Dumitru Oprea

Consider că, printr-o astfel de propunere, mulți dintre tinerii potențiali beneficiari nu-și dau seama că sunt puși într-o situație deosebit de sensibilă, pentru că propunerea îndeamnă la împrumuturi, normal, credite ipotecare, ce-i vor face să fie dependenți de sistemul bancar zeci de ani, și o bucurie de câteva luni se poate transforma într-o tragedie a unei familii de tineri care nici garanția locurilor de muncă nu o are, nici legarea de o glie nu o are.

Și, în astfel de condiții... este o boală a fostelor țări comuniste să aibă proprietate particulară asupra spațiului de cazare. În tot Occidentul, este o obligație a statului să ofere sisteme prin care să se închirieze, să se ofere tinerilor, pe o perioadă determinată, chirii modice. În felul acesta, îți ții tinerii cu o garanție că au o locuință asigurată și, în același timp, nu le vinzi viitorul pe zeci de ani. Prin ceea ce propuneți acum, la așa ceva se ajunge. Adică ei se vor îmbăta de bucurie, dar bucuria asta este una cu otravă în ea.