, în scopul limitãrii acestor acþiuni de braconaj ºi în scopul conservãrii ºi utilizãrii durabile a resurselor piscicole din Delta Dunãrii.
Suntem la conducerea noului F.P.S., sub denumirea de Autoritatea pentru Privatizare ºi Administrarea Participaþiilor Statului de circa o lunã ºi jumãtate. Din pãcate, am constatat cã foarte multe societãþi se aflã în aceastã situaþie de lichidare judiciarã, le-am inventariat ºi încercãm sã facem ce se mai poate face, adicã sã le mai salvãm atunci când se poate.
Deja acest lucru a fost declanºat cu SIDERCA Ñ Cãlãraºi. A fost instituitã o comisie ºi singura soluþie pentru aceste societãþi, unde se mai poate interveni, dacã procesul de lichidare judiciarã nu este într-o fazã prea avansatã, este sã se instituie aceste comisii de supraveghere ºi ele nu pot sã facã decât un singur lucru Ñ sã analizeze, sã propunã o restructurare urmatã de o privatizare, pentru cã aceste societãþi au ajuns în aceastã situaþie datoritã lipsei de fonduri. Deci ceea ce trebuie sã facem pentru ele ca sã le putem reintroduce în circuit economic, sã gãsim investitori cu bani ºi cu piaþã de desfacere ºi, poate, în unele cazuri, cu piaþã de materii prime, ca sã putem repune aceste societãþi în funcþiuneÉ
Vã asigur, domnule senator, cã este o problemã care ne preocupã în cel mai înalt grad.
Cum gândiþi dumneavoastrã nu se poate! Aº vrea ca rãspunsul dumneavoastrã sã cuprindã soluþii ºi eventual sã veniþi în Parlament cu o propunere legislativã care sã vã dea drepturi dumneavoastrã, Fondului Proprietãþii de Stat. Dacã era nevoie de F.P.S.-ul celãlalt, rãmâneau la putere cei care l-au ales, aºa cum l-au ales, cum se spune, o organizaþie absolut insuportabilã ºi criminalã, care a pus în aceastã situaþie economia româneascã.
Noi trebuie sã o punem în poziþie de verticalitate, de funcþionare, de eficienþã, cu privatizãri, cu restructurãri. Sunt prerogativele dumneavoastrã.