Monitorul Oficial·Partea II·27 aprilie 2004
Dezbatere proiect de lege · respins
Grigore Emil R„dulescu
Discurs
Conform unui studiu al _Transparency International_ , Rom‚nia este cea mai corupt„ dintre ˛„rile membre ale Uniunii Europene ∫i candidate la integrare Ón Uniunea European„.
Œn ˛ara noastr„, indicele de percep˛ie al corup˛iei (m„surat de la 1 — corup˛ie generalizat„ la 10 — nu exist„ corup˛ie) a fost Ón 2003 de 2,8 fa˛„ de 3,1 Ón Turcia, 3,9 Ón Bulgaria, 4,8 Ón Ungaria, 6,9 Ón Fran˛a ∫i 9,7 Ón Finlanda.
Rom‚nia se situeaz„ astfel pe locul 83 din 133 de ˛„ri, la egalitate cu India ∫i Malawi ∫i dup„ state ca Mali, Panama, Sri Lanka ori Senegal.
™i nu e nevoie de studii sofisticate pentru a vedea c„ gradul de r„sp‚ndire a corup˛iei este at‚t de mare.
Conform sondajelor de opinie, bucure∫tenii cred c„ cei mai corup˛i angaja˛i lucreaz„ Ón s„n„tate, administra˛ie public„ ∫i poli˛ie, fiindc„ veniturile sunt mai mari fa˛„ de restul ˛„rii ∫i nivelul sumelor cerute este mai mare, uneori dublu sau triplu fa˛„ de provincie.
Œn zona de vest sunt destul de frecvente actele de corup˛ie de la grani˛„. Angaja˛i ai Poli˛iei de Frontier„ au Óncasat sume Óntre 50 ∫i 100 euro pentru a permite proprietarilor unor autoturisme introduse Ón ˛ar„ s„ se poat„ sustrage de la plata taxelor vamale.
Una din ∫p„gile specifice bucure∫tenilor, dar nu numai, este cea oferit„ ziari∫tilor de c„tre politicieni sau oameni de afaceri. Pentru un articol care trebuie (sau, din contra,
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 55/27.IV.2004 nu trebuie) s„ apar„, pre˛ul Óncepe cu 100 de euro ∫i poate ajunge foarte departe.
La Bra∫ov se îcotizeaz„“ la prim„rie ∫i finan˛e. Cei de la prim„rie primesc bani ∫i cadouri pentru a gr„bi mersul actelor. Se g„sesc tot felul de hibe Ón actele prezentate (cum ar fi proiectele tehnice, de pild„) ∫i pentru ca beneficiarul s„ nu mai piard„ timp pre˛ios i se recomand„ o anumit„ firm„ care, Ón schimbul unei sume deloc neglijabile, Ól poate sc„pa Ón cel mai scurt timp de nereguli.
Œn Biserica Ortodox„ din Cluj exist„ tarife deja Óncet„˛enite pentru admitere, examinare, apoi numirea pe posturi. Bani, tablouri, autoturisme, chiar apartamente ajung Ón m‚inile celor de la arhiepiscopie, protopopiat ∫i la Teologie.
C‚t despre Ónv„˛„m‚nt, dau ∫i elevii ∫i studen˛ii, dar dau ∫i profesorii pentru titulariz„ri pe post.
B„c„uanii spun c„ cel mai adesea dau banii ca s„-∫i rezolve problemele de la prim„rie, prefectur„ ∫i finan˛e.
G„sirea unui loc de munc„ Ón cadrul administra˛iei locale, al sistemului sanitar sau de Ónv„˛„m‚nt cost„ ∫i el. Dac„ pentru un post de suplinitor pe un an se pl„te∫te salariul pe o lun„, un loc de munc„ îcu perspective“ ajunge la c‚teva zeci de milioane de lei.
Œn mediul rural se poart„ ∫paga f„r„ e-uri. Cea mai frecvent„ ∫pag„ aici se d„ pentru titlurile de proprietate. Ea nu dep„∫e∫te c‚teva milioane de lei ∫i, mai des, se calculeaz„ Ón natur„ (un porc, c‚teva g„ini ori ni∫te saci cu cereale). De multe ori ∫p„gile se pot pl„ti ∫i Ón munc„ prestat„ pentru primar, poli˛ist ori profesor.