Stenogramă plen

Œncepem programul nostru de interven˛ii. Sunt Ónscri∫i un num„r de 64. V„ reamintesc c„ programul nostru se termin„ la ora 9,25, pentru c„ am Ónt‚rziat eu 5 minute. V-a∫ ruga s„ v„ Óncadra˛i Ón acest termen, care este prev„zut de regulament.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 55/27.IV.2004 S„ Óncepem Ón ordinea Ónscrierii. Alexandru St„nescu este aici? Nu este.

Liviu Bara?

V„ rog, domnule Bara.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Titlul interven˛iei mele de ast„zi este î™i s„l„jenii ∫tiu s„ fac„ politic„“.

Dup„ ce, Ón nenum„rate r‚nduri, s-au b„tut cu c„r„mida Ón piept spun‚nd c„ pentru ei campania electoral„ n-a Ónceput, colegii din opozi˛ie ∫i Ón special cei de la P.N.L. desf„∫oar„ ac˛iuni care nu reprezint„ dec‚t campanie electoral„. ™i asta nu numai Ón Bucure∫ti, unde mijloacele media ni le prezint„ zilnic Ón toat„ splendoarea lor, dar ∫i Ón jude˛e mai mari sau mai mici cum ar fi, spre exemplu, jude˛ul S„laj.

Bun„oar„, Ónc„ din luna martie, pe l‚ng„ problemele cotidiene cuprinse Ón presa s„l„jean„, au ap„rut c‚teva articole care au relatat principalele probleme abordate Ón conferin˛a de pres„ a P.N.L. S„laj, vizita Ón jude˛ul nostru a lui Traian B„sescu ∫i declara˛iile acestuia, precum ∫i declara˛ia parlamentarilor din celebra ∫i deja defunct„ coali˛ie f„cute ziarului îGraiul S„lajului“.

Astfel, Óntreaga conferin˛„ a liderilor P.N.L. S„laj a fost axat„ pe atacuri la adresa Partidului Social Democrat ∫i a pre∫edintelui Ion Iliescu, nef„c‚ndu-se nici o referire la programele proprii cu care ace∫tia se prezint„ Ón fa˛a electoratului, pentru simplul motiv c„, a∫a cum ar spune Caragiale, îele sunt sublime, dar lipsesc cu des„v‚r∫ire“.

Dintre subiectele abordate care, a∫a cum spuneam, au reprezentat numai procese de inten˛ie, denigr„ri ∫i Óncerc„ri de manipulare a opiniei publice, men˛ion„m: îP.S.D. nu se poate reforma ∫i nu mai poate oferi nimic.“; îP.S.D. — corup˛ie institu˛ionalizat„, integrare european„ ratat„ ∫i autostrad„ f„r„ licita˛ie“. Pentru s„l„jeni, 80 de kilometri de autostrad„ v„ da˛i seama ce mare lucru Ónseamn„!

Cel mai interesant subiect, care este desprins din proverbul îVezi paiul din ochiul altuia, dar nu b‚rna din ochiul t„u“, a fost cel privind faptul c„ P.S.D. va Óncepe Ón perioada urm„toare s„ denigreze, s„ insulte, s„ fac„ atacuri la persoan„, s„ r„st„lm„ceasc„ unele ac˛iuni ale opozi˛iei, numai ∫i numai pentru a-i determina pe oameni s„ voteze cu P.S.D.-ul.

Stima˛i colegi din P.N.L., dumneavoastr„ ac˛iona˛i ca îho˛ul care strig„ ho˛ii“, pentru c„ prin ac˛iunile dumneavoastr„ face˛i ceea ce ne atribui˛i nou„. ™i apoi, v„ rug„m s„ nu crede˛i c„ s„l„jenii sunt at‚t de pro∫ti Ónc‚t s„ nu discearn„ singuri cu cine vor vota. Dac„ a∫a crede˛i dumneavoastr„, Ónseamn„ c„ nu cunoa∫te˛i cet„˛enii S„lajului ∫i, dac„ nu-i cunoa∫te˛i, este evident c„ nu ave˛i ce s„ le oferi˛i pentru a-i determina s„ v„ voteze.

Din toate cele relatate am sesizat Óns„ deruta de care este cuprins„ aceast„ forma˛iune politic„, fapt ce mi s-a confirmat ulterior prin alte informa˛ii oferite din ziarele din zilele trecute.

Iat„, spre exemplu, unii lideri P.N.L., cum ar fi Adrian Cioroianu ∫i Theodor Mele∫canu, Óncearc„ s„ induc„ opiniei publice faptul c„ P.N.L. ar putea guverna cu P.S.D., vezi, Doamne, pentru a salva ˛ara de posibilitatea particip„rii P.R.M.-ului la guvernare. S-a mers p‚n„ acolo Ónc‚t s-a afirmat c„ aceast„ ipotez„ este îsingurul

scenariu realist, dac„ vrem s„ privim lucrurile Ón fa˛„“. Interesant este faptul c„ niciodat„ nu s-a men˛ionat c„ Alian˛a D.A. va colabora cu P.S.D., ci numai P.N.L.

Oameni buni, de∫tepta˛i-v„ ∫i spune˛i clar ce vre˛i, pentru c„ nu pute˛i fi Ón acela∫i timp ∫i la guvernare, ∫i Ón opozi˛ie, dar, cunosc‚nd caracterul duplicitar al dumneavoastr„, sunt sigur c„ Óncerca˛i acest lucru.

Dar subiectul cel mai spumos al ultimei s„pt„m‚ni l-a constituit marea b„t„lie a P.N.L.-i∫tilor pentru func˛iile din guvernare la care n-au nici o ∫ans„ s„ ajung„. Un fost ministru al industriilor ridic„ preten˛ia numirii sale Ón func˛ia de prim-ministru, spun‚nd c„ el a fost loial an de an partidului s„u. Dar prim-ministru ar vrea s„ fie ∫i un fost ministru de externe P.S.D.-ist, fost A.P.R.-ist ∫i actual P.N.L.-ist, care Óns„ s-ar mul˛umi ∫i cu func˛ia de ministru de externe. Un fost C.D.R.-ist, lider al U.F.D., de origine armean, ∫i P.N.L.-ist de frunte Ón prezent, vrea neap„rat un minister economic ∫i exemplele ar putea continua.

Sup„r„toare au fost, Óns„, ∫i interven˛iile Ón care un candidat la pre∫edin˛ie, fiind s„l„jean, ar fi trebuit s„ se preocupe de interesele noastre. Inep˛iile debitate ca: îZal„ul n-are nevoie de alte surse de ap„.“, îAduc˛iunea preconizat„ nu se va realiza niciodat„.“ sau îPrim„ria Zal„u are personal supradimensionat.“, demonstreaz„ superficialitatea cu care candida˛ii partidelor din opozi˛ie privesc principalele probleme ale noastre.

Noi, P.S.D.-i∫tii, ∫tim c„ sunt Ónc„ multe de f„cut. Am inventariat aceste aspecte ∫i le vom realiza Ón perioada urm„toare c‚∫tig„rii alegerilor din 2004.

Mul˛umesc.

Domnul Napoleon Antonescu dac„ este aici? V„ rog.

Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

Interven˛ia mea se intituleaz„ îC‚teva aspecte ∫i considera˛ii privind Congresul European al ™tiin˛ei, organizat la Bruxelles Ón zilele de 6—7 aprilie 2004“.

Parlamentul European, prin Comitetul pentru industrie ∫i comer˛ exterior, cercetare ∫tiin˛ific„ ∫i energie, a organizat Ón zilele de 6—7 aprilie 2004, la sediul Parlamentului European din Bruxelles, Congresul European al ™tiin˛ei.

La aceast„ important„ manifestare ∫tiin˛ific„, dar ∫i cu majore implica˛ii de natur„ politic„, economic„ ∫i social„, au participat reprezentan˛i ai parlamentelor, guvernelor, academiilor, universit„˛ilor, institu˛iilor de cercetaredezvoltare, ai marilor companii industriale ∫i altor institu˛ii de stat ∫i private, din toate ˛„rile membre ale Uniunii Europene, inclusiv cele 10 nou admise, la care s-au ad„ugat Rom‚nia ∫i Bulgaria.

Rom‚nia a avut la acest congres o delega˛ie apreciabil„, din care am f„cut ∫i eu parte, format„ din patru parlamentari (doi deputa˛i ∫i doi senatori), exper˛i parlamentari ∫i guvernamentali, reprezentan˛i ai Misiunii Rom‚niei pe l‚ng„ Uniunea European„, studen˛i ∫.a. Œn primul r‚nd vreau s„ remarc faptul c„ Rom‚nia ∫i Bulgaria, de∫i sunt Ón faza de preaderare, au un statut privilegiat, fiind invitate la toate manifest„rile importante organizate pentru ˛„rile membre ale Uniunii Europene, inclusiv la acest congres, lucru ce arat„ clar sus˛inerea

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 55/27.IV.2004 puternic„ ∫i total„ din partea Uniunii Europene pentru integrarea Ón anul 2007 a ˛„rilor noastre Ón aceast„ comunitate.

De asemenea, membrii delega˛iei noastre au fost primi˛i cu toat„ considera˛ia ∫i au avut numeroase contacte cu personalit„˛i din conducerea Parlamentului European, precum ∫i cu membri importan˛i din delega˛iile celorlalte ˛„ri participante.

La acest congres au avut interven˛ii deosebit de interesante Ónalte personalit„˛i din conducerea Uniunii Europene sau ˛„rilor membre, dintre care remarc pe G. Dimitriakopoulos ∫i A. Vidal-Quadras, vicepre∫edin˛i ai Parlamentului European, Romano Prodi, pre∫edintele Comisiei europene, N. Dempsey, ministrul educa˛iei ∫i ∫tiin˛ei al Irlandei, M. Kleiser, ministrul ∫tiin˛ei din Polonia, M. Pekkorinen, ministrul comer˛ului ∫i industriei din Finlanda, numero∫i membri ∫i speciali∫ti ai Parlamentului European, academicieni, rectori, directori ai unor mari companii ∫i institute etc.

™i eu v„ mul˛umesc.

Domnul Petre Posea a depus Ón scris.

Domnul Mihai Nicolescu, dup„ care se preg„te∫te domnul ™tefan Baban, de la P.R.M. Este aici?

S„ ∫ti˛i c„ doresc s„ iau c‚t de echilibrat este posibil. V„ mul˛umesc c„ a˛i observat.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Stimate ∫i stima˛i colegi,

Interven˛ia mea se refer„ la c‚teva aspecte viz‚nd zootehnia rom‚neasc„ Ón perspectiva integr„rii Ón Uniunea European„.

Œn ziua de 6 aprilie 2004, la Bucure∫ti s-au desf„∫urat lucr„rile Consf„tuirii na˛ionale pe tema îZootehnia rom‚neasc„ Ón perspectiva integr„rii Ón Uniunea European„“, organizat„ sub Ónaltul patronaj al domnului Adrian N„stase, primul-ministru al Guvernului Rom‚niei, la ini˛iativa conducerii Ministerului Agriculturii, P„durilor ∫i Dezvolt„rii Rurale ∫i Academiei de ™tiin˛e Agricole ∫i Silvice îGheorghe Ionescu-™i∫e∫ti“.

La lucr„rile acestei manifest„ri zootehnice au fost prezen˛i peste 300 de participan˛i, Ón r‚ndul c„rora s-a remarcat un num„r mare de cresc„tori de animale,

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 55/27.IV.2004 manageri ai unor societ„˛i comerciale de industrie alimentar„, speciali∫ti Ón zootehnie ∫i medicin„ veterinar„, cadre din cercetarea ∫tiin˛ific„ ∫i Ónv„˛„m‚ntul zootehnic ∫i veterinar.

Au onorat cu prezen˛a aceast„ interesant„ dezbatere reprezentan˛i ai Pre∫edin˛iei, Parlamentului, Guvernului, organiza˛iilor profesionale, societ„˛ilor bancare ∫i de asigurare, precum ∫i oficiali ∫i exper˛i ai Uniunii Europene Ón Rom‚nia.

O bun„ prezentare a avut-o presa scris„ ∫i audiovizual„.

Analiza efectuat„ la un Ónalt nivel de profesionalism ∫i responsabilitate asupra Óndeplinirii strategiilor ∫i programelor din zootehnia rom‚neasc„, precum ∫i proiec˛iile pentru viitorul imediat ∫i de perspectiv„ eviden˛iaz„ faptul c„ declinul din acest domeniu a fost stopat Ónc„ de la mijlocul anului 2002, Ónregistr‚ndu-se cre∫teri ale efectivelor ∫i ale produc˛iilor animaliere cu valori cuprinse Óntre 1,5 ∫i 28%.

Œn prezent, produc˛ia zootehnic„ reprezint„ 41,6% din totalul produc˛iei agricole, aceasta Ónregistr‚nd Ón anii 2002 ∫i 2003 ritmuri superioare de cre∫tere fa˛„ de produc˛ia vegetal„.

O mare importan˛„ — realizarea unei activit„˛i eficiente Ón acest domeniu — a constat Ón elaborarea ∫i adoptarea unor acte legislative ∫i de reglementare, Óntre care pot fi men˛ionate: Legea zootehniei, Programul na˛ional de ameliorare genetic„ a efectivelor de animale, Programul privind managementul durabil al resurselor genetice ale animalelor domestice Ón Rom‚nia, Legea apiculturii etc.

Rug„mintea mea este...

Œmi cer scuze pentru dep„∫irea timpului.

...s„ ne Óncadr„m Ón cele trei minute, a∫a cum prevede regulamentul.

V„ rog, domnule deputat.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Domnule pre∫edinte, Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i, îCe se Ónt‚mpl„ azi Ón Rom‚nia?“

Pentru popula˛ia din mediul urban, cu preten˛ii mai mari de cultur„ ∫i civiliza˛ie, situa˛ia din Rom‚nia din acest moment este caracterizat„ prin urm„toarele cuvinte: s„r„cie, corup˛ie, nesiguran˛„, dezastru etc.

Via˛a cotidian„ arat„ c„ toate acestea nu sunt str„ine nici marii majorit„˛i a popula˛iei: s„r„cia este exprimat„ prin reducerea puterii de cump„rare pe parcursul unei luni, cet„˛eanul de r‚nd observ‚nd c„, pe zi ce trece, leafa lui nu mai face fa˛„ valului de scumpiri ale luminii, gazului, benzinei sau, mai tragic, ale produselor alimentare. Corup˛ia este la tot pasul, Óncep‚nd de la acele mici aten˛ii pe care trebuie s„ le dai func˛ionarilor de la ghi∫eu pentru o ∫tampil„, medicilor pentru a-˛i prescrie tratamentul corect, de∫i e∫ti asigurat Ón sistem ∫i un bun pl„titor, profesorilor care trebuie s„-˛i Ónve˛e copilul, de∫i asta este menirea lor etc.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 55/27.IV.2004 Nesiguran˛a este exprimat„ de lipsa unei dezvolt„ri economice, a unei reforme clare ∫i care s„ aib„ ∫i rezultate practice, nu numai teorii dogmatice, care, toate coroborate, duc la lipsa locurilor de munc„ care s„ asigure un trai decent pentru marea majoritate a popula˛iei. Nu este de mirare c„ din ce Ón ce mai mul˛i rom‚ni, ∫i mai ales tinerii, aleg drumul pribegiei prin lumi str„ine, sper‚nd c„ banii ob˛inu˛i din munca depus„ de ei — ∫i nu numai ei ∫tiu la ce compromisuri se supun — s„ le asigure o via˛„ lini∫tit„, o locuin˛„ decent„ ∫i speran˛„.

Dezastrul este fenomenul Ónt‚lnit la tot pasul Ón aceast„ ˛ar„, Óncep‚nd de la privatiz„rile suspecte, care au adus foarte mul˛i bani celor din anturajul partidului aflat la guvernare, continu‚nd cu desfiin˛area agriculturii, indiferent dac„ era zootehnia, viticultura, pomicultura sau cre∫terea p„s„rilor, ∫i termin‚nd cu lipsurile majore ∫i starea de del„sare din cultur„, Ónv„˛„m‚nt, asisten˛„ medical„, toate zugr„vesc un tablou real ∫i grotesc care este definit prin dezastrul na˛ional.

Œncrederea cet„˛eanului de r‚nd Ón institu˛iile statului este nul„, singura fiind Biserica unde speran˛ele omului de r‚nd sunt sus˛inute. ™i cum poate fi altfel c‚nd justi˛ia este supus„ Ón permanen˛„ presiunii politice, semnal tras ∫i de organismele europene, armata este dinamitat„ de desele scandaluri de corup˛ie ∫i luare de mit„, iar Guvernul, indiferent dac„ este sau nu remaniat, urm„re∫te doar s„-∫i ating„ ˛elurile preelectorale. Despre Parlament ∫ti˛i cu to˛ii destul ca s„ Ól mai putem Óncadra Ón institu˛iile care inspir„ Óncredere popula˛iei.

™i eu v„ mul˛umesc. Domnul Radu Ciuceanu este? Nu este. Absent.

Domnul Nicolae Vasilescu este? Nu este. Absent. Domnul Ion Mogo∫ de la Grupul P.D. este? Nu este. Absent.

Domnul Cornel ™tirbe˛, v„ rog.

Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

Am intitulat interven˛ia mea de ast„zi îP.S.D. a fraudat, fraudeaz„ ∫i se preg„te∫te s„ fraudeze alegerile“.

Cinismul premierului N„stase, transformat Ón impertinen˛„ Ón urma prelu„rii ∫i dezvolt„rii amenin˛„rilor la adresa opozi˛iei de c„tre al˛i lideri P.S.D. pe tema fraud„rii alegerilor, m„ determin„ s„ fac aceast„ declara˛ie politic„.

O reac˛ie at‚t de virulent„ din partea liderilor P.S.D. este explicabil„ numai dac„ se datoreaz„ folosirii cuv‚ntului îfraud„“ Ón locul sinonimului îho˛ie“ ∫i g‚ndului c„ pronun˛area acestui cuv‚nt evoc„ imaginea ∫i provoac„ spaime celor care asigur„ corectitudinea alegerilor ∫i libertatea de exprimare Ón Rom‚nia, prin declara˛ii similare cu cele ale marilor dictatori.

Ceea ce s-a Ónt‚mplat Ón Rom‚nia dup„ anul 2000 Ón domeniul libert„˛ii de exprimare, reinstaurarea dictaturii partidului-stat, furturile de tot soiul ∫i demagogia ridicat„ la nivelul politicii de stat, toate Ómpreun„ ∫i alte asemenea au condus la pierderea speran˛ei c„ lucrurile se mai pot Óndrepta sub actuala conducere politic„.

Iat„, Óns„, c„ premierul N„stase infirm„ din nou orice previziune de bun-sim˛ ∫i cere dovezi pentru a da de lucru biroului de avocatur„ angajat de Domnia sa.

Solu˛ia propus„ de premier este salvatoare ∫i ne vom conforma, cu men˛iunea c„ toate faptele concrete analizate de institu˛iile na˛ionale ∫i interna˛ionale conduc la concluzia c„, Ón Rom‚nia, P.S.D. a fraudat alegerile locale din anul 2000.

Peste 50% din popula˛ia din Rom‚nia care a votat cu partidele de opozi˛ie este reprezentat„ Ón prezent, la nivelul consiliilor locale, ∫i de primari ai Partidului Social Democrat. Un exemplu foarte concret Ól reprezint„ jude˛ul Sibiu, unde P.S.D., la alegerile locale din anul 2000, a ob˛inut un num„r de 8 mandate de primar, din totalul de 62, iar Ón prezent are 54 de primari ∫i majoritatea consilierilor locali Ón consiliile locale.

Culmea ipocriziei este c„ acum, Ón prag de campanie electoral„, Guvernul ∫i P.S.D.-ul Ónfiereaz„ migra˛ia politic„, se pronun˛„ vehement Ómpotriva celor care au promovat-o ∫i o vor sanc˛iona drastic! Curat„ democra˛ie, coane Viorele, care aduce multe servicii pe plan extern Rom‚niei, spre deosebire de orice voce a opozi˛iei, denigratoare pentru destinul dumneavoastr„ european!

A˛i dep„∫it 5 minute, domnule deputat!

## Œnchei, domnule pre∫edinte.

...∫i v„ rug„m s„ fie la fel de valoros ∫i eficient ca cel care a solu˛ionat magistral frauda privind afi∫ele electorale ale P.S.D. din 2000 ∫i cea legat„ de eterna ∫i fascinanta Rom‚nie a domnului Hrebenciuc, iar frauda s„ fie acoperit„ din banii publici.

Œn rest, s„ auzim numai de bine!

V„ mul˛umesc pentru aten˛ie.

## V„ mul˛umesc.

Eu v„ atrag aten˛ia c„ peste ora 9,30 nu stau un minut. V„ rog s„ v„ Óncadra˛i Ón termenul prev„zut de regulament: 3 minute!

Dau cuv‚ntul domnului Becsek-Garda Dezideriu.

## Domnule pre∫edinte,

## Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

Uniunea Ziari∫tilor Profesioni∫ti din Rom‚nia, sub Ónaltul patronaj al domnului Ion Iliescu, a organizat o

∫edin˛„ festiv„, unde pre∫edintele Rom‚niei s-a ar„tat dezam„git de faptul c„ numai o parte a presei a luat parte la eveniment, neparticip‚nd reprezentan˛ii marilor institu˛ii de pres„. Pre∫edintele ˛„rii i-a numit pe ace∫tia din urm„ îbaronii presei“. Domnia sa a uitat Óns„ s„ pomeneasc„ de suferin˛ele acelor ziari∫ti care aveau curajul s„ Ónfrunte bariera mafio˛ilor potenta˛i care, prin art. 26 din Codul penal, au intentat procese de calomnie Ómpotriva celor aveau curajul s„ scrie despre adev„r. Printre ei se afl„ renumita poet„ de limba maghiar„ Gal Eva-Emese, cu o recunoa∫tere interna˛ional„, care timp de doi ani era nevoit„ s„ suporte jignirile aduse de c„tre avocatul mafio˛ilor la judec„toriile ∫i tribunalele din Bucure∫ti ∫i Craiova.

Poeta, care a publicat 11 volume, m„rturise∫te Ón felul urm„tor despre procesul penal care i s-a intentat: îCa ziarist„, nu am avut niciodat„ alt scop dec‚t slujirea societ„˛ii ∫i, Ón primul r‚nd, a comunit„˛ii Ón care tr„iesc, prin Ón∫tiin˛area corect„ despre evenimente ∫i prezentarea problemelor sociale, conform adev„rului ∫i Ónt‚mpl„rilor adev„rate. Cum se poate c„, totu∫i, sunt p‚r‚ta unui caz penal?

Oare judec„torii nu ar trebui s„ fac„ o preselec˛ie Ónainte de a da drumul unui proces penal fa˛„ de un om cinstit? Pe mine nu m„ ap„r„ legea, Ón cinstea mea, fa˛„ de procese penale f„r„ o baz„ adev„rat„?“

Domnule pre∫edinte Ion Iliescu,

Œn timp ce dumneavoastr„ pleda˛i pentru o pres„ mai sudat„, o parte dintre ziari∫ti, care lupt„ pentru democratizarea structurilor socio-politice, Ómpotriva mafiotismului ∫i corup˛iei, sunt purta˛i prin tribunale, sunt molesta˛i ∫i jigni˛i de avoca˛ii infractorilor. Intimidarea ziari∫tilor care au curajul s„ scrie despre adev„r, prin procese de calomnie, va contribui la dec„derea moral„ a societ„˛ii rom‚ne∫ti.

V„ mul˛umesc pentru aten˛ie.

## ™i eu v„ mul˛umesc.

Vreau s„ v„ spun c„ domnii deputa˛i Iriza Scarlat, Anton Mi˛aru, Minodora Cliveti, Pavel T‚rpescu au depus Ón scris, la secretariat, interven˛iile.

Domnul Ioan Timi∫ este aici? Este aici.

V„ rog, domnule Timi∫.

O s„ urmeze domnul Nicu Spiridon, dup„ care o s„ ne Óntoarcem la P.R.M.

## Domnule pre∫edinte, Doamnelor ∫i domnilor,

îRom‚nia nu va ezita, Ón noua ei calitate de membru cu drepturi depline al NATO, s„ pun„ problema Transnistriei pe agenda discu˛iilor Alian˛ei Nord-Atlantice“, a declarat, cu mult timp Ón urm„, ministrul afacerilor externe, domnul Mircea Geoan„. ™eful diploma˛iei rom‚ne a afirmat c„ Rom‚niei nu-i poate fi indiferent faptul c„, la c‚teva sute de kilometri de propria sa grani˛„, continu„ s„ existe un conflict Ónghe˛at care poate periclita, o dat„ cu posibila lui reactivare, at‚t securitatea Rom‚niei, c‚t ∫i cea a Europei. Mircea Geoan„ ∫i-a exprimat convingerea c„ l„rgirea NATO va fi un motiv de Óncurajare pentru g„sirea unei solu˛ii acceptabile la conflictul transnistrean, subliniind c„ este esen˛ial„ implicarea Federa˛iei Ruse Ón acest caz.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 55/27.IV.2004 Fa˛„ de extinderea NATO, proces care a cuprins ∫i Rom‚nia, ministrul afacerilor externe de la Chi∫in„u a dat publicit„˛ii un comunicat care nu aminte∫te nimic despre o posibil„ implicare a Alian˛ei Ón conflictul de dincolo de Nistru. Œntrebat de corespondentul Europei Libere dac„ apropierea NATO de grani˛ele Republicii Moldova ar putea contribui la solu˛ionarea conflictului, ∫eful diploma˛iei de la Chi∫in„u a ocolit cu dib„cie r„spunsul ∫i a declarat c„ este bine venit„ asisten˛a oric„rei institu˛ii interna˛ionale de natur„ s„ contribuie la reglementarea conflictului. Domnia sa ar dori Óns„ o implicare mai accentuat„ a OSCE.

Cum se vede, de fapt, de la Chi∫in„u extinderea NATO ∫i, prin extindere, solu˛ionarea conflictului transnistrean? Adev„rul este c„, cel pu˛in p‚n„ acum, autorit„˛ile din capitala Republicii Moldova au ezitat s„ comenteze pe larg extinderea Alian˛ei p‚n„ la propriile lor grani˛e. Reprezentan˛ii diploma˛iei de la Chi∫in„u sunt de p„rere c„ orice atitudine exprimat„ public la acest subiect poate d„una, pe de o parte, rela˛iilor dintre Moldova ∫i Rusia, iar, pe de alt„ parte, rela˛iilor Moldovei cu Uniunea European„.

Deocamdat„, acest subiect este abordat doar de jurnali∫ti. Presa independent„ care apare la Chi∫in„u, aceea care mai exist„, a salutat aderarea la NATO a celor 7 ˛„ri, calific‚nd acest eveniment un triumf al democra˛iei ∫i, Ón acela∫i timp, o Ónfr‚ngere pentru Rusia, Ón timp ce presa oficial„ de la Chi∫in„u, c‚t ∫i de la Tiraspol se arat„ Óngrijorat„ fa˛„ de soarta Comunit„˛ii Statelor Independente. Œn acest sens, se fac trimiteri diverse la anumite teorii potrivit c„rora Statele Unite Óncearc„ s„ plaseze regimuri proamericane Ón ˛„rile exsovietice, ceea ce, Ón consecin˛„, ar duce la o destr„mare rapid„ a actualei C.S.I.

Mul˛umesc ∫i eu.

Domnul Nicu Spiridon este absent. Domnul Cristian Sandache a depus Ón scris. Domnul Endre Bereczki a depus Ón scris.

Domnul Aurel Gubandru.

Se preg„te∫te domnul Adrian Moisoiu.

Domnule pre∫edinte, Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

Declara˛ia mea politic„ de ast„zi se intituleaz„ îS-a stins din via˛„ buzoianul A. I. Z„inescu, scriitor reprezentativ al literaturii rom‚ne“.

Fulger„tor, aproape ca ∫uierul agresiv al versurilor sale, a trecut Ón lumea umbrelor poetul, eseistul ∫i publicistul Aurel Z„inescu, scriitor reprezentativ al literaturii rom‚ne, n„scut Ón satul Dara, comuna Pietroasele, jude˛ul Buz„u.

™tia c„ sufer„ de o boal„ incurabil„, dar, cu Óncr‚ncenarea ∫i demnitatea pe care to˛i cei care i-au fost aproape i le-au recunoscut dintotdeauna, a ˛inut ca totul s„ r„m‚n„ o tain„, singurul buzoian c„ruia i s-a dest„inuit fiind doctorul Stanciu Paraschiv, directorul Spitalului jude˛ean care, de altfel, l-a ∫i vizitat Ón Bucure∫ti.

M„ Óngrozesc numai la g‚ndul cum au primit cumplita veste p„rin˛ii lui: nea Ion, Ón v‚rst„ de aproape 91 de ani, ∫i mama, Maria, podgoreni din mo∫i-str„mo∫i, a c„ror cas„ este lipit„ de ∫coala cu ziduri de piatr„ din Dara, unde a descifrat slovele cel ce avea s„ devin„ scriitorul Aurel I. Z„inescu.

Dup„ 1990 a r„mas un apropiat al pre∫edintelui Ion Iliescu, fiindu-i îsfetnic de tain„“, iar Ón public, consilier. O revan∫„ Ón fa˛a istoriei, ca recuperare a clipelor risipite, este ∫i cazul poetului Mircea Ichim, sau doar fatalitate ∫i destin. Greu de r„spuns.

Cultiv‚nd parabola, el a transformat elementele locului Ón simboluri, Ón arte poetice ale existen˛ei. De la relieful de natur„ arheologic„ Aurel Z„inescu Óncearc„ un salt de lumini spre relieful de natur„ spiritualizat„, ceea ce Ól plaseaz„ Óntr-o condi˛ie aparte fa˛„ de viziunea bahic„, Óndeob∫te cunoscut„.

Prin opera lui ni-l vom reaminti Óntotdeauna: îZeii neaten˛i“, 1967, îRecviem Óntr-un cimitir de ma∫ini“, 1969, îŒn zale albe“, 1971, îGr„dinile ascunse“, 1974, îLegea viei“, 1976, îAbatoarele de greieri“, 2002.

Dumnezeu s„-l odihneasc„ Ón pace! V„ mul˛umesc.

™i eu v„ mul˛umesc. Domnul deputat Adrian Moisoiu.

Domnul Emil Rus este aici? Da. Se preg„te∫te domnul Emil Rus.

îCe a mai promis P.S.D. maghiarilor la referendumul pentru modificarea Constitu˛iei Rom‚niei?“

îP.S.D., la referendumul pentru modificarea Constitu˛iei Rom‚niei, ne-a promis c„ art. 1 va figura doar simbolic,

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 55/27.IV.2004 acesta fiind singurul motiv pentru care proiectul Legii Statutului autonomiei f nutului Secuiesc a fost respins de Comisia legislativ„ a Camerei Deputa˛ilor“, a declarat s‚mb„t„ seara, 17 aprilie 2004, la T‚rgu-Mure∫, deputatul U.D.M.R. Vekov Károly János, Ón cadrul ∫edin˛ei Consiliului Scaunului Secuiesc Mure∫.

Aceasta este ∫tirea pe care mass-media ne-a adus-o la cuno∫tin˛„ ∫i care ne face s„ ne punem cu groaz„ Ón suflet Óntrebarea: Ón afar„ de aceasta, ce a mai promis P.S.D.-ul Ón frunte cu premierul Adrian N„stase maghiarilor la referendumul pentru modificarea Constitu˛iei Rom‚niei? Mai grav dec‚t dezmembrarea teritorial„ a ˛„rii poate s„ fie ∫i altceva? Fiindc„ art. 1 alin. (1) ∫i art. 3 alin. (3), la care s-a f„cut referire, spun: îRom‚nia este stat na˛ional, suveran ∫i independent, unitar ∫i indivizibil.“ ∫i, respectiv, îTeritoriul este organizat, sub aspect administrativ, Ón comune, ora∫e ∫i jude˛e.“

Totodat„, deputatul U.D.M.R. s-a ar„tat indignat de atitudinea deputa˛ilor rom‚ni, care Ón urm„ cu aproape o lun„ au dezb„tut ∫i respins propunerea legislativ„ privind Statutul de autonomie a f nutului Secuiesc, ocazie ce a prilejuit domnului deputat Lucian Bolca∫, liderul Grupului parlamentar al P.R.M. din Camera Deputa˛ilor, s„-i defineasc„ pe ini˛iatori drept îinfractori“, iar propunerea drept îo infrac˛iune Óndreptat„ Ómpotriva ordinii constitu˛ionale, un atentat infam Ómpotriva caracterului na˛ional ∫i unitar al statului rom‚n, care are ca scop s„ Ómpiedice aderarea Rom‚niei la structurile europene“.

Este mai mult dec‚t clar. Scopul urm„rit, exprimat prin îprotec˛ia identit„˛ii na˛ionale maghiare“, stabilirea unei îordini administrative separate“, bazat„ pe îcondi˛ii geografice, economice, sociale ∫i culturale specifice“, Ón scopul realiz„rii îdezideratului istoric al asigur„rii autonomiei“ ∫i al ocrotirii îrealiz„rii intereselor teritoriale“, ca ∫i revendicarea pentru îcolectivitatea majoritar„ autohton„ a ˛inutului istoric“ a dreptului de a dispune de îprerogative de ordin statal“ ∫i multe altele vizeaz„, practic, crearea unei entit„˛i statale distincte, paralel„ cu statul na˛ional unitar rom‚n.

Domnule deputat, a˛i vorbit 5 minute. Domnului Rus Ói mai r„m‚ne un minut!

...pe un segment de jude˛ convenabil din punct de vedere al popula˛iei, Ón spe˛„ jude˛ul Mure∫, ∫i cum se imagineaz„ autonomia Ón acele localit„˛i Ón care totu∫i popula˛ia rom‚n„ este majoritar„ (cazul municipiului T‚rgu-Mure∫, al ora∫ului Ungheni sau al comunei S‚ncraiu de Mure∫)? Dar problema limbii? Este logic ca un f nut Autonom Secuiesc s„ nu aib„ limb„ proprie, adic„ pentru ce i se propune acestuia ca limb„ oficial„ limba maghiar„, ∫i nu limba secuiasc„, adic„ a celor doar 224 de persoane care de bun„ voie ∫i nesilite de nimeni s-au declarat secui cu ocazia ultimului recens„m‚nt al popula˛iei, din martie 2002? Se urm„re∫te transformarea Rom‚niei Óntr-un stat federativ?

V„ rog s„ Óncheia˛i!

## **Domnul Adrian Moisoiu:**

Ce caut„ Ón permanen˛„ prin Transilvania conduc„torii FIDESZ, de tipul Orbán Viktor ∫i Németh Zsolt? Pentru activitatea lor iredentist„ pe care o desf„∫oar„, nu ar trebui declara˛i persoane _non grata_ ∫i azv‚rli˛i peste grani˛„?

A fost Guvernul N„stase dispus s„ prezinte un protest oric‚t de debil Guvernului maghiar?

V„ rog s„ Óncheia˛i!

## **Domnul Adrian Moisoiu:**

Da, domnule pre∫edinte.

Œn cadrul politicii pa∫ilor m„run˛i, este preg„tit„ o anex„ secret„...

V„ rog, lini∫te Ón sal„!

Repet Ónc„ o dat„, domnule pre∫edinte, pentru c„ e o treab„ foarte important„.

Œn cadrul politicii pa∫ilor m„run˛i, este preg„tit„ o anex„ secret„ a protocolului de colaborare P.S.D.U.D.M.R., ca la alegerile locale, Ón fruntea Consiliului Jude˛ean Mure∫, s„ fie ales, cu sprijinul consilierilor P.S.D., din nou, un pre∫edinte maghiar, care s„ poat„ promova nestingherit o politic„ Ón care, pentru jude˛ul Mure∫, soarele s„ r„sar„ la Apus, adic„ la Budapesta!

Este clar! Nu se dore∫te un f nut Autonom Secuiesc, ci o Ungarie Mic„, autonom„, cu o limb„ proprie, cu Ónsemne de stat (drapel, stem„) maghiare! Oare ce Ón˛elegeri a˛i mai f„cut, domnule N„stase? Care este pre˛ul lor?

O mare personalitate american„ spunea c„ votul este cea mai teribil„ sabie! Rom‚nii, la 6 iunie, vor avea posibilitatea s„ aib„ Ón m‚n„ ∫tampila de vot. S-o foloseasc„ ca pe o sabie!

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 55/27.IV.2004 Rom‚ni, sanc˛iona˛i toate umilin˛ele Óndurate! Pentru Rom‚nia, soarele va r„s„ri totdeauna la Bucure∫ti! Exponentul dolean˛elor dumneavoastr„ este Partidul Rom‚nia Mare!

Da. V„ rog insistent, respecta˛i... Lua˛i din timpul colegilor dumneavoastr„.

V„ rog, domnule deputat.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

Dou„ minuni, Óntre multe altele, ale Guvernului Adrian N„stase sau, mai precis, ale premierului, fac obiectul declara˛iei mele de ast„zi.

Prima se refer„ la neimpozitarea profitului reinvestit, ∫i a doua, la Ónfiin˛area biroului de avocatur„ pentru a ataca Ón instan˛„ partidele ∫i politicienii care vor mai face acuza˛ii de posibil„ fraudare a alegerilor locale.

Renun˛area Guvernului Adrian N„stase la impozitul pe profitul reinvestit a fost anun˛at„, cu surle ∫i tr‚mbi˛e, ca o adev„rat„ minune, joi, 15 aprilie a.c., Ón fa˛a camerelor, de la care au vorbit dou„ mari personalit„˛i ale politicii rom‚ne∫ti de pe malul D‚mbovi˛ei: Ónt‚i premierul Adrian N„stase ∫i pe urm„ cel„lalt, Dan Voiculescu, pre∫edintele Partidului Umanist, proprietarul postului TV Antena 1, iertat p‚n„ de cealalt„ parte de datoriile de sute de miliarde de lei c„tre stat. ™i lumea ∫tie bine de ce pensionarii, ∫omerii, Ónv„˛„m‚ntul, s„n„tatea ∫i to˛i oamenii de r‚nd duc o lips„ acut„ de bani. Nu sunt bani pentru hran„, medicamente, lumin„ ∫i c„ldur„!

Dar imaginea e imagine ∫i ea trebuie s„ fie Ónainte de orice, de aceea stilul prin care s-a anun˛at minunea a fost american, cu pupitre transparente ∫i numai gazonul Casei Albe a lipsit pentru a fi mai ceva dec‚t Ón America.

La propunerea Partidului Umanist, reprezentat cu str„lucire telegenic„ de domnul Voiculescu, care ∫i-a f„cut un ideal din sprijinirea Óntreprinderilor mici ∫i mijlocii... spune de parc„ celelalte partide nu ar fi avut Ón vedere nicic‚nd acest lucru!

™i ce victorie Ón preajma alegerilor, ce victorie istoric„, al c„rei rezultat singur se va aplica de la 1 ianuarie 2005! Uit„ domnul Adrian N„stase, social-democratul cel mai liberal, c„ aceast„ facilitate a fost reclamat„ Óncontinuu, pe toate c„ile ∫i c„ mediul de afaceri a suferit ∫i sufer„ din cauza fiscalit„˛ii exagerate. Abia acum a plecat urechea la ∫oaptele lui Dan Voiculescu. Acum pune premierul m‚na ∫i rana se vindec„ peste 8 luni, tocmai dup„ alegeri. A∫a zic ∫i eu isprav„!

A doua minune este crearea scutului din juri∫tii P.S.D.-i∫ti Ón r„zboiul — ba, pardon!, — Ón campania alegerilor locale. Domnul prim-ministru nu vrea s„ mai aud„ de fraude, de strategia fraud„rii alegerilor, de parc„ alegerile trecute ar fi fost fraudate de opozi˛ia de acum, iar referendumul pentru schimbarea Constitu˛iei ar fi fost fraudat de Partidul Rom‚nia Mare! Membrii acestuia au umblat cu urna volant„ ∫i au votat pentru cei care nu erau acas„, au votat ∫i pentru cei din lumea cealalt„! At‚t de mult s-a dorit acest lucru Ónc‚t mul˛i b„tr‚ni credeau c„-l voteaz„ pe Iliescu, cel care le va m„ri pensiile!

V„ mul˛umesc.

Domnul Gheorghe Dinu a depus Ón scris. Domnul Emil Boc, absent. Doamna Iulia Pataki, absent„. Domnul Eugen Nicol„escu a depus Ón scris. Domnul Napoleon Pop a depus Ón scris. Domnul Dan Coriolan Simedru, absent.

Domnul Viorel Coifan, v„ rog.

Domnule pre∫edinte,

Stima˛i colegi,

Declara˛ia mea se intituleaz„ îPolitica discriminatorie a Guvernului P.S.D. fa˛„ de infrastructura rutier„ din jude˛ul Timi∫“.

Prin Hot„r‚rea de Guvern nr. 514 din 7 aprilie 2004, Guvernul a dispus repartizarea a 1.000 de miliarde de lei din Fondul de rezerv„ bugetar„ pentru realizarea unor obiective de investi˛ii ∫i efectuarea unor lucr„ri de reabilitare ∫i modernizare a drumurilor jude˛ene ∫i comunale.

Œn anex„, jude˛ului Timi∫ i s-au repartizat 7,2 miliarde lei, fiind plasat pe ultimul loc Ón cadrul celor 42 de jude˛e ale ˛„rii. Toate celelalte jude˛e au ob˛inut peste 20 de miliarde de lei, indiferent de m„rimea lor, Ón termeni de suprafa˛„ ∫i de num„r de locuitori. Sumele repartizate provin din impozitul pe venit. Or, este un lucru bine cunoscut c„ jude˛ul Timi∫ este unul dintre cei mai importan˛i contribuabili la acest capitol. Pe de alt„ parte, jude˛ul dispune de o re˛ea rutier„ de interes jude˛ean local, cu peste 2.400 km. At‚t drumurile na˛ionale care traverseaz„ jude˛ul, c‚t ∫i drumurile jude˛ene ∫i comunale ce fac leg„tura Óntre localit„˛ile jude˛ului sunt Óntr-o stare critic„. Municipiul Timi∫oara are 900 km de str„zi, dintre care unele sunt Ónc„ de p„m‚nt.

Fondurile pentru repararea, modernizarea ∫i Óntre˛inerea drumurilor provin at‚t din resurse proprii, c‚t ∫i din cele atrase. Neexist‚nd o real„ descentralizare financiar„, o cot„ semnificativ„ din aceste fonduri se aloc„ de la nivel central. Se constat„ c„, Ón mod repetat, Guvernul consider„ jude˛ul ca fiind doar bun de plat„, iar la repartizarea fondurilor este ruda s„rac„. Astfel, Ón 2002, din Fondul special al drumurilor, au fost repartiza˛i numai ora∫ului Bac„u 40 de miliarde de lei, Ón timp ce Óntregului jude˛ Timi∫ doar 37,2 miliarde lei. Ca ∫i rom‚n, m-am sim˛it m‚ndru, dar ca b„n„˛ean am fost umilit.

Œn 2003, Guvernul promoveaz„ Legea nr. 203 din 16 mai 2003 privind realizarea, dezvoltarea ∫i modernizarea re˛elei de transport de interes na˛ional ∫i european. Œn anexa nr. 3, construc˛ia autostr„zii N„dlac— Arad—Timi∫oara—Lugoj—Deva—Sebe∫—Sibiu—Pite∫ti era prev„zut„ pentru perioada 2000—2015. Œn 2004, acela∫i Guvern inverseaz„ priorit„˛ile: declar„ viitoarea autostrad„ Bor∫—Oradea—Cluj—T‚rgu-Mure∫—Bra∫ov ca fiind de maxim„ prioritate. Din nou jude˛ul Timi∫ ∫i, prin extensie, Óntreaga Regiune de dezvoltare V — Vest, este ocolit„.

Mul˛umesc.

Domnul Cornel Boiangiu, dup„ care o s„ mai lu„m maxim 4 persoane, c‚te un minut fiecare, ∫i Ónchidem ∫edin˛a.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Aceast„ declara˛ie politic„ a mea se refer„ la îUn secol ∫i jum„tate de lupt„ Ón slujba intereselor na˛ionale ale poporului rom‚n“, pe care, a∫a cum ∫ti˛i, Partidul Na˛ional fi„r„nesc Cre∫tin Democrat, de-a lungul timpului, l-a sacrificat Ón aceast„ b„t„lie, ∫i prive∫te atitudinea fa˛„ de Grupul Ila∫cu, tot ceea ce s-a Óntreprins Ón acest sens ∫i Ón special Ón ora∫ul pe care-l reprezint, din partea ˛„r„ni∫tilor doljeni, Craiova, Ón acest Parlament, ∫i anume faptul c„ aici, pentru prima dat„, s-au declarat cet„˛eni de onoare, Ón 9 noiembrie 1993, to˛i cei apar˛in‚nd Grupului Ila∫cu, c„ au fost ajutate familiile de la Chi∫in„u, au fost aduse la Craiova, au fost duse Ón diferite sta˛iuni, pe banii no∫tri, ∫i am ajutat ulterior la trecerea dincolo, Ón lumea occidental„, a unora dintre ei care erau condamna˛i la moarte de c„tre autorit„˛ile comuniste instalate din nou la conducerea a∫a-zisei Republici Nistrene ∫i, de ce nu, a Republicii Moldova.

Unul dintre ei, Ómpreun„ cu familia, a primit azil politic Ón Fran˛a ∫i, prin ajutorul domnului Doru Novacovici, fost de˛inut politic ∫i fost pre∫edinte al Uniunii Mondiale a Rom‚nilor Liberi, cu ajutorul Interna˛ionalei Cre∫tinDemocrate, mai mult dec‚t at‚t, altul, pe Nicolae Bodnarciuc, am reu∫it s„-l aducem la Craiova, s„-l facem cet„˛ean al Craiovei ∫i s„-i d„m chiar locuin˛„ de serviciu, s„ fie Ómpreun„ cu so˛ia ∫i s„-i asigur„m ∫i un post, a∫a cum s-a putut, pentru el, ca s„ asigure existen˛a la cei doi copii care sunt la ∫coal„, la ora actual„, la Craiova.

Vrem s„ accentu„m, cu acest prilej, faptul c„ ajutorul pe care l-am dat combatan˛ilor s-a concretizat Ón ceea ce vede˛i ∫i dumneavoastr„ aici: Mi∫carea Combatan˛ilor din

Republica Moldova mi-a acordat mie, subsemnatului, Diploma de onoare, titlul de membru de onoare pentru merite deosebite Ón ajutorarea combatan˛ilor. Sunt m‚ndru de asta ∫i vreau s„ v„ spun c„ Asocia˛ia Studen˛ilor Basarabeni ∫i Bucovineni s-a Ónfiin˛at la Craiova, ea are sedii, filiale Ón celelalte ora∫e, inclusiv Ón Bucure∫ti, Óns„ sediul central este la Craiova. Ace∫ti copii au fost ajuta˛i de c„tre noi. Lor li s-au al„turat ∫i rom‚nii de pe Valea Timocului ∫i nu Ónt‚mpl„tor Constantin Timoc particip„ ast„zi, cet„˛ean rom‚no-american, din partea Partidului Na˛ional fi„r„nesc Cre∫tin Democrat, la Pre∫edin˛ia Rom‚niei.

™i eu v„ mul˛umesc.

Domnul Dumitru Bentu este? Un minut v„ rog, domnule Bentu; deci, peste un minut Óntrerup microfonul.

Œntrerupe˛i c‚nd considera˛i c„ este necesar, domnule pre∫edinte.

Declara˛ia politic„ se nume∫te îTenta˛ia“.

De c‚teva s„pt„m‚ni, panoplia tactic„ a opozi˛iei, modest„ ∫i f„r„ piese autentice, a ridicat prezum˛ia la rang de certitudine — alegerile din 2004 vor fi fraudate de c„tre Ónsu∫i organizatorul lor, partidul aflat la putere, Partidul Social Democrat. O astfel de atitudine tr„deaz„, de fapt, mai multe inconsecven˛e de analiz„ ca ∫i prefigurarea unor scuze pentru rezultate posibile a plasa opozi˛ia pe un nou orizont de a∫teptare.

Œn primul r‚nd, este desconsiderat electoratul rom‚n care Ón cei 15 ani trecu˛i de la Revolu˛ia din Decembrie 1989 a fost arbitrul exclusiv al alternan˛ei la putere, fapt ce demonstreaz„ c„ a votat Óntotdeauna Ón cuno∫tin˛„ de cauz„, prin propriul exerci˛iu de voin˛„.

Œn al doilea r‚nd, Ón condi˛iile Ón care lansezi sloganuri electorale hazlii de tipul îRezista˛i, c„ venim!“, uit‚nd c„ dac„ nu rezistam Ón 1997—2000, receptorii mesajului ar fi avut o alt„ soart„, dovede∫ti Ón continuare ∫i lips„ de imagina˛ie ∫i exclusivism. Exclusivism, pentru c„ apelul la rezisten˛„ este adresat propriilor simpatizan˛i care, deruta˛i, nu Ón˛eleg cum partidele ce propun o astfel de atitudine se prezint„ ca virtuale Ónving„toare la scrutinele din vara ∫i toamna acestui an.

Reluarea cu obstina˛ie a _marotei_ alegerilor trucate este contraproductiv„ pentru promotorii ideii ∫i se poate repercuta asupra electoratului, sporind num„rul celor care nu s-ar prezenta la vot. Mesajul negativ direc˛ionat asupra competitorilor din spa˛iul politic este perceput ca

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 55/27.IV.2004 atare doar de 10-14% dintre cet„˛eni ∫i are efect iluzoriu Ón planul c‚∫tigurilor electorale.

Dimpotriv„, solu˛iile proprii, programele, valoarea candida˛ilor sunt factori de ridicat„ influen˛„ ∫i asigur„ succesul. Or, din acest punct de vedere, oferta opozi˛iei nu dep„∫e∫te nivelul precarit„˛ii, iar rezultatele previzibile frisoneaz„ de pe acum pe actan˛ii respectivi.

Grijile mari, Óntr-un an electoral mai ales, vin ∫i din zona popularit„˛ii partidelor respective, or, acestea se Ónc„p„˛‚neaz„ s„ r„m‚n„ Ón zona unor procente incapabile s„ se converteasc„ Ón succes electoral.

## **Domnul Constantin Ni˛„:**

™i eu v„ mul˛umesc. Domnul Traian Dobre, tot pentru un minut.

## **Domnul Costel Marian Ionescu**

**:**

Dac„ a predat materialul de ce mai vorbe∫te?!

Deci, materialul l-am predat pentru stenogram„.

Pentru dumneavoastr„ vreau s„ v„ spun doar at‚t, c„ Ón data de 5-6 aprilie, la Bruxelles a avut loc Comitetul Parlamentar Mixt Uniunea European„ — Rom‚nia. ™i de ce v„ spun acest lucru? Pentru c„ s-a f„cut Ónc„ un pas spre normalitate, Ón sensul c„ delega˛ia Rom‚niei a fost compus„ din parlamentari din Parlamentul Rom‚niei ∫i delega˛ia Rom‚niei a fost o delega˛ie unit„, care a reprezentat ∫i reprezint„ politica extern„ a Rom‚niei, care trebuie s„ fie o politic„ unic„, nu o politic„ de partid.

Ca rezultat al acestei componen˛e a acestei delega˛ii condus„ de domnul Viorel Hrebenciuc, Ón raportul Comitetului Parlamentar Mixt Uniunea European„ — Rom‚nia, la pct. 1 este inserat— raport care va fi aprobat de Parlamentul Uniunii Europene ∫i care va avea caracter de recomandare pentru Comisia European„—, la pct. 1 este inserat urm„torul articol. îAccentueaz„, Ón acest moment unic Ón care Comitetul Parlamentar Mixt se reune∫te Ón ultima sa ∫edin˛„ Ón pragul primei etape a celei de a 5-a extinderi, care va implica aderarea de 10 noi state la Uniunea European„ ∫i Ónaintea alegerilor pentru Parlamentul European, sus˛inerea sa puternic„ ∫i constructiv„ pentru aderarea Rom‚niei la Uniunea European„ Ón ianuarie 2007, pe baza realiz„rilor ˛„rii Ón respectarea ∫i implementarea criteriilor de la Copenhaga, ∫i subliniaz„ faptul c„ institu˛iile Uniunii Europene continu„ s„ lucreze pornind de la ipoteza c„ ˛ara va deveni membru al Uniunii Europene Ón 2007“.

Iat„, stima˛i colegi, cum atunci c‚nd parlamentarii rom‚ni reprezint„ Rom‚nia, tonul care ast„zi este Ón Uniunea European„ a redevenit, dup„ raportul din 11 iunie al baronesei Nicholson, a devenit un ton optimist pentru integrarea Rom‚niei Ón Uniunea European„.

Acestea sunt motivele pentru care v-am deranjat: a completa ceea ce am depus pentru stenogram„ ∫i istorie

la secretariat, noi trebuind s„ facem ast„zi istoria Rom‚niei.

Mul˛umesc.

Domnul Virgil Popescu, tot la fel de scurt, v„ rog.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Subiectul declara˛iei mele politice este intitulat: îPreocup„rile opozi˛iei c‚nd nu are ce face“.

Este tot mai evident Ón peisajul politic rom‚nesc c„ partidele politice ale opozi˛iei, de∫i exist„ Ón eviden˛e, de∫i se manifest„ la nivelul unor structuri îcentrale“ ∫i unele au chiar reprezentare parlamentar„, nu au nici un fel de contribu˛ie de propuneri viabile, de aport constructiv sau idei benefice Ón amplul proces de preg„tire a ˛„rii noastre pentru integrarea european„.

Atitudinea de negare, aprioric„ chiar, a oric„rui efort sau ac˛iuni pe care guvernarea P.S.D. le pune Ón slujba cre„rii unei imagini mai bune pentru ˛ar„, a ridic„rii standardului economic sau social, determin„ partidele din opozi˛ie s„ adopte pozi˛ii, a∫a - zis politice, care concureaz„ ridicolul.

Œn timp ce Ón Parlament, cu pu˛in timp Ón urm„, a fost introdus proiectul de Lege privind alegerea autorit„˛ilor publice locale, Ón mai multe jude˛e toate forma˛iunile de opozi˛ie ce ∫i-au Ónregistrat titulatura folosind cuv‚ntul îpartid“ au semnat la repezeal„ un protocol pentru realizarea unei coali˛ii îantifraud„ electoral„“.

Œn loc s„ contribuie cu propuneri concrete la proiectul legislativ pentru a-∫i Ónl„tura fantasmele, Ón locul sus˛inerii unor amendamente menite s„ le protejeze angoasele, somnul ra˛iunii acestor forma˛iuni le-a determinat s„ adopte vechea atitudine privind îdrobul de sare“.

Apelul pe care Partidul Social Democrat l-a reÓnnoit ∫i cu acest prilej, pentru o campanie electoral„ nu numai corect„ dar ∫i civilizat„, demn„ de un standard european, nu a putut fi Ón˛eles de aceste forma˛iuni politice, preocupate prioritar s„ inventeze posibile pericole ∫i s„ le prezinte deformat la dimensiuni na˛ionale.

Protocoalele îantifraud„ electoral„“, n„scocite cu mare u∫urin˛„, au fost semnate cu mare disponibilitate de aceste forma˛iuni politice, dat fiind c„ acest subiect le consemna pentru prima oar„ prezen˛a pe scena politic„, pentru o mare parte din ele.

Dar, dincolo de mecanismele ∫i scopurile originare, trebuie remarcat ∫i subliniat faptul c„ documentul nu avea nici o sus˛inere, exemplificare, probare, nici Ón proiectul de lege, nici Ón atitudinea politic„ oficial exprimat„ cu fermitate de c„tre Guvern, Ón favoarea unui climat politic responsabil ∫i serios Ón desf„∫urarea alegerilor.

Mul˛umesc.

Domnul deputat Mihai Baciu; se preg„te∫te domnul Radu Ciuceanu.

Un minut, domnule Baciu, nu mai mult.

M„ gr„besc, oameni buni, mai ales cei care a˛i vorbit acuma... m„ Ónghionti˛i s„ termin eu mai repede ∫i nu mai termina˛i dumneavoastr„.

Dou„ vorbe numai. De 113 ani, dup„ calculele mele, lumea civilizat„ s„rb„tore∫te 1 Mai ca Zi a muncii ∫i solidarit„˛ii Óntre oameni. Extrema st‚ng„ a mi∫c„rii socialiste, comunismul, a confiscat, a∫a cum ∫ti˛i ∫i dumneavoastr„, Ón ˛„rile unde temporar a Ónvins, ∫i aceast„ s„rb„toare, deform‚ndu-i semnifica˛ia ∫i numind-o, pe l‚ng„ îZi a muncii“, ∫i îZi a luptei de clas„“, a luptei Ómpotriva burgheziei ∫i imperialismului. V„ aminti˛i foarte bine. A umplut-o cu ura unora Ómpotriva altora, cu intransigen˛a ∫i inflexibilitatea fa˛„ de du∫manul de clas„ ∫i cu alte sensuri, care trimit la dezbinare Óntre oameni ∫i grupuri sociale.

Partidul Social Democrat consider„ c„ a venit timpul s„ se revin„ la normal, iar normalul Ónseamn„ ∫i cuvenita cinstire a marilor simboluri ∫i semnifica˛ii care au sprijinit evolu˛ia oamenilor spre civiliza˛ie ∫i solidaritate. Ziua de 1 Mai are tocmai o asemenea semnifica˛ie pe care socialdemocra˛ii vor s„ o sporeasc„ ∫i s„-i dea un plus de noble˛e, ad„ug‚ndu-i noile achizi˛ii ale umanismului de la Ónceputul acestui mileniu.

A∫adar, Partidul Social Democrat, pentru acest partid,ziua de 1 Mai are, Ón primul r‚nd, o Ónc„rc„tur„ general - uman„, ea este o cinstire a muncii, a efortului creator fa˛„ de care nu exist„ om, nu exist„ societate, progres ∫i nici istorie.

™ti˛i foarte bine c„ 1 Mai la rom‚ni este ∫i ziua prim„verii numit„ _Armindeni_ — ziua Ónvierii naturii ∫.a.m.d.

Œnchei prin a v„ spune c„ Partidul Social Democrat, Ón spiritul pe care l-am amintit ∫i sigur putem ad„uga aici ∫i alte conota˛ii nobile, va desf„∫ura Ón preajma lui 1 Mai ∫i de 1 Mai, manifest„ri de cinstire a acestei zile, Ón buna tradi˛ie social-democrat„ ∫i Ón spiritul Ón care aceast„ s„rb„toare era cinstit„ Ón Rom‚nia Ónaintea perioadei

comuniste. Ea este cinstit„ — v„ aduc aminte — Ónc„ din 1890.

Œn Óncheiere, Óndemn toate for˛ele politice ale ˛„rii, parlamentare ∫i neparlamentare, s„ fie m„car cu sufletul al„turi de noi, pentru c„ astfel vom fi al„turi de nobilele valori ale muncii ∫i solidarit„˛ii. Œndemn pe toat„ lumea, Óntregul popor rom‚n s„ s„rb„toreasc„ aceast„ zi, pentru c„ social-democra˛ia este, a∫a cum ∫ti˛i ∫i dumneavoastr„, Ónc„ de la Ónceput, o doctrin„ a umanismului, a solidarit„˛ii, a apropierii Óntre oameni.

™i eu v„ mul˛umesc c„ a˛i dovedit c„ pute˛i s„ v„ ˛ine˛i de cuv‚nt.

Domnul Ciuceanu, tot un minut, pentru c„ ave˛i depus Ón scris ∫i am revenit asupra declara˛iei dumneavoastr„.

O singur„ pagin„, domnule pre∫edinte, deci, un minut ∫i c‚teva secunde din scurta mea experien˛„. îAzi noapte a intrat Iisus Ón celul„. Ce Ónalt ∫i ce trist p„rea Christ!“

De c‚te ori Ón momente de dezn„dejde, dar ∫i de neputin˛a Ón˛elegerii am rostit Ón g‚nd aceast„ poezie a rug„ciunii de tain„ ce-l aduce pe M‚ntuitor l‚ng„ noi, c‚ndva, Ón Óntunericul temni˛ei, martor omniscient al faptelor noastre ∫i ultima speran˛„ a Ón˛elegerii ∫i iubirii Óntre oameni.

Zilele trecute, Ón Duminica Ónchinat„ ve∫nicei Óndoieli umane, Ón for˛a adev„rului ∫i dreptatea cauzei, Ón ziua Apostolului menit prin Óndoiala sa s„ garanteze marea Œnviere, Toma, mi-au dus pa∫ii c„tre locul unde din porunc„ domneasc„ ar urma s„ se ridice, din piatr„ ∫i zid, catedrala unui neam ce a s‚ngerat din sute de mii de trupuri pentru a dob‚ndi m‚ntuirea lui prin suferin˛„ ∫i jertf„.

™i m-am g‚ndit atunci, auzind glasul Óncr‚ncenat al norodului, de ce inimile s-au Ónvolburat Ón patim„, ochii s-au aprins de ur„ ∫i mintea de sminteal„. ™i m-am g‚ndit atunci pe loc dac„ Ónceputul n-a fost str‚mb, dac„ Biserica cea mare este peste putin˛ele noastre de acum, ale unui popor s„r„cit ∫i fl„m‚nd.

Dar adusu-mi-am aminte de gloata cea mare a celor boga˛i, cu averi de-a lungul ∫i de-a latul Europei, ∫i miam zis c„ dac„ ∫i-or v„rsa pungile, chiar ∫i cele mai m„runte, s-ar aduna cu prisosin˛„ gr„mezile de aur (euro).

™i tot atunci m-am g‚ndit c‚nd i-am prefirat pe me∫terii mari, calfe ∫i zidari, ctitori ai m‚ndrei catedrale cine sunt. Pe unii Ói cuno∫team, pe al˛ii Ói ignoram ∫i mai ales pe aceia care ziua construiau, iar noaptea furau!

Dar, Dumnezeu, Ón marea Lui Ón˛elepciune ∫i mil„, mai Óntoarce c„tre El min˛ile ∫i cele mai d„ruite Satanei.

™i tot a∫a am crezut c„ mai marii Bisericii noastre Ó∫i vor cerui urechile la orice ispit„ ce le-ar putea Óntuneca dreapta m„sur„ a credin˛ei Óntr-un singur St„p‚n Atotputernic, dep„rt‚ndu-se de la orice Ón˛elegere ce ar aduce, Ón troc ∫i Ónvoial„, Bisericii lui Hristos vremelnice c‚∫tiguri.

Dar nepriceperea mea nu s-a oprit aici ∫i adusu-miam aminte de r„t„cirea dint‚i, la nebunia celor doi care Ó∫i zbur„t„ceau bra˛ele ziua, iar noaptea se a∫ternea de∫ertul peste ceea ce fusese c‚ndva c„mine, familii,

™i eu v„ mul˛umesc.

Domnul Ioan Miclea,dac„ este. Nu este, este absent. Domnul Dumitru B„l„e˛,∫i ultimul care ar trebui...; domnul Marian Costel Ionescu dac„ este aici? Da, este aici.

## Domnule pre∫edinte, Domnilor deputa˛i,

Declara˛ia mea politic„ de azi prive∫te un subiect nu tocmai comod, dar de mare actualitate. Este vorba de amplasarea construc˛iei Catedralei M‚ntuirii Neamului.

S-au spus Ón pres„ multe lucruri Ón leg„tur„ cu acest subiect, s-au ini˛iat ac˛iuni de protest, s-a deschis ∫i un proces administrativ pe tema procedurilor judiciare ∫i a distrugerii **Parcului Carol.**

Esen˛a problemei este, dup„ p„rerea noastr„, alta. Ea poate fi formulat„ sub forma unei Óntreb„ri. Este bine s„ se Ónal˛e Catedrala M‚ntuirii Neamului pe un loc blestemat? R„spunsul este evident: Nu!

Locul blestemat se cunoa∫te. Este vorba de locul funerar al conduc„torilor comuni∫ti. Œn general poporul nostru are oroare de profanatorii de morminte. Dar aici nu este numai at‚t. Este vorba de morminte blestemate de Biseric„. Se ∫tie, comuni∫tii au f„cut mult r„u Bisericii. Unii zic: le mut„m mormintele! ™i s-au mutat. A mai r„mas monumentul lor funerar acolo. Nu e nimic, Ól mut„m ∫i pe acesta—zic al˛ii. ™i Guvernul ofer„ multe miliarde din banii poporului pentru aceast„ mutare, f„r„ s„ Ón˛eleag„ c„, de fapt, mutarea se poate face, dar locul blestemat r„m‚ne tot acolo, orice s-ar face. El exist„ Ón con∫tiin˛a poporului, e Ónscris Ón mituri ∫i Ón cutume, unde se spune clar ca lumina zilei: îFere∫te-te de locul blestemat! Ca s„ nu te ajung„ blestemul!“

™i, m„ rog, de ce nu se fere∫te Guvernul nostru de blestem? De ce nu se feresc Ónaltele noastre fe˛e biserice∫ti?

Pentru c„ — ∫i aici e aici — le viziteaz„ Cel cu coarne. Se ∫tie c„ acesta din urm„ nu ocole∫te casele mari, ba, dimpotriv„. Prin cine ∫tie ce manipul„ri ∫i tertipuri, el a Óntunecat min˛ile Guvernului nostru ∫i ale Ónaltelor noastre fe˛e biserice∫ti ca s„ pun„ temeliile Catedralei M‚ntuirii Neamului pe un loc blestemat, c‚nd se ∫tie c„ pe asemenea locuri blestemul se transfer„ ∫i din Catedrala M‚ntuirii Neamului se poate ajunge la Catedrala Nenorocirii Neamului. Cam pe un astfel de drum deja ne afl„m.

Teme˛i-v„, domnilor, de locurile blestemate! Ocoli˛i-le! Ave˛i pe unde s„ le ocoli˛i, slav„ Domnului!

Aceste locuri blestemate exist„ Ón realitate ∫i Ón con∫tiin˛a poporului. Dac„ nu ave˛i aceast„ con∫tiin˛„, Óntreba˛i poporul. Face˛i, dac„ nu un referendum, m„car un sondaj de opinie serios, cum se fac pentru at‚tea fleacuri politice. Pentru o asemenea situa˛ie vital„, pune˛i Óntrebarea simplu: Este bine s„ se construiasc„ Catedrala M‚ntuirii Neamului pe un loc blestemat?

™i eu v„ mul˛umesc.

Au depus Ón scris, p‚n„ vine domnul Ionescu, Florin Iordache, Ion Mocioalc„, Liana Naum, Cristian Nechifor, Vasile Miron, Adrian Ionel, Marian Motoc, Eugeu Arn„utu, Mihai Tudose, Tiberiu Zb‚rcea ∫i Ion Bozg„, Grupul parlamentar al P.S.D., ∫i domnul Emil R„dulescu — Grupul parlamentar al P.R.M.

Domnule Ionescu, v„ rog!

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Stima˛i colegi,

Materialul este intitulat îAverea la control!“ ∫i face parte din ciclul îMatrapazl‚curile unui primar P.S.D.-ist din D‚mbovi˛a“. Acesta este Ón sprijinul politicii pe care-o duce˛i dumneavoastr„, actual, cu privire la lansarea unei legi privind averea f„cut„ ilicit, deci, venim Ón sprijinul dumneavoastr„, ∫i acesta este un studiu tipic.

Nicolae Constantin, primarul PSD-ist din Con˛e∫ti — jude˛ul D‚mbovi˛a, Ónc„ din 1992 este unul dintre ciocoii noi ai capitalismului tot mai autentic ∫i de tip s„lbatic. De meserie Ónv„˛„tor, persoana Ón cauz„ a profitat de noua sa func˛ie, devenind, Ón timpul celor 3 mandate, unul dintre cei mai boga˛i oameni ai locului.

Primarul comunei ∫i-a permis s„ dea de-o parte legile ∫i s„ se Ónfrupte din bunurile comunit„˛ii locale. Averea sa nu putea fi f„cut„ dec‚t Ón circa 100 ∫i ceva de ani ∫i toate acestea Ón situa˛ia Ón care averea familiei sale Ónainte de a fi alesul comunei era modest„, fiind compus„ din circa un hectar de teren arabil ∫i o cas„ modest„. Toate acestea vi le-am prezentat Ón ideea relief„rii avarismului acestuia, deoarece a ajuns p‚n„ acolo Ónc‚t s„ construiasc„ pe terenul fostei biserici un magazin cu c‚rcium„, Ón interes propriu.

Av‚nd Ón vedere c„ toat„ comunitatea local„ din satul G„m„ne∫ti, comuna Con˛e∫ti, cunoa∫te faptul c„ pe acest teren a existat o biseric„ cu 1,5 ha teren aferent acesteia ∫i un cimitir, din toate ner„m‚n‚nd dec‚t ni∫te ruine, la solicitarea localnicilor m-am adresat Arhiepiscopiei T‚rgovi∫te, Consiliului jude˛ean D‚mbovi˛a ∫i FEDERALCOOP D‚mbovi˛a.

Prin r„spunsul Ónregistrat cu nr. 12.383 din 31 octombrie 2003, Arhiepiscopul T‚rgovi∫tei, I.P.S. Nifon Mih„i˛„, a precizat c„: îŒn prezent, curtea bisericii demolate figureaz„ Ón inventarul Parohiei Ghergani, la nr. 5, Ón lista cu terenuri proprietate a parohiei“.

Pe vremea comunist„, Uniunea Cooperatist„ D‚mbovi˛a a construit un chio∫c, care a fost demolat chiar de c„tre actualul primar Ón anul 2003. Uniunea

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 55/27.IV.2004 Cooperatist„, prin FEDERALCOOP D‚mbovi˛a, mi-a comunicat, prin Adresa nr. 1.123 din 13 noiembrie 2003, precum ∫i prin Adresa nr. 194 din 24 ianuarie 2004, c„ terenul pe care fusese amplasat chio∫cul nu apar˛ine coopera˛iei ∫i c„ suprafa˛a Ón cauz„ a fost solicitat„ ∫i predat„ Prim„riei Con˛e∫ti.

V„ rog s„ Óncheia˛i, domnule deputat. Haide˛i c„ a˛i exagerat: 3 minute s-au f„cut 13.

## **Domnul Costel Marian Ionescu:**

F„r„ nici o Óndoial„, toate cele prezentate mai sus intr„ Ón marea hor„, f„cute de unul dintre... iat„, primarii P.S.D.-ului, Nicolae Constantin, ∫i care este acoperit, iat„, deci, de c„tre actualul prefect, care se fac vinova˛i de impunerea unei adev„rate dictaturi. Mul˛i s„teni se Óntreab„ ce se va Ónt‚mpla dac„ nici Ón vara aceasta nu vor putea sc„pa de primarul P.S.D.-ist Nicolae Constantin, c‚te f„r„delegi vor mai avea de suportat?

V„ mul˛umesc pentru aten˛ie.

Domnule pre∫edinte de ∫edin˛„, Stima˛i colegi,

Ast„zi, interven˛ia mea se refer„ la: îIntensificarea utiliz„rii eficiente a fondurilor alocate de Uniunea European„ — cerin˛„ important„ pentru Rom‚nia“.

Uniunea European„ a oferit prin programele sale fonduri importante pentru finan˛area unor proiecte de infrastructur„ ∫i transporturi (ISPA), pentru Ómbun„t„˛irea prelucr„rii ∫i marketingului produselor agricole ∫i piscicole, dezvoltarea ∫i Ómbun„t„˛irea infrastructurii rurale, asisten˛„ tehnic„ (Programul SAPARD), pentru protec˛ia copilului, acces la educa˛ie pentru grupurile dezavantajate, cu prioritate pentru romi, dezvoltarea managementului serviciilor publice, Ónt„rirea capacit„˛ii administrative, Ómbun„t„˛irea eficien˛ei energetice la sistemele municipale

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 55/27.IV.2004 de Ónc„lzire, precum ∫i investi˛ii Ón coeziunea economic„ ∫i social„ prin proiecte de dezvoltare regional„.

Din analiza efectuat„ de autorit„˛ile publice competente, rezult„ c„ p‚n„ Ón prezent valoarea proiectelor aprobate prin:

— Programul ISPA reprezint„ 2 miliarde euro, din care 1,5 miliarde euro este asisten˛a financiar„ nerambursabil„, Óns„ valoarea contractelor Óncheiate se ridic„ la numai 500 milioane euro, respectiv cca 25% din totalul asisten˛ei financiare;

— Programul SAPARD reprezint„ 491 milioane euro, din care 204 milioane euro au fost alocate, Óns„ valoarea pl„˛ilor efectuate reprezint„ numai 11 milioane euro, ceea ce Ónseamn„ numai cca 2%, respectiv 5% din aceste sume;

— Programul PHARE reprezint„ 2,2 miliarde euro, iar propor˛ia absorbirii fondurilor alocate a fost de peste 98%.

Rezult„ c„ au fost Ónt‚mpinate greut„˛i Ónsemnate Ón absorb˛ia ∫i gestiunea fondurilor alocate prin programele ISPA ∫i SAPARD. Œn esen˛„, principalele greut„˛i se refer„ la:

— constr‚ngeri financiare legate de lipsa fondurilor Ón bugetele locale sau Ón bugetul de stat pentru asigurarea cotei de 25% privind cofinan˛area proiectelor;

—dificult„˛i Ón ob˛inerea creditelor bancare;

—lipsa capacit„˛ii administrative de gestionare a proiectelor tip SAPARD;

Declara˛ie politic„: îHristos a Ónviat!“

Acest salut cre∫tinesc fream„t„ v„zduhul ∫i Ónconjoar„ p„m‚ntul de la un cap„t la cel„lalt. La vestea lui, Óntreaga natur„ Ómbrac„ hain„ de s„rb„toare, iar inimile credincio∫ilor, dup„ ∫apte s„pt„m‚ni de post ∫i rug„ciune, salt„ de bucurie pentru c„ sunt chema˛i la o via˛„ nou„, la Iisus Hristos cel ce a Ónviat din morm‚nt.

M‚ntuitorul Iisus Hristos st„ la temelia m‚ntuirii noastre, El ne Ónt„re∫te credin˛a c„ Domnul este cel ce a murit pentru p„catele noastre, ne-a l„sat via˛a sa pild„ de urmat, este Dumnezeul adev„rat care a rupt zapisul p„catelor noastre, a sf„r‚mat puterea mor˛ii ∫i ne-a d„ruit via˛a ve∫nic„. Bucuria mare a Œnvierii M‚ntuitorului Iisus Hristos o sim˛im cu adev„rat numai dac„ privim prin contrast dialectic faptele dureroase din Vinerea Sfintelor Patimi. Œn aceast„ zi, stau fa˛„ Ón fa˛„ Dumnezeu cu omul demonizat, Lumina cu Œntunericul, Adev„rul ∫i Binele absolut cu minciuna ∫i r„utatea, binefacerea, recuno∫tin˛a ∫i prietenia sincer„ cu la∫itatea, dreptatea cu lipsa de r„spundere, iubirea ∫i jertfa cu ura egoist„, iertarea cu r„zbunarea, via˛a cu moartea.

Atunci, de fric„, ni se cutremur„ toat„ fiin˛a, pentru c„ vedem triumful for˛elor Óntunericului asupra luminii, pe omul Óndr„cit lovind, batjocorind, omor‚nd ∫i pun‚nd Ón groap„ pe cel mai bun dintre to˛i oamenii. Astfel plec„m de la morm‚ntul Domnului cu inimile pline de durere ∫i cu sufletul tulburat, zic‚ndu-ne Ón t„cere: îDac„ acesta este sf‚r∫itul Celui mai bun dintre to˛i oamenii, via˛a noastr„ este o tragedie ∫i nu trebuie s„ tr„ie∫ti, s„ te fr„m‚n˛i, s„ te jertfe∫ti, s„ faci binele, s„ fii virtuos, c„ci sf‚r∫itul tuturor str„daniilor este Ónfr‚ngerea, c„derea ∫i moartea. Omul este singur Ón lume, r„ul ∫i moartea ne urm„resc pretutindeni, m‚ntuirea noastr„ este zadarnic„, totul este haos ∫i Ónt‚mplare“. O concep˛ie pesimist„ despre lume ∫i sensul existen˛ei a pus st„p‚nire pe via˛a noastr„. Dar iat„, a venit ziua Œnvierii, c‚nd toate se umplu de lumin„, de veselie, de bucurie, ea ne cheam„ la o via˛„ nou„, pentru c„ Iisus Hristos a Ónviat din morm‚nt ∫i a sf„r‚mat por˛ile iadului, a zdrobit puterea celui r„u ∫i ne-a adus nou„ m‚ntuirea.

îAlian˛a P.N.L. — P.D. cultiv„ demagogia“ Domnule pre∫edinte,

Stima˛i colegi,

Am urm„rit cu aten˛ie lu„rile de pozi˛ie ale liderilor Alian˛ei P.N.L. — P.D. Toate se afl„ sub semnul demagogiei. Nu putem uita perioada 1997 — 2000, c‚nd cei ce dau lec˛ii ast„zi P.S.D.-ului au f„cut parte din coali˛ia de trist„ amintire, care a reu∫it contraperforman˛a de a scade cu 15% valoarea produsului intern brut al Rom‚niei. Sunt aproape acelea∫i figuri, iar cei care li s-au ad„ugat nu se deosebesc aproape prin nimic sub aspectul discursului.

Emil Boc face abuz de declara˛ii, interven˛ii, comentarii — multe dintre ele at‚t de deplasate Ónc‚t ar trebui s„-l deranjeze ∫i pe Domnia sa. Nu cred c„ nu-∫i d„ seama de aceasta, pentru c„ este, totu∫i, un om inteligent. Traian B„sescu este omul care caut„ Ón permanen˛„ nod Ón papur„, are nevoie de un r„zboi permanent — fie cu c‚inii, fie cu comercian˛ii, fie cu tarabele, fie cu ploaia, fie cu norii. B„sescu este incapabil s„ se st„p‚neasc„, starea lui natural„ fiind scandalul. Ce fel de om politic este acesta care atac„, acuz„ mereu, calomniaz„?

Teodor Stolojan s-a erodat ca imagine, din 2000 Óncoace, devenind rigid, mecanic Ón atitudini, repet‚nd obsesiv acelea∫i ∫i acelea∫i teme. Nu-l v„d, sub nici o form„, Ón postura de ∫ef al statului rom‚n. Œn rest, liberalii ∫i democra˛ii se agit„ continuu, pe acelea∫i coordonate ale demagogiei lor structurale, ar„t‚nd acuzatori cu degetul, de parc„ acum ar fi ap„rut pentru prima dat„ pe scena politic„ rom‚neasc„ ∫i ar fi pur ∫i simplu nevinova˛i sau inocen˛i. Domniile lor cred c„ rom‚nii au memoria at‚t de scurt„ Ónc‚t le vor uita e∫ecurile ∫i le vor acorda din nou Óncrederea. Noi, cei din P.S.D., credem c„ nu. Noi ∫tim c„ rom‚nii sunt oameni cu scaun la cap, care judec„ dup„ fapte. îFapta, nu vorba“, ca s„ parafraz„m o veche expresie popular„ rom‚neasc„.

Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

Dezbaterile referitoare la Catedrala Neamului, unul dintre subiectele care au ˛inut prima pagin„ a ziarelor ∫i au umplut edi˛iile de ∫tiri ale emisiunilor informative de la radiourile sau televiziunile na˛ionale ∫i locale Ón ultimul timp au fost provocate efectiv de dou„ partide politice care se ar„tau p‚n„ acum a fi aliate. Curios ∫i bizar Ón acela∫i timp este faptul c„ aceste forma˛iuni, m„ refer la Partidul Democrat ∫i Partidul Na˛ional Liberal, s-au aliat pentru a c‚∫tiga Óncrederea popula˛iei ∫i a accede la conducerea executiv„ a ˛„rii. Œn acest context se pot pune o gr„mad„ de semne de Óntrebare Ón privin˛a intereselor care macin„ ∫i distrug ∫i Ón fapt arat„ adev„rata fa˛„ a alian˛ei dintre cele dou„ structuri politice bolnave fiecare Ón parte ∫i muribunde Ómpreun„. V-a˛i pus vreodat„ Óntrebarea: La ce s-ar putea a∫tepta na˛iunea din partea unor oameni care nu se pot Ón˛elege nici m„car Ón privin˛a unui obiectiv na˛ional cu importan˛„ istoric„?

V„ Óntreba˛i, stima˛i colegi, unde am putea ajunge ca na˛iune presupun‚nd prin absurd c„ aceast„ alian˛„ ∫ubred„ ar c‚∫tiga alegerile din acest an?

Nici Ón visurile cele mai ur‚te nu se pot imagina scenarii care s„ sperie mai tare milioane de oameni care Ó∫i doresc stabilitate ∫i coeren˛„ politic„, financiar„, social„ ∫i economic„. Nimeni, niciodat„, nu va ∫ti ce s-ar putea Ónt‚mpla pentru c„ sunt convins c„ ac˛iunile a∫a - zi∫ilor lideri din cele dou„ partide conving, cu v‚rf ∫i Óndesat, cet„˛enii acestei ˛„ri de inten˛iile mizere ∫i macabre cu care sunt Ónarma˛i p‚n„ Ón din˛i. Œn acest context nu r„m‚ne dec‚t s„ sper„m ∫i s„ asist„m la o dizolvare vremelnic„ a coali˛iei Ómpotriva naturii ∫i a firii. Fapt care, Ón accep˛iunea rom‚nilor nu poate dec‚t s„ Ónsemne o revenire la starea de normalitate. Fapt care ar asigura, cel pu˛in pentru o perioad„, restabilirea unei situa˛ii politice normale ∫i ar justifica Óncrederea rom‚nilor Óntr-o clas„ politic„ rasat„, elevat„, Ón adev„ra˛ii lideri politici, Ón valorile unei democra˛ii consolidate.

V„ mul˛umesc pentru aten˛ie.

îRom‚nia este Ón NATO“ Domnule pre∫edinte,

Stima˛i colegi,

Acest eveniment s-a l„sat a∫teptat o bun„ bucat„ de timp, dar nu Ón zadar. Œncep‚nd cu 29 martie 2004, Rom‚nia cap„t„ un statut interna˛ional bine definit, care nu mai las„ loc de interpret„ri ∫i aprecieri.

O dat„ cu aderarea Rom‚niei la Alian˛a NordAtlantic„, avem garantat„ situa˛ia c„ indiferent de cum g‚ndesc unii sau al˛ii, direc˛ia ˛„rii nu mai poate fi dec‚t spre Occident.

A∫a cum premierul Adrian N„stase a afirmat c„ îRom‚nia ofer„ o loca˛ie strategic„ de cinci stele“, spusele d‚nsului se bazeaz„ pe calculele americane pentru Rom‚nia ∫i Bulgaria.

Se Óncheie astfel un proces Ónceput Ón noiembrie 2002, la Praga, c‚nd s-a hot„r‚t extinderea Alian˛ei Nord-Atlantice cu Ónc„ ∫apte state foste comuniste.

Ziua de 2 aprilie 2004 a reprezentat un moment istoric, care a marcat intrarea oficial„ a Rom‚niei Ón structurile NATO, prin care se confer„ un nou statut

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 55/27.IV.2004 Rom‚niei, oferind pentru fiecare cet„˛ean rom‚n apartenen˛a la cea mai puternic„ for˛„ de securitate mondial„.

Data de desf„∫urare a ceremoniei de primire Ón NATO al„turi de alte ∫ase state candidate a fost s„rb„torit„ la nivelul ˛„rii ∫i la nivelul fiec„rui cet„˛ean rom‚n ∫i, a∫a cum era firesc, Guvernul Rom‚niei a hot„r‚t printr-un act normativ ca data de 2 aprilie s„ fie declarat„ ∫i s„rb„torit„ ca zi nelucr„toare.

Pentru Rom‚nia acest moment este cu adev„rat istoric.

Pentru prima dat„ securitatea ˛„rii noastre este garantat„ Ón mod real. Cea mai mare alian˛„ politicomilitar„ a tuturor timpurilor a devenit cheza∫ pentru integritatea ∫i suveranitatea Rom‚niei.

S„ ne ajute Dumnezeu!

V„ mul˛umesc.

îDin nou despre Parlamentul Rom‚niei...“

Œn urm„ cu dou„ s„pt„m‚ni am participat la o ∫edin˛„ mai pu˛in obi∫nuit„ a uneia dintre comisiile A.P.C.E. a c„rei membr„ sunt, cea de migra˛ii, ∫edin˛„ care a avut loc Ón Hermosillo, capitala statului Sonora, Mexic.

Mexicul are statut de observator la Consiliul Europei, ∫i cum fenomenul migra˛iei s-a mondializat, multe state de origine devenind state de destina˛ie (cum este, de pild„, ∫i cazul Rom‚niei), comisia a r„spuns insisten˛elor acestui stat care se confrunt„ cu mari probleme la frontiera cu S.U.A. ∫i a organizat aceast„ ∫edin˛„. Œn fapt, a fost o audiere, un num„r impresionant de exper˛i Ón domeniu: profesori, consultan˛i, reprezentan˛i ai guvernului ∫i ai Parlamentului, precum ∫i mass-media particip‚nd la eveniment.

A fost, a∫adar, primul forum euro-mexican pe problema migra˛iei, care s-a Óncheiat cu redactarea unei declara˛ii Ón care meritele ∫i deficien˛ele migra˛iei, problemele specifice, mai ales respectarea drepturilor omului, importan˛a fenomenului din punct de vedere economic (una din sursele de venituri importante ale Mexicului fiind sumele de bani pe care emigran˛ii mexicani Ón S.U.A. le trimit Ón ˛ar„) etc., fiind subliniate.

De ce vreau s„ dau detalii despre aceast„ vizit„?

— pentru c„ am constatat, Ónc„ o dat„, respectul de care se bucur„ o ac˛iune a Parlamentului, participarea senatorilor ∫i deputa˛ilor fiind sus˛inut mediatizat„, canalele de televiziune red‚nd imagini ∫i coment‚nd evenimentul;

— pentru c„ am remarcat autoturismele cu care se deplaseaz„ parlamentarii — mari jeep-uri **Ford** — Ónso˛ite de poli˛ie la fiecare deplasare;

— pentru c„ am constatat c„ un canal de televiziune transmite aproape non-stop activitatea Senatului federal ∫i a Camerelor Deputa˛ilor statale: transmisiuni directe, Ónregistr„ri, interviuri, precum ∫i date despre activitatea zilnic„ a fiec„rei comisii permanente parlamentare, astfel Ónc‚t orice persoan„ interesat„ poate s„ ∫tie cu precizie programul fiec„rei comisii, sala Ón care se desf„∫oar„ ∫edin˛a, ordinea de zi etc.;

Prin modificarea Regulamentului Camerei Deputa˛ilor, Ón sensul punerii accentului pe munca Ón comisii, s-a c‚∫tigat enorm: s-a pus cap„t lungilor dezbateri sterile ∫i cronofage din plen, s-a muncit mai mult efectiv, s-a adoptat un num„r impresionant de legi.

îS„ Ónceteze calomniile inutile“

Domnule pre∫edinte de ∫edin˛„,

Stima˛i colegi,

Œn ultima vreme au ap„rut, din partea reprezentan˛ilor partidelor aflate Ón opozi˛ie, tot felul de declara˛ii referitoare la o posibil„ fraudare a alegerilor locale. Este o campanie murdar„, iresponsabil„ care are drept ˛int„ crearea unei st„ri de neÓncredere Ón organizatorul acestora, Guvernul Rom‚niei, precum ∫i sl„birea credibilit„˛ii ˛„rii Ón exterior. Acest fapt l-a determinat pe premier s„ ia atitudine ∫i s„ anun˛e c„ Executivul va ataca Ón instan˛„ orice astfel de afirma˛ie din partea unui om politic, a unui partid. Sus˛in o asemenea pozi˛ie ∫i cred c„ se cuvine a fi prelungit„ p‚n„ la nivelul jude˛elor, unde Institu˛ia prefectului, ca reprezentant al Guvernului Ón teritoriu, trebuie s„ reac˛ioneze ferm atunci c‚nd se

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 55/27.IV.2004 fac astfel de acuza˛ii, lipsite de orice baz„ real„, ∫i s„ apeleze la instan˛„ pentru ca aceia care le sus˛in s„ pl„teasc„ pentru iresponsabilitatea lor. Cine are dovezi de fraudare a alegerilor, de inten˛ie trebuie s„ demonstreze Ón fa˛a completelor de judecat„, nu prin presupuneri Ón fa˛a camerelor de luat vederi ori la conferin˛ele de pres„.

Executivul condus de domnul Adrian N„stase face eforturi foarte mari pentru organizarea, Ón condi˛ii corespunz„toare, a alegerilor, ∫i toat„ aceast„ munc„ enorm„ este denigrat„ de reprezentan˛ii partidelor care au participat la elaborarea legilor electorale ∫i ∫tiu foarte bine c„ acestea con˛in sanc˛iuni dure pentru orice neregul„ dovedit„ Ón procesul electoral.

Cadrul legal este asigurat, cunoscut de toat„ lumea. Sistemul este perfect transparent. Se cunoa∫te c„ la organizarea alegerilor, la controlul ∫i urm„rirea lor, la stabilirea rezultatelor particip„ toate partidele, organiza˛iile neguvernamentale, precum ∫i observatori interni ∫i externi. Œn acest sens, s-au f„cut invita˛ii la Consiliul Europei ∫i la Congresul Puterilor Locale, pentru a trimite observatori care vor merge absolut oriunde doresc. Mai mult chiar, premierul a anun˛at c„ s-a luat decizia de a solicita sprijinul Congresului Puterilor Locale ∫i Regionale de la Strasbourg, care s„ ajute la monitorizarea modului Ón care se vor desf„∫ura alegerile.

Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

S-au Ómplinit, la Ónceputul acestei luni, 154 de ani de la Ónfiin˛area, de c„tre domnitorul Alexandru Ghica, a Jandarmeriei Rom‚ne. Permite˛i-mi, abia acum, s„ rostesc c‚teva cuvinte despre semnifica˛ia evenimentului men˛ionat.

Documentul domnitorului Ghica constituie actul de na∫tere al Jandarmeriei Na˛ionale, institu˛ie care a func˛ionat p‚n„ Ón anul 1949, c‚nd a fost desfiin˛at„ de regimul totalitar. Atunci, cadre cu o Ónalt„ preg„tire de specialitate au fost disponibilizate Ón mas„, persecutate ∫i cu mari restric˛ii pentru Óncadrarea lor Ón munc„.

Dup„ Revolu˛ia din Decembrie 1989, Jandarmeria a fost repus„ Ón drepturile ei legitime, Ónf„ptuindu-se astfel un act de dreptate.

Aceast„ s„rb„toare exprim„ pre˛uirea societ„˛ii rom‚ne∫ti pentru b„rba˛ii de arme afla˛i permanent Ón serviciul credincios al legii, cet„˛eanului ∫i comunit„˛ii.

f n s„ evoc Óndeosebi contribu˛ia remarcabil„ a Jandarmeriei Ón r„zboiul pentru reÓntregirea na˛ional„ din anii 1916—1919, ca ∫i Ón luptele desf„∫urate Ón timpul

celui de-al doilea r„zboi mondial Ómpotriva for˛elor revizioniste ∫i fasciste. Jandarmeria, at‚t pe c‚mpul de lupt„, c‚t ∫i Ón spatele frontului, ∫i-a Óndeplinit nobila misiune de ap„rare a idealurilor sacre ale poporului nostru, de libertate, independen˛„, ordine, legalitate ∫i dreptate.

Ren„scut„ Ón contextul de dup„ victoria Revolu˛iei din 1989, Jandarmeria Rom‚n„ s-a afirmat, Ón perioada care a urmat, prin bravur„, devotament ∫i spirit de sacrificiu, ca o continuatoare demn„ a tradi˛iilor ost„∫e∫ti ∫i civice din perioada interbelic„, aduc‚ndu-∫i o contribu˛ie meritorie la consolidarea institu˛iilor statului de drept ∫i a democra˛iei rom‚ne∫ti. Œndeosebi Ón ultimii ani, progresele din domeniul reformei institu˛ionale au determinat cre∫terea rolului ∫i extinderea competen˛elor Jandarmeriei Ón cadrul sistemului na˛ional de ordine ∫i siguran˛„ public„.

Declara˛ie politic„: îDespre fraude electorale“

Speriat„ de posibilitatea de a nu face fa˛„ campaniei ce se apropie, opozi˛ia, Ón frunte cu Partidul Na˛ional Liberal, atac„ f„r„ discern„m‚nt. Un astfel de caz s-a produs s„pt„m‚na trecut„ c‚nd Theodor Stolojan a declarat c„ îliberalii au Ónv„˛at lec˛ia referendumului“ ∫i c„ îvor lua toate m„surile pentru prevenirea fraud„rii alegerilor“. De prisos s„ amintim c„ un astfel de demers este inutil din moment ce Ón Legea alegerilor locale fraudarea este condamnat„ cu Ónchisoarea Óntre un an ∫i 5 ani ∫i c„ Guvernul a invitat la alegeri observatori interna˛ionali, de∫i, din 1992, ace∫tia nu au mai fost prezen˛i la alegerile generale. Mai alarmant este modul Ón care P.N.L., prin vocea liderului Theodor Stolojan, folose∫te un limbaj denigrator, f„r„ acoperire, care nu face dec‚t s„ d„uneze imaginii Rom‚niei.

Isteriile P.N.L.-ului sunt cel mai bine exprimate prin declara˛iile domnului Nicol„escu care calific„ orice demers drept abuziv, simte amenin˛„ri acolo unde nu exist„, ∫i care prezic Óntotdeauna nenorociri care nu vor avea niciodat„ loc.

E∫u„rile unei opozi˛ii care abordeaz„ mesaje lipsite de sens, care afi∫eaz„ slogane friz‚nd hilarul, îRezista˛i, c„ venim!“, precum ∫i cu propuneri de programe de guvernare f„r„ coeren˛„, ar trebui asumate ∫i Ónlocuite c‚t mai este posibil.

Revolu˛ia maghiar„ anticomunist„ din 1956 a ar„tat Óntregii Europe c„ poporul ungar nu va renun˛a niciodat„ la demnitatea sa, iar faptul c„ civilii din Budapesta au Ónfruntat Ón majoritatea situa˛iilor cu piepturile goale blindatele sovietice va r„m‚ne Óntotdeauna unul dintre exemplele antologice ale istoriei contemporane.

Revolu˛ia rom‚n„ din 1989 s-a n„scut din acela∫i spirit anticomunist ca ∫i revolu˛ia maghiar„ a anului 1956. Rom‚ni ∫i maghiari s-au aflat Ómpreun„ pe baricadele luptelor ∫i ale suferin˛ei dorind cu orice pre˛ s„ evadeze dintr-un teritoriu al mor˛ii lente, al cenu∫iului uniform ∫i f„r„ de vreo speran˛„.

Ast„zi, guvernarea P.S.D., guvernare a spiritului democratic, european, performant dovede∫te prin actele sale c„ reconcilierea istoric„ rom‚no-maghiar„ (considerat„ de c„tre unii pesimi∫ti sau extremi∫ti — fie ei rom‚ni sau maghiari — o utopie) este o realitate. Drumul Rom‚niei spre marea familie occidental„ trece

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 55/27.IV.2004 automat prin Budapesta, iar vecin„tatea ∫i faptul c„ at‚t Rom‚nia c‚t ∫i Ungaria fac parte din NATO, constituie argumente puternice Ón acest sens.

Reconcilierea istoric„ franco-german„ reprezint„ din acest punct de vedere un model european excep˛ional. Rivalitatea tradi˛ional„ dintre Paris ∫i Berlin, rivalitate concretizat„ dureros prin numeroase ciocniri armate de-a lungul vremurilor, a r„mas acum doar un capitol din tratatele de istorie.

Acela∫i lucru se poate spune ∫i despre diferendele istorice dintre Rom‚nia ∫i Ungaria. Destinul nostru european ne oblig„ aproape s„ cooper„m ∫i s„ ne armoniz„m interesele fundamentale. C‚∫tigul e reciproc ∫i se transpune Ón planul politicii un nou concept interna˛ional care exprim„ de fapt noul spirit al timpurilor pe care le tr„im. Un spirit flexibil, luminat, adaptat sensibilit„˛ilor ∫i valorilor omului contemporan.

Mul˛i dintre dumneavoastr„ poate a˛i citit, poate v„ mai aminti˛i de un excelent scriitor, Damian St„noiu, ∫i de neuitatele lui povestiri din via˛a m„n„stireasc„.

îPl‚ng ∫i m„ t‚nguiesc“—, psalmodia, Ón adagio, un diacon Óntr-o scriere a lui St„noiu. Cam artificial, cam ipocrit era Sfin˛ia sa.

La fel se ît‚nguie∫te“, de ceva timp Óncoace, Biroul permanent al Partidul Na˛ional Liberal Cara∫-Severin. Ca to˛i liberalii, n„p„di˛i de griji, n„p„di˛i de o boln„vicioas„ febrilitate. Ca principal juc„tor Ón fragila echip„ Óncropit„ de Partidul Na˛ional Liberal cu P.D., liberalii reflect„, prin ac˛iunile lor evident precipitate, nu at‚t dorin˛a de a c‚∫tiga alegerile, c‚t, mai ales, teama de a pierde aceste alegeri, situa˛ie cu urm„ri greu de prev„zut pentru cele dou„ partide.

Liderul liberal Stolojan, de pild„, cerea vehement Guvernului, imediat dup„ oficializarea primirii Rom‚niei Ón NATO, s„ prezinte repere Parlamentului, un program concret de m„suri, s„ stabilim ac˛iunile urm„toare, s„ folosim mai bine propria industrie de ap„rare... Ca ∫i cum partidul de guvern„m‚nt, Guvernul n-ar fi avut de g‚nd s„ fac„ nimic dup„ primirea Ón NATO ∫i noroc c„ ne cer asta liberalii! Vorbe de c‚∫tigat voturi de la cei din industria de ap„rare, de exemplu.

Nou, acum, este doar timpul de conjugare al incriminatorului verb îSe vor fura alegerile!“ Nu stric„, adic„ s„ fii prev„z„tor, dar, vede˛i dumneavoastr„, la nevoie...Nu au ei acum argumente, dar, vede˛i dumneavoastr„, au presim˛iri!

Dincolo de acest ton amar-acid, treaba este totu∫i serioas„. Cum s„ nu m„ deranjeze c‚nd sunt f„cut ho˛? Liberalii, Alian˛a D.A., sunt m‚na˛i de interese, s„ pactizeze ∫i cu P.R.M.-ul, de care, mai ieri, se fereau ca dracul de t„m‚ie! S-au Ón˛eles cu P.R.M.-ul la mo˛iunea simpl„ îJos Guvernul“, se Ón˛eleg ∫i cu zisa îsupraveghere antifurt“.

Œncet-Óncet pot g‚ndi ∫i la o formul„ de guvernare Ón comun. Este pe rol un protocol care, nici nu ne mai mir„, Ónd‚rjit„, canin„: Cu to˛ii, cu oricine, numai cu P.S.D.-ul, nu!

La Buz„u, un astfel de protocol este deja parafat de îalian˛a l„rgit„“ P.N.L.-P.D.-P.R.M.-P.U.R. ∫i cine o mai veni, nu conteaz„! Un fel de îmare coali˛ie“ de compromis. Nu ne Óndoim c„ ∫i la Re∫i˛a se va produce

Conform unui studiu al _Transparency International_ , Rom‚nia este cea mai corupt„ dintre ˛„rile membre ale Uniunii Europene ∫i candidate la integrare Ón Uniunea European„.

Œn ˛ara noastr„, indicele de percep˛ie al corup˛iei (m„surat de la 1 — corup˛ie generalizat„ la 10 — nu exist„ corup˛ie) a fost Ón 2003 de 2,8 fa˛„ de 3,1 Ón Turcia, 3,9 Ón Bulgaria, 4,8 Ón Ungaria, 6,9 Ón Fran˛a ∫i 9,7 Ón Finlanda.

Rom‚nia se situeaz„ astfel pe locul 83 din 133 de ˛„ri, la egalitate cu India ∫i Malawi ∫i dup„ state ca Mali, Panama, Sri Lanka ori Senegal.

™i nu e nevoie de studii sofisticate pentru a vedea c„ gradul de r„sp‚ndire a corup˛iei este at‚t de mare.

Conform sondajelor de opinie, bucure∫tenii cred c„ cei mai corup˛i angaja˛i lucreaz„ Ón s„n„tate, administra˛ie public„ ∫i poli˛ie, fiindc„ veniturile sunt mai mari fa˛„ de restul ˛„rii ∫i nivelul sumelor cerute este mai mare, uneori dublu sau triplu fa˛„ de provincie.

Œn zona de vest sunt destul de frecvente actele de corup˛ie de la grani˛„. Angaja˛i ai Poli˛iei de Frontier„ au Óncasat sume Óntre 50 ∫i 100 euro pentru a permite proprietarilor unor autoturisme introduse Ón ˛ar„ s„ se poat„ sustrage de la plata taxelor vamale.

Una din ∫p„gile specifice bucure∫tenilor, dar nu numai, este cea oferit„ ziari∫tilor de c„tre politicieni sau oameni de afaceri. Pentru un articol care trebuie (sau, din contra,

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 55/27.IV.2004 nu trebuie) s„ apar„, pre˛ul Óncepe cu 100 de euro ∫i poate ajunge foarte departe.

La Bra∫ov se îcotizeaz„“ la prim„rie ∫i finan˛e. Cei de la prim„rie primesc bani ∫i cadouri pentru a gr„bi mersul actelor. Se g„sesc tot felul de hibe Ón actele prezentate (cum ar fi proiectele tehnice, de pild„) ∫i pentru ca beneficiarul s„ nu mai piard„ timp pre˛ios i se recomand„ o anumit„ firm„ care, Ón schimbul unei sume deloc neglijabile, Ól poate sc„pa Ón cel mai scurt timp de nereguli.

Œn Biserica Ortodox„ din Cluj exist„ tarife deja Óncet„˛enite pentru admitere, examinare, apoi numirea pe posturi. Bani, tablouri, autoturisme, chiar apartamente ajung Ón m‚inile celor de la arhiepiscopie, protopopiat ∫i la Teologie.

îGuvernul rezolv„ problemele comunit„˛ilor locale“

Œn ultima ∫edin˛„ a Guvernului Rom‚niei s-au aprobat alocarea de sume importante pentru continuarea ∫i finalizarea lucr„rilor de investi˛ii.

Jude˛ul Olt va primi Ón urma acestei hot„r‚ri de Guvern suma de 23 de miliarde pentru repararea ∫i Óntre˛inerea drumurilor jude˛ene ∫i comunale. Cu ace∫ti bani, printr-o repartizarea judicioas„ a Consiliului Jude˛ean Olt, drumurile vor fi reparate ∫i Óntre˛inute mai bine.

Œn alte jude˛e s-au alocat sume importante pentru lucr„ri de alimentare cu ap„, gaze ∫i lucr„ri edilitare.

Œnc„ o dat„ am putut constata cu to˛ii c„ Guvernul este receptiv la problemele cu care se confrunt„ cet„˛enii, c‚t ∫i administra˛iile locale, intervenind cu sume pentru rezolvarea acestor probleme importante.

Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

Visul integr„rii Rom‚niei Ón NATO a devenit realitate. Rom‚nia este acum recunoscut„ de c„tre ceilal˛i alia˛i ca f„c‚nd parte din familia statelor democratice, care pre˛uiesc libert„˛ile individului ∫i statul de drept ca valori fundamentale. Revenirea Ón spa˛iul de securitate transatlantic este un act de repara˛ie istoric„, dup„ ce Europa a fost Ómp„r˛it„ Ón sfere de influen˛„, prin aranjamentul de la Ialta, dup„ cel de-al doilea r„zboi mondial.

NATO, ca ∫i alte organiza˛ii multina˛ionale create dup„ cel de-al doilea r„zboi mondial, a suferit destule schimb„ri. Multe evolu˛ii ce ˛in de integrarea european„ au avut efecte nea∫teptate asupra Alian˛ei, erod‚nd parteneriatul nord-atlantic. Rom‚nia, ca ∫i celelalte state est-europene care au devenit membre NATO, va avea un rol extrem de important Ón men˛inerea echilibrului NATO.

Care sunt implica˛iile ader„rii pentru Rom‚nia?

Din punctul de vedere al securit„˛ii sale na˛ionale, Rom‚nia va beneficia de sistemul de ap„rare al NATO. In esen˛„, pe baz„ de reciprocitate, aceasta Ónseamn„ c„ Ón cazul Ón care Rom‚nia este atacat„ de un stat nemembru, celelalte state membre ale Alian˛ei vor ac˛iona pentru ap„rarea Rom‚niei. In plus, Ón calitate de membru, Rom‚nia va fi chemat„ s„ participe la ac˛iuni militare sau de men˛inere a p„cii, hot„r‚te de NATO sau pe care O.N.U. le mandateaz„ acesteia.

Din punct de vedere militar, Rom‚nia va putea s„ achizi˛ioneze echipamente militare de un Ónalt nivel tehnologic, la care statele non-membre nu au acces. In acela∫i timp, Rom‚nia va putea participa la diferite programe de producere de echipamente militare, ceea ce va avea un impact economic pozitiv. De asemenea, diferite proiecte de infrastructur„ militar„ la standarde NATO, care se vor derula Ón Rom‚nia, vor ajuta sectorul civil.

Pe plan politico-diplomatic, de∫i Ó∫i va pierde statutul de neutralitate militar„, Rom‚nia va putea s„ Ó∫i proiecteze statutul de for˛„ regional„ aliat„ Ón rela˛ia cu alte ˛„ri nemembre.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 55/27.IV.2004 Din punct de vedere financiar, Rom‚nia va avea de alocat costuri de retehnologizare militar„ semnificative. Cu toate acestea, de∫i avantajele economice ale ader„rii nu sunt evidente la prima vedere, mul˛i anali∫ti consider„ Óns„ c„ aderarea va fi, Ón final, pozitiv„ pentru Rom‚nia. fiara noastr„ este acum privit„ de investitorii majori ca o ˛ar„ sigur„, iar investi˛iile, at‚t cele americane, c‚t ∫i cele ale U.E., vor cre∫te spectaculos.

Scrisoare deschis„ adresat„ actualilor ∫i viitorilor membri ai Parlamentului Rom‚niei de confedera˛iile sindicale.

Am fost onorat s„ primesc scrisoarea deschis„ a celor patru confedera˛ii sindicale adresat„ actualilor ∫i viitorilor membri ai Parlamentului Rom‚niei, un adev„rat apel la ra˛iune fa˛„ de provoc„rile integr„rii Rom‚niei Ón U.E.

Este aproape totul adev„rat Ón ceea ce se sus˛ine, Óns„, cu marele p„cat c„ am devenit mai con∫tien˛i de riscul provoc„rilor pe m„sur„ ce data integr„rii _de jure_ se apropie.

Consider‚nd c„ integrarea, la limit„, prive∫te fiecare cet„˛ean, sunt de acord c„ era mai bine ca Óntreaga clas„ politic„, indiferent de pozi˛ie — Ón Executiv sau Legislativ —, trebuia s„ con∫tientizeze op˛iunea integr„rii prin mai mult„ informare ∫i transparen˛„ Ón ceea ce prive∫te evolu˛ia at‚t Ón U.E. c‚t ∫i a negocierilor noastre cu aceast„ entitate, ambele procese fiind Óntr-adev„r deosebit de complexe.

Trebuie Óns„ s„ fim ∫i sinceri cu noi, Óntruc‚t retrospectiva tranzi˛iei lungi, grele, obositoare ∫i mai ales costisitoare f„r„ efecte benefice asupra cet„˛eanului trebuie s„ ne-o asum„m cu to˛ii. Tocmai aceast„ tranzi˛ie cu îcalit„˛ile“ ei — despre care alte ˛„ri au Óncetat s„ mai pomeneasc„ de∫i au pornit cam de la aceea∫i linie de start cu noi — ne face mai pu˛in cinste.

Raportarea acestei tranzi˛ii la îpreg„tirea rom‚nului“ pare s„ ne Ónfrico∫eze de perspectiva iminent„ a ader„rii la U.E. ∫i finalizarea — pe cale s„ se Ónt‚mple — a Constitu˛iei europene.

Responsabilitatea situa˛iei de ast„zi este ∫i comun„ — clasa politic„ ∫i sindicate — pentru c„ Ón primul r‚nd ar fi trebuit, imediat dup„ Revolu˛ie, s„ negociem viziunea pentru viitorul Rom‚niei ∫i evident sacrificiile sau costurile noastre, ale tuturor, pentru o adev„rat„ tranzi˛ie spre integrarea Rom‚niei Ón Uniunea European„.

Din p„cate, am negociat salarii ∫i modalit„˛ile de a Óncetini, p‚n„ la evitare, restructurarea Óntreprinderilor ∫i privatizarea, fiecare dintre noi tem‚ndu-ne de pierderea privilegiilor ∫i drepturilor: politicienii de a nu fi reale∫i ∫i de a se bucura de imunit„˛i, iar sindicali∫tii de a nu tr„i cu spectrul ∫omajului ∫i s„r„ciei.

## Domnule pre∫edinte,

## Stima˛i colegi,

Evenimentele din ultima perioad„ Ón ceea ce prive∫te integrarea Rom‚niei Ón NATO au ar„tat c„ ˛„rile membre ale Alian˛ei au Óncredere Ón noi. Faptul c„ alia˛ii ∫i-au ar„tat Óncrederea, precum ∫i Óndeplinirea criteriilor impuse de c„tre institu˛iile rom‚ne implicate au demonstrat, Ónc„ o dat„, interesul Guvernului N„stase pentru atingerea obiectivelor na˛ionale ∫i interna˛ionale importante promise Ón urm„ cu c‚˛iva ani de zile.

Contextul interna˛ional din ultimul timp ∫i Ón special din ultimele s„pt„m‚ni a impus luarea unor decizii foarte importante Ón privin˛a implic„rii Rom‚niei Ón strategia NATO. Faptul c„ organismele decizionale de la nivelul Executivului au stabilit men˛inerea trupelor rom‚ne∫ti Ón Irak a demonstrat dorin˛a ˛„rii noastre de implicare activ„ Ón ac˛iunile NATO.

fi„rile membre ale Alian˛ei au salutat aceast„ decizie ∫i, ca atare, este evident faptul c„ apreciaz„ implicarea ∫i stabilitatea decizional„ a factorilor executivi ai Rom‚niei. Mai mult dec‚t at‚t men˛inerea trupelor rom‚ne∫ti Ón spa˛iul irakian s-a realizat cu acordul cet„˛enilor rom‚ni care au Ón˛eles perfect ce Ónseamn„ calitatea de membru NATO ∫i ce implic„ aceasta.

Nu Ón ultimul r‚nd a∫ vrea s„ precizez, ∫i cu aceasta revin asupra unui aspect deosebit de important, anume acela c„ aprecierile primite cu ocazia intr„rii Ón NATO au fost dublate de decizia Guvernului N„stase de a participa la toate activit„˛ile importante ale structurii militare mondiale. Aprecieri care nu pot veni dec‚t Ón contextul Ón care militarii rom‚ni sunt preg„ti˛i cu adev„rat s„ fac„ fa˛„ misiunilor complexe ∫i strategiilor operative ale NATO Ón diferite zone ale lumii.

Cred c„ nu mai este necesar s„ spun acum c„ NATO nu a acceptat niciodat„ ajutor din partea na˛iunilor care nu Ól puteau oferi cu adev„rat sau a celor care nu

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 55/27.IV.2004 aveau un cuv‚nt de spus Ón privin˛a preg„tirii cadrelor militare operative.

Aceasta fiind starea de fapt care Ó∫i produce efectele Ón continuare cred cu convingere c„ nu ne r„m‚ne de f„cut dec‚t s„ ne men˛inem pe locul pe care l-am ob˛inut cu greu Ón cadrul Alian˛ei ∫i s„ mergem Ón continuare cel pu˛in cu aceia∫i pa∫i cu care merg ∫i alia˛ii no∫tri.

Declara˛ie politic„: îNu importurile omoar„ zootehnia Rom‚niei“.

O anume parte a presei se preocup„ foarte mult de soarta zootehniei rom‚ne∫ti ∫i a ajuns la concluzia c„ singura cauz„ care a determinat zootehnia s„ ajung„ Ón situa˛ia de azi e determinat„ de importurile de carne care, spune presa, omoar„ zootehnia.

Nu este Óns„ mai pu˛in adev„rat faptul c„ Rom‚nia face importuri de carne de porc Ón viu ∫i de carcas„ congelat„. Sigur, presa prezint„ punctul de vedere, p„rerile unor oameni politici care actualmente se afl„ Ón opozi˛ie ∫i care acum au solu˛ii pentru toate problemele ap„rute Ón Rom‚nia.

Noi, Partidul Social Democrat, partid aflat la guvernare, suntem foarte mul˛umi˛i de faptul c„ unii oameni politici, afla˛i azi Ón opozi˛ie, fo∫ti ieri la guvernare, se zbat ∫i spun d‚n∫ii c„ au solu˛ii pentru rezolvarea acestor probleme. Œi rug„m s„ le prezinte tot Ón pres„.

Doamnelor ∫i domnilor, sunt convins c„ nu au astfel de solu˛ii, pentru c„ dac„ le aveau le aplicau, iar dac„ le-ar avea, le-ar prezenta.

C„ vrem, c„ nu vrem noi, importuri de animale vii ∫i de carcas„ de porc se fac ∫i se vor face Ón continuare, din multe considerente.

Unul este acela c„, din punct de vedere al calit„˛ii, carcasa de import este superioar„ prin stratul de gr„sime foarte mic. Œn Rom‚nia, acest aspect este rezolvat numai par˛ial, deocamdat„.

Pre˛ul la care se poate cump„ra un kilogram de carcas„ de porc este mai mic dec‚t cel aflat pe pia˛a rom‚neasc„. De ce? Pentru c„ cerealele din care se compune furajul combinat sunt produse la un pre˛ foarte ridicat datorit„ secetei din ultimii trei ani.

Posibilit„˛ile de subven˛ionare a c„rnii de porc Ón Rom‚nia sunt limitate, 8.000 lei/kg carne Ón viu. Acestea sunt posibilit„˛ile Guvernului Rom‚niei Ón prezent.

Dar s„ nu uit„m c„ numai Ón anul 2004, Guvernul Rom‚niei a subven˛ionat agricultura cu 20.000 miliarde lei. Politicienii care critic„ azi au subven˛ionat toat„ agricultura Ón perioada c‚nd au guvernat cu 250 miliarde lei. Œn 2004, numai pentru zootehnie sunt alocate 5.000 miliarde lei — situa˛ie f„r„ precedent. ™i, totu∫i, oamenii politici din opozi˛ie critic„.

Domnule pre∫edinte de ∫edin˛„, Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

Interven˛ia mea de ast„zi se refer„ la recalcularea pensiilor Ón perioada 2005—2007, o ac˛iune de mare complexitate ∫i responsabilitate.

La Ónceputul lunii februarie a.c., premierul Adrian N„stase a f„cut cunoscute principiile care vor sta la baza ini˛iativei Partidului Social Democrat de recalculare a pensiilor din sistemul asigur„rilor sociale de stat, ∫i anume: aplicarea recalcul„rii pentru to˛i pensionarii prin corelarea cu evolu˛ia salariului mediu pe economie Ón perioada 1990—2005; echivalarea tuturor pensiilor pe baza refacerii raportului existent Óntre nivelul drepturilor de pensie ob˛inute ∫i salariul mediu net pe economie Ón luna octombrie 1990; punerea Ón plat„ a pensiilor recalculate se va face Óncep‚nd cu 1 ianuarie 2005, e∫alonat pe 3 ani Ón perioada 2005—2007, ∫i va necesita fonduri Ón sum„ total„ de 20.000 miliarde lei.

F„r„ Óndoial„, recalcularea pensiilor din circa 3 milioane de dosare de pensii reprezint„ o ac˛iune de mare complexitate care necesit„ un volum uria∫ de munc„, care va cere un num„r suplimentar de salaria˛i, cheltuieli Ónsemnate ∫i o perioad„ de timp destul de mare. Œn plus, pensiile recalculate vor putea fi contestate, ceea ce, evident, va necesita un volum de munc„ suplimentar.

Totodat„, recalcularea unui num„r at‚t de mare de pensii individuale presupune o mare responsabilitate. Ea trebuie s„ se reflecte Ón elaborarea c‚t mai clar„ ∫i corect„, precum ∫i Ón timp util, a proiectului de act normativ care s„ reflecte principiile stabilite.

Mai ales realizarea Ón timp util a proiectului de act normativ ∫i aprobarea acestuia presupun din partea Ministerului Muncii, Solidarit„˛ii Sociale ∫i Familiei, a Guvernului ∫i a Parlamentului manifestarea responsabilit„˛ii fa˛„ de milioanele de pensionari care a∫teapt„ de peste un deceniu eliminarea inechit„˛ilor care s-au produs pe parcurs Ón stabilirea pensiilor, precum ∫i a nivel„rii acestora. Din totalul pensionarilor de asigur„ri sociale de stat, Ón prezent, 73% au pensii mai mici dec‚t salariul minim pe ˛ar„, de 2.800.000 lei pe lun„.

Aceast„ responsabilitate privind aprobarea Ón timp util a proiectului de act normativ trebuie s„ ˛in„ seama ∫i de faptul c„, o dat„ cu trecerea anilor, mul˛i pensionari nu vor mai ajunge s„ se bucure de o pensie recalculat„ Ón mod echitabil. Numai Ón perioada ultimilor 3 ani, num„rul pensionarilor Ónscri∫i la pensie p‚n„ Ón anul 1975 s-a redus cu 28%, al celor Ónscri∫i la pensie p‚n„ Ón 1984 cu 24%, a celor Ónscri∫i p‚n„ Ón 1989 cu 21% ∫i a celor Ónscri∫i p‚n„ Ón 1998 cu 15%, ceea ce reprezint„ aproape 550.000 persoane. Se poate aprecia c„ p‚n„ Ón 2007 acest num„r se va dubla.

## îProtocolul Ómpotriva democra˛iei“

Partidul Social Democrat a semnalat Ón repetate r‚nduri str‚nsa colaborare a Alian˛ei D.A., adic„... departe de Dreptate, departe de Adev„r, cu Partidul Rom‚nia Mare. Termenii Ón care este formulat acest protocol — care stipuleaz„ sus˛inerea reciproc„ a partidelor semnatare — nu las„ nici un fel de Óndoieli asupra dorin˛ei p„r˛ilor de a colabora pre ∫i postelectoral. Astfel, Ón acest moment, aceast„ coali˛ie care nici m„car nu reu∫e∫te s„ colaboreze a∫a cum ar fi scris Ón statut, P.N.L.-P.D., s-a Óntregit, cum era ∫i de a∫teptat, cu Partidul Rom‚nia Mare, considerat de Departamentului de Stat al S.U.A. îextremist ∫i xenofob“, ∫i care devine astfel nucleul dur al coali˛iei de opozi˛ie.

Primul pas a fost deja concretizat Ón teritoriu. Astfel, filialele maramure∫ene ale P.N.L.-P.D., P.R.M. ∫i P.N.fi.C.D. au anun˛at, la Ónceputul lunii aprilie, semnarea unui protocol de colaborare prin care Ó∫i exprim„ Ón mod public dorin˛a de a constitui o opozi˛ie dur„ pe plan local, fapt care este oarecum caraghios.

Prevederile protocolului ne impun constatarea c„ aportul discursului extremist al P.D. Ón coali˛ia D.A. se va amplifica prin cooperarea cu Partidul Rom‚nia Mare.

Interesant este dac„ nu cumva, prin multiplicarea unor astfel de protocoale, Alian˛a nu Ó∫i preg„te∫te ∫i o alternativ„ preziden˛ial„ la Theodor Stolojan. Aceasta deoarece este de a∫teptat ca partidul majoritar Ón noua coali˛ie de opozi˛ie, Partidul Rom‚nia Mare, s„-∫i impun„ noul lider ca manager general al strategiei de opozi˛ie. De altfel, aceast„ op˛iune a f„cut-o public„ ∫i pre∫edintele P.D., Traian B„sescu, Ón cazul proiectatei mo˛iuni de cenzur„.

Fiind ata∫at ideii de ap„rare a democra˛iei ∫i statului de drept ∫i resping‚nd constant colaborarea cu partidele extremiste, Partidul Social Democrat va semnala aceast„ apropiere negativ„ a Partidului Democrat de ideologia extremist„, prin mesaje adresate Interna˛ionalei Socialiste.

Este regretabil faptul c„ Óntr-un moment crucial pentru Rom‚nia, c‚nd obiectivul nostru primordial este integrarea Ón Uniunea European„, Óncepe ascensiunea extremismului Ón r‚ndul opozi˛iei. Acest lucru nu face dec‚t un contraserviciu Rom‚niei, distan˛‚ndu-ne de lumea civilizat„ ∫i democratic„. Din 2001 p‚n„ Ón prezent, P.S.D. a luat m„suri concrete privind apropierea de marea familie transatlantic„ din care facem parte, deja, politic ∫i militar.

## Declara˛ie politic„: îPuzzle-uri liberale“.

Proiectul de buget propus de Alian˛„ ca substitut al unui program de guvernare nu face dec‚t s„

rememoreze trista Ónt‚mplare a îContractului cu Rom‚nia“ propus de Victor Ciorbea Ón cursa electoral„ din 1996. Potrivit proiectului propus de Alian˛„, peste 20 de legi vor reforma economic ∫i social Rom‚nia.

Dac„ ne amintim corect, Ón afar„ de îContractul cu Rom‚nia“ a mai existat Ón perioada guvern„rii C.D.R.-iste contractul pe care Óntreaga coali˛ie l-a f„cut ∫i care nu s-a respectat. Pentru a fi reali∫ti, s„ ne amintim de primele dou„ sute de zile ale guvern„rii C.D.R.-iste, consacrate unui grup de teme majore precum integrarea formal„ Ón NATO, cursa pentru integrarea formal„ Ón Uniunea European„, lupta anticorup˛ie ∫i aplicarea algoritmului pentru repartizarea pozi˛iilor de conducere in administra˛ia public„ ∫i local„, inclusiv la nivelul agen˛ilor economici. Nici una din cele patru teme nu a avut vreun succes notabil. Cursa pentru NATO — o campanie de propagand„ — s-a Óncheiat cu un politicos refuz diplomatic. La Madrid, Ón iulie 1997, a fost spus clar c„ nu apar˛inem Ónc„ bazinului de expansiune NATO. Acela∫i r„spuns de la Uniunea Europeana Ón decembrie 1997. Lupta anticorup˛ie s-a Óncheiat absolut dezastruos Ón iulie 1998, c‚nd pre∫edintele Constantinescu a declarat oficial c„ fenomenul corup˛iei a fost eradicat Ón Rom‚nia. Astfel, pe un asemenea fundal caracterizat de o lips„ a Óndeplinirii promisiunilor f„cute, de o lips„ a performan˛elor economice relevante pentru perioada respectivei guvern„ri, dorind s„ Óngroape toate îrealiz„rile“ unei guvern„ri e∫uate ∫i dorind s„ Ómproa∫te succesele actualei guvern„ri, echipa de strategie a Alian˛ei P.N.L.P.D. a prezentat îEvaluarea Guvern„rii P.S.D. Ón perioada 2001—2003“ ∫i a amenin˛at cu o ofert„ electoral„ Ón premier„. Numai c„ premierele Alian˛ei sunt doar reiter„ri ale unor e∫ecuri mai vechi.

M„ Óntreb pe ce se poate baza Óncrederea popula˛iei vizavi de Alian˛„. Oare pe promisiunile unor viitoare performan˛e economice, a∫a cum s-au f„cut ∫i nu s-au realizat Ón perioada 1996—2000?

## îIluzii preelectorale“

Recent, Ón cadrul unor Óntruniri preelectorale, micile partide aproape inexistente, ca de exemplu P.U.R., P.N.fi.C.D., P.N.G., A.P. ∫i altele, au Ónceput s„ vehiculeze diferite scenarii privind alegerile din acest an. De observat Óns„ c„ ace∫tia se bazeaz„ pe ni∫te calcule nereale, Óncerc‚nd s„ Ómpart„ cele 10 procente ale votan˛ilor compromisei Alian˛e P.N.L.-P.D., Ón cazul Ón care ace∫tia s-ar putea g‚ndi la o reorientare a op˛iunilor de vot, situa˛ia fiind numai dac„ aceste partide ar reu∫i s„ ob˛in„ mai mult„ credibilitate Ón fa˛a aleg„torilor.

Dick Morris, strateg electoral angajat de P.U.R., Óncearc„ s„-i induc„ pe ace∫tia Ón eroare, invent‚nd diferite scenarii prin care Óncearc„ s„ mint„ ∫i electoratul nedecis, ∫i cel al compromisei Alian˛e D.A., sus˛in‚nd Ón acela∫i timp c„, potrivit unui studiu, rom‚nii consider„ c„ simpatizan˛ii umani∫tilor ar putea c‚∫tiga Óncrederea Ón electoratul men˛ionat Ón cazul Ón care umani∫tii vor lupta mai hot„r‚t Ómpotriva corup˛iei.

Strategul american le-a dat totodat„ ∫i un r„spuns umani∫tilor c„ ace∫tia nu prea au mari ∫anse, deoarece aleg„torii se tem c„, vot‚nd pentru P.U.R., voturile lor se vor Ómpr„∫tia, iar Partidul Social Democrat va c‚∫tiga alegerile.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 55/27.IV.2004 Faptul c„ va c‚∫tiga P.S.D. alegerile nu este o noutate pentru nimeni, deoarece electoratul rom‚n are Óncredere Ón reformele Óntreprinse de Guvernul Adrian N„stase, iar rezultatele nu l-au Ón∫elat pe aleg„tor, pentru c„ rom‚nii simt nivelul crescut de via˛„, pentru c„ rom‚nii circul„ liber Ón Uniunea European„, pentru c„ rom‚nii fac parte din cea mai mare familie politicomilitar„, al„turi de cele mai mari democra˛ii ale lumii.

De asemenea, a mai ie∫it la iveal„ un lucru interesant, ∫i anume c„ rom‚nilor nu le place la P.N.L. îdosarul din trecut“, la P.D. îprogramul actual“, iar la P.U.R., faptul c„ nu cred c„ poate c‚∫tiga alegerile.

Faptul c„, Ón conformitate cu ultimele sondaje, pre∫edintele P.S.D., domnul Adrian N„stase, este plasat pe primul loc cu 41%, iar Partidul Social Democrat se consider„ c„ va c‚∫tiga alegerile cu 42% constituie un fapt care Ói sperie pe membrii opozi˛iei, ace∫tia Óncerc‚nd s„ contrazic„ sondajele, dup„ vechiul tipar preelectoral. Totodat„, este un lucru Ómbucur„tor pentru partidul de guvern„m‚nt, dar ∫i pentru rom‚ni, pentru c„ prin aceasta demonstr„m c„ P.S.D. a reu∫it s„ creeze situa˛ii favorabile pentru o dezvoltare durabil„ ∫i de succes a Rom‚niei. Cu toate specula˛iile care se fac ∫i cu pronosticurile care Óncearc„ s„ se dea pentru a-∫i face iluzii partidele mici, acestea, p‚n„ Ón pragul alegerilor, tot nu vor reu∫i s„ conving„ rom‚nii indeci∫i Ón prezent, iar ace∫tia nu vor vota a∫a cum sper„ partidele care au drept obiective atingerea pragului de 5%, ci cu Partidul Social Democrat, pentru va continua procesul de integrare Ón Uniunea European„, pentru a continua strategiile Óncepute, pentru a cre∫te nivelul de trai Ón Rom‚nia, pentru a continua reformele etc., etc.

îMunicipiul Bac„u — ora∫ de talie european„“

C„l„torind cu microbuzul pe ruta Bucure∫ti—Boto∫ani, nepoata mea, Cojocaru Andreea, student„ la Facultatea de Drept din Bucure∫ti, la cobor‚re Ón Bac„u a primit din partea ∫oferului cuvinte de laud„ la adresa primarului Dumitru Sechelariu: îS„ fii m‚ndr„, domni∫oar„, c„ locuie∫ti Ón ora∫ul acesta care are un primar foarte destoinic. A f„cut din Bac„u un ora∫ de talie european„.“

Ca parlamentar de Bac„u, nu o dat„ a trebuit s„ cer ∫i apoi s„ dau explica˛ii despre activitatea primarului municipiului Bac„u. La Óntrebarea mea pus„ multora dintre cei care din rea-credin˛„ sau necunoa∫tere Ól blamau pe domnul primar al Bac„ului: îCe ∫ti˛i dumneavoastr„ despre activitatea ca edil local a acestui om?“, am primit cam de fiecare dat„ acela∫i r„spuns: îNu-l mai ap„ra˛i at‚ta, domnule deputat! Dumneavoastr„ nu auzi˛i ce spune lumea?“

R„spunsul meu: îCare lume, domnule? Cei 15% care nu l-au votat Ón legislaturile 1996—2000 sau 2000—2004, sau nostalgicii dup„ un fost primar al Bac„ului, de trist„ amintire, care intra — c‚nd intra Ón prim„rie —, ∫i atunci c‚nd intra se Ónchidea Ón biroul s„u ∫i nu mai ie∫ea dec‚t la plecare c„tre domiciliu?

Intra˛i, domnule, Ón municipiul Bac„u pe unde dori˛i, dinspre Adjud, dinspre One∫ti, dinspre Moine∫ti, dinspre Piatra-Neam˛, dinspre Roman, dinspre B‚rlad sau Vaslui ∫i ve˛i avea de fiecare dat„ senza˛ia c„ a˛i intrat Óntr-adev„r Óntr-un ora∫ european. Str„zi largi ca ni∫te adev„rate bulevarde, cu trotuare ∫i st‚lpi din beton sau fier, av‚nd fiecare l„mpi de iluminat, pomi ornamentali,

cur„˛enie c‚t cuprinde, sta˛ii moderne îSelena“ pentru transportul Ón comun, blocuri c„rora le-a fost schimbat„ culoarea cenu∫ie amintind de epoca socialist„, Ón culori foarte pl„cute vederii ∫i multe altele.

Toat„ noaptea Ón municipiul Bac„u este un adev„rat furnicar de la serviciile de salubritate, care, veghind ∫i la somnul locatarilor, nu fac zgomot aproape deloc, m„tur„ str„zile ∫i aleile dintre blocuri, ud„ florile, pomii ∫i strada, transport„ con˛inuturile tomberoanelor la groapa de gunoi etc.

Œn acest fel, nu-i de mirare c„ la primele ore ale dimine˛ii ora∫ul Bac„u arat„ ca o farmacie.

Declara˛ie politic„: îBucurii de Pa∫ti — anul„ri de trenuri cu gr„mada“.

Œn ultimii ani, Compania Na˛ional„ îC.F.R.“ — S.A. a contractat o serie de Ómprumuturi externe, garantate de statul rom‚n, care se adaug„ sumelor alocate de la bugetul de stat ∫i care sunt destinate, potrivit expunerilor de motive la legile de garantare, execut„rilor de repara˛ii capitale, moderniz„rilor pentru Ómbun„t„˛irea confortului ∫i siguran˛ei c„l„torilor, cre∫terii activit„˛ilor comerciale Ón sta˛iile de cale ferat„ etc.

Aceast„ masiv„ infuzie de fonduri viz‚nd aparent reabilitarea transportului feroviar de c„l„tori ar trebui s„ fie justificat„ Ón cre∫terea ofertei de transport a c„ii ferate.

Dar, Ón realitate, nu este a∫a, deoarece recentele s„rb„tori ale Pa∫telui ne-au pus Ón fa˛a unui paradox: Ón loc ca Ón acele zile oferta de trenuri de toate rangurile ∫i pe toate sec˛iile s„ creasc„, am asistat consterna˛i la o adev„rat„ ploaie de... anul„ri de trenuri, astfel c„ fluxul sporit de c„l„tori — pentru c„ oamenii se mi∫c„ de s„rb„tori! — a fost dirijat c„tre firmele private ale transportatorilor rutieri. P‚n„ nu demult, cu ocazia s„rb„torilor dintr-un an, S.N.C.F.R. — atunci c‚nd mai exista, ca administratoare unic„ a C.F.R. — punea Ón circula˛ie, pe aproape fiecare magistral„, trenuri suplimentare de c„l„tori, iar la alte multe trenuri ata∫a vagoane suplimentare.

Ce se Ónt‚mpl„ acum prin aceste m„suri ∫i cu bun„ ∫tiin˛„? Volumul transportului feroviar de c„l„tori este Ómpins spre o c„dere liber„, nesc„p‚ndu-se nici o ocazie pentru a anula trenuri ∫i a Ónchide sec˛ii de circula˛ie. ™i atunci la ce bun amanetarea viitorului na˛iei rom‚ne prin Ómprumuturi externe destinate c„ii ferate?

Potrivit art. 5 alin. 1 din O.U.G. nr. 12/1998 privind transportul pe C.F.R., îtransportul feroviar public de c„l„tori are caracter de serviciu public social“, iar la art. 7 se prevede c„ M.T.C.T. trebuie s„ îsprijine dezvoltarea ∫i func˛ionarea transportului feroviar public“.

Deci aceast„ prevedere legal„ nu este respectat„ de actuala conducere a M.T.C.T. dec‚t numai c‚nd este de

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 55/27.IV.2004 dat fonduri c„ii ferate — cu interese, probabil —, f„r„ a se preocupa ∫i de func˛ionarea c„ii ferate dup„ ce a primit fondurile. Deci, Ón realitate, politica guvernan˛ilor actuali este de a demola ∫i acest sector (dup„ minerit ∫i industrie), nu de a-l dezvolta.

De nenum„rate ori am ar„tat c„ Óntre vorbele ∫i faptele reprezentan˛ilor P.S.D. este o pr„pastie de nedescris, dar ∫i c„ demagogia, propaganda, manipularea ∫i diversiunea sunt instrumente la care ace∫tia exceleaz„.

Ultimul exemplu este cel referitor la subiectul posibilelor fraude la viitoarele alegeri locale.

Sub pretextul c„ afirma˛iile privind o poten˛ial„ fraudare a alegerilor aduc o grav„ atingere intereselor Rom‚niei, prim-ministrul Adrian N„stase, pre∫edintele P.S.D., a anun˛at c„ Guvernul va da Ón judecat„ pe cei care vor mai spune ceva Ón acest sens ∫i c„ Guvernul a angajat o firm„ de avoca˛i care s„ se ocupe de procesele care se vor intenta reprezentan˛ilor opozi˛iei.

Œn acela∫i timp, Ónc„ nu am aflat dac„ firma respectiv„ a fost angajat„ de Guvern, a∫a cum afirmaser„ oficiali guvernamentali, sau de P.S.D., cum ∫i-au schimbat pozi˛ia unii pesedi∫ti, ca urmare a criticilor aspre venite din partea opozi˛iei ∫i a presei.

Pe l‚ng„ faptul c„ o asemenea atitudine este de o stupiditate ie∫it„ din comun, comportamentul P.S.D. pune Ón pericol democra˛ia, care Ónseamn„ lupt„ politic„ Óntre putere ∫i opozi˛ie, iar rolul opozi˛iei este tocmai acela de a feri democra˛ia de tendin˛ele totalitare, dictatoriale de care P.S.D. este tot mai vinovat.

Amintim P.S.D. c„ Rom‚nia este criticat„ c„ nu mai Óndepline∫te criteriul politic, printre altele fiind eviden˛iate grave deficien˛e ale procesului democratic, iar noua zbatere a P.S.D. nu face dec‚t s„ pun„ Ón pericol integrarea european„ a Rom‚niei.

Dac„ Rom‚nia are probleme externe, pentru c„ cele interne sunt cunoscute ∫i foarte grave, vinovat este Cabinetul Adrian N„stase, care, din disperare c„ va pierde alegerile, se Óncurc„ Ón diverse amenin˛„ri, presiuni asupra opozi˛iei, organismelor statului ∫i Óncearc„ s„ acrediteze ideea c„ cine nu va sus˛ine P.S.D. va avea de suferit.

Gre∫eal„ mai mare politic„ nu cred c„ poate fi tocmai Ón perioada Ón care Rom‚nia ar trebui s„ dea dovad„ de Ón˛elepciune, deschidere, transparen˛„, dialog ∫i respect pentru adversarii politici.

Pre∫edintele P.S.D. trebuie s„ l„mureasc„ opinia public„ Ón ceea ce prive∫te cine a angajat firma de avoca˛i, c‚t cost„ aceast„ colaborare, din ce fonduri va fi pl„tit„ ∫i de ce amenin˛„ opozi˛ia cu ac˛iuni penale pentru simplul motiv c„ Ó∫i Óndepline∫te atribu˛iile politice.

Declara˛ie politic„: îDiploma˛ia parlamentar„“. Ne afl„m Óntr-un moment istoric caracterizat, printre altele, prin situa˛ii speciale Ónregistrate Ón diverse entit„˛i

geopolitice ale lumii: Europa occidental„, consolidat„ democratic ∫i economic, manifest„ propriile-i dubii legate de Constitu˛ia European„; Europa Central„, care include Rom‚nia, este Ónc„ par˛ial aspirant„ la Uniunea European„. Orientul Apropiat ∫i Mijlociu se afl„ Óntr-o zbatere decisiv„; alte zone asiatice sunt beneficiarele urm„rilor boom-ului.

Rom‚nia poate juca rolul de punte Óntre entit„˛ile geopolitice ∫i economice ale lumii contemporane. Ca parlamentar, am Ón vedere, Ón spe˛„, diploma˛ia parlamentar„.

Conceptul îdiploma˛ie parlamentar„“ define∫te cadrul care permite parlamentarilor fie s„ joace rolul diploma˛ilor, fie s„ faciliteze forurilor legislative interven˛ia Ón formularea politicii externe sau Ón controlul ei.

Desf„∫ur‚ndu-se simultan fa˛„ de diverse ˛„ri ∫i av‚nd deseori un caracter comunitar, diploma˛ia parlamentar„ se deosebe∫te de cea — s„-i spunem — clasic„. Nefiind o extensie a acesteia ∫i nedorind a o Ónlocui, ea reprezint„ un domeniu distinct, cu caracteristici ∫i scopuri bine definite. Ofer„ elemente care permit o anume democratizare a procesului diplomatic, dob‚ndind chiar un loc aparte Ón cadrul eforturilor de solu˛ionare a unor tensiuni ce se dovedesc refractare la solu˛iile diploma˛iei tradi˛ionale.

Aceste tr„s„turi au determinat o utilizare remarcabil„ a mijloacelor diploma˛iei parlamentare Ón ultima perioad„, fie ∫i numai pentru c„, indiferent de modul Ón care este perceput„ ast„zi evolu˛ia Europei, comun„ tuturor abord„rilor, este premisa c„, la sf‚r∫itul proceselor ce se desf„∫oar„ Ón prezent, se vor contura ferm raporturile ce vor defini Europa mileniului III.

Nu doar tensiunile fac obiectul diploma˛iei parlamentare, ci ∫i consolidarea economiilor de pia˛„ Ón Europa Central„ ∫i de Est. Datorit„ rolului jucat de Parlament Ón promovarea cadrului legislativ al reformei, dimensiunea rela˛iilor parlamentare ale Rom‚niei a sporit considerabil.

Permite˛i-mi s„ supun aten˛iei dumneavoastr„ nu doar o dezbatere Ón plan teoretic a temei diploma˛iei parlamentare, ci argumentele unei ini˛iative concrete.

## îCum e turcu’, ∫i pistolu’!“

Dac„, aparent, p‚n„ nu demult, pre∫edintele P.D., Traian B„sescu, ∫i fostul secretar general al P.S.D., Cosmin Gu∫„, erau Ónver∫una˛i adversari politici, Ón realitate, nu cu mult timp Ón urm„, situa˛ia a c„p„tat un reviriment paradoxal, îr„sturn‚ndu-se“ cu exact 360 de grade.

Timpul a demonstrat c„ disputa lor nu avea nimic comun cu dezbaterea elevat„, cu polemica purtat„ Ón termeni urbani, nici pe departe cu aspectul civilizat al competi˛iei ideologice.

De fapt, cei doi nu f„ceau dec‚t s„ se m„sc„reasc„ reciproc ca dou„ ˛a˛e ie∫ite Ón fa˛a cortului pentru a-∫i pune poalele Ón cap. Oare nu zicea Traian B„sescu c„-l va jumuli pe Cosmin Gu∫„ p‚n„ la ultima pan„ ∫i nu r„spundea presupusul jumulit c„ pentru el respectivul jumulitor nu e dec‚t un nimic care se chinuie zadarnic s„ devin„ ceva?

Te-ai fi putut g‚ndi c„ ace∫ti doi indivizi aveau o aversiune genetic„ unul fa˛„ de cel„lalt, c„ du∫m„nia dintre ei nu era doar politic„, ci de-a dreptul instinctual„. S„ ne amintim c„ sunt persoane pe care nu le cunoa∫tem, care nu ne-au f„cut nici un r„u ∫i pe care, doar privindu-le, Ó˛i vine s„ le iei la palme.

Aveam impresia c„ Óntre Traian B„sescu ∫i Cosmin Gu∫„ exist„ aceast„ incompatibilitate ancestral„. Nimic mai fals. Comedia invectivelor jucat„ de cei doi ascundea o mare ∫i cople∫itoare prietenie. Ei Ónc„ nu-∫i d„duser„ seama c„ erau f„cu˛i pentru a fi Ómpreun„ ∫i la bine ∫i la r„u, c„ erau destina˛i s„ se completeze reciproc la modul ideal.

S„ recunoa∫tem c„ o asemenea r„sturnare de situa˛ie este rar Ónt‚lnit„ chiar ∫i pe meleagurile noastre, unde popularitatea lui îM„’, boule...“ o Óntrece pe cea a lui îM„i, drag„...“. Concilierea Ón rela˛iile cuplului Traian B„sescu—Cosmin Gu∫„ dep„∫e∫te Óns„ orice limit„ a bunului-sim˛, Ónscriindu-se Ón categoria celei mai crase imoralit„˛i politice. Este, Ón mod evident, o conciliere atipic„ aidoma sindromului acut respirator (SARS). Sper„m c„ al˛i politicieni n-au contactat periculosul virus ∫i ne g‚ndim Ón primul r‚nd la cei ce l-au propulsat pe anonimul Cosmin Gu∫„ Ón importanta func˛ie de secretar general al P.S.D. ∫i care ar putea s„ descopere dintr-o dat„ c„ nu mai au nimic s„-i repro∫eze fostului lor subaltern dup„ ce acesta s-a aruncat Ón bra˛ele primitoare ale primarului general al Capitalei. Adic„ ne este team„ ca imoralitatea politic„ din Rom‚nia s„ nu fi ajuns o boal„ contagioas„.

îPiticul Vadim ∫i omul Ion Iliescu“ Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

Atacurile inserate Ón revista îRom‚nia Mare“ Ómpotriva Pre∫edintelui Rom‚niei, domnul Ion Iliescu, sunt de o constant„ turpitudine. Mai nou, Ón num„rul de vineri, 16 aprilie 2004, al acestei publica˛ii, la rubrica îS„pt„m‚na pe scurt“ putem citi: î(...) La 28 noiembrie 2004, Ion Iliescu o s„ umble de nebun dup„ regatul pierdut, p„r„sit de toat„ lumea ∫i h„ituit de duhurile celor 1.000 de tineri pe care i-a trimis la moarte Ón decembrie 1989. Cam asta e soarta tuturor indivizilor poseda˛i de diavol. Ion Iliescu reprezint„ partea aceea rea ∫i la∫„ a corciturilor din Balcani, care le-a sucit capul unor babe z„p„cite cu z‚mbetul lui pref„cut. Nu se poate ca, dup„ alegerile din toamn„, un asemenea om de nimic s„ cad„ tot Ón picioare! Ar fi strig„tor la cer! Pleac„, mo∫ule, du-te unde a-n˛„rcat mutu iapa, las„ tineretul s„ respire, scute∫te-ne de mutra ta cadaveric„ de Belzebuth afumat cu t„m‚ie, fiindc„ ∫mecheria de Ferentari nu poate ˛ine loc de destin istoric!“.

Nu putem trece cu vederea faptul c„ pe frontispiciul publica˛iei îRom‚nia Mare“, Ón dreptul rubricii îredactor∫ef“ putem citi numele lui Corneliu Vadim Tudor. Un lucru paradoxal observ„m ast„zi: Ón numele libert„˛ii de expresie, o astfel de publica˛ie Ómproa∫c„ Ón dreapta ∫i Ón st‚nga cu tot felul de acuze ∫i invective, la fel ca ∫i cotidianul P.R.M.-ist îTricolorul“. Unii spun: îL„sa˛i-l pe Vadim, ignora˛i-l, e schimbat acum, e democrat, iubitor

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 55/27.IV.2004 de evrei, european ∫i cu o «inim„ nou„»“ — marca 2004. Œn acest timp, insultele curg cu nemiluita, iar autorul lor moral e l„sat Ón pace sub pretextul c„ îA∫a e el! E omul nostru, patriot, un pic Óntr-o dung„, dar e mare pamfletar ∫i mare orator“.

Œntre Ion Iliescu ∫i C. V. Tudor e o diferen˛„ ca Óntre Mun˛ii Himalaya ∫i mun˛ii toci˛i ai M„cinului. Pre∫edintele Iliescu nu s-a b„tut niciodat„ cu pumnii Ón piept c„ e cre∫tin, iubitor de oameni, tolerant sau patriot. Vadim a strigat-o pe toate drumurile, utiliz‚nd o scenografie de teatru prost. Pre∫edintele Ion Iliescu este un om al bunului-sim˛ ∫i al ra˛iunii, pe c‚nd C. V. Tudor e un halucinat periculos. Ion Iliescu are o for˛„ interioar„ care vine din dragostea sa pentru oameni. Vadim iube∫te c‚inii ∫i pe cei care-l sl„vesc. Ion Iliescu a asimilat biblioteci Óntregi ∫i nu s-a l„udat niciodat„ cu erudi˛ia sa. A suportat cu stoicism o sumedenie de atacuri ∫i a avut t„ria s„ dea Ón cele din urm„ m‚na cu criticii s„i cei mai vehemen˛i.

## îŒnc„ un pas spre normalitate“

Dup„ cum bine ∫ti˛i, Ón cadrul reuniunii Comitetului Parlamentar mixt Rom‚nia — U.E., desf„∫urat„ Ón zilele de 5 ∫i 6 aprilie a.c., a fost prezentat stadiul actual al negocierilor de aderare.

Concluzia general„ a acestei reuniuni este c„ Rom‚nia se afl„ Ón orarul stabilit de Consiliul European ∫i Ón aceste condi˛ii avem posibilitatea s„ demonstr„m c„ Óncheierea negocierilor de aderare Ón 2004 nu reprezint„ doar un obiectiv politic pentru Rom‚nia, ci reflect„ stadiul intern de preg„tire, necesar pentru a deveni un stat cu drepturi depline Ón cadrul Uniunii Europene.

Este foarte adev„rat c„ cele 8 capitole de negociere, respectiv — îLibera circula˛ie a serviciilor“, îConcuren˛a“, îAgricultura“, îEnergia“, îPolitici regionale ∫i coordonarea instrumentelor structurale“, capitolul îMediu“, îJusti˛ie ∫i afaceri interne“, precum ∫i capitolul îPrevederi financiare ∫i bugetare“ sunt cele mai dificile pentru Rom‚nia, g‚ndindu-ne la faptul c„ reformele specifice acestor domenii sunt Ón plin„ desf„∫urare.

Trebuie men˛ionat c„ Rom‚nia a Óncheiat provizoriu 22 dintre cele 31 de capitole de negociere, care se refer„ la alinierea legisla˛iei rom‚ne∫ti la _acquis_ -ul comunitar, iar cele 8 capitole aflate Ón stadiul de negociere necesit„ implica˛ii financiare serioase, precum ∫i transform„ri dure la nivel intern. Cu toate acestea, Ón timpul pre∫edin˛iei irlandeze a Consiliului European, care se va Óncheia la sf‚r∫itul primului semestru al acestui an, exist„ ∫anse reale pentru finalizarea negocierilor a 2, 3 capitole, dintre care îLibera circula˛ie a serviciilor“.

Un pas important c„tre Ónchiderea provizorie a trei capitole care presupun cele mai multe implica˛ii financiare, respectiv îAgricultura“, îPolitica regional„ ∫i coordonarea instrumentelor structurale“ ∫i îDispozi˛ii

financiare ∫i bugetare“, a fost f„cut Ón momentul Ón care Consiliul U.E. a aprobat propunerea Comisiei Europene. Aceasta face referire la pachetul financiar pentru Rom‚nia ∫i Bulgaria, Ón perioada imediat urm„toare ader„rii la Uniune, fiind vorba aici despre o sum„ de 15,4 miliarde de euro pentru perioada 2007—2009.

Pentru Óndeplinirea rapid„ ∫i punctual„ a criteriilor de performan˛„, trebuie spus c„ Ón ghidul de orientare sunt ∫i rapoartele Óntocmite Ón mod regulat de diverse comisii specializate din cadrul Parlamentului European. De altfel, ca urmare a acestor rapoarte, Guvernul Rom‚niei a luat o serie de m„suri pentru rezolvarea problemelor identificate de c„tre Parlamentul European. Un exemplu Ón acest sens Ól reprezint„ reglement„rile legislative din domeniul protec˛iei copilului, ca o dovad„ clar„ a angajamentului luat de autorit„˛ile rom‚ne Ón vederea acceler„rii preg„tirilor pentru aderarea la U.E.

Cu aceasta, ∫edin˛a consacrat„ interven˛iilor a luat sf‚r∫it. Trecem la programul nostru de azi. Œnainte trebuie s„ v„ anun˛ c„ din totalul de deputa˛i de 345 ∫i-au Ónregistrat prezen˛a 258, sunt absen˛i 87, particip„ la alte ac˛iuni parlamentare 38.

O s„ Óncepem ∫edin˛a noastr„ de ast„zi.

V„ rog, domnule deputat, problem„ de procedur„.

Domnule pre∫edinte, Doamnelor ∫i domnilor,

V-a∫ ruga s„ fi˛i de acord cu discutarea propunerii legislative de la punctul 8 Ón acest moment, deci s„ Óncepem cu aceast„ propunere legislativ„, iar proiectele de lege de la punctul 7, punctul 9, punctul 10, punctul 11 ∫i punctul 12 s„ ave˛i amabilitatea s„ le trecem Ón partea a doua a dezbaterii, deoarece nu sunt prezen˛i aici pre∫edintele Comisiei juridice, de disciplin„ ∫i imunit„˛i ∫i ini˛iatorii.

V„ mul˛umesc pentru aten˛ie.

Supun la vot propunerea domnului deputat. Dac„ sunte˛i de acord?

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 55/27.IV.2004 Cine este pentru? V„ mul˛umesc.

Dac„ sunt voturi Ómpotriv„? Ab˛ineri?

Deci vom Óncepe cu punctul 8, propus de domnul deputat Timi∫.

Œnainte de aceasta, a∫ vrea s„ v„ dau citire unei note. Œn conformitate cu prevederile art. 17 alin. (2) ∫i alin. (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea ∫i func˛ionarea Cur˛ii Constitu˛ionale, s-au depus la secretarul general al Camerei Deputa˛ilor, Ón vederea exercit„rii de c„tre deputa˛i a dreptului de sesizare a Cur˛ii Constitu˛ionale, urm„toarele legi:

— Legea pentru Ónfiin˛area comunei M„d„ra∫, jude˛ul Mure∫, prin reorganizarea comunei Band;

— Legea pentru modificarea ∫i completarea Legii administra˛iei publice locale nr. 215/2001;

— Legea privind trecerea satelor Dobricel ∫i Dumbr„vi˛a din componen˛a comunei C„ianu Mic Ón componen˛a comunei Spermezeu, jude˛ul Bistri˛a-N„s„ud;

— Legea pentru modificarea art. 2 din Ordonan˛a Guvernului nr. 66/1999 pentru aderarea Rom‚niei la Conven˛ia cu privire la suprimarea cerin˛ei supralegaliz„rii actelor oficiale str„ine, adoptat„ la Haga la 5 octombrie 1961, ∫i

— Legea pentru ratificarea Protocolului adi˛ional dintre Rom‚nia ∫i Comunitatea European„ privind regulile aplicabile comer˛ului cu anumite specii de pe∫ti ∫i produse din pe∫te, semnat la Bruxelles la 15 ianuarie 2004, la Acordul european instituind o asociere Óntre Rom‚nia, pe de o parte, ∫i Comunit„˛ile Europene ∫i statele membre ale acestora, pe de alt„ parte, semnat la Bruxelles la 1 februarie 1993.

Trecem la dezbaterea propunerii legislative pentru modificarea ∫i completarea Legii nr. 35/1997 privind organizarea ∫i func˛ionarea Institu˛iei Avocatului Poporului, modificat„ ∫i completat„ prin Legea nr. 181/2002, ∫i a propunerii legislative privind modificarea ∫i completarea Legii nr. 35 din 13 martie 1997 privind organizarea ∫i func˛ionarea Institu˛iei Avocatului Poporului.

Ini˛iatorul dac„ dore∫te s„ prezinte c‚teva elemente?

## **Domnul Acsinte Gaspar —** _ministru delegat pentru rela˛ia cu Parlamentul_ **:**

™i eu v„ mul˛umesc.

Comisia, v-a∫ ruga s„ prezenta˛i raportul.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Doamnelor ∫i domnilor,

Comisia juridic„, de disciplin„ ∫i imunit„˛i a fost sesizat„ cu dou„ ini˛iative legislative privind modificarea ∫i completarea Legii nr. 35/1997 privind organizarea ∫i func˛ionarea institu˛iei Avocatului Poporului.

Datorit„ faptului c„, Ón general, ambele ini˛iative legislative aveau acela∫i con˛inut, de comun acord cu ini˛iatorii ∫i cu avocatul poporului Ón func˛ie, comisia a dezb„tut ambele propuneri legislative ∫i s-a pronun˛at asupra lor.

Ini˛iativele legislative au avut ca obiect de reglementare modificarea ∫i completarea Legii nr. 35/1997, ca urmare a revizuirii Constitu˛iei Rom‚niei, cu dispozi˛ii referitoare la: numirea avocatului poporului pe o durat„ de 5 ani de c„tre Camera Deputa˛ilor ∫i Senat; numirea a patru adjunc˛i ai avocatului poporului specializa˛i pe domenii de activitate; completarea atribu˛iilor avocatului poporului cu cele referitoare la posibilitatea sesiz„rii Cur˛ii Constitu˛ionale cu privire la neconstitu˛ionalitatea legilor Ónainte de promulgare ∫i, direct, cu excep˛ii de neconstitu˛ionalitate a legilor ∫i ordonan˛elor; protec˛ia legal„ a avocatului poporului

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 55/27.IV.2004 restr‚ns„ doar la opiniile exprimate ∫i la actele Óndeplinite Ón exercitarea atribu˛iilor pe care acesta le are.

La dezbateri au participat at‚t ini˛iatorii, c‚t ∫i avocatul poporului, prof. univ. dr. Ioan Muraru.

Dup„ dezbateri generale, s-a trecut la examinarea ini˛iativei legislative nr. 134, concomitent cu examinarea amendamentelor depuse Ón scris Ón termen sau formulate verbal Ón cursul dezbaterilor de c„tre membrii comisiei, precum ∫i cu discutarea ca amendamente a propunerilor sus˛inute de ini˛iatorii propunerii legislative P.L.X. nr. 149/2004.

Fa˛„ de cele constatate, membrii comisiei au hot„r‚t, cu unanimitate de voturi, s„ supun„ plenului Camerei Deputa˛ilor spre dezbatere ∫i adoptare propunerea legislativ„ pentru modificarea ∫i completarea Legii nr. 35/1997.

Œn raport de obiect ∫i de con˛inutul s„u, proiectul de lege face parte din categoria legilor organice. V„ mul˛umesc pentru aten˛ie.

La dezbateri generale, dac„ grupurile parlamentare doresc s„ ia cuv‚ntul?

Domnul deputat Boc. V„ rog.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Grupul parlamentar al Partidului Democrat sus˛ine aceast„ ini˛iativ„ legislativ„, din cel pu˛in urm„toarele motive:

1. Dup„ revizuirea Constitu˛iei, era absolut necesar ca Legea Avocatului Poporului s„ fie modificat„, pentru ca noile atribu˛ii conferite prin Constitu˛ia revizuit„, prin Legea de revizuire a Constitu˛iei, s„ capete o consisten˛„ real„ Ón cadrul legii care vizeaz„ organizarea ∫i func˛ionarea institu˛iei Avocatului Poporului.

2. Prin aceast„ ini˛iativ„ legislativ„, practic, sunt Ónt„rite mecanismele de protec˛ie a drepturilor ∫i libert„˛ile cet„˛eanului Ón raporturile acestuia cu administra˛ia local„, cu autorit„˛ile publice ∫i-l protejeaz„ mai bine fa˛„ de abuzurile la care este supus din partea autorit„˛ilor men˛ionate. Altfel spus, aceast„ ini˛iativ„ legislativ„ are c‚teva componente care vin Ón sprijinul cet„˛eanului, motiv pentru care ea trebuie s„ fie sus˛inut„.

Aceast„ institu˛ie Avocatul Poporului nu are o tradi˛ie Óndelungat„ Ón Rom‚nia, ca Ón Suedia, de exemplu, din secolul al XIX-lea. Ea func˛ioneaz„ dup„ 1997, c‚nd a ap„rut pentru prima dat„ legea de organizare ∫i func˛ionare a institu˛iei, dar a reu∫it, Ón ace∫ti ani — ∫i mai ales Ón ultimii patru ani —, s„ se impun„ Ón con∫tiin˛a public„ ca o institu˛ie cu rezultate, ca o institu˛ie la care cet„˛eanul merge cu speran˛e ∫i, de foarte multe ori, a reu∫it s„ g„seasc„ solu˛ia prin intermediul medierii realizate de Avocatul Poporului. Avocatul Poporului nu Ómparte dreptatea, el nu d„ sentin˛e, dar Ó∫i pune la dispozi˛ie bunele oficii ∫i sesizeaz„, acolo unde constat„ abuzurile respective. Cred Óns„ c„, pe viitor, ne revine ∫i nou„ datoria — m„ refer aici la factorul politic, fie c„ este vorba de Guvern, fie c„ este vorba de Parlament, de prefecturi — ca vocea Avocatului Poporului s„ fie auzit„ de c„tre noi, iar noi s„-i sanc˛ion„m pe aceia privitor la care Avocatul Poporului sesizeaz„ c„ Óncalc„ drepturile ∫i libert„˛ile

cet„˛enilor. Sanc˛ion‚ndu-i pe aceia, de fapt, facem auzit„ vocea cet„˛eanului prin intermediul Avocatului Poporului.

Din nefericire, nu prea ne-am afirmat Ón acest domeniu Ón ultima vreme ∫i multiplele sesiz„ri realizate de Avocatul Poporului nu au fost sanc˛ionate de factorul politic, a∫a cum ar fi trebuit. Œn ˛„rile occidentale, Ón urma public„rii unui raport al Avocatului Poporului, se ajunge la demisii spectaculoase, pentru c„, atunci c‚nd e∫ti men˛ionat acolo, imediat autorit„˛ile competente trec la sanc˛iuni ∫i se ajunge p‚n„ la demisia ∫i demiterea acelora care exercit„ abuzuri Ón raporturile cu drepturile ∫i libert„˛ile cet„˛ene∫ti.

V„ mul˛umesc. Din partea Grupului parlamentar al U.D.M.R. V„ rog!

Domnule pre∫edinte, Domnule avocat al poporului, Onorat„ Camer„,

Institu˛ia Avocatului Poporului, activitatea acesteia, rolul s„u de a ap„ra drepturile ∫i libert„˛ile persoanelor fizice, astfel cum este prev„zut Ón art. 58 din Constitu˛ia revizuit„, precum ∫i experien˛a anilor trecu˛i, c‚nd activitatea sa a avut un impact social deosebit ce s-a exprimat prin numeroasele sesiz„ri din partea cet„˛enilor, toate acestea justific„ pe deplin existen˛a ∫i importan˛a acestei institu˛ii, dovedind, Ón acela∫i timp, c„ s-a integrat perfect Ón sistemul autorit„˛ilor publice, evident, cu particularit„˛ile sale specifice.

Prin urmare, pe de o parte, se confirm„ juste˛ea deciziei Constituantei din 1991, c‚nd s-a Ónfiin˛at aceast„ institu˛ie a Avocatului Poporului, iar, pe de alt„ parte, Ónt„rirea ∫i eficientizarea institu˛iei at‚t din punct de vedere al competen˛ei, c‚t ∫i al structurii, cu ocazia revizuirii Constitu˛iei Ón 2003.

Principalele modific„ri care au impus Óns„∫i Constitu˛ia revizuit„ privesc, pe de o parte, aspecte func˛ionale, de competen˛„, iar, pe de alt„ parte, aspecte structurale, de organizare.

Cea mai important„ modificare Ón competen˛a Avocatului Poporului este aceea c„ poate interveni direct — at‚t Ón procedura _a priori,_ c‚t ∫i Ón procedura _a posteriori_ — Ón controlul constitu˛ionalit„˛ii legilor. Aceasta este deosebit de important„ Ón privin˛a eficientiz„rii activit„˛ii institu˛iei, pe de o parte; pe de alt„ parte, implica˛ia Avocatului Poporului Ón activitatea de control al constitu˛ionalit„˛ii legilor este de asemenea de o deosebit„ importan˛„, pentru c„ s-a creat un nou factor care exercit„ sau poate declan∫a controlul constitu˛ionalit„˛ii legilor ∫i, prin urmare, exist„ o garan˛ie Ón plus pentru acest control ∫i, implicit, pentru valorificarea suprema˛iei Constitu˛iei.

Œn privin˛a aspectelor structurale organizatorice, sunt o serie de modific„ri care, Óns„, au ∫i vor avea mai degrab„ un impact puternic ∫i asupra func˛ion„rii institu˛iei. Astfel, avocatul poporului este numit pe o durat„ de 5 ani, fa˛„ de cei 4 ani, cum este acum.

Cea mai important„ modificare este Óns„ apari˛ia la nivelul Constitu˛iei a adjunc˛ilor avocatului poporului pe diferite domenii de activitate.

V„ mul˛umesc.

Doamna Angela Bogea, din partea Grupului parlamentar al P.R.M.

™i Grupul parlamentar al P.R.M. sus˛ine ini˛iativa legislativ„ a colegilor no∫tri de la P.S.D ∫i U.D.M.R. ∫i v-a∫ sugera, domnule pre∫edinte, s„ g„si˛i o modalitate, pentru c„ la nivelul cet„˛eanului importan˛a acestei institu˛ii, atribu˛iile ∫i rolul pe care-l are se cunosc mai pu˛in; de asemenea, se cunoa∫te foarte pu˛in despre aceste birouri teritoriale.

Deci cred c„ at‚t institu˛ia ca atare, c‚t ∫i administra˛ia teritorial„, administra˛ia local„, ar trebui s„ fac„ mai mult pentru mediatizarea rolului acestei institu˛ii. Œn rest, repet, sus˛inem ini˛iativa legislativ„.

™i, pentru c„ am avut ∫i un amendament la aceast„ lege, a∫ vrea s„ v„ propun s„-l lua˛i Ón considerare cu toat„ seriozitatea ∫i, chiar dac„ a fost respins Ón Comisia juridic„, de disciplin„ ∫i imunit„˛i, s„-l accepta˛i, ∫i m„ g‚ndesc s„-i schimb„m ∫i locul. Am Ón vedere la art. 6

alin. 1 lit. a) — îDrepturile omului, egalitatea de ∫anse Óntre femei ∫i b„rba˛i...“, ∫i dup„ aceea textul curge.

Deci consider c„ este o coordonare cu legisla˛ia care exist„ Ón unele ˛„ri membre ale Uniunii Europene. Eu nu zic c„ Ón toate ˛„rile membre ale Uniunii Europene exist„ aceast„ egalitate de ∫anse prev„zut„ la o anumit„ direc˛ie a Avocatului Poporului, dar sunt ˛„ri Ón Uniunea European„ care au prev„zut acest domeniu ∫i, prin urmare, pentru ca mai t‚rziu, peste luni de zile, s„ nu ne g„sim Ón situa˛ia de a modifica legea, v„ propun s„ o facem acum.

V„ mul˛umesc.

™i eu v„ mul˛umesc.

O s„ discut„m acest aspect la punctul respectiv. Domnul deputat ™tirbe˛, din partea Grupului parlamentar al Partidului Na˛ional Liberal.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Stima˛i colegi,

Ne al„tur„m ∫i noi colegilor no∫tri de la celelalte grupuri parlamentare ∫i sus˛inem modificarea ∫i completarea Legii nr. 35/1997 privind organizarea ∫i func˛ionarea institu˛iei Avocatului Poporului, baz‚ndu-ne pe faptul c„ aceste propuneri de modificare corespund nevoii de armonizare cu normele constitu˛ionale ∫i cu normele europene Ón materie.

Sigur c„ propunerile privind posibilitatea de interven˛ie a Avocatului Poporului Ón ce prive∫te controlul constitu˛ionalit„˛ii legilor, l„rgirea sau stabilirea domeniilor de activitate Ón care pot s„ func˛ioneze adjunc˛ii sau avoca˛ii poporului la nivel teritorial sunt elemente care credem c„ vor conduce la eficientizarea acestei institu˛ii ∫i nu ne r„m‚ne dec‚t s„ punem Ón aplicare ∫i s„ respect„m Óntru totul prevederile legale care vor fi adoptate pentru ca aceast„ institu˛ie s„ ajung„ Óntr-adev„r la nivelul de eficien˛„ pe care Ól atinge ∫i Ón alte ˛„ri ∫i care este necesar ∫i Rom‚niei.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc ∫i eu.

Trecem la dezbaterea proiectului de lege.

La titlul legii dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt. Votat Ón unanimitate.

La art. I urm„ri˛i punctul 1 din raport. Dac„ sunt observa˛ii? Comisia n-a avut. Votat Ón formularea ini˛iatorului.

La punctul 1. Dac„ sunt obiec˛iuni? Nu sunt. Votat Ón unanimitate.

Punctul 2. Dac„ sunt obiec˛iuni? Votat Ón unanimitate. Punctul 3, respectiv modificarea art. 7 cu alin. 1, 2

- ∫i 3. Dac„ sunt obiec˛iuni? Nu sunt. Votat Ón unanimitate. Punctul 4. Modificarea art. 8 cu alineatele 1, 2, 3

- ∫i 4. Dac„ sunt obiec˛iuni? Nu sunt. Votat Ón unanimitate. Punctul 5, respectiv modificarea alin. 2 ∫i 3 de la

- art. 9. Dac„ sunt obiec˛iuni? Nu sunt. Votat Ón unanimitate.

Punctul 6. Alin. 1. Dac„ sunt obiec˛iuni? Nu sunt. Votat Ón unanimitate.

La subpunctul a), modificarea propus„ de doamna Angela Bogea, respectiv îdrepturile omului, egalitate de

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 55/27.IV.2004 ∫anse, culte religioase, minorit„˛i na˛ionale“. Dac„ sunt obiec˛iuni? Comisia este de acord. Toat„ lumea este de acord. Sala este de acord cu aceast„ problem„.

Cine este pentru? V„ mul˛umesc. Voturi Ómpotriv„? Ab˛ineri? Votat Ón unanimitate.

Subpunctul b) din punctul 2 din raport. Comisia a modificat acest punct. Dac„ dumneavoastr„ ave˛i observa˛ii? Nu sunt. Votate Ón formularea comisiei.

Subpunctul c), de asemenea, comisia a modificat acest articol. Dac„ dumneavoastr„ ave˛i observa˛ii? Nu ave˛i. Votat Ón varianta comisiei.

Subpunctul d), text nemodificat, ∫i varianta ini˛iatorului, votat„ Ón unanimitate.

Punctul 7. Aici observa˛i punctul 3. La pagina 4 din raport, comisia a modificat art. 1 introduc‚nd noul alin. 1[1] . Dac„ ave˛i observa˛ii? Nu sunt. Votat Ón varianta comisiei.

La punctul 8 alin. 1 al art. 11, urm„ri˛i la pagina 5 punctul 4 din raport. Comisia a modificat acest articol. Dac„ ave˛i observa˛ii? Nu sunt. Votat Ón varianta comisiei.

Punctul 9, urm„ri˛i punctul 5 din raport la pagina 5. Comisia a modificat varianta ini˛iatorului. Dac„ dumneavoastr„ ave˛i observa˛ii? Nu sunt. Votat Ón varianta comisiei.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Stima˛i colegi,

Dup„ punctul 23 se propune un nou punct, 24, cu o anex„ privind birourile teritoriale ale institu˛iei Avocatului Poporului. Œn aceast„ list„ sunt enumerate jude˛ele, aproape toate, cu excep˛ia jude˛ului D‚mbovi˛a, care nu figureaz„ cu nici un sediu pe nic„ieri. Noi propunem s„ fie arondat la Pite∫ti, unde merg ∫i jude˛ele Arge∫, V‚lcea, deci ∫i D‚mbovi˛a, pentru care opteaz„, fiindc„ o parte din jude˛ul D‚mbovi˛a a f„cut parte din fosta regiune Arge∫ ∫i dialogheaz„ mult mai apropiat. Œn acela∫i timp, observa˛i la pozi˛ia 7 din anex„, merg 5 jude˛e la Alexandria, iar ora∫ul Bucure∫ti nu apare pe nic„ieri. Este mult mai bun„ propunerea U.D.M.R.-ului ca sediul s„ fie fixat Ón Bucure∫ti, iar Ón lista jude˛elor s„ figureze ∫i ora∫ul... municipiul Bucure∫ti.

V„ mul˛umesc.

Da, ∫i eu v„ mul˛umesc. V„ rog. Ini˛iatorul.

Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

Œn ceea ce prive∫te omiterea jude˛ului D‚mbovi˛a, este exact, s-a omis, suntem de acord s„ fie introdus acest jude˛ la Pite∫ti, unde, de fapt, e ∫i sediul Cur˛ii de Apel. Œns„ Ón ceea ce prive∫te jude˛ele din jurul Bucure∫tiului, ne-am consultat ∫i cu ini˛iatorul ∫i credem c„ sensul birourilor teritoriale, acela de a aduce mai aproape de oameni adjunc˛ii avocatului poporului, aici nu se realizeaz„ cel mai bine, c„ va trebui practic cei din Ialomi˛a s„ mearg„ prin Teleorman. S„ punem Ón text c„ pentru jude˛ele din jurul Bucure∫tiului — Giurgiu, Ilfov, Teleorman, Ialomi˛a — aici nu se organizeaz„ birouri teritoriale ∫i se adreseaz„ direct institu˛iei Avocatul Poporului.

Da.

Comisia este de acord cu aceste propuneri?

## Domnule pre∫edinte,

Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

Comisia juridic„, de disciplin„ ∫i imunit„˛i este de acord cu aceste propuneri, ca jude˛ele din jurul Bucure∫tiului s„ vin„ la Bucure∫ti ∫i cu introducerea jude˛ului D‚mbovi˛a la punctul 2.

V„ mul˛umesc pentru aten˛ie.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 55/27.IV.2004

Domnule ministru, v„ rog.

Domnule pre∫edinte, punctul 24, care se introduce acum Ón lege, v-a∫ propune s„ aib„ urm„toarea redactare: îLegea nr. 35/1997 privind organizarea ∫i func˛ionarea institu˛iei Avocatului Poporului se completeaz„ cu anexa care face parte integrant„ din prezenta lege.“ ™i vom avea anexa la lege cu textul Ón ceea ce prive∫te cuprinsul ei.

Da. O alt„ observa˛ie. V„ rog, domnule deputat.

Œn calitate de teleorm„nean, domnule pre∫edinte, da˛i-mi voie s„-mi exprim regretul pentru interven˛ia colegilor mei ∫i v„ propun s„ r„m‚n„ anexa a∫a cum este f„cut„, nu numai din ra˛iuni de descentralizare, dar eu cred c„ e bine ca ∫i Alexandria s„ figureze Ón cadrul acestor centre de organizare a birourilor teritoriale. Dac„ ave˛i ceva de rezolvat la acest punct, poate asupra jude˛ului Ialomi˛a ∫i C„l„ra∫i, Óntr-adev„r, aici se poate discuta, dar eu cred c„ e normal ca Alexandria s„ r„m‚n„ centru pentru Giurgiu, pentru Ilfov, pentru Teleorman. De ce toat„ lumea s„ vin„ la Bucure∫ti? Nu am Ón˛eles aceasta. S„ r„m‚n„ la Alexandria!

V„ rog, ini˛iatorul ∫i comisia.

Œn mod sigur, dac„ stabileam sediul la Slobozia, colegul meu ar fi venit s„ ˛ipe c„ nu e corect. Deci v-a∫ ruga s„-i Óntreba˛i pe cei de la Slobozia dac„ sunt de acord s„ traverseze Bucure∫tiul ∫i s„ ajung„ la... Criteriul dup„ care s-au constituit aceste birouri teritoriale a fost criteriul cur˛ilor de apel. Toate jude˛ele din jurul Bucure∫tiului vin la Bucure∫ti la Curtea de Apel.

™i va fi ∫i o situa˛ia mai favorabil„ pentru dumneavoastr„, c„ nu v„ ve˛i adresa unui birou teritorial, ci direct institu˛iei Avocatul Poporului.

## **Domnul Constantin Ni˛„:**

Da.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte de ∫edin˛„. Stimate colege ∫i stima˛i colegi,

Propunerea legislativ„ privind Semnul onorific _Vulturul Rom‚niei_ , ini˛iat„ de comisia noastr„, are la baz„ art. 79 din Legea nr. 29/2000.

Consider‚ndu-se esen˛ial„ activitatea parlamentarilor pentru edificarea unei Rom‚nii moderne, s-a instituit Ón 1933 Semnul onorific _Vulturul Rom‚niei_ , constituit la acea dat„ pe 5 grade. Prezenta propunere legislativ„ preia modelul general al Ónsemnului model 1933 ∫i Ómp„r˛irea pe 5 grade, astfel: Ón actuala form„ Ónsemnul reprezint„ o acvil„ cu aripile semideschise, Ómp„r˛it pe 5 grade: _Cavaler, Ofi˛er, Comandor, Mare Ofi˛er_ ∫i _Mare Cruce._

Criteriul de baz„ Ón acordarea Semnului onorific _Vulturul Rom‚niei_ este criteriul vechimii Ón Parlament, av‚nd la baz„ premisa c„ un parlamentar cu mai multe mandate efectuate acumuleaz„ mai mult„ experien˛„, iar criteriul func˛iei reprezint„ excep˛ia.

Proiectul de lege a fost dezb„tut la Senat pe data de 18 martie 2004. Œn urma dezbaterii proiectului de lege transmis de Senat, Ón ∫edin˛a din 7 aprilie 2004 comisia noastr„ a propus admiterea acestuia Ón forma adoptat„ de Senat, cu unanimitate de voturi.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare, fiind de competen˛a decizional„ a Camerei Deputa˛ilor. f n s„ subliniez faptul c„ de∫i este un semn onorific, ca ierarhie este echivalent cu Ordinul _Serviciul Credincios_ , ce reprezint„ Ón ierarhia sistemului na˛ional de decora˛ii a doua decora˛ie ca importan˛„ na˛ional„. Œn acest fel, comisia noastr„ Ó∫i aduce o modest„ contribu˛ie la Ónceputul unei proces firesc de punere Ón valoare a parlamentarismului rom‚nesc.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc. Dumneavoastr„ a˛i vorbit ∫i Ón calitate de ini˛iator ∫i Ón calitate de pre∫edinte al comisiei, presupun.

La dezbateri generale dac„ dore∫te cineva s„ ia cuv‚ntul? Nu dore∫te.

Trecem la dezbaterea legii. Titlul legii. Dac„ sunt obiec˛iuni? Nu sunt. Votat Ón unanimitate. Art. 1 cu alin. 1, 2, 3 ∫i 4. Sunt observa˛ii? Nu sunt. Votat Ón unanimitate. Art. 2 cu alin. 1 ∫i 2. Sunt observa˛ii? Nu sunt. Votat Ón unanimitate. Art. 3. Dac„ ave˛i observa˛ii? Nu sunt. Votat Ón unanimitate. Art. 4 cu alin. 1 ∫i 2. Sunt observa˛ii? Nu sunt. Unanimitate.

Art. 5. Sunt observa˛ii? Nu sunt. Dotat Ón unanimitate.

Art. 6 cu alin. a), b) c) d) e). Sunt observa˛ii? Nu sunt. Unanimitate.

Art. 7 cu alin. 1 ∫i 2. Sunt observa˛ii? Nu sunt. Unanimitate.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 55/27.IV.2004 Art. 8. Dac„ ave˛i observa˛ii? Nu sunt. Votat Ón unanimitate. Art. 9. Dac„ ave˛i observa˛ii? Nu sunt. Votat Ón unanimitate. Art. 10. Sunt observa˛ii? Nu sunt. Unanimitate. Art. 11. Dac„ sunt obiec˛iuni? Nu sunt. Votat Ón unanimitate. Trecem la dezbaterea regulamentului, cu anexa nr. 1. Titlul regulamentului. Dac„ ave˛i observa˛ii? Nu sunt. Votat Ón unanimitate. Art. 1. Dac„ sunt obiec˛iuni? Nu sunt. Votat Ón unanimitate. Art. 2 cu alin. a), b), c), d), e). Dac„ sunt obiec˛iuni? Nu sunt. Votat Ón unanimitate. Art. 3 cu alin. 1, 2, 3, 4, 5, 6 ∫i 7. Sunt observa˛ii? Nu sunt. Votat Ón unanimitate. Art. 4 cu alin. a), b), c), d). Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt. Votat Ón unanimitate. Art. 5 cu alin. 1, 2, 3, 4, 5 ∫i 6. Sunt observa˛ii... cu men˛iunea c„ la alin. 1 avem 1 a) ∫i 1 b). Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt. Votat Ón unanimitate art. 5. Art. 6. Dac„ ave˛i observa˛ii? Nu sunt. Votat Ón unanimitate. Art. 7 cu alin. 1 ∫i 2. Sunt observa˛ii? Votat Ón unanimitate. Art. 8. Dac„ ave˛i observa˛ii? Nu sunt. Votat Ón unanimitate. Art. 9. Dac„ ave˛i observa˛ii? Nu sunt. Votat Ón unanimitate. Art. 10 cu alin. 1, 2, 3, 4, 5. Dac„ ave˛i observa˛ii? Nu sunt. Votat Ón unanimitate. Art. 11. Sunt observa˛ii? Nu sunt. Votat Ón unanimitate. Art. 12 cu alin. 1, 2 ∫i 3. Sunt observa˛ii? Nu sunt. Votat Ón unanimitate. Art. 13 cu alin. 1, 2 ∫i 3. Dac„ ave˛i observa˛ii? Nu sunt. Votat Ón unanimitate. Art. 14, cu subpunctele A, B, C, D ∫i E. Sunt observa˛ii? Nu sunt. Votat Ón unanimitate. Art. 15 cu alin. 1, 2, 3 ∫i 4. Dac„ ave˛i observa˛ii? Nu sunt. Votat Ón unanimitate. Art. 16 cu alin. 1, 2 ∫i 3.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

La Óntocmirea raportului, comisia a avut Ón vedere avizele Comisiei pentru buget, finan˛e ∫i b„nci, a Consiliului Legislativ ∫i punctul de vedere al Guvernului.

Proiectul de lege are Ón vedere modificarea prevederilor unor articole din legea sus-men˛ionat„ pentru a satisface un num„r c‚t mai mare de cereri ale tinerilor care vor s„-∫i construiasc„ o locuin˛„ proprietate personal„. Se apreciaz„ c„ prin modific„rile propuse prin actul normativ se asigur„ condi˛ii de realizare a unor locuin˛e accesibile tinerilor, contribuind Ón acest fel la o stabilizare a cadrelor tinere absolut necesare particip„rii la cre∫terea economic„ din ˛ara noastr„.

Proiectul a venit de la Senat ∫i, Ón urma discu˛iilor pe care le-am avut Ón comisie, membrii comisiei au fost de acord ∫i au votat Ón unanimitate pentru aprobarea acestei ini˛iative legislative, cu amendamentele admise conform raportului.

V„ mul˛umesc.

™i eu v„ mul˛umesc.

La dezbateri generale dac„ dore∫te cineva s„ ia cuv‚ntul? Nu dore∫te. Trecem la dezbaterea proiectului de lege.

Titlul legii. Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt. Votat Ón unanimitate. Art. I. Sunt observa˛ii? Nu sunt. Votat Ón unanimitate. Punctul 1 din lege. Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt. Votat Ón unanimitate. Punctul 2. Sunt observa˛ii? Nu sunt. Votat Ón unanimitate. Punctul 3. Sunt observa˛ii? Nu sunt. Votat Ón unanimitate. Punctul 4. Dac„ ave˛i observa˛ii? Nu sunt. Votat Ón unanimitate.

38 MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 55/27.IV.2004

Punctul 5.

Dac„ ave˛i observa˛ii? Nu sunt. Votat Ón unanimitate. Punctul 6.

Sunt observa˛ii? La punctul 6 urm„ri˛i pagina 2 din raport, punctul 1, dup„ art. 9 se introduce un articol nou, art. 10, iar la alin. 1 de la art. 10 comisia nu a avut observa˛ii, deci votat„ varianta textului ini˛ial.

Punctul 2, de asemenea, la punctul 3 comisia a avut un alt punct de vedere. Dac„ dumneavoastr„ ave˛i observa˛ii la punctul 3? Nu sunt.

Votat„ varianta comisiei.

La punctul 7 din raport se propune modificarea art. 7. Dac„ dumneavoastr„ ave˛i observa˛ii? Nu sunt. Votat„ varianta comisiei.

Art. II.

Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt.

Votat Ón unanimitate.

Vom supune proiectul de lege dezbaterii votului final de ast„zi.

Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 6/2004 pentru completarea anexei V/1 b la Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 191/2002 privind cre∫terile salariale ce se vor acorda Ón anul 2003 personalului bugetar salarizat potrivit Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 24/2000 privind sistemul de stabilire a salariului de baz„ pentru personalul contractual din sectorul bugetar ∫i personalului salarizat potrivit anexelor nr. II ∫i III la Legea nr. 154/1998 privind sistemul de stabilire a salariului de baz„ Ón sectorul bugetar ∫i a indemniza˛iilor pentru persoanele care ocup„ func˛ii de demnitate public„. Procedur„ de urgen˛„.

Comisia, v„ rog, timpii pentru luarea de cuv‚nt la articole ∫i durata acestora.

Domnule pre∫edinte, v„ propunem 5 minute total discu˛ii ∫i un minut lu„ri de cuv‚nt.

Sunt observa˛ii? Cine este pentru? V„ mul˛umesc. Voturi Ómpotriv„? Ab˛ineri? Votat.

Trecem la dezbaterea proiectului conform regulamentului.

La titlul legii dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt. Votat Ón unanimitate. Articolul unic.

Dac„ ave˛i observa˛ii? Nu sunt. Votat Ón unanimitate. Titlul ordonan˛ei de urgen˛„. Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt. Votat Ón unanimitate. Articolul unic. Sunt observa˛ii? Nu sunt. Votat Ón unanimitate.

Vom supune proiectul de lege votului final de ast„zi. Propunerea legislativ„ privind modificarea ∫i completarea Codului penal Ón domeniul infrac˛iunilor Ón ciberspa˛iu.

Comisia juridic„, de disciplin„ ∫i imunit„˛i este aici. Ini˛iatorul dac„ este aici? Da. Este.

V-a∫ ruga s„ prezenta˛i raportul comisiei.

Domnule pre∫edinte,

Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

Comisia juridic„, de disciplin„ ∫i imunit„˛i a prezentat un raport suplimentar, v„ prezint ast„zi un raport suplimentar, Ón care constat„ urm„toarele referitor la aceast„ propunere legislativ„. Legea nr. 161/2003, Ón cuprinsul Titlului III — Carta ONU, prevede prevenirea ∫i combaterea criminalit„˛ii informatice. Proiectul noului Cod penal, dezb„tut deja de comisie, con˛ine Ón cadrul Titlului 10 intitulat îDelicte contra datelor ∫i sistemelor informatice“ prevederi referitoare la acest gen de fapte. Œn urma reexamin„rii s-a hot„r‚t, pentru a se evita dubla reglementare, cu unanimitate de voturi, men˛inerea propunerii de respingere a ini˛iativei legislative privind modificarea ∫i completarea Codului penal Ón domeniul infrac˛iunilor Ón ciberspa˛iu.

V„ mul˛umesc pentru aten˛ie.

™i eu v„ mul˛umesc.

La dezbateri generale dac„ dore∫te cineva s„ ia cuv‚ntul? Nu dore∫te nimeni.

Vom supune proiectul de lege votului final de ast„zi. Propunerea legislativ„ pentru completarea Legii nr. 3/2000 privind organizarea ∫i desf„∫urarea referendumului.

Ini˛iatorul este aici? Nu este.

Comisia juridic„, de disciplin„ ∫i imunit„˛i, v„ rog s„ prezenta˛i raportul.

Domnule pre∫edinte,

Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

Obiectul de reglementare al ini˛iativei legislative Ól constituie completarea art. 5 din Legea nr. 3/2000 privind organizarea ∫i desf„∫urarea referendumului, Ón sensul de a se putea organiza un nou referendum cu acela∫i obiectiv dup„ Ómplinirea unui termen de 6 luni, Ón situa˛ia Ón care la referendumul precedent nu s-a Óntrunit majoritatea cerut„ de lege pentru valabilitatea acestuia. Comisia a hot„r‚t cu unanimitate de voturi s„ resping„ propunerea legislativ„ privind organizarea ∫i desf„∫urarea referendumului.

V„ mul˛umesc pentru aten˛ie.

Da. La dezbateri generale dac„ dore∫te cineva s„ ia cuv‚ntul? Nu dore∫te.

Vom supune proiectul de lege votului final.

Propunerea legislativ„ pentru modificarea anexei nr. 7 la Ordonan˛a Guvernului nr. 36/2002 privind taxele ∫i impozitele locale, republicat„.

Din partea ini˛iatorului? V„ rog.

Din partea comisiei? V„ rog.

## V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Œn urma examin„rii propunerii legislative pentru modificarea anexei nr. 7 din Ordonan˛a Guvernului nr. 36/2002 privind taxele ∫i impozitele locale, Ón ∫edin˛a din 1 aprilie 2004 comisia a hot„r‚t cu unanimitate de

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 55/27.IV.2004 voturi respingerea, din urm„toarele considerente: Ordonan˛a Guvernului nr. 36/2002 privind impozitele ∫i taxele locale, republicat„, cu modific„rile ∫i complet„rile ulterioare, a fost Ón mod expres abrogat„ Óncep‚nd cu data de 1 ianuarie 2004, prin art. 298 alin. 1 din punctul 27 din Legea nr. 571/2003, Codul fiscal.

Potrivit art. 269 lit. c) din Codul fiscal, taxa pentru eliberarea certificatelor, avizelor ∫i autoriza˛iilor nu se datoreaz„ pentru certificatul de urbanism sau autoriza˛iile de construire pentru lucr„rile de interes public, jude˛ean sau local.

Av‚nd Ón vedere cele de mai sus, propunerea legislativ„ a r„mas f„r„ obiect.

V„ mul˛umesc.

## V„ mul˛umesc.

La dezbateri generale dac„ dore∫te cineva? Nu. Vom supune proiectul de lege votului final.

Propunerea legislativ„ pentru modificarea ∫i completarea Legii nr. 75/2002 pentru modificarea ∫i completarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 96/1998 privind reglementarea regimului silvic ∫i administrarea fondului forestier na˛ional, republicat„.

Ini˛iatorul dac„ dore∫te s„ ia cuv‚ntul? Nu dore∫te. Din partea comisiei?

V„ rog, domnule deputat.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Stimate ∫i stima˛i colegi,

Comisia pentru agricultur„, silvicultur„, industrie alimentar„ ∫i servicii specifice a fost sesizat„ spre dezbatere ∫i avizare, a Óntocmit raportul. La Óntocmirea raportului, comisia a avut Ón vedere avizul Consiliului Legislativ nr. 1.629/25.XI.2003.

Propunerea legislativ„ are ca obiect de reglementare modificarea ∫i completarea alin. 1 al art. 8 din Ordonan˛a Guvernului nr. 96/1998 privind reglementarea regimului silvic ∫i administrarea fondului forestier na˛ional, republicat„ Ón Monitorul Oficial al Rom‚niei nr. 122 din 26 februarie 2003, cu modific„rile ulterioare.

Propunerea legislativ„ face parte din categoria legilor organice, potrivit prevederilor art. 73 din Constitu˛ia Rom‚niei, republicat„.

La lucr„rile comisiei au participat to˛i membrii comisiei. Propunerea legislativ„ a fost respins„ Ón unanimitate, Ón ∫edin˛a din 6.IV.2004. Œn urma dezbaterii, comisia propune respingerea ini˛iativei legislative pentru urm„torul considerent: modific„rile ∫i complet„rile cuprinse Ón propunerea legislativ„ au fost preluate ∫i Ómbun„t„˛ite Ón proiectul de lege pentru modificarea ∫i completarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 96/1998 privind reglementarea regimului silvic ∫i administrarea fondului forestier na˛ional, republicat„, prin proiectul Legii nr. 258/2003.

Proiectul de lege, potrivit art. 75 din Constitu˛ia Rom‚niei, republicat„, ∫i art. 86 alin. 3 pct. 2 din Regulamentul Camerei Deputa˛ilor, cu modific„rile ∫i complet„rile ulterioare, este de competen˛a decizional„ a Camerei Deputa˛ilor.

V„ mul˛umesc.

™i eu v„ mul˛umesc.

La dezbateri generale dac„ dore∫te cineva s„ ia cuv‚ntul? Nu dore∫te nimeni.

Vom supune proiectul de lege votului final.

Propunerea legislativ„ pentru modificarea ∫i completarea Legii nr. 109/1997 privind organizarea ∫i func˛ionarea Consiliului Economic ∫i Social.

Comisia pentru munc„.

Ini˛iatorul dac„ este aici... Nu este.

Doamna pre∫edinte Smaranda Dobrescu, v-a∫ ruga...

Domnule pre∫edinte,

Stima˛i colegi,

Comisia de munc„ v„ propune respingerea acestei ini˛iative legislative, din urm„toarele considerente. Prima motiva˛ie: modific„rile ∫i complet„rile propuse nu sunt de natur„ s„ accentueze rolul ∫i atribu˛iile Consiliului Economic ∫i Social.

Œn al doilea r‚nd, av‚nd Ón vedere dispozi˛iile art. 2 din Legea nr. 109/1997, cu modific„rile ∫i complet„rile ulterioare, nu este necesar„ completarea art. 5 cu un text nou referitor la Ómbun„t„˛irea dialogului social propus la punctul 1.

Œn al treilea r‚nd, termenul de 90 de zile calendaristice prev„zut la punctul 3 din propunere este nejustificat de mare Ón raport cu celelalte termene prev„zute Ón cuprinsul aceluia∫i alineat ∫i nu este favorabil procesului legislativ.

Œn al patrulea r‚nd, av‚nd Ón vedere modific„rile de substan˛„ aduse textelor din Constitu˛ie, referitoare la domeniile restructur„rii ∫i dezvolt„rii economiei na˛ionale, protec˛iei sociale ∫i ocrotirii s„n„t„˛ii, rela˛iilor de munc„ ∫i politicii salariale, Ministerul Justi˛iei, Ómpreun„ cu Ministerul Muncii ∫i-au propus, prin programul legislativ pentru anul 2004, program trimis Parlamentului, ca p‚n„ la finele trimestrului II al acestui an s„ elaboreze proiectul de lege pentru modificarea Legii nr. 109/1997 privind organizarea ∫i func˛ionarea Consiliului Economic ∫i Social, cu consultarea institu˛iei Ón cauz„ ∫i a partenerilor sociali.

Ca urmare, av‚nd Ón vedere aceste considera˛ii, membrii comisiei au propus respingerea propunerii legislative, cu unanimitate de voturi.

## Mul˛umesc.

La dezbateri generale dac„ dore∫te cineva s„ ia cuv‚ntul? Nu dore∫te nimeni.

Vom supune proiectul de lege votului final.

Propunerea legislativ„ pentru modificarea art. 74 din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii ∫i alte drepturi de asigur„ri sociale.

Ini˛iatorul dac„ dore∫te s„ ia cuv‚ntul. Nu este.

Doamna pre∫edinte Smaranda Dobrescu, trebuie s„ mai preciza˛i Ónc„ o dat„. Ar trebui s„ sta˛i aici, l‚ng„ noi.

## Stima˛i colegi,

Comisia v„ propune, de asemenea, respingerea acestei ini˛iative legislative, din urm„toarele considerente. Œnt‚i, Ón conformitate cu prevederile art. 2 din Legea nr. 19, modificat„ ∫i completat„, sistemul public de pensii, ca orice sistem redistributiv, are la baz„ principiul contribu˛iei ∫i reparti˛iei conform c„ruia drepturile de

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 55/27.IV.2004 asigur„ri sociale se cuvin numai corelativ achit„rii contribu˛iei de asigur„ri sociale.

Œn al doilea r‚nd, ini˛iativa legislativ„ aduce atingere principiului egalit„˛ii de tratament Óntre beneficiarii dreptului la pensie prev„zut expres la art. 2 din Legea nr. 19.

Av‚nd Ón vedere aceste neajunsuri, membrii comisiei, cu trei ab˛ineri, au propus respingerea acestei ini˛iative legislative.

V„ mul˛umesc.

™i eu v„ mul˛umesc.

La dezbateri generale dac„ dore∫te cineva s„ ia cuv‚ntul? Nu dore∫te nimeni.

Vom supune proiectul de lege votului final.

Propunerea legislativ„ pentru modificarea art. 180 din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii ∫i alte drepturi de asigur„ri sociale.

Ini˛iatorul dac„ este? V„ rog, domnule deputat! Domnul deputat Dinu Gheorghe, de Bra∫ov.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Ini˛iativa legislativ„ se refer„ la modificarea art. 180 din Legea nr. 19/2000, Ón sensul c„ Legea nr. 19/2000 a fost aprobat„ de vechea majoritate parlamentar„ ∫i pus„ Ón aplicare de actuala majoritate parlamentar„, deci ea a intrat Ón vigoare la 1 aprilie 2001, ∫i calculul punctajelor medii anuale prev„zute pentru pensionari se f„cea pe baza raportului dintre salariul brut primit ca salariat ∫i salariul mediu brut pe economie Ón Óntreaga perioad„ de cotizare sau perioadele asimilate.

Cu alte cuvinte, Legea nr. 19/2000 este o lege teoretic moral„, pentru c„ surprinde Óntreaga perioad„ de cotizare, de la momentul zero, de c‚nd s-a angajat individul, ∫i p‚n„ la ie∫irea la pensie, 35-40, Ón func˛ie de cum a cotizat ∫i, respectiv, a activat omul.

Din nefericire, la aplicarea legii cu 1 aprilie 2001 s-a constatat prin Casa Na˛ional„ de Pensii ∫i Asigur„ri Sociale c„ nu se poate pune Ón aplicare, Ón sensul c„ nu existau date privind Óntreaga perioad„ de cotizare. Cu alte cuvinte, s-au desfiin˛at ∫antiere, s-au desfiin˛at Óntreprinderi care au func˛ionat, m„ rog, acum 30-40 de ani, nu existau documente pe baza c„rora s„ se poat„ face calculul dup„ noua lege.

Cu dou„ zile Ónainte de aplicarea legii, Guvernul N„stase a dat o ordonan˛„ — ∫i pe bun„ dreptate, observ‚nd faptul c„ nu se poate pune Ón aplicare legea — ∫i a zis, printr-o Ómp„r˛ire comod„ a cuantumului pensiei la 1.IV.2001, a Ómp„r˛it deci pensia de atunci la valoarea punctului de pensie din 2001 ∫i a rezultat un punctaj, dar logica aceasta nu respect„ Ón nici un fel Legea nr. 19/2000.

Modificarea pe care am propus-o se refer„ la faptul c„, av‚nd Ón vedere c„ sunt Ón datele de pensie, respectiv Ón calculatoare perioadele de cotizare pe 5, respectiv 60 de luni, 5 ani, respectiv 60 de luni de activitate consecutiv„, s„ se utilizeze acest mod de calcul, respect‚nd Legea nr. 19/2000, deci, baleind ∫i Ómp„r˛ind perioada de cotizare pe cinci ani de activitate, date care sunt certe Ón calculatoare, la salariile medii pe economie, cu referire la ace∫ti cinci ani de activitate.

Ecua˛ia ar fi foarte simpl„, ar fi moral„, ar respecta Legea nr. 19/2000 ∫i Ón cazul recalcul„rilor sau recorel„rilor, c„ niciodat„ n-am Ón˛eles ce Ónseamn„ recalculare ∫i recorelare, totdeauna se folosesc doi termeni care practic nu ∫tie prea mult„ lume ce Ónseamn„, Ón cazul acesta deci s-ar putea p„stra legea ∫i ar fi un mod simplu ∫i moral, mai just, de calculare a pensiei, respectiv a punctajelor medii ∫i apoi, prin Legea bugetului na˛ional, c‚nd se aprob„ valoarea punctului de pensie, se stabile∫te pensia pentru fiecare.

Da. V„ mul˛umesc. Comisia, v„ rog s„ prezenta˛i raportul.

Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

Comisia de munc„, ˛in‚nd cont de avizele negative primite de la Comisia de buget, Comisia pentru drepturile omului, Consiliul Economic ∫i Social, punctul de vedere al Guvernului ∫i, nu Ón ultimul r‚nd, faptul c„ Senatul a respins-o, ˛in‚nd cont de urm„toarele considerente, v„ propunem ∫i dumneavoastr„ respingerea acestei ini˛iative legislative.

Aceste considerente sunt: aplicarea Ón cazul vechilor pensionari a formulei de calcul din Legea nr. 19/2000 care prevede alte condi˛ii de stagiu ∫i de cotizare ∫i v‚rst„ ar crea inechit„˛i ∫i mai mari Óntre ace∫ti pensionari ∫i cei Ónscri∫i la pensie Ón baza Legii nr. 19.

Acela∫i fenomen s-ar Ónregistra ∫i Ón cazul celor pensiona˛i cu reducere de v‚rst„, conform legisla˛iei anterioare, pentru activitatea desf„∫urat„ Ón grupe superioare de munc„, Óntruc‚t Legea nr. 19 nu con˛ine prevederi conform c„rora pentru sporul de grup„ s„ se calculeze punctaj.

Œn al treilea r‚nd, persoanele ale c„ror drepturi de pensii au fost stabilite Ónainte de data intr„rii Ón vigoare a Legii nr. 19 sunt supuse unui regim juridic diferit Ón ce prive∫te condi˛iile de stabilirea pensiei pentru limit„ de v‚rst„ ∫i, ca atare, nu se afl„ Óntr-o situa˛ie identic„ cu persoanele ale c„ror drepturi s-au deschis Ón baza Legii nr. 19/2000, situa˛ie care s„ justifice aplicarea unui tratament egal.

™i, Ón ultimul r‚nd, extinderea prevederii Legii nr. 19 asupra unor situa˛ii din trecut ar avea efect retroactiv, ceea ce contravine dispozi˛iilor art. 15 din Constitu˛ie.

Œn urma dezbaterilor, membrii comisiei au propus respingerea acestei propuneri legislative, cu 14 voturi pentru ∫i 3 voturi Ómpotriv„.

Da. La dezbateri generale dac„ dore∫te cineva s„ ia cuv‚ntul. Nu dore∫te nimeni.

Vom supune proiectul de lege votului final de ast„zi. Stima˛i colegi, am parcurs majoritatea ordinii de zi, Ón afara celor 6 proiecte pe care am stabilit c„ le vom face spre final.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 55/27.IV.2004 Av‚nd Ón vedere c„ ini˛iatorii Ónc„ n-au ajuns, au solicitat ferm acest lucru, v„ propun 30 de minute pauz„. Revenim la 12 f„r„ un sfert, dup„ care vom merge Ón continuare pentru voturi finale. V„ reamintesc c„ vom face apelul dac„ nu vom avea cvorumul necesar.

## DUP√ PAUZ√

Relu„m lucr„rile Ón plen cu punctul 6: proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 11/2004 privind stabilirea unor m„suri de reorganizare Ón cadrul administra˛iei publice centrale.

Ministerul Administra˛iei ∫i Comisia pentru administra˛ie public„.

Suntem Ón procedur„ de urgen˛„.

Domnule Bara, v„ rog s„ propune˛i timpi de dezbatere.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Av‚nd Ón vedere c„ aceast„ lege a venit de la Senat ∫i sunt dou„ amendamente, propun c‚te un minut pentru fiecare articol ∫i 5 minute Ón total.

V„ mul˛umesc.

Dac„ sunte˛i de acord cu aceast„ propunere?

Dac„ e cineva Ómpotriv„? Nu este.

Ab˛ineri? Nu.

Mul˛umesc.

Stima˛i colegi nefiind alte interven˛ii, v„ propun s„ Óncepem dezbaterea textelor proiectului de lege ∫i ale ordonan˛ei.

La titlul proiectului de lege dac„ ave˛i obiec˛iuni? Nu. Votat Ón formula ini˛ial„.

La cuprinsul articolului unic v„ rog s„ urm„ri˛i amendamentul 1. Dac„ ave˛i obiec˛iuni la amendamentul 1 din raportul comisiei? Nu sunt.

Am rug„mintea la cei doi colegi care par c„ s-ar certa s„ ne lase s„ continu„m lucr„rile. Domnule Toader, v„ rog, nu participa˛i la ac˛iuni extraparlamentare Ón timpul lucr„rilor!

Articolul unic s-a modificat potrivit amendamentului 1.

La titlul ordonan˛ei de urgen˛„ dac„ ave˛i obiec˛iuni? Nu. Votat Ón unanimitate.

La art. 1 nu sunt obiec˛iuni.

Votat Ón forma adoptat„ de Guvern.

La art. 2 v„ rog s„ urm„ri˛i amendamentul 2.

Domnul ministru Gaspar dore∫te s„ intervin„ la acest amendament.

## Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

Œn cadrul m„surilor de reorganizare la nivelul administra˛iei centrale, printre altele era ∫i problema desfiin˛„rii Corpului de control al Guvernului. Nici redactarea pe care am avut-o noi c‚nd am promovat proiectul de ordonan˛„ ∫i nici redactarea care a fost dat„ de comisie prin amendamentul s„u nu este cea mai

fericit„, Ón sensul c„ art. 2 are urm„toarea parte introductiv„: îCancelaria primului-ministru preia Corpul de control al Guvernului, institu˛ie public„ Ón coordonarea primului-ministru ∫i Ón subordinea Autorit„˛ii Na˛ionale de Control, cu personalitate, care se desfiin˛eaz„“.

Deci nu pot s„ spun c„ ei preiau ceva care se desfiin˛eaz„, c‚nd, Ón realitate, ceea ce preia Cancelaria primului-ministru este patrimoniul ∫i personalul aferent Corpului de control al Guvernului, care se desfiin˛eaz„.

Deci a∫ propune ca art. 2 lit. a) s„ aib„ urm„toarea redactare: îCancelaria primului-ministru preia patrimoniul ∫i personalul aferente Corpului de control al Guvernului, care se desfiin˛eaz„“.

Comisia este de acord? Da.

Supun Ón aceste condi˛ii votului dumneavoastr„ lit. a) de la art. 2, Ón redactarea propus„ de domnul ministru Gaspar.

- Cine este pentru? Mul˛umesc. Dac„ sunt voturi Ómpotriv„? Ab˛ineri?

- Œn unanimitate, s-a adoptat lit. a), Ón formularea

- propus„ de c„tre domnul deputat Gaspar.

- La art. 3 din ordonan˛„ dac„ ave˛i obiec˛iuni? Nu. Votat Ón unanimitate.

- La art. 4, 5, nu sunt obiec˛iuni.

- Votate Ón unanimitate.

- La art. 6, 7?

Votate Ón unanimitate.

Art. 8, 9, 10 ∫i 11, votate Ón unanimitate.

- Art. 12, 13 ∫i 14, votate Ón unanimitate.

- Art. 15, 16 ∫i 17, votate Ón unanimitate.

- Art. 18, votat Ón unanimitate.

- Art. 19, votat Ón unanimitate.

- Art. 20, 21 ∫i 22, votate Ón unanimitate.

- Art. 23, votat Ón unanimitate.

Art. 24, care este ∫i ultimul, votat Ón unanimitate.

V„ rog, distin∫i colegi, s„ constata˛i c„ am parcurs proiectul de lege ∫i ordonan˛a nr. 11/2004. Vom supune votului final.

Urm„torul proiect Ónscris pe ordinea de zi de ast„zi este proiectul de Lege pentru modificarea ∫i completarea Legii nr. 24/2000 privind normele de tehnic„ legislativ„ pentru elaborarea actelor normative.

Domnul ministru Gaspar are o interven˛ie.

## Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

Proiectul de lege pe care Guvernul l-a Ónaintat Parlamentului privind modificarea ∫i completarea Legii nr. 24/2000 privind normele de tehnic„ legislativ„ pentru elaborarea actelor normative a fost adoptat de c„tre Senat, a fost Ónaintat Comisiei noastre juridice, de disciplin„ ∫i imunit„˛i ∫i Ón cadrul dezbaterilor din comisie s-a f„cut un amendament la punctul 15 care se refer„ la art. 42. Acest amendament vreau s„ spun c„ schimb„ oarecum concep˛ia legii.

Pe de alt„ parte, este insuficient totu∫i redactat sub unele aspecte ∫i v-a∫ propune, domnule pre∫edinte, Óntruc‚t este vorba de un amendament de fond ∫i cu mare importan˛„ Ón ceea ce prive∫te structura legii, s„ transmitem Consiliului Legislativ s„-l avizeze ∫i el, ˛in‚nd

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 55/27.IV.2004 seama de rolul pe care-l are Consiliul Legislativ Ón procesul de concordan˛„ a legilor cu normele de tehnic„ legislativ„.

Deci rug„mintea este ca s„ transmitem raportul comisiei, Consiliul Legislativ s„ se pronun˛e asupra acestui amendament.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Mul˛umesc.

Comisia este de acord? Da.

## Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

Proiectul de Lege privind unele m„suri referitoare la bunurile primite cu titlu gratuit cu prilejul unor ac˛iuni de protocol Ón exercitarea mandatului ∫i a unor func˛ii publice a fost dezb„tut de c„tre Senat, a fost discutat ∫i Ón comisie. Totu∫i, am propune s„ am‚n„m dezbaterea acestui proiect av‚nd Ón vedere c„ Guvernul urmeaz„ s„ completeze unele dintre reglement„rile care sunt cuprinse Ón acest proiect, pe baza unor sesiz„ri ∫i a unor propuneri care au venit pe diverse canale.

Ca atare, v-a∫ ruga s„ am‚n„m dezbaterea lui cam un interval de 10 zile. Lucrul acesta este posibil av‚nd Ón vedere c„, potrivit Constitu˛iei, Camera Deputa˛ilor este Camer„ decizional„ ∫i nu este legat„ de termenul de 45 de zile pentru dezbaterea ∫i adoptarea lui.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

##

Ca lider de grup.

Procedural nu poate.

## Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Pe procedur„, evident, vreau s„ discut, nu pe fond, pentru c„ fondul Ól discut„m dac„ rezolv„m chestiunea de procedur„. Œntotdeauna procedura bate fondul...

Domnule pre∫edinte, noi ne opunem solicit„rii formulate de c„tre Guvern de a am‚na dezbaterea, pentru c„, Ón primul r‚nd, este vorba de un proiect de lege al Guvernului ∫i nu Ón˛elegem de ce Guvernul vine

cu am‚narea la propriul s„u proiect de lege. Doi, trebuie s„ reglement„m Óntr-o manier„ foarte clar„ ∫i precis„ regimul cadourilor sau bunurilor primite cu titlu gratuit de c„tre demnitari ∫i credem c„ orice am‚nare nu demonstreaz„ dec‚t faptul c„ nu avem o voin˛„ politic„ necesar„ de a reglementa Ón cadre corecte acest sistem.

Pe fondul problemei, ve˛i vedea c„ noi am propus cobor‚rea nivelului valorii cadourilor pe care le poate primi un demnitar de la 300 de euro la 70 de euro ∫i la maximum 300 de euro Óntr-un an. A tergiversa Ónseamn„ a perpetua o situa˛ie care este criticat„ ∫i criticabil„ ∫i, din acest punct de vedere, solu˛ia pe care noi o avem ∫i v-o propunem este s„ dezbatem proiectul de lege ∫i s„ accepta˛i amendamentele formulate de c„tre Grupul parlamentar P.D. cu privire la regimul cadourilor ∫i care ar contribui la normalizarea acestei situa˛ii.

Orice alt„ solu˛ie contrar„ Ónseamn„ iar„∫i trimiterea problemei Ón eternitatea parlamentar„, a∫a cum s-a Ónt‚mplat cu statutul ale∫ilor locali care, iat„, de mai bine de un an de zile, st„ pe agenda Parlamentului ∫i puteam rezolva migra˛ia politic„. Acum, iar„∫i ne Óntoarcem ∫i mai ini˛iem un alt proiect de lege prin care s„ modific„m proiectul de lege care este pe agenda Parlamentului.

Eu cred c„ un act legislativ coerent presupune dezbaterea proiectelor la data c‚nd ele sunt pe agenda Parlamentului. El este pe ordinea de zi ∫i orice alt„ am‚nare nu ar face altceva dec‚t s„ am‚ne problema ∫i reprezint„ probabil o alt„ tactic„ a partidului de guvern„m‚nt, care, mai nou, nu spune nu la ini˛iativele noastre, nu spune nu nici la migra˛ia politic„, dup„ ce a spus-o o lung„ perioad„ de timp, ∫i spune îVom mai elabora un alt proiect de lege“. Nu spune nu nici acestei ini˛iative a noastre, de limitare a cadourilor demnitarilor, ∫i spune îVom mai vedea“.

Domnul ministru Gaspar.

## Domnule pre∫edinte,

## Stima˛i colegi,

Am impresia c„ domnul deputat, colegul meu de comisie, nu a Ón˛eles sensul interven˛iei. Eu am f„cut precizarea... tocmai dimpotriv„, vrem s„ complet„m, s„ venim ∫i Ón Ónt‚mpinarea unor propuneri care au fost f„cute ∫i de c„tre dumneavoastr„, ∫i am cerut s„ fie am‚nat p‚n„ luni. Dac„ p‚n„ luni considera˛i c„ este t‚rziu, asta este altceva, dar s„ nu Ói d„m o alt„ turnur„, un alt sens interven˛iei pe care Guvernul a f„cut-o pe aceast„ linie.

Deci, domnule pre∫edinte, rug„mintea este s„ fie am‚nat„ dezbaterea p‚n„ luni, iar noi vom prezenta p‚n„ la acea dat„, sigur, propunerile pe care le vom considera necesare Ón vederea integr„rii Ón proiectul de lege care este supus dezbaterii Ón ziua de ast„zi.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 55/27.IV.2004

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Stima˛i colegi,

A˛i ascultat cererea Guvernului ∫i motivele care Ól determin„ s„ o formuleze.

Ab˛ineri? Nu sunt.

Vreau s„ v„ anun˛ c„ domnul Boc a votat cu dou„ m‚ini, Ón speran˛a c„ a∫a se va desf„∫ura ∫i num„rarea voturilor pentru candidatura de primar.

Deci s-a am‚nat dezbaterea acestei legi p‚n„ luni. Punctul 10, proiectul de Lege privind aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 6/2003 pentru modificarea art. 31 alin. 5 din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnic„ legislativ„.

Domnul ministru Gaspar.

## Domnule pre∫edinte,

Proiectul de lege referitor la aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 6/2003 pentru modificarea art. 31 alin. 5 din Legea nr. 24 privind normele de tehnic„ legislativ„ are o str‚ns„ leg„tur„ cu proiectul asupra c„ruia plenul s-a pronun˛at, Ón sensul de a se trimite la Consiliul Legislativ amendamentul formulat de c„tre comisie la acel proiect de lege, ∫i v„ solicit„m ca aceste dou„ proiecte s„ fie dezb„tute Ómpreun„, urm‚nd ca textul din aceast„ ordonan˛„ s„ fie preluat Ón legea de baz„, primul proiect de lege, care este mai consistent Ón ceea ce prive∫te modificarea Legii nr. 24.

™i, de asemenea, propun ca ∫i acest amendament al comisiei s„ fie transmis spre examinare Consiliului Legislativ, pentru considerentele pe care le-am ar„tat ∫i la proiectul de lege anterior ∫i asupra c„ruia Camera s-a pronun˛at prin vot.

Domnul deputat Boc.

## Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Tot pe procedur„, nu neap„rat pentru a fi Ón contradic˛ie ast„zi cu domnul ministru, pentru c„ la proiectul cu avocatul poporului l-am sus˛inut cu toat„ sinceritatea, dar, de data aceasta, chiar c„ nu are nici o leg„tur„.

Noi avem aici de discutat un raport suplimentar la proiectul de Lege privind aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 6/2003 privind modificarea art. 31 alin. 5, deci o chestie punctual„.

Nu este nici un fel de problem„. Œn con˛inutul proiectului de lege pe care l-am discutat anterior ∫i l-am trimis la Consiliul Legislativ acest articol nu este vizat. Art. 31 alin. 5 nu face obiectul discu˛iei. Nu are nici o leg„tur„.

Aici este o chestiune simpl„, pe care nu trebuie s-o mai tot tergivers„m, pentru c„ o tergivers„m de mai bine de un an de zile, Ón detrimentul interesului general. ™i c‚nd spun asta m„ refer la urm„torul aspect: acest art. 31 alin. 5 stabile∫te unde trebuie s„ fie prezentate expunerile de motive ∫i notele de fundamentare. Œn viziunea Guvernului, aceste expuneri de motive ∫i notele

de fundamentare la ordonan˛„, expunerile de motive sunt la legi, iar notele de fundamentare sunt la ordonan˛e, ar putea s„ fie publicate Ón Monitorul Oficial al Rom‚niei sau pe site-ul de Internet. Deci ori acolo, ori acolo.

Evident c„ solu˛ia pe care comisia a avut-o Ón vedere, a fost una Ón interesul general, Ón interesul public, a modificat optica Guvernului ∫i a spus ca expunerile de motive, adic„ motiva˛ia elabor„rii unei legi, de ce este nevoie o lege, s„ fie publicate Ón Monitorul Oficial al Rom‚niei, la care ajunge toat„ lumea, ∫i nu pe site-ul de Internet, unde foarte pu˛ini au acces la Internet, ∫i s„ vad„ de ce este necesar„ o lege.

Iat„ c„ de mai bine de un an de zile Guvernul profit„ de aceast„ am‚nare, de aceast„ tergiversare pe care o face ∫i acum, pentru a fi scutit de obliga˛ia s„ publice Ón Monitorul Oficial al Rom‚niei, a∫a cum dorim noi, adic„ membrii comisiei, expunerile de motive ∫i notele de fundamentare la ordonan˛e. Pentru c„ dac„ cet„˛enii ar vedea Ón Monitorul Oficial al Rom‚niei multe expuneri de motive ar spune: îDomnule, cam nu prea-s bune legile acestea, ∫i acum Ón˛elegem de ce sunt proaste“.

Domnul ministru Gaspar.

## Domnule pre∫edinte,

## Stima˛i colegi,

De∫i domnul deputat Boc a anun˛at c„ interven˛ia d‚nsului va fi o chestiune strict de procedur„, a∫a cum Ói este caracteristic, d‚nsul a luat ∫i a vorbit Ón plus, peste ceea ce Ónseamn„ chestiuni de procedur„. Œn momentul Ón care am solicitat ca acest proiect de lege s„ fie discutat Ómpreun„ cu proiectul anterior, am mers de la un principiu pe care Ól ∫ti˛i ∫i dumneavoastr„. Este principiul conexiunii actelor normative: ori de c‚te ori dou„ proiecte de acte normative abordeaz„ aceea∫i problem„, sub aspectul reglement„rii, acestea se discut„ Ómpreun„.

Dumneavoastr„ vre˛i s„ d„m dou„ legi pentru o singur„ problem„ legat„ de normele de tehnic„ legislativ„. Or, Ón momentul Ón care asupra proiectului de lege prim, care aduce modific„ri substan˛iale legii de

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 55/27.IV.2004 baz„, vom discuta, vom prelua Ón acest proiect de lege fie forma care a fost propus„ de comisie, fie forma pe care a propus-o Guvernul sau ceea ce va decide plenul Camerei Deputa˛ilor.

™i atunci, pentru c„ tot trimitem primul proiect, am zis c„ nu exist„ nici un impediment ca din punct de vedere... este vorba de normele de tehnic„ legislativ„, or, tocmai aceasta este sarcina principal„ a Consiliului Legislativ, aceea de a asigura sistematizarea proiectelor de acte normative, modul Ón care ele se integreaz„ Ón ansamblul legisla˛iei.

Deci acestea sunt considerentele pentru care am cerut conexarea lor, ∫i nicidecum o idee de tergiversare.

Domnule Boc, eu v-a∫ sf„tui s„ exersa˛i mai mult problemele gospod„re∫ti dec‚t astea de tehnic„ legislativ„!

## Domnule pre∫edinte,

V„ asigur c„ la Cluj deja ora∫ul este pe roate ∫i merge foarte bine, preg„tind instalarea unei administra˛ii a alian˛ei.

## Domnule pre∫edinte,

Distinsul ministru Gaspar ar avea dreptate dac„ ar vorbi ca un reprezentant al opozi˛iei. Numai c„ Domnia sa ar trebui s„ fac„ aceste prelegeri Ón fa˛a membrilor Guvernului, c„ nu noi am elaborat ordonan˛a de urgen˛„, ci Guvernul; ∫i nu noi am elaborat proiectul de lege de modificare a legii, ci tot Guvernul.

Deci dac„ Guvernul avea o viziune unitar„, avea un cadru coerent, nu trebuia s„ vin„ cu dou„ acte normative, cu o ordonan˛„ de urgen˛„ ∫i cu un proiect de lege, ∫i s„ ne deranjeze pe noi. Trebuia s„ stea a∫ezat, s„ g‚ndeasc„, s„ nu se repead„ la ordonan˛e de urgen˛„. Deci nu este vina noastr„ c„ suntem sesiza˛i cu dou„ acte normative de c„tre acela∫i autor. Trebuia Guvernul s„ analizeze.

2. Domnule ministru, eu sunt de acord cu teza aceasta de a discuta concomitent, numai c„ nu pot fi absorbite aceste dou„ acte normative: una este ordonan˛„, altul este proiect de lege. Ordonan˛ele, potrivit Constitu˛iei, se aprob„ sau se resping prin lege.

Œn concluzie, aceast„ ordonan˛„ pe care dumneavoastr„ a˛i emis-o trebuie s„ fie aprobat„ sau respins„ prin lege separat de proiectul de lege, separat, pe care l-a˛i ini˛iat dumneavoastr„. Deci din acest punct de vedere sus˛inerea nu se justific„. Art. 115 alin. (6) din Constitu˛ie este expres din acest punct de vedere: îordonan˛ele de urgen˛„ se aprob„ sau se resping prin lege“. Or, noi suntem Ón prezen˛a unui proiect de lege de aprobare sau de respingere a ordonan˛ei. Iar„∫i, nu se justific„ decizia dumneavoastr„ de a am‚na.

Mul˛umesc.

Din nou domnul ministru Gaspar.

Œmi pare foarte r„u, dar aici vreau s„ v„ spun c„ nu sunte˛i acas„, cu materia aceasta...

P„i, Ón momentul Ón care preiau dintr-un proiect de act normativ Óntr-altul, actul care a fost preluat r„m‚ne f„r„

obiect. Deci Ón momentul Ón care con˛inutul ordonan˛ei va fi preluat Ón lege urmeaz„ ca dup„ aceea Camera Deputa˛ilor s„ o resping„ — este corect —, o respinge printr-o lege, Óntruc‚t a r„mas f„r„ obiect.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Distinse coleg Boc, nu ∫tiu c‚t s-ar pricepe domnul Gaspar la gospod„ria Clujului, Ón orice caz, la tehnic„ legislativ„ v„ bate!

Ab˛ineri?

Cu 120 voturi pentru, 23 Ómpotriv„... nu num„rasem voturile din st‚nga, deci 46 voturi Ómpotriv„. Cu 120 pentru ∫i 46 Ómpotriv„, a fost trimis proiectul Consiliului Legislativ.

Punctul 11, proiectul de Lege privind modificarea ∫i completarea Legii nr. 51/1995 pentru organizarea ∫i exercitarea profesiei de avocat.

O chestiune de procedur„.

P„i, tot procedur„ cerea ∫i doamna vicepre∫edint„ a Comisiei juridice.

Stimate coleg, nu Ónc„...

Nu trebuia s„ ceda˛i a∫a u∫or, doamna vicepre∫edint„ a comisiei.

## Domnule pre∫edinte,

## Stima˛i colegi,

A∫ vrea s„ v„ rog ca punctul 11, respectiv Legea de organizare a avocaturii care este trecut„ la punctul 11, av‚nd acela∫i obiect cu Ónc„ un proiect de lege care este Ónregistrat la noi, ca propunere legislativ„, cu num„rul 202, ∫i este trecut de Senat, v-a∫ ruga s„ Ól restitui˛i Comisiei juridice, pentru a se ajunge la un numitor comun Óntr-o anumit„ problem„, care, zic eu, este de o importan˛„ deosebit„. Este vorba de exercitarea meseriei de avocat, Ón viziunea ∫i Ón ceea ce urmeaz„, adic„ Ón intrarea noastr„ Ón Uniunea European„, avoca˛ii rom‚ni s„ poat„ pleda, al„turi de avoca˛i str„ini, de avoca˛ii din Uniunea European„; iar la momentul actual ne afl„m Óntr-o situa˛ie Ón care nu s-ar putea. Adic„ cele dou„ proiecte de lege nu-∫i pot produce acest efect, pentru c„ sunt anumite situa˛ii pe care trebuie s„ le mai rezolv„m Ón cadrul Comisiei juridice.

™i, ca s„ nu v„ mai re˛in aten˛ia, v-a∫ ruga s„-l restitui˛i comisiei spre dezbatere, Ómpreun„ cu cel„lalt proiect de lege, trecut de data aceasta de Senat.

V„ mul˛umesc.

Sper s„ am asentimentul ∫i al colegilor mei. V„d c„ ∫i domnul Boc are acela∫i punct de vedere. M-am consultat ∫i cu ceilal˛i colegi ∫i presupun c„ nu exist„ nici o problem„ Ón acest sens.

V„ mul˛umesc.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 55/27.IV.2004

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Am Ón˛eles c„ se opune domnul Gaspar, ca s„... Domnul Boc s-a opus de dou„ ori, ∫i acum se opune ∫i domnul Gaspar.

Tot la asta interveni˛i, domnule ™tirbe˛?

Tot la asta, dar cu o alt„ problem„, nu cu aceea∫i problem„.

Eu sunt de acord, Ón principiu, cu cele propuse de doamna vicepre∫edint„, dar...

P„i, dac„ o restituim, nu mai are rost s„ mai vorbim altceva!

A∫ vrea s„ v„ mai aduc Ón aten˛ie faptul c„ acest proiect de lege, Ónscris pe ordinea de zi la punctul 11, trebuie discutat cel pu˛in Ómpreun„, dac„ nu cel de la punctul 51 Ónaintea celui de la punctul 11, datorit„ faptului c„ la punctul 51 exist„ am‚nat de trei s„pt„m‚ni raportul comisiei de mediere la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 77 pentru completarea Legii nr. 51/1995 pentru organizarea ∫i exercitarea profesiei de avocat.

Este vorba de acel proiect de lege care s-a mediat Óntre Camer„ ∫i Senat, Senatul propun‚nd modificarea Legii nr. 216/2003, pe c‚nd Camera Deputa˛ilor a men˛inut modificarea Ordonan˛ei de urgen˛„ privind Legea nr. 51/1995. Nu cred c„ putem discuta alt„ modificare a Legii nr. 51 p‚n„ nu discut„m sau nu rezolv„m problema acestui raport al comisiei de mediere, av‚nd Ón vedere c„ Ordonan˛a de urgen˛„ este din anul 2003, deci precede proiectul de modificare ∫i completare a Legii nr. 51, pe care Ól discut„m la punctul 11.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Domnule coleg, Ón principiu a˛i avea dreptate, numai c„ acel proiect de la 51 se afl„ Ón situa˛ia de mediere.

V-a∫ propune s„

## Domnule pre∫edinte,

Nu mai reiau argumentele colegilor mei. Sunt justificate. Retrimiterea la comisie este bine venit„, mai ales c„ mai exist„ ∫i o propunere legislativ„ cu privire la modificarea Legii notarilor, care are str‚ns„ leg„tur„ cu Legea avocaturii, ∫i cred c„ este cadrul coerent pentru a discuta o dat„ ce este mai util pentru cet„˛ean, Ón vederea sc„derii taxelor notariale, ca ∫i avoca˛ii s„ aib„ dreptul de a autentifica anumite... de a constata consim˛„m‚ntul p„r˛ilor, ceea ce va conduce la sc„derea taxelor aferente, sau numai notarii, a∫a cum este Ón momentul de fa˛„.

™i cred c„ o discu˛ie care s„ vizeze cele dou„ acte normative ar fi bine venit„ Ón comisie. Mul˛umesc.

Pofti˛i, domnule deputat Tamás!

Œn numele Grupului U.D.M.R. a∫ vrea s„ cer s„ sist„m discu˛ia ∫i s„ trecem la votarea propunerii doamnei vicepre∫edint„ Jipa, pentru c„ nu am auzit contraargumente fa˛„ de dumneavoastr„.

Desigur, ∫i U.D.M.R.-ul sus˛ine retrimiterea Ón comisie a acestui proiect de lege.

V„ mul˛umesc.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

## Domnule pre∫edinte,

Proiectul de lege pe care Guvernul Ól supune spre dezbatere ∫i adoptare Camerei Deputa˛ilor are ca obiect de reglementare abrogarea unor acte normative.

Constitu˛ia Rom‚niei din anul 1991 a fost adoptat„ Ón condi˛iile existen˛ei Ón ˛ara noastr„ a unei legisla˛ii specifice statului totalitar, noua Constitu˛ie promov‚nd ca principii de baz„ instituirea statului de drept, a unei economii de pia˛„ ∫i protec˛ie a propriet„˛ii private, a creat un puternic impact asupra vechii legisla˛ii.

Consiliului Legislativ i-a revenit sarcina de a degreva ansamblul legislativ de vechile acte normative contrare Constitu˛iei. Activitatea Consiliului Legislativ, de reexaminare a legisla˛iei, av‚nd ca obiectiv degrevarea ansamblului legislativ de acte normative anacronice specifice fostului stat totalitar, care creau disfunc˛ii legislative, s-a desf„∫urat Óntr-o arie mai larg„, adopt‚ndu-se drept criterii: contradic˛ia acestora cu prevederile Constitu˛iei; contradic˛ia cu noi acte legislative adoptate, care au promovat noi concep˛ii Ón plan legislativ; caracterul desuet al reglement„rilor.

Proiectul de lege pe care Ól prezint cuprinde, Ón raport de normele de competen˛„, un num„r de 9 legi, 61 de decrete ale Consiliului de Stat, 10 decrete preziden˛iale ∫i 7 decrete-lege.

Av‚nd Ón vedere considerentele pe care le-am precizat, v„ rog, stima˛i colegi, s„ adopta˛i proiectul de lege pe care Guvernul vi l-a prezentat Ón leg„tur„ cu abrogarea unor acte normative.

V„ mul˛umesc.

™i eu.

Cine prezint„ raportul Comisiei juridice? Domnul Timi∫, v„ rog.

## Domnule pre∫edinte, Doamnelor ∫i domnilor,

Acest proiect de lege a fost adoptat de Senat, avizat favorabil de Consiliul Legislativ ∫i are ca obiect de reglementare declararea ca abrogate a unor acte

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 55/27.IV.2004 normative, Ón condi˛iile noii Constitu˛ii, care promoveaz„ principiile de baz„ ale statului de drept, ale unei economii de pia˛„ ∫i a protec˛iei propriet„˛ii private, fapt ce a creat un puternic impact asupra vechii legisla˛ii.

Œn aceste condi˛ii ∫i pe aceast„ motiva˛ie, Comisia juridic„ v„ propune, cu unanimitate de voturi, spre supunere ∫i adoptare acest proiect de lege.

V„ mul˛umesc pentru aten˛ie.

Dac„ dore∫te cineva s„ intervin„ Ón cadrul dezbaterilor generale? Nu.

Trecem la dezbaterea textelor proiectului de lege.

La titlul acesteia, dac„ ave˛i obiec˛iuni la forma adoptat„ de Senat? Nu.

Votat Ón unanimitate.

Textul articolului unic.

Votat Ón unanimitate.

La anex„ dac„ ave˛i vreo obiec˛iune? Nu ave˛i.

Votat„ ∫i aceasta Ón unanimitate.

Am parcurs textele acestui proiect.

Stima˛i colegi,

Mai exist„ un singur proiect ast„zi, cel pentru instituirea Zilei NATO.

Œl rog pe ini˛iator s„-l prezinte foarte pe scurt.

Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

Ini˛iatorii acestui proiect de lege — Timi∫ Ioan, Cliveti Minodora, Iosif Arma∫, Tamás Sándor — au dorit s„ marcheze printr-o zi important„, prin instituirea Zilei NATO, grani˛a dintre comunism ∫i democra˛ie, grani˛a dintre securitate ∫i insecuritate, ∫i s„ exprime, prin aceasta, desp„r˛irea definitiv„ a Rom‚niei de comunism ∫i intrarea ei, pentru totdeauna, Ón imperiul libert„˛ii ∫i democra˛iei.

Œn viziunea autorilor, aceast„ ini˛iativ„, aceast„ zi, de fapt, are o importan˛„ deosebit„ pentru poporul rom‚n, Ón aceea∫i m„sur„ sau poate la fel de important„ este cum a fost Ziua de 1 Decembrie 1918, pentru c„ ∫i acea zi, ∫i aceasta s-au realizat pe fondul unei mari voin˛e populare.

Œn ceea ce prive∫te integrarea Ón NATO, voin˛a rom‚nilor de integrare a fost unic„ Ón Europa. Œntr-un anume fel, putem spune c„ nu politicienii rom‚ni au reu∫it s„ integreze Rom‚nia Ón Organiza˛ia Pactului NordAtlantic, ci Ónsu∫i poporul rom‚n. Politicienii nu au fost dec‚t ceea ce Ón mod obi∫nuit ar trebui s„ fie, ni∫te simpli executan˛i ai acestei voin˛e.

Acesta a fost mesajul pe care noi am dorit s„-l transmitem dumneavoastr„, am dorit s„-l transmitem civiliza˛iei euroatlantice, ca o contribu˛ie specific„ rom‚neasc„ la tezaurul acestei lumi. Acestea sunt motivele noastre.

V„ rug„m s„ fi˛i de acord cu ele ∫i s„ sus˛ine˛i ∫i s„ aproba˛i proiectul de lege.

V„ mul˛umesc pentru aten˛ie.

Din partea Comisiei juridice, v„ rog, domnule deputat Tamás.

Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

Œn conformitate cu prevederile Regulamentului Camerei Deputa˛ilor, Comisia juridic„ a fost sesizat„ spre dezbatere Ón fond cu propunerea legislativ„ pentru instaurarea Zilei NATO Ón Rom‚nia.

Dup„ mai multe discu˛ii, Ón urma examin„rii ini˛iativei legislative ∫i a opiniilor exprimate, membrii comisiilor au hot„r‚t, cu unanimitate de voturi, completarea raportului ini˛ial cu un raport suplimentar, cu amendamente admise, ∫i, desigur, ∫i cu amendamente respinse, a∫a cum rezult„ din anexele raportului, care au fost difuzate.

Comisia propune adoptarea proiectului de lege Ón forma prezentat„ Ón raportul distribuit.

A∫ vrea s„ men˛ionez c„ Ón raport de obiectiv ∫i con˛inutul s„u, ce vizeaz„ modificarea unei legi organice, propunerea legislativ„ face parte din categoria legilor organice.

Din partea comisiei propun 5 minute pentru dezbateri generale, ∫i c‚te un minut pe articole. V„ mul˛umesc.

Mul˛umesc. Dac„ sunte˛i de acord cu...?

Dac„-mi permite˛i, ca s„ nu mai vin la microfon, din partea Grupului parlamentar al U.D.M.R., a∫ vrea s„ subliniez c„ sus˛inem nu numai ini˛iativa legislativ„ la care suntem ∫i ini˛iatori, prin subsemnatul, ci ∫i intrarea — desigur — a Rom‚niei Ón NATO, la care U.D.M.R. a contribuit timp de 14 ani cu consecven˛„.

V„ mul˛umesc.

Domnul deputat Boc.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Evident c„ tot spa˛iul politic a sus˛inut ∫i sus˛ine Rom‚nia Ón NATO. Aici nu cred c„ exist„ vreun element de divergen˛„, dar noi am apreciat ∫i apreciem c„ s„rb„torirea intr„rii Ón NATO nu trebuie s„ Ómbrace doar un caracter festivist, declarativ, cu zile libere... Ea trebuie s„ fie materializat„ Ón ac˛iuni pragmatice concrete. Intrarea Ón NATO Ón primul r‚nd presupune o armat„ de profesioni∫ti. Aceasta este cerin˛a fundamental„ legat„ de integrarea Rom‚niei Ón NATO. A∫a c„ p„rerea noastr„ este c„, Ónainte de a s„rb„tori triumfalist tot felul de intr„ri Ón NATO, ar fi bine s„ demonstr„m voin˛„ politic„ ∫i s„ satisfacem criteriile ∫i exigen˛ele NATO cu privire la armat„, ∫i din acest punct de vedere noi apreciem c„ o adev„rat„ s„rb„torire a intr„rii Rom‚niei Ón NATO ar reprezenta-o trecerea la serviciul militar bazat pe profesioni∫ti, pe voluntari ∫i renun˛area la serviciul militar obligatoriu, a∫a cum s-a votat la Constitu˛ie.

Credem c„ Ón Rom‚nia este timpul ca faptele s„ ia locul vorbelor ∫i festivismului ∫i Ónainte de a mai continua cu acest festivism s„ facem ac˛iuni pragmatice concrete, Ón interesul NATO ∫i Ón interesul celor care se afl„ Ón pragul satisfacerii serviciului militar. Credem c„ numai o asemenea abordare pragmatic„ ar servi cu adev„rat

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 55/27.IV.2004 ## intereselor Rom‚niei Ón NATO.

Formal nu ne opunem unei asemenea ini˛iative legislative. Ea se preconizeaz„ a fi s„rb„torit„ Ón fiecare an Ón prima duminic„ a lunii aprilie, deci nu implic„ o zi liber„, a∫a cum a fost anul acesta, anun˛at„ Ón prip„, dar repet, dac„ vom r„m‚ne doar la stadiul de demagogie ∫i triumfalism nu ne vom vedea cu adev„rat interesele noastre Ón NATO. Vom s„rb„tori cu adev„rat intrarea Ón NATO c‚nd vom avea o armat„ bazat„ pe voluntariat Ón Rom‚nia.

Mul˛umesc.

Domnul secretar Puiu Ha∫otti dore∫te s„ ia cuv‚ntul. Dou„ minute a promis, Ón numele P.N.L.-ului.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

N-am s„ v„ re˛in prea mult aten˛ia. Sigur c„ ∫i noi suntem de acord cu aceast„ ini˛iativ„ legislativ„. Œmi este team„, totu∫i, c„ exist„ un triumfalism din acesta care nu Óntotdeauna are acoperire.

A spune c„ intrarea Rom‚niei Ón NATO este comparabil„ cu actul de la 1 decembrie 1918 mi se pare chiar exagerat. M„ g‚ndesc dac„ nu cumva sunt vreunii care-∫i Ónchipuie c„ noi, ale∫ii neamului, aici de fa˛„, ne compar„m cumva cu genera˛ia de la 1918, ∫i ar fi chiar scandalos s„-mi imaginez a∫a ceva. Cred c„ nici unul nu-∫i imagineaz„!

Sigur c„ suntem de acord cu aceast„ ini˛iativ„ legislativ„, o vom vota, dar este o ini˛iativ„ legislativ„ care exprim„ triumfalismul, f„r„ acoperire, al societ„˛ii rom‚ne∫ti Ón care tr„im ast„zi.

Trecem la dezbaterea acestui proiect, stima˛i colegi. V„ rog s„ urm„ri˛i raportul comisiei.

La titlul legii?

Votat Ón unanimitate, Ón formularea ini˛iatorului. La art. 1 alin. 1 urm„ri˛i amendamentul 2. V„ rog, domnule deputat Avramescu.

## **Domnul Constantin-Gheorghe Avramescu:**

Textul propus spune: îSe instituie Ziua NATO Ón Rom‚nia, ce va fi s„rb„torit„ Ón fiecare an Ón prima duminic„ a lunii aprilie“. A∫ propune s„ fie completat: î...cu condi˛ia s„ nu cad„ pe ziua de 1 aprilie“.

Interven˛ia a descre˛it frun˛ile. Probabil c„ a∫a vor face cei supersti˛io∫i.

La alin. 2 dac„ ave˛i obiec˛iuni la textul ini˛ial? Comisia nu a avut.

Votat textul ini˛ial.

La art. 2 dac„ ave˛i obiec˛iuni?

Votat textul ini˛iatorului.

La art. 3 urm„ri˛i amendamentul 4.

Admis amendamentul 4, modificat art. 3.

Am parcurs textele acestei legi.

Trecem la votarea proiectelor. A∫ vrea s„ v„ propun s„ fi˛i de acord, stima˛i colegi, cu ceea ce am convenit Ómpreun„ cu ∫efii grupurilor parlamentare, av‚nd Ón vedere faptul c„ se Óncheie programul ∫i noi avem

∫edin˛„ Ón plen ∫i joi, s„ vot„m ast„zi doar acele proiecte asupra c„rora intervine termenul aprob„rii tacite, Ón calitate de prim„ Camer„.

- Disputa cu privire la data s„rb„toririi NATO s-o purta˛i

- ∫i Ón preajma ziari∫tilor, ca s„ fie mai constructiv„. Domnul M„laimare, dup„ vot v„ dau cuv‚ntul pentru

- procedur„.

Primul proiect aflat Ón situa˛ia pe care v-am spus-o este proiectul de Lege pentru ratificarea...

Domnul Mihai M„laimare se las„ ap„rat de opozi˛ie. Pofti˛i!

## **Domnul Mihai Adrian M„laimare:**

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Mul˛umesc, domnule Boc. Contam pe sprijinul dumneavoastr„.

O s„ v„ rog s„-mi permite˛i s„ apelez la o solu˛ie care nu se g„se∫te Ón regulamentul nostru de func˛ionare. Un element de procedur„, ca s„ zic a∫a, sentimental„, s„ v„ mul˛umesc pentru excelentele momente pe care le-am tr„it al„turi de dumneavoastr„ Ón ace∫ti 3 ani ∫i ceva ∫i s„ v„ anun˛ c„ v-am dedicat o premier„, este vorba de cea mai recent„ premier„ a Teatrului îMasca“, pe care am realizat-o Ón nop˛ile ultimelor 4 luni. Se nume∫te îIntrusa“, de Borges. Reprezenta˛iile vor avea loc luni, miercuri ∫i joi, 26, 28 ∫i 29 aprilie. Pentru cei care doresc s„ fie prezen˛i la premier„, invita˛iile v„ stau la dispozi˛ie la Comisia pentru cultur„.

Œnc„ o dat„, este un spectacol care v„ este dedicat Ón Óntregime dumneavoastr„, cu mul˛umirile mele.

- V„ mul˛umesc.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Domnule pre∫edinte,

Sunte˛i dator fa˛„ de sprijinul domnului Boc s„ da˛i un spectacol gratuit la Cluj ∫i s„-i ura˛i succes candidatului pe care-l sus˛ine˛i dumneavoastr„.

Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul Rom‚niei ∫i Guvernul Republicii Franceze, cu privire la schimburile de stagiari.

Cine este pentru? Mul˛umesc. Œmpotriv„? Ab˛ineri? Unanimitate.

Proiectul de Lege pentru modificarea ∫i completarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 104/2001 privind

- organizarea ∫i func˛ionarea Poli˛iei de Frontier„ Rom‚ne. Cine este pentru? Mul˛umesc.

- Dac„ sunt voturi Ómpotriv„? Ab˛ineri?

- Unanimitatea celor prezen˛i.

Propunerea legislativ„ pentru modificarea Legii nr. 188/1999 privind Statutul func˛ionarilor publici. S-a propus respingerea propunerii.

Cine este pentru? 176 voturi pentru propunerea de respingere.

- Œmpotriv„? V„ rog s„ v„ exprima˛i votul. 17 voturi

- Ómpotriv„.

Ab˛ineri? 18 ab˛ineri.

Propunerea a fost respins„ cu 176 voturi pentru respingere, 17 Ómpotriv„, 18 ab˛ineri.

Propunerea legislativ„ privind declararea ca ora∫ a comunei M„gurele. De asemenea, s-a propus respingerea.

48 MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 55/27.IV.2004

Cine este pentru propunerea de respingere? 176 voturi pentru respingere.

Œmpotriv„?

Ab˛ineri? 5 ab˛ineri.

Mul˛umesc.

Propunerea legislativ„ privind declararea ca ora∫ a comunei Pantelimon. De asemenea, se propune respingerea.

- Cine este pentru? 176 voturi pentru respingere. Œmpotriv„? Nu sunt.

Ab˛ineri? Dou„ ab˛ineri.

- Propunerea legislativ„ privind declararea ca ora∫ a

- comunei Bragadiru.

Cine este pentru propunerea de respingere f„cut„ de c„tre comisie? 176 pentru respingere.

Œmpotriv„? Nu sunt.

Ab˛ineri? Nu sunt.

Propunerea legislativ„ privind Ónfiin˛area comunei Cop„ceni. De asemenea, comisia ne-a propus respingerea.

Cine este pentru aceast„ solu˛ie? 176 voturi pentru respingere.

- Œmpotriv„?

- Ab˛ineri? Dou„ ab˛ineri.

Regia Autonom„ îMonitorul Oficial“, str. Izvor nr. 2–4, Palatul Parlamentului, sectorul 5 **,** Bucure∫ti, cont nr. 2511.1—12.1/ROL Banca Comercial„ Rom‚n„ — S.A. — Sucursala îUnirea“ Bucure∫ti ∫i nr. 5069427282 Direc˛ia de Trezorerie ∫i Contabilitate Public„ a Municipiului Bucure∫ti (alocat numai persoanelor juridice bugetare). Adresa pentru publicitate : Centrul pentru rela˛ii cu publicul, Bucure∫ti, ∫os. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 411.58.33 ∫i 411.97.54, tel./fax 410.77.36. Tiparul : Regia Autonom„ îMonitorul Oficial“, tel. 490.65.52, 335.01.11/2178 ∫i 402.21.78, E-mail: marketing@ramo.ro, Internet: www.monitoruloficial.ro

**ISSN** 1220–4870

**Monitorul Oficial al Rom‚niei, Partea a II-a, nr. 55/27.IV.2004 con˛ine 48 de pagini.**

Pre˛ul 91.200 lei