Stenogramă plen

Bună dimineața, dragi colegi! Începem ședința Senatului cu declarații politice.

O invit la microfon pe doamna senator Gabriela Firea. Se pregătește domnul senator Tătaru Nelu.

Vă rog, doamna senator.

Mulțumesc, domnule președinte. Bună dimineața, dragi colegi!

Declarația mea politică poartă titlul „Nu putem vorbi despre încredere și unitate cu drapele de doliu arborate de 1 Decembrie!”.

Încep această declarație politică cu un citat: „În 1918, Marea Unire a avut o expresie teritorială și instituțională. A însemnat desăvârșirea statului național, ca act de voință al națiunii române. Ca Președinte al României, îmi propun să redescoperim împreună ideea de unitate națională”, spunea, în urmă cu două zile, Președintele ales al României la Alba Iulia, cu prilejul festivităților dedicate Zilei Naționale, preluând mesajul central al campaniei prezidențiale a lui Victor Ponta.

Ce înseamnă acest lucru? Ne răspunde în același discurs domnul Iohannis: „Înseamnă asumarea unor obiective

naționale, înseamnă acțiunea comună în atingerea lor și înseamnă refacerea încrederii. Ziua de azi este cel mai bun prilej pentru a vedea care sunt marile noastre restanțe.”

Sună bine refacerea încrederii, dar, în timp ce președintele ales rostea aceste cuvinte, pe câteva case din secuime era arborat drapelul de doliu, iar reprezentanții Partidului Civic Maghiar au folosit ziua de 1 Decembrie drept prilej pentru reiterarea ideilor secesioniste legate de Ținutul Secuiesc.

Poate că, în paralel cu marile proiecte naționale, pe domnul Iohannis ar trebui să-l preocupe și aceste manifestări jignitoare la adresa tuturor românilor de bună-credință, chiar dacă ele sunt organizate de o formațiune ai cărei lideri l-au sprijinit public și explicit în turul al doilea al alegerilor prezidențiale.

După cum n-ar fi deloc rău ca pe lista cu marile noastre restanțe despre care vorbește președintele ales să figureze și retragerea Ordinului Național „Steaua României” acordat lui László Tökés, ca semn că cei care sfidează statul român nu pot fi în același timp și beneficiarii unor înalte distincții ale acestuia. Îi solicit, așadar, acest lucru președintelui ales, în dublă calitate: de senator al României și de membru în Consiliul de Onoare al Ordinului Național „Steaua României”, care a decis, în unanimitate, ca domnului Tökés să-i fie retrasă distincția.

Probabil că nu sunt puțini cei care au primit cu optimism și aprecieri discursul de la Alba Iulia al domnului Iohannis. Așteptăm însă cu toții ca acesta să fie dublat și de fapte pe măsură, care să contribuie la intrarea într-o normalitate după care tânjim cu toții de 10 ani.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc, doamna senator.

Îl invit la microfon pe domnul senator Tătaru Nelu. Se pregătește domnul senator Alin Tișe. Vă rog, domnule senator.

Bună dimineața!

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Titlul declarației politice – „Malnutriția în rândul copiilor, o realitate tristă în România europeană a anului 2014”.

Stimați colegi,

Acum, că euforia alegerilor a trecut, a început lupta pentru putere în cadrul partidelor. Probabil, după ce se va fi încheiat și aceasta, vor fi alte frământări politice. Cu alte cuvinte, mereu se întâmplă câte ceva și tot felul de trivialități ne rețin atenția și energia, iar chestiunile cu adevărat importante rămân în umbră.

Colegii din Ministerul Sănătății și din Ministerul Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice sunt, cu siguranță, sub presiunea zvonurilor de remaniere, dar doresc să trag un semnal de alarmă și vă îndrept atenția asupra unei situații îngrijorătoare.

În Vaslui, unul dintre cele mai sărace județe, pe care-l reprezint și eu în Parlament, sute de copii mici, cu vârsta de până la trei ani, au o dietă precară și puțina hrană pe care o au nu le asigură necesarul de nutrienți de care au nevoie pentru a se dezvolta. Din cauza sărăciei, 202 copii vasluieni suferă de malnutriție proteino-calorică. 200 au fost depistați, dar cine știe câți alții suferă de foame?

Pentru că familiile lor sunt sărace, copiii nu numai că nu au parte de hrană suficientă, dar aceasta nici nu este adecvată nevoilor lor, întrucât în dieta copiilor predomină cartofii, fasolea și mămăliga și doar foarte rar mănâncă ouă, lapte, carne, pește sau fructe.

Într-o Românie măcinată de lupte politice pentru funcții, interese, afaceri imobiliare de sute de milioane de euro, numărul copiilor depistați cu astfel de afecțiuni specifice lumii a treia crește. Potrivit reprezentantului Direcției de Sănătate Publică Vaslui, din cei 202 copii diagnosticați cu malnutriție proteino-calorică, 100 de cazuri noi au fost înregistrate în primele nouă luni ale acestui an, iar 83 sunt sugari. Un alt aspect este că 155 din cei 202 copii sunt din mediul rural, ceea ce se asociază, în mod automat, cu un nivel de trai scăzut și cu o alimentație necorespunzătoare, atât cantitativ, cât și calitativ. La nivel național, datele statistice spun că, în mediul rural, un copil din trei suferă din cauza alimentației sărace.

Mulțumesc, domnule senator.

Îl invit la microfon pe domnul senator Tișe Alin. Se pregătește domnul senator Marcel Bujor.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Bună dimineața, stimați colegi!

Declarația mea politică se intitulează „Viitorul demn e un prezent responsabil!”.

Distinși colegi,

Ne aflăm în preajma Zilei Naționale a României și, în curând, vom sărbători un sfert de veac de la Revoluția din decembrie 1989. Ne celebrăm eroii, nu doar militarii, ci și civilii, înaintașii noștri, care au făcut din România ceea ce este azi: un stat unitar, suveran și independent.

Sunt momente încărcate de emoție, de exprimare mai evidentă a patriotismului, dar mai ales sunt momente de reflecție. Sunt momente în care, mai pregnant ca oricând, trebuie să conștientizăm noi, întreaga clasă politică, că avem nu doar obligația, ci și responsabilitatea de a servi interesul național. Sunt momente în care trebuie să ne aplecăm mai profund asupra acestui interes național. Sunt momente în care trebuie să lăsăm deoparte luptele politice ieftine și populismul și să stabilim, clar și irevocabil, drumul pe care trebuie să meargă această țară.

Avem datoria față de copiii noștri să dezvoltăm această țară, să le predăm un stat nu doar întreg fizic, ci un stat care să le fie patrie, ca să-și dorească să rămână aici, o națiune puternică într-o Europă a valorilor.

Avem obligația să le predăm un stat care să aibă realmente capacitatea să le ofere șansa la educație, la sănătate, la dezvoltarea personală și profesională.

Această obligație ne responsabilizează pe noi, cei care îi reprezentăm în Parlamentul României. Avem obligația să le oferim o guvernare responsabilă, o conduită demnă.

Mândria de a fi român nu doar se afirmă, ea se construiește zi de zi. Se construiește nu doar prin ceea ce au făcut cei dinaintea noastră, dar și prin ceea ce facem noi în fiecare zi în Parlamentul României. Iar dacă această mândrie are un preț, atunci acela este responsabilitatea noastră.

Vă invit să plătim acest preț, să fim responsabili și să construim un viitor demn copiilor noștri.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc, domnule senator.

Îl invit la microfon pe domnul senator Bujor Marcel. Se pregătește domnul senator Oprea Dumitru, liderul opoziției unite.

Mulțumesc, domnule președinte.

Titlul declarației politice: „30 noiembrie – Ziua românilor de pretutindeni”.

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Ziua românilor de pretutindeni se sărbătorește în data de 30 noiembrie a fiecărui an, începând din anul 2007, când a fost promulgată Legea nr. 299/2007 privind sprijinul acordat românilor de pretutindeni. Ca o formă de recunoaștere a importanței pe care statul român o acordă comunităților de români care trăiesc în afara granițelor țării, această sărbătoare coincide cu Sfântul Andrei, Apostolul românilor. Totodată, această zi precede sărbătoarea de suflet a tuturor românilor, un simbol al împlinirii dorinței de libertate și unitate a poporului român: 1 Decembrie, Ziua Națională a României.

Românii de pretutindeni sunt parte integrantă a poporului și spiritualității române, activitatea în folosul acestora reprezentând o temă de misiune și vocație. Comunitățile românești din afara granițelor țării contribuie la promovarea imaginii României în lume și reprezintă o prioritate pentru politica externă a țării.

Românii care au decis să trăiască în afara granițelor țării au, de cele mai multe ori, o nevoie mai acută de sprijin instituționalizat în probleme precum accesul neîngrădit la identitatea culturală, recunoașterea lor ca minoritate națională, păstrarea și afirmarea identității lor etnice, lingvistice, culturale și religioase.

Românii de pretutindeni au devenit o preocupare constantă a autorităților române, prin implementarea Strategiei naționale privind relația cu românii de pretutindeni și organizarea, în anul 2015, a Congresului românilor de pretutindeni. Acest congres va constitui un for reprezentativ al românilor, atât din comunitățile tradiționale din jurul României, dar și cu reprezentarea românilor plecați din țară din rațiuni economice sau politice. În vederea reducerii presiunii fiscale asupra cetățenilor români din străinătate, au fost eliminate în totalitate taxele consulare pentru înscrierea certificatelor de naștere străine în registrele de stare civilă românești pentru minorii în vârstă de până la șase ani, precum și pentru eliberarea titlurilor de călătorie pentru aceeași categorie.

Mulțumesc, domnule senator.

Îl invit la microfon pe domnul senator Oprea Dumitru. Se pregătește domnul senator Deneș Ioan.

Vă rog, domnule senator.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Declarația de astăzi poartă titlul „Guvernul Ponta rectifică, dar nu investește”.

Ministrul delegat pentru buget a anunțat adoptarea, până la sfârșitul acestui an, a unei noi rectificări bugetare. Potrivit informațiilor vehiculate, ar fi vorba despre aproximativ 4 miliarde de lei, reprezentând plăți. Nu vom aborda aspectul nelegalității unei astfel de măsuri, ci pe cel al destinației sumelor alocate.

Astfel, aproape 524 de milioane de lei se vor folosi pentru achitarea arieratelor înregistrate de unitățile administrativteritoriale, instituțiile publice finanțate integral sau parțial din bugetul local, precum și de spitalele publice din rețeaua administrațiilor locale. Acest lucru are loc după ce Guvernul Ponta, în 2013, a ascuns de ochii FMI, prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 12/2013, arieratele autorităților locale. În plus, nici acum Executivul nu precizează criteriile pentru stingerea lor.

Ca și la precedenta rectificare bugetară, discutabile sunt ministerele care vor beneficia de realocări de fonduri, așa cum este cazul banilor pentru cofinanțarea programelor de investiții, care se duc, prin Ministerul Dezvoltării, către primăriile PSD din țară. Iar dezvoltarea infrastructurilor-cheie rămâne din nou lipsită de orice perspectivă. În aceste condiții, este firesc să ne întrebăm: când are de gând Guvernul să transforme investițiile în priorități bugetare? Când va înceta finanțarea în orb a unor instituții de stat nereformate? Când va asigura facilități fiscale pentru sectorul privat?

Sunt întrebări la care premierul Ponta trebuie să răspundă cât mai urgent, chiar prin noul proiect de buget. Altfel, va demonstra, încă o dată, că nu are nici competența, nici credibilitatea de a mai ocupa funcția de prim-ministru.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc, domnule senator.

Îl invit la microfon pe domnul senator Deneș Ioan. Se pregătește domnul senator Pașcan Marius.

Vă rog, domnule senator.

Mulțumesc, domnule președinte.

Titlul declarației politice este „România, o nouă aniversare a speranței!”.

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Indiscutabil, ziua națională a oricărei țări e un prilej de bucurie, onoare și mândrie pentru cetățenii statului respectiv. Dincolo de festivismul afișat public și cadrul formal al unei asemenea sărbători, nevăzut și sincer, fiecare își are propria sărbătoare sau, mai exact, modul său particular de a trăi sărbătoarea aceasta a tuturor acelora de un neam cu el.

Ziua Națională a României, sărbătorită și anul acesta la 1 decembrie cu multe din ingredientele sărbătorii regăsite în rețeta oficială a manifestărilor din anii precedenți, fie că e vorba de paradele oficiale ori proverbiala porție de fasole cu cârnați, a avut totuși o stare și o perspectivă aparte. Calendaristic, ea venea la foarte puțin timp după alegerile prezidențiale, unele surprinzătoare prin rezultat, dar mai ales prin reacția populară care a dus la un asemenea deznodământ electoral, cu o participare masivă a electoratului și cu un mesaj demn de luat în seamă de către întreaga clasă politică românească, și anume: „Ne pasă! Puterea e a noastră! Nu ne ignorați!”

Din acest punct de vedere, Ziua Națională a României ar fi trebuit să fie și un serios moment de reflecție. Ce facem? Ce am făcut pentru ca acestei țări și românilor să le fie mai bine grație eforturilor noastre, ale fiecăruia?

Într-o declarație politică rostită de la tribuna Senatului înaintea începerii campaniei electorale pentru alegerile prezidențiale, spuneam: „Duritatea campaniei electorale ce stă să înceapă e dată și de faliile sociale și de opinie pe care au reușit, prin acțiunile lor, să le traseze în România actualul președinte și regimul care l-a susținut. Societatea românească pare să nu mai cunoască noțiunea de «noi», adică noi, toți românii, ci doar pe acelea de «ai noștri» și «ai voștri».”

Din păcate, această frază era și ea ecoul unei stări pe care o percepeam pretutindeni în societatea românească, și anume dezbinarea dintre români, pe toate palierele vieții sociale.

Iată, așadar, că ideea și faptele de unire și unitate ale românilor, pe care le sărbătorim cu ocazia Zilei Naționale a României, impun imperativ o revizuire a comportamentului nostru public. Dacă unii dintre noi vor trăi lecția acestor alegeri ca pe o victorie electorală, se înșală. Adevărații câștigători sunt românii, care au decis prin vot, și noi, care aparent am pierdut, dar care trebuie să învățăm din această lecție adevăratul ei mesaj.

Mulțumesc, domnule senator.

Îl invit la microfon pe domnul senator Pașcan Marius. Se pregătește domnul senator Corlățean Titus. Vă rog.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință. Distinși colegi,

Declarația mea politică se intitulează „Gâlceava răzbunătoare vădește adevăratul PSD”.

Pierderea alegerilor pentru Președinția României a scos la vedere fața hâdă, grețoasă, dar, în sfârșit, veritabilă a PSD. Eșecul alegerilor prezidențiale și perspectiva pierderii guvernării au ivit tăișul ascuțit al opiniilor și încleștarea pentru putere, chiar prin contre și busculade grobiene, în interiorul celui mai mare partid din cadrul alianței de guvernământ.

Proaspăt întors după pierderea rușinoasă a alegerilor prezidențiale și evadarea frivolă prin cluburile bogaților din Dubai, premierul socialist Victor Viorel Ponta, secondat de îmbogățitul privilegiat al afacerilor cu statul, deputatul Sebastian Ghiță, s-au pus pe făcut rânduială în partid. Adică în temeiul zestrei organizatorice de sorginte bolșevică: cine nu este de acord cu noi, atunci este împotriva noastră; pentru curajul pesedistului care asumă vreo opinie critică la adresa președintelui partidului sau a camarilei sale, aceasta este considerată delictuală, iar cel vinovat este exclus rușinos. Halal drepturi democratice, libertate de exprimare și valori fundamentale ale statului de drept, fie și social-democrate, recunoaște și susține stânga politică, sub bagheta cabotinului Ponta, câtă vreme mimetisme totalitare caracterizează intrinsec felul de-a fi al conducerii PSD!

Am constatat însă că liderii PSD încă nu prea pricep din ce cauză au pierdut alegerile. În gâlceava și zdroaba gălăgioasă a plătitului de polițe, nedezmeticiți din șocul electoral, pesediștii se acuză reciproc. În timp ce deputatul Ghiță, în postura de moralist ipocrit de ocazie, îl învinovățește pe Ion Iliescu de faptul că PSD este acuzat public de comunism, corupție și ineficiență, proaspăt exclus din PSD, primarul Marian Vanghelie acuză că Ghiță și Ponta se întâlnesc noaptea și decid asupra unuia sau a altuia din partid. Acesta susține că cei doi au monopolizat, prin diferite persoane, toate contractele publice, iar Sebastian Ghiță e implicat în toate licitațiile de la Guvern. Vanghelie l-a acuzat și pe Liviu Dragnea că firma de care-și leagă numele, „Tel Drum”, are contracte în fiecare comună și a mai spus că premierul „minte cum respiră”.

Mulțumesc, domnule senator.

Îl invit la microfon pe domnul senator Titus Corlățean. Se pregătește doamna senator Rozalia Biró. Vă rog, domnule ministru.

Vă mulțumesc.

Titlul declarației politice de astăzi este „Integrarea europeană a Republicii Moldova devine un proces ireversibil”.

Domnule președinte de ședință, Doamnelor, domnilor senatori,

Aș dori să salut organizarea în Republica Moldova, la 30 noiembrie 2014, de alegeri parlamentare libere și democratice și să felicit cetățenii Republicii Moldova pentru opțiunea majoritară degajată din procesul electoral pentru continuarea procesului de integrare europeană.

Comunicatul comun al misiunilor de observatori aparținând Parlamentului European, OSCE și Adunării Parlamentare a Consiliului Europei constată că „alegerile parlamentare din Republica Moldova au fost administrate în mod competent și profesionist”, „candidații au fost în situația de a intra în competiție într-o campanie pașnică și drepturile fundamentale au fost, în general, respectate”, iar „cetățenii Moldovei au votat într-o manieră liberă și demnă”.

Alegerile parlamentare din Republica Moldova și rezultatele lor au fost salutate și de Înaltul Reprezentant al Uniunii Europene, Federica Mogherini, și de secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg.

Opțiunea proeuropeană a unei majorități a cetățenilor moldoveni a fost confirmată și acest lucru obligă ansamblul clasei politice din Republica Moldova, inclusiv actorii politici care au exprimat alte opțiuni, să respecte această alegere. Acest lucru implică formarea rapidă a unui nou guvern de coaliție între partidele care au susținut integrarea în Uniunea Europeană – PLDM, Partidul Democrat din Moldova și Partidul Liberal –, punerea în practică a unui program de guvernare care să aibă ca fundament Acordul de asociere și de liber schimb economic cu Uniunea Europeană, continuarea reformelor democratice și creșterea prosperității pentru întreaga societate moldoveană.

În acest proces, Republica Moldova, autoritățile de la Chișinău și cetățenii săi pot conta în continuare pe sprijinul deplin și necondiționat al României, al Guvernului și Parlamentului român și al opiniei publice românești.

Am convingerea că proiectele benefice și finanțările promovate în ultimii doi ani de către Guvernul României, inclusiv prin intermediul asistenței pentru dezvoltare desfășurate prin intermediul Ministerului Afacerilor Externe, proiecte foarte apreciate și de impact în societatea moldoveană, vor continua, iar Parlamentul României, prin intermediul Comisiei comune pentru integrare europeană dintre Parlamentul României și Parlamentul Republicii

Vă mulțumesc, domnule senator.

O invit la microfon pe doamna senator Rozalia Biró. Se pregătește domnul senator Mărinică Dincă. Vă rog, doamna senator.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi, Doamnelor și domnilor,

Titlul declarației politice este „3 decembrie – Ziua internațională a drepturilor persoanelor cu dizabilități”.

În România, peste 24.000 de copii și adulți cu dizabilități mintale sunt închiși în 717 instituții rezidențiale, privați de libertate, de viață și familie în comunitate, cei mai mulți fiind puși sub tutela statului.

Dintre aceștia, 17.000 sunt tineri ale căror condiții de viață sunt greu de imaginat pentru mulți dintre noi: stare precară a spațiilor de cazare și sanitare, acces inadecvat la articole de igienă personală, hrană, utilizarea izolării ca pedeapsă și tratamentul degradant, lipsa unui mecanism de sesizare și înregistrare a plângerilor și chiar a deceselor.

Condițiile de trai și respectarea drepturilor omului pentru aceste persoane au fost și subiectul unui raport al comisarului pentru drepturile omului al Consiliului Europei, domnul Nils Muiznieks, aflat într-o vizită oficială în țara noastră în primăvara acestui an.

Pe lângă deficiențele constatate de Comitetul European pentru Prevenirea Torturii pe parcursul mai multor vizite efectuate la diferite instituții din România între 1995 și 2009 și amintite de comisar, raportul mai aduce în discuție următoarele aspecte:

– persoanele cu dizabilități din România se confruntă cu dificultăți semnificative ca urmare, în special, a întârzierilor în alinierea legislației naționale la Convenția ONU privind drepturile persoanelor cu dizabilități, a deficiențelor în punerea în aplicare a legislației existente, a problemelor structurale din sistemul de asistență socială, precum și a accesului limitat la educația de calitate și la ocuparea forței de muncă;

– în pofida obiectivelor de dezinstituționalizare stabilite în Strategia națională pentru protecția, integrarea și incluziunea socială a persoanelor cu handicap în perioada 2006–2013, numărul de instituții rezidențiale de asistență socială pentru persoanele adulte cu dizabilități a crescut cu mai mult de două ori în ultimii opt ani, de la 141 – la sfârșitul anului 2005 la 335 – la sfârșitul lunii decembrie 2013. Diferite rapoarte au arătat că între 2007 și 2013 România a investit 27,6 milioane de euro din fonduri europene în modernizarea, restructurarea sau construirea de astfel de instituții; – unul dintre obstacolele majore în calea unei vieți independente pentru persoanele cu dizabilități este lipsa de alternativă la îngrijirea instituțională. Astfel, la sfârșitul anului 2013, numai 1.669 de adulți cu dizabilități au beneficiat de îngrijire în comunitate, asigurată de 57 de instituții nonrezidențiale, în timp ce mai mult de 17.000 locuiau în 335 de instituții rezidențiale. Un studiu recent a indicat faptul că 67% din persoanele cu dizabilități plasate într-o instituție rămân acolo întreaga viață, în timp ce 14% sunt transferate la un moment dat în alte centre;

Vă mulțumesc, doamna senator.

Îl invit la microfon pe domnul senator Dincă Mărinică. Se pregătește domnul senator Bodog Florian.

Vă rog, domnule senator.

Mulțumesc, domnule președinte.

Declarația mea politică poartă următorul titlu: „Victor Ponta susține sărăcia, incompetența și analfabetizarea românilor”.

De doi ani și nouă luni, domnul Victor Ponta a încercat și a reușit, din păcate, să crească: numărul de șomeri, numărul de societăți comerciale ce au intrat în faliment, numărul de oameni ce trăiesc în sărăcie, numărul de români calificați ce părăsesc România, numărul de români care mor pentru că nu au medicamente în spitale, numărul de copii ce abandonează școala, numărul de copii fără abecedar.

O imagine sumbră, dureroasă, care arată mizeria în care trăiesc românii din cauza lipsei de interes și a gradului ridicat de incompetență a dumneavoastră, domnule Victor Ponta, și a Guvernului dumneavoastră.

Prin minciună, domnule Victor Ponta, ați reușit să deveniți premier, spunându-le românilor că vor avea locuri de muncă mai multe, și anume încă un milion, că vor avea venituri mai mari și un trai mai bun, că vor avea bani în spitale pentru medicamente și un sistem de învățământ performant.

Minciuna a avut picioare scurte, astfel că românii s-au convins rapid cine sunteți, domnule Victor Ponta, și au văzut că, în loc să faceți mai multe locuri de muncă, ați desființat mai bine de 70.000 de slujbe, că, în loc să le oferiți românilor venituri mai mari, le-ați crescut taxele și impozitele și i-ați obligat să plătească taxe suplimentare, scăzându-le astfel puterea de cumpărare și nivelul de trai, aducându-i și mai mult în mizerie, sărăcie și frig.

Mai mult, în loc să performeze, sistemul sanitar a ajuns în faliment, iar urmarea a fost aceea că oameni au murit și mor cu zile prin spitale din cauza lipsei de medicamente.

Domnule Victor Ponta,

Ați ținut să le spuneți românilor în ultimele două luni că sunteți creștin ortodox, dar astăzi constat că sunteți un om fără frică de Dumnezeu, călcați pe oameni ca pe dude, călcați pe dreptul lor la viață, la educație.

Să nu uitați, domnule Victor Ponta, că după trei luni de școală copilul meu, ca de altfel zeci de mii de copii din țara asta, nu are abecedar. Toți acești copii știu că nu au abecedare din cauza lui Victor Ponta și vă asigur de acest lucru.

Mulțumesc, domnule senator.

Îl invit la microfon pe domnul senator Bodog Florian și apoi mai așteptăm, că nu avem pe nimeni, deocamdată, în sală.

Vă rog, domnule senator.

## Bună dimineața!

Domnule președinte de ședință,

Doamnelor și domnilor colegi,

Declarația mea politică de astăzi se intitulează „Ziua Națională a României, moment al unității și al solidarității”. Stimați colegi,

Atunci când ne gândim la ziua de 1 Decembrie 1918, trebuie să o privim ca pe o încununare a sacrificiului suprem făcut de români în anii războiului și a rezistenței ardelenilor în fața opresiunii pe care au fost nevoiți să o îndure timp de secole. Marea Unire este încununarea jertfei supreme, dar și a talentului politic al unor mari patrioți, toți uniți de o putere mai mare ca ei, toți însuflețiți de un ideal aflat dincolo de orice interes mărunt.

Acum, la 96 de ani de la această zi, chiar dacă o considerăm importantă din punct de vedere istoric și o marcăm ca atare, cuprinși poate de vâltoarea cotidianului, nu reușim întotdeauna să-i descoperim aspectele cu adevărat relevante și actuale. La aceste aspecte aș dori să mă refer astăzi în declarația mea politică de aici, de la tribuna Senatului.

Ziua de 1 Decembrie 1918 trebuie să fie importantă pentru noi nu pentru că ea revine anual în actualitate, ci pentru că ea ascunde, în însăși esența ei, valori perene precum unitatea și solidaritatea, valori care au permis acestui popor să dăinuiască în negura istoriei. Valorile generației de la 1918 sunt eterne și tocmai de aceea, cred eu, mereu actuale, iar noi avem datoria să ne raportăm la ele. Stau să mă întreb: dacă acei oameni din 1918 au reușit să se unească și să construiască o țară, ce scuze putem avea noi, în condițiile de acum, dacă nu reușim să o ducem mai departe și să consolidăm această unire?

Acum nu mai mult de câteva săptămâni, spațiul nostru public a fost inundat de hărți menite să ne arate cât suntem de divizați, cât suntem de diferiți și cum unii dintre noi am fi mai buni ca ceilalți doar pentru simplul fapt că ne-am fi născut într-o anumită regiune istorică.

Sunt sigur că patrioții ardeleni, dacă ar fi văzut asta, ar fi pălit de rușine și de oroare. Sunt sigur că spiritul anului 1918 a fost total diferit de spiritul multora dintre noi, cei de acum, din 2014, prinși în jocuri politice neimportante.

Mulțumesc, domnule senator.

Îl invit la microfon pe domnul senator Ghilea Găvrilă.

Domnule președinte, Stimați colegi,

Declarația mea de astăzi se intitulează „Cine achită nota de plată a promisiunilor electorale ale Guvernului PSD?”.

Alegerile prezidențiale din acest an au reprezentat un examen de maturitate și unitate a românilor de pretutindeni, o adevărată lecție de democrație și civism pe care poporul nostru a predat-o întregii lumi.

Am avut cu toții ocazia să constatăm cât de pregnantă a fost dorința românilor de a se rupe definitiv de trecut, de a lăsa în urmă cei 25 de ani de tranziție.

Astfel determinați, și nu neapărat ademeniți de așa-numitele pomeni electorale, românii s-au prezentat în număr mare la urne și au votat conștienți că PSD este ultimul bastard al comunismului, care trebuie înlăturat.

Chiar dacă întreaga campanie electorală a PSD s-a bazat pe minciună și demagogie, premierul Victor Ponta va trebui să dea socoteală în fața românilor pentru promisiunile fără acoperire în realitatea economică imediată a țării, în condițiile în care sustenabilitatea lor nu are și nu a avut la bază nicio predicție bugetară.

Potrivit estimărilor Consiliului Fiscal, cea mai mare parte a pomenilor electorale promise de Victor Ponta va genera un impact bugetar de aproximativ 17 miliarde de lei, în condițiile în care, conform angajamentelor asumate în fața Comisiei Europene prin Pactul fiscal, deficitul bugetar din 2015 nu poate depăși 1,4% din PIB.

În condițiile în care reducerea cu 5% a CAS și reducerea preconizată la 1% a taxei pe stâlp vor diminua veniturile bugetare, rezultă că singura variantă pentru a putea pune în aplicare tot ceea ce a promis PSD în campania electorală este majorarea de taxe și impozite.

Oricât ar încerca oficialii guvernamentali să invoce îmbunătățirea colectării, reducerea evaziunii fiscale, reducerea cheltuielilor cu bunuri și servicii, reducerea birocrației, reducerea cheltuielilor cu dobânzile ori reforma sistemului de redevențe, acestea rămân doar simple deziderate, fără acoperire în practică, imposibil de implementat pe termen scurt și mediu.

Prin urmare, Guvernul va apela la noi constrângeri bugetare prin reducerea cheltuielilor, ceea ce va însemna mai puțini bani la investițiile publice, și la o diminuare a cofinanțării fondurilor europene, care va avea ca rezultat imediat scăderea economică. Un preț prea mare pentru cele 5.264.383 de voturi primite de Victor Viorel Ponta din partea a 45,56% dintre românii prezenți la urne, dar care nu i-au folosit la nimic.

Mulțumesc, domnule senator.

Deocamdată luăm o pauză. Așteptăm colegii să intre în sală. Nu mai avem „marfă”.

pentru a fi respectat și termenul de 35 de zile raportat la momentul votului efectiv.

Nici până în momentul prezentării publice a acestei declarații politice nu s-a primit un răspuns din partea Executivului. Mai mult, subsemnatul, senator Marius Petre Nicoară, am adresat o interpelare atât domnului prim- ministru, cât și vicepremierului Gabriel Oprea, prin care am solicitat clarificări privind amânarea organizării acestui tip de alegeri.

Stimați colegi senatori,

A ajuns domnul senator Nicoară Petre. Îl invit la microfon. Vă rog, domnule senator.

Bună dimineața, stimați colegi!

Declarația mea are titlul „Tergiversarea organizării alegerilor pentru funcția de președinte al Consiliului Județean Cluj”.

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor senatori,

Guvernul României, în speță domnul Victor Ponta și domnul Oprea, tergiversează organizarea de alegeri locale sau parlamentare în localitățile sau județele în care PSD-ul nu are șanse de câștig. În acest sens există și cazul în care expiră perioada de interimat de la conducerea Consiliului Județean Cluj.

Înainte de organizarea turului al II-lea de scrutin pentru alegerile prezidențiale, consilierii județeni clujeni au adresat o notificare celor doi înalți demnitari ai Guvernului Ponta prin care au solicitat ca, până la începutul lunii decembrie, să adopte o hotărâre de guvern prin care să stabilească, cel mai târziu la jumătatea lunii ianuarie a anului 2015, conform prevederilor Legii nr. 215/2001, data de desfășurare a alegerilor parțiale pentru funcția de președinte al Consiliului Județean Cluj.

Această solicitare respectă prevederile legale prin care alegerile trebuie organizate în termen de maximum 90 de zile de la expirarea termenului de 10 zile în interiorul căruia ordinul prefectului care a constatat încetarea de drept a mandatului poate fi atacat în instanță de către președintele demisionar. Intervalul a trecut fără a fi contestat ordinul prefectului. De asemenea, fiind vorba despre alegeri parțiale generate de o situație prevăzută de Legea administrației publice, respectiv cea privind Statutul aleșilor locali, data desfășurării alegerilor trebuie să se stabilească cu cel puțin 35 de zile înaintea votării – art. 9 din Legea nr. 67/2004.

Având în vedere raporturile dintre cele două termene arătate mai sus, s-a solicitat stabilirea datei alegerilor parțiale cel mai târziu la jumătatea lunii ianuarie, moment la care s-ar împlini termenul de maximum 90 de zile, printr-o hotărâre de guvern adoptată cel mai târziu la începutul lunii decembrie,

Ar trebui să se înțeleagă faptul că lipsa alegerii unui președinte de consiliu județean, prin vot liber și democratic, conduce la instabilitate politică decizională și administrativă, cu efecte asupra dezvoltării economiei locale. O serie de investitori strategici ai județului Cluj își exprimă opțiunea retragerii investițiilor propuse sau derulate, în condițiile inexistenței unui parteneriat cu Consiliul Județean Cluj, care nu-și poate asuma angajamente decizionale în lipsa unui titular oficial al executivului local. Și, de aici, vă puteți închipui ce efecte vor fi în viitorul apropiat.

Mulțumesc, domnule senator.

Deocamdată mai stăm. Încă nu este 10.30. Mai așteptăm colegi.

## **Domnul Vasile Nistor:**

Doamna senator Anghel, am luat în discuție aici și membrii biroului au acceptat ca dumneavoastră să prezentați o declarație politică. Dar vă rog, pe viitor, să o depuneți la secretariatul Senatului.

Vă rog. Vă rog, doamna senator.

Dar sper că nu este o declarație de război, care fură tot timpul pe care îl avem la dispoziție.

Nu, eu sunt un om al păcii. Tocmai. O să încep cu... voi începe...

E o procedură specială. Este peste listă. Am acceptat-o eu, mi-o asum.

Vă mulțumesc.

Vă rog.

Și voi începe cu un mesaj de pace, în sensul că... of, Doamne! Zilele acestea, mai bine zis de o lună, de două, de trei, în toată media este o politică a urii.

Domnilor, eu sunt politician. Așa se zice. Nu prea mă simt, dar asta este. Sunt parlamentar. Nu sunt nici hoață, nu sunt nici coruptă, n-am luat niciun leu din bugetul statului, nu am contracte cu statul, nu am niciun fel de firme înființate pe numele meu sau al familiei. Nu toți suntem nemernici și nenorociți.

Chestiunea este că, de multe ori, libertatea de expresie și libertatea presei, cel puțin la noi în țară și cel puțin de-o vreme, sunt libertatea de a înjura și de a calomnia, mergând pe ideea că nimeni nu a câștigat un proces sau un conflict cu presa. Cu presa, în totalitate, probabil că este greu, nu imposibil, dar cu anumite părți ale presei, care fac lucrul acesta, se poate.

Am auzit la posturi de televiziune: „parlamentarii sunt dobitoci”, „tupeul parlamentarilor de a propune o inițiativă legislativă”, „tupeul sau nesimțirea parlamentarilor de a face X și Y”.

Domnilor, conform Constituției, Parlamentul este singura autoritate legiuitoare din această țară. Faptul că se depune o inițiativă legislativă nu înseamnă că se impune acest lucru. Înseamnă că un parlamentar are o idee, o pune pe hârtie, vine cu ea și este discutată și votată de către oamenii care sunt aleși în acest Parlament. N-am fost aduși nici cu apele Dunării, n-am fost numiți, am fost aleși. Și poate că unora dintre dumneavoastră nu le convin inițiativele noastre și spun că vocea străzii este importantă.

Corect, trebuie să ținem cont și de vocea străzii. Dar dacă, spre exemplu, un grup de 100.000 de cetățeni ar scrie o petiție către Parlament prin care ar cere desființarea unui post de televiziune, trebuie să ținem cont de vocea străzii? Dacă am întreba vocea străzii, am vedea că nimeni din această țară nu vrea să plătească taxe și impozite! Păi, hai să facem atunci ce spune vocea străzii...

Dar și vocea străzii, în momentul în care o interpretăm așa cum o interpretați dumneavoastră... și nu este o declarație de război, este făcută cu toată dragostea, cu toată dragostea pentru presa de bună calitate, care își înțelege menirea într-un stat de drept.

## **Domnul Vasile Nistor:**

Mulțumesc, doamna senator.

Domnule senator Niță, vreți să vă susțineți declarația? Doamna senator Anghel, faceți o declarație pe baza documentelor pe care le-ați prezentat, ca să putem s-o depunem.

Dați-mi-o, vă rog frumos. Bine.

Titlul: „Imunitatea parlamentară în statele Uniunii Europene”.

„Imunitatea parlamentară este o formă de protecție menită să apere membrii Parlamentului de eventuale urmăriri judiciare abuzive sau șicanatorii. Ea a fost proiectată să protejeze aleșii poporului împotriva arbitrarului și a imixtiunilor Executivului sau chiar a puterii judecătorești. Un alt scop este dorința de a se asigura minorității parlamentare dreptul de a spune orice, fără teama de a fi sancționați de către Cameră (în fapt de către majoritate), și asta pentru că și respectiva minoritate este reflectarea unei părți din suveranitatea națională.

O formă incipientă de imunitate se întâlnea și în Roma Antică, la tribunii plebei, iar încălcarea ei putea atrage chiar pedeapsa cu moartea.

Originile imunității parlamentare datează din 1397, când Camera Comunelor din Parlamentul englez a adoptat un document care denunța comportamentul scandalos al regelui Richard al II-lea în domeniul finanțelor. Thomas Haxey, parlamentarul care se afla în spatele acestui act, a fost judecat și condamnat pentru înaltă trădare. În urma presiunilor exercitate de către Camera Comunelor, sentința nu a fost dusă la îndeplinire, iar Haxey a primit scuze din partea Curții Regale. Acest eveniment a determinat Camera Comunelor să revadă prevederile referitoare la dreptul parlamentarilor de a discuta în deplină autonomie și libertate, fără intervenții ale Coroanei. Libertatea de exprimare, introdusă în Camera Comunelor la începutul secolului al XVI-lea, a fost confirmată în Declarația Drepturilor din 1689, care apăra în mod expres membrii Parlamentului de orice amestec din afara acestuia cu privire la actele și dezbaterile la care participa.

În Franța, după Revoluția din 1789, s-a simțit nevoia garantării imunității aleșilor pentru opiniile exprimate în exercitarea îndatoririlor lor. Decretul din 23 iunie 1789 rezolvă acest lucru, după o propunere a lui Mirabeau. Acesta a fost urmat de proclamarea în Decretul din 26 iunie 1790 a privilegiului membrilor Adunării de a nu putea fi puși sub acuzare fără autorizația acesteia.

Apariția acestor privilegii parlamentare în Franța se leagă de poziția de superioritate față de alte autorități ale statului căpătată de Adunarea Națională în contextul revoluției.

2. Domeniul de aplicare.

3. Durata.

4. Procedura ridicării imunității.

Mulțumesc. Vă rog, domnule senator.

necesitatea unor legi „clare și precise, de neschimbat”. Presupun că sunteți de acord cu marele iluminist francez. Mulțumesc.

Mulțumesc, domnule senator. Mai așteptăm colegi.

## PAUZĂ

Mulțumesc, domnule președinte.

Obiectul declarației este „8 decembrie – Ziua Constituției României”.

Peste câteva zile, la 8 decembrie, sărbătorim Ziua Constituției României, care a fost adoptată de Adunarea Constituantă la 21 noiembrie 1991 și aprobată prin referendumul național de la 8 decembrie același an. Constituția postdecembristă reprezintă o nouă pagină a istoriei moderne a României, legea fundamentală având ca repere majore de perspectivă aderarea României la Uniunea Europeană și la NATO.

Evenimentele de la finele anului crucial 1989 au fost de natură să răstoarne ireversibil un regim despotic, pentru ca populația acestei țări să-și recapete drepturile și libertățile civice și politice, suprimate de comuniști. S-au creat, astfel, premisele democrației reale, care să permită românilor accesul la standardele de viață existente în lumea occidentală. În aceste condiții, prioritară era elaborarea unei Constituții care să garanteze drepturile omului în conformitate cu Carta Drepturilor Omului, adoptată de ONU. Era nevoie de o constituție construită în funcție de interesele întregii națiuni, iar nu de interesele partinice ale regimului de sorginte bolșevică instalat la București după război.

Constituția actuală, adoptată la sfârșitul anului 1991, reflectă condițiile democrației originale în care a fost elaborată de către Adunarea Constituantă de atunci. Numai că, după două decenii și jumătate, evoluția vieții politice, sociale și economice reclamă ajustarea unor norme juridice și eliminarea ambiguităților care mai obstrucționează buna funcționare a statului. Prin urmare, adaptarea Constituției României la normele juridice care funcționează în statele cu adevărat democratice, la cerințele firești ale societății moderne a devenit o necesitate invocată frecvent în mediul politic, precum și la nivelul societății civile. Constituția trebuie să devină cu adevărat „sora geamănă a libertății”, așa cum o vedea ilustrul jurist german Hermann von Ihering.

Un model demn de urmat ar putea să fie cel al Constituției Statelor Unite, elaborată în decurs de trei ani și care, prin adoptarea primelor 10 amendamente în 1791, proteja libertățile individuale prin restricții impuse statului.

Printr-o activitate determinată și laborioasă, Legislativul actual ar putea crea premisele unor reglementări legislative majore, care, mulate pe o constituție coerentă, fermă și funcțională, ne-ar scuti de prea frecventele situații când se apelează pentru decizii hotărâtoare la Curtea Constituțională.

„A interpreta legile este aproape același lucru cu a le corupe”, spunea Voltaire, reclamând, în epoca sa,

* *

## DUPĂ PAUZĂ

## **Domnul Vasile Nistor:**

Domnule senator, vă rog foarte mult să vă încadrați în timpul declarațiilor politice.

Vă rog, domnule senator Constantinescu Florin. Domnul senator Constantinescu Florin.

Vă rog, domnule senator.

Mulțumesc, domnule președinte.

Am intitulat declarația politică „Proiecția bugetară pentru anul 2015”.

Doamnelor și domnilor,

Stimați colegi,

În această săptămână au început discuțiile dintre reprezentanții Guvernului, reprezentanții Fondului Monetar Internațional și ai Comisiei Europene pe marginea proiecției bugetare pe anul 2015. Potrivit Ministerului Finanțelor Publice, misiunea este una dedicată Proiectului Legii bugetului și nu reprezintă o misiune de evaluare a angajamentelor pe care România și le-a asumat în fața FMI în cadrul acordului de tip preventiv semnat între partea română și reprezentanții creditorilor externi.

Bugetul pe anul 2015 trebuie să fie foarte bine conturat, să răspundă tuturor nevoilor pe care România le are în prezent și le va avea în viitor. În același timp, bugetul trebuie să fie în concordanță cu provocările externe.

Din această perspectivă, este foarte bine că proiecția bugetară este discutată cu experții FMI și ai Comisiei Europene. Guvernul negociază în aceste zile cu FMI și Comisia Europeană un deficit pentru 2015 situat între 2% și 2,1% din PIB, procentajul suplimentar de 0,6–0,7% urmând să fie utilizat exclusiv pentru armată și cofinanțare. Ținta de deficit bugetar stabilită pentru anul viitor este de 1,4% din PIB, care corespunde unui deficit structural de 1% din PIB, pe care România s-a angajat să-l atingă în anul 2015.

Știm care sunt năzuințele Guvernului pentru români și pentru România. Dați-mi voie să enumăr câteva dintre obiectivele Guvernului: creșterea pensiilor cu 5% de la 1 ianuarie 2015, majorarea indemnizațiilor pentru persoanele cu handicap cu 16%. Tot de la începutul anului viitor, salariul minim brut pe economie ar putea ajunge la 975 de lei. Cota unică nu trebuie schimbată, nu trebuie introduse alte taxe și impozite și nici cele existente nu trebuie să crească. Dimpotrivă, dacă situația permite, trebuie introduse măsuri de relaxare fiscală.

Aceste lucruri au fost deja exprimate de reprezentanții Guvernului și vor fi specificate în proiectul de buget. Probabil că sunt necesare măsuri suplimentare pe venituri sau cheltuieli, dar la momentul potrivit le vom analiza pe toate.

## **Domnul Vasile Nistor:**

Vă mulțumesc, domnule senator.

Având în vedere că timpul declarațiilor politice a expirat, textele următorilor colegi care s-au înscris pentru declarații le considerăm depuse:

– Mohanu Nicolae, Saghian Gheorghe, Coca Laurențiu, Lazăr Sorin, Donțu Ovidiu, Cadăr Leonard, Federovici Doina, din partea Grupului parlamentar al PSD;

– Luchian Dragoș, Zisu Ionuț Elie, din partea Grupului parlamentar al PNL;

– Igaș Traian Constantin, din partea Grupului parlamentar al PDL;

– Nistor Vasile, din partea Grupului parlamentar liberalconservator.

Declar închisă sesiunea de declarații politice. Luăm o mică pauză.

Declarația politică se intitulează „Violența în școli, o realitate pe care nu o putem nega”.

Domnule președinte,

## Stimați colegi,

Revin în atenția dumneavoastră cu o problemă care își face simțită prezența din ce în ce mai mult în societate, iar de câțiva ani și în școală: violența.

După cum se știe, școala trebuie să profileze caractere, să-i educe tânărului plăcerea de a învăța, dorința de a reuși și de a face față schimbărilor pe piața muncii. În acest context, a vorbi despre violență acolo unde ne așteptăm să găsim cele mai bune condiții pentru formarea și dezvoltarea armonioasă a personalității poate părea un fapt cel puțin neverosimil.

Și totuși există un nivel de indisciplină inerent în școli, ca rezultat al faptului că elevii sunt la o vârstă la care sunt tentați

să treacă peste reguli, iar această indisciplină poate duce la un comportament violent. Lipsa modelelor sociale, mediatizarea excesivă a cazurilor de violență și indisciplină pot influența comportamentul elevilor, aceștia putând fi tentați să imite acțiunile văzute la televizor.

În același timp, există și factori școlari care duc la violență, începând cu relația profesor–elev și climatul social, până la metodele de predare, evaluare etc. Dacă anterior violența școlară nu se manifesta decât ocazional, între elevi sau dinspre cadrul didactic spre elev, acum remarcăm o violență sporită atât între elevi, cât nu rareori și dinspre elevi spre cadrele didactice.

Prin urmare, școlii îi revine sarcina de a corija abaterile, de a defini clar diferența dintre moral și imoral.

Rolul învățătorului este acela de a omogeniza colectivul, de a determina tânărul să-și respecte colegii și cadrele didactice. Elevii trebuie învățați ce înseamnă a trăi în societate: a te înțelege reciproc, a asculta opiniile celor din jur, a exprima problemele în cuvinte, nu în fapte, a lua decizii colective și a te supune deciziei majorității, a-ți controla pornirile violente etc.

Totodată, s-au instalat sisteme de supraveghere în școli, s-au angajat firme de pază, acțiuni ce au avut ca rezultat o scădere a gradului de violență, dar insuficiente în a-l stopa.

Declarația politică este intitulată „Educația pentru mediu”. Domnule președinte, Stimați colegi,

## Doamnelor și domnilor,

Azi voi aduce în discuție educația pentru mediu. Am fost sesizat cu faptul că, chiar dacă, în cei 10 ani de învățământ obligatoriu, elevii din România au destul de multe ore alocate educației tehnologice, civice, ba chiar și educației antreprenoriale, acest tip de educație nonformală/informală este aproape inexistent, poate cu excepția claselor primare.

Consider că este important ca pe parcursul învățământului preuniversitar să se poziționeze în centru o problemă fundamentală a lumii contemporane – mediul înconjurător –, urmărită în activități extrașcolare și în forme adecvate nivelului de vârstă al elevilor și interesului acestora.

Încă din 1948, educația pentru mediul înconjurător a fost introdusă în mai multe sisteme de învățământ cu ocazia conferinței IUCN ( _International Unit for the Conservation of Nature and Natural Resources_ ) de la Paris.

În 1975, a avut loc prima declarație interguvernamentală asupra acestei teme: Carta de la Belgrad – Un cadru global privind educația pentru mediu. Cu această ocazie s-a conturat ideea educației pentru mediu, văzută ca proces permanent, interdisciplinar ca natură și aplicare, un demers educațional (privit global, și nu doar o „altă” disciplină de studiu) privind interrelațiile dintre om și sistemul natural, încurajând participarea la experiența de formare, referindu-se la dimensiunea globală, încurajând înțelegerea, gândirea critică, rezolvarea de probleme, clarificarea valorilor.

La noi, în învățământul românesc, în cadrul formării școlare, educația pentru mediu ar trebui grefată în cadrul învățământului tuturor disciplinelor. Ar trebui ca educația pentru mediu să poată beneficia fie de un context disciplinar (chiar și în cadrul unei singure discipline), fie de unul transdisciplinar, alternativă preferabilă în contextul actual.

Ar trebui ca mesajul educațional să fie construirea pentru generația viitoare a unui sistem valoric și atitudinal care lipsește generației actuale. Din această perspectivă, aspectul nonformal principal al educației pentru mediu îl reprezintă construirea unui sistem de atitudini și valori (cu metode și cunoștințe complementare) capabil să modifice comportamentul viitor al elevilor.

Declarația politică se intitulează „Semnificația și învățămintele anului 1918”.

Anul 1918 a fost unul dintre cei mai norocoși, mai buni și mai importanți pentru istoria neamului românesc.

Mai întâi, la 27 martie, Sfatul Țării, cum se numea atunci Parlamentul Basarabiei și care cuprindea reprezentanți ai tuturor minorităților naționale, a votat în favoarea Unirii Republicii Democratice Moldovenești (Basarabia) cu România. Rezultatul votului, spun mărturiile vremii, a fost primit cu aplauze și strigăte entuziaste de „Trăiască Unirea cu România!”. Sentimentul de bucurie din Sfatul Țării a cuprins mai apoi și poporul basarabean.

A urmat apoi Bucovina, care în traducere înseamnă „Pădurea de Fag” sau „Țara de Sus a lui Ștefan cel Mare” și care, acum 96 de ani, la 28 noiembrie 1918, a fost a doua provincie care a proclamat unirea cu România. Cu o lună mai înainte, pe 27 octombrie, se reunise o Adunare Constituantă la Cernăuți, care hotărâse „unirea Bucovinei cu celelalte țări Românești într-un stat național independent”. Proclamația a avut loc pe 28 noiembrie sub forma unei Declarații de Unire, adoptată tot la Cernăuți de Consiliul Național și de Congresul General al Bucovinenilor, organ reprezentativ al tuturor bucovinenilor, în care, printre altele, se spune „că a sosit ceasul ca Țările Române dintre Nistru și Tisa să formeze un singur stat unitar”.

A doua zi după proclamație, pe 29 noiembrie, o delegație a Congresului Bucovinenilor a prezentat, la Iași, regelui Ferdinand Actul Unirii. Iar duminică, 1 Decembrie 1918, suveranii români au dat o masă de gală la Palatul Regal din București, în timpul căreia a sosit și telegrama de la Alba Iulia vestind unirea Transilvaniei cu România. Este de înțeles cum entuziasmul acelor zile sfinte din istoria României a întrecut orice așteptare.

Transilvania a fost, prin urmare, în ordinea istorică a acestui glorios an, a treia provincie care s-a unit cu patriamamă. Unirea Transilvaniei cu România de la 1 Decembrie 1918 reprezintă evenimentul principal al istoriei României și

totodată realizarea unui deziderat milenar al locuitorilor din granițele românilor. Alba Iulia a fost aleasă de către Consiliul Național Român Central pentru a adăposti între zidurile ei pe reprezentanții poporului românesc din Transilvania, în cea mai mare zi din istoria acestui popor. De aici, Adunarea Națională a tuturor Românilor din Transilvania, Banat și Țara Ungurească, adunați prin reprezentanții lor îndreptățiți la Alba Iulia în ziua de 1 Decembrie 1918, decretează unirea acelor români și a tuturor teritoriilor locuite de dânșii cu România.

Declarația politică este intitulată „30 noiembrie – zi importantă pentru întreg poporul ortodox”.

- Domnule președinte,

- Stimați colegi,

Doamnelor și domnilor,

Data de 30 noiembrie este o zi importantă pentru întreg poporul ortodox și, în special, pentru poporul român. Sunt prăznuiți doi sfinți purtători ai numelui Andrei: Sfântul Apostol Andrei – cel întâi chemat, ocrotitorul României și Sfântul Ierarh Andrei Șaguna – mitropolitul Transilvaniei.

Sfântul Apostol Andrei era fiul lui Ionà și frate cu Simon și, ca toți din familia sa, era pescar, în apele lacului Ghenizaret. Andrei și Simon au fost ucenici ai Sfântului Ioan Botezătorul și l-au auzit pe acesta arătând spre Mântuitorul: „Iată Mielul, Cel ce ridică păcatul lumii” și, la îndemnul învățătorului lor, l-au lăsat pe el și L-au urmat pe Hristos _._

Sfântul Apostol Andrei a fost primul chemat de Mântuitorul la propovăduire. El l-a adus între ucenici pe Simon, fratele său, care va deveni Sfântul Apostol Petru (Chefa), apoi au venit Filip și Natanail și apoi ceilalți. Împreună vor forma grupul celor 12 Apostoli, cei mai apropiați de Mântuitorul. Ei vor conduce Biserica după Pătimirile, Moartea, Învierea și Înălțarea la cer a Domnului nostru Iisus Hristos.

Trimiși la propovăduire pentru a face cunoscută Evanghelia (Vestea cea Bună) la toate neamurile, Apostolii au tras la sorți provinciile în care urmau să evanghelizeze. Sfântului Apostol Andrei i-au revenit părțile balcanice Tracia și Sciția (Scythia). Drept urmare, a ajuns cu predica în Dobrogea noastră. Este considerat primul care a propovăduit creștinismul pe teritoriul țării noastre. Tradiția aceasta a fost permanent atestată la scriitorii bisericești (încă din secolul al III-lea, începând cu Eusebiu și Origen), dar se păstrează și în folclor (cântece și colinde) și în toponimele din jurul comunei Ioan Corvin, din Dobrogea, unde se află peștera și pârâul de unde și-a început propovăduirea în părțile noastre.

Sămânța aruncată de Sfântul Apostol Andrei a prins adânc, poporul român fiind singurul popor format creștin, fără o dată anume de trecere de la păgânism la creștinism, așa cum se întâmplă la toate celelalte popoare. De aceea, Sfântul Apostol Andrei este considerat ocrotitorul României.

Declarația politică se intitulează „1 decembrie 2014 – un moment de claritate și adevăr”.

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Doamnelor și domnilor,

„Această unire românească n-ar avea nicio valoare dacă nu s-ar sprijini pe însăși conștiința noastră despre necesitatea ei, despre caracterul său sacru, nezguduit, despre aceea că ea e astăzi, ceea ce nu înțelege o mulțime de lume, o condiție pentru existența însăși a poporului nostru.” (Nicolae Iorga)

Acum două zile, am sărbătorit 96 de ani de la unirea Transilvaniei cu România, actul care a marcat desăvârșirea statului unitar român și care ne-a devenit peste zeci de ani nouă, celor de acum, Zi Națională.

Știu, stimați colegi, an de an, această sărbătoare a neamului și țării românești ne oferă tuturor prilejul manifestării bucuriei, al declarațiilor diverse și, mai ales, al unei atitudini care, în restul anului, din păcate, e prea puțin vizibilă.

Dincolo de orice interpretări pe care le-am da unui asemenea moment, un lucru este sigur: 1 Decembrie 1918 nu ar fi avut loc fără ca absolut toată clasa politică a acelor vremuri și toți românii să lase deoparte interesele personale în favoarea celui național superior. Iar pentru aceasta a fost nevoie de unitate, coeziune și conștiință unitară de neam, ceea ce a însemnat implicarea desăvârșită a fiecărui român în parte. Și, pentru că tot vorbim de un moment de desăvârșire unitară a conștiinței române, îmi permit să rememorez o dată recentă în care această conștiință și-a făcut simțită din plin prezența – 16 noiembrie 2014.

Iată un moment istoric, aș spune, în care un adevăr pe care poate majoritatea îl uitasem sau îl omisesem, nemaifiind atenți la singurul lucru care a contat dintotdeauna, este acela că puterea politică vine tocmai din cea socială.

## Stimați colegi,

## Doamnelor și domnilor,

Folosindu-mă de această punte peste timp, care nu este doar o sintagmă sau o metaforă, și coborând în vremurile noastre, pot spune cu certitudine că, în general, după o campanie electorală și, în mod special, după aceea pentru cea mai înaltă funcție în stat, există necesitatea firească a bilanțului și a reevaluării, cu atât mai mult cu cât rezultatele par a nu fi fost favorabile acelui candidat care a mers până la capăt în cursa finală, dar care pot afirma că, deși în poziție secundă, ocupă același loc important ca și cel care a fost ales, iar în câteva cuvinte vă voi explica de ce.

Declarația politică este intitulată „Unirea cea Mare – idealul sfânt al tuturor românilor”.

„Sub cerul țării, cătrănit sinistru,/s-a răstignit Hristos ca la-nceput,/cu palma stângă sângerând pe Nistru,/cu palma dreaptă înflorind pe Prut.” (Andrei Ciurunga-Cahuleanu)

La temelia templului măreț al Marii Românii s-a gândit, s-a vorbit, s-a lucrat, s-a sădit, s-a udat, s-a visat, s-a luptat, s-a plâns, s-a frânt, s-a doinit, s-a dăruit, s-a pribegit, s-a prigonit, s-a jertfit, s-a răstignit, dar s-a biruit și s-a înfăptuit idealul milenar al Neamului într-o realitate sfântă, a unui popor demn de soarta și destinul său martiric.

Soarta însăși a întregii Națiuni s-a brodat nemuritoare pe Tricolorul sfânt pentru totdeauna prin jertfa Eroilor și Martirilor, prin demnitatea de foc a celor Aleși, prin zelul credinței străbune, care a purtat, în Candela sufletului, Rugul Aprins al desăvârșirii naționale: Unirea.

Acest Dor împlinit a devenit un Legământ suprem, un Testament sacru, care consfințește întruparea Trecutului într-un Prezent solemn, ce va trebui să întronizeze Viitorul într-o demnitate suverană.

Pentru a se înfăptui Marea Unire, a fost nevoie de unirea tuturor.

Pentru a se menține și a se cinsti cum se cuvine măreața Unire, e nevoie iarăși de unirea tuturor.

Pentru a căpăta respectul celorlalte popoare și pentru a ne păstra locul de cinste între națiuni, trebuie permanent să rămânem uniți.

Oamenii politici trebuie să se străduiască din răsputeri să devină oameni de stat, oameni cu responsabilitate morală, socială, creștină, națională, universală, ca odinioară mulți dintre strămoșii noștri.

Politica omului de stat trebuie să fie sau să devină o vocație. Partidele noastre politice trebuie să se asume expresiei absolute „unitate în diversitate!”.

Numai în această asumare se pot păstra Unirea națională a tuturor românilor, demnitatea Neamului, măreția poporului ca jertfă și biruință.

Unirea trebuie să devină primul principiu al suveranității naționale și acest _modus vivendi_ se poate iar înfăptui prin re-unirea cu Basarabia soră.

Declarația politică se intitulează „Singurul botoșănean de-o vârstă cu Marea Unire”.

## Stimați colegi,

Un bărbat este unic în județul Botoșani, pentru că este singura persoană în viață născută de Ziua Națională a României. A venit pe lume pe 1 decembrie 1918, iar acum are 96 de ani. El se numește Constantin Ciolan și a lucrat, timp de 10 ani, ca ofițer în Batalionul de Jandarmi Botoșani, iar acest lucru i-a atras o dragoste de țară fără limită. La 21 de ani a fost înrolat în armată, participând la Al Doilea Război Mondial.

„Îmi creștea inima ori de câte ori purtam uniforma militară și era cântat Imnul României. Îmi iubesc țara până la lacrimi”, spune bătrânul.

Aflat la pensie, omul de-o seamă cu Unirea poartă toată recunoștința față de țara sa. În fiecare an, el arborează drapelul tricolor la balconul apartamentului situat la etajul al patrulea al unui bloc din zona centrală a municipiului.

Chiar dacă aniversa venerabila vârstă a Unirii, actualul veteran de război, încă în putere, a acceptat anul trecut invitația mea de a participa la manifestările prilejuite de Marea Unire de la 1 Decembrie 1918. Vizibil emoționat, Constantin Ciolan s-a adresat celor adunați în Piața 1 Decembrie din Botoșani: „Sunt foarte fericit că am apucat să trăiesc în perioada democrată și sunt foarte mulțumit că astăzi sunt aici.”

Am fost extrem de onorată să fiu alături de singurul botoșănean în viață care s-a născut pe 1 Decembrie 1918. Am ținut să îi urez și anul acesta multă sănătate și

să mă înclin în fața Domniei Sale pentru experiența pe care a acumulat-o de-a lungul vieții – efectiv istoria României moderne.

## Stimați colegi,

Această declarație politică este susținută în semn de maxim respect pentru acest simbol local, dar și legată de atât de puținii oameni rămași în viață care au o calitate morală deosebită și au făcut niște fapte remarcabile în onoarea României. Așa cum preciza și premierul Victor Ponta, indiferent de vârstă, de statut social, de etnie sau de credință, suntem cu toții români și avem împreună un obiectiv important, acela de a construi pentru noi și pentru copiii noștri o viață mai bună și mai sigură aici, acasă, în România. Trebuie să avem încredere în capacitatea noastră de a fi solidari și de a coopera, de a nu dezamăgi înaintașii, astfel încât România să devină țara în care fiecare își găsește locul, rolul și împlinirea personală și profesională. Vă mulțumesc.

Declarația politică este intitulată „Avertismentul diasporei, al utilizatorilor social media și ai rețelelor de socializare asupra clasei politice!”.

## Domnule președinte,

## Doamnelor și domnilor senatori,

Rezultatul alegerilor prezidențiale din 16 noiembrie 2014 a condus la războaie ale nervilor în rândul partidelor aflate la guvernare, dar și la noi analize în rândul noului Partid Național Liberal.

Formațiunile politice, în special în momentul de față cele aflate la putere (PSD+PC+UNPR), dar și cele din opoziție, nu au înțeles mesajul transmis de alegatori. Acest mesaj, ce vine, pe de o parte, din diasporă, dar și din rândul clasei de mijloc (o ambrozie electorală dorită de clasa parlamentară), ce utilizează diverse rețele de socializare, reprezintă electoratul indecis și nemulțumit, nonvotant la alegerile din 2000 și 2009, care contribuie cu 15–25% la intenția de vot din 2014.

Ce nu vrea să înțeleagă o parte din clasa politică actuală, formată în urmă cu 25 de ani, este existența unui nou tip de electorat. Acești noi electori (care nu pot fi mituiți) vor o schimbare de structură a sistemului politic, vor o nouă mentalitate parlamentară. Dacă noi, clasa politică actuală, nu știm să ne adaptăm acestor noi cerințe, ne vom trezi în 2016, la cele două tipuri de alegeri (locale și parlamentare), cu o nouă surpriză electorală: există posibilitatea unei prezențe la vot care să depășească 55% din numărul de votanți și care să impună un nou tip de politicieni, formați în conceptul de social media.

## Stimați colegi,

Ar fi de reflectat faptul că mesajul transmis pe 16 noiembrie poate fi interpretat astfel:

– cei din diasporă ne spun în felul următor: „Vreți, nu vreți, ne vom întoarce acasă, pentru că vrem să avem bunăstare și în România. Dacă nu înțelegeți, vă vom demonstra că avem propuneri, profil electoral și resurse financiare să convingem poporul să ne voteze și pe noi, nu numai pe voi.”; – cei din mediul virtual, al tinerilor din noua clasă de mijloc, al meseriilor liberale, al corporatiștilor și antreprenoriatului social, precum și generația hipsterilor au următorul slogan: „Ne-am săturat de demagogie politică, de stabilitatea pe funcții pentru mulți care se cred aleși pe vecie, vrem schimbarea acestui mental. Avem studii, stil organizațional, management de strategie publică, ne vom impune să începem să vă schimbăm.”

## Domnule președinte de ședință,

Stimați colegi,

## Onorată audiență,

Este un prilej fericit să susțin această declarație într-un moment aniversar, acum, când celebrăm nouăzeci și șase de ani de la Marea Unire. Ne aflăm în preajma celui mai important eveniment din istoria națiunii noastre, momentul în care românii de pretutindeni au devenit cetățeni ai aceleiași patrii, momentul în care au ales să împărtășească același destin și același viitor.

Istoria, depărtată și recentă, demonstrează cu prisosință că românii se simt cu adevărat „frați în cuget și în simțiri”, acționând ca un popor unit în momentele cele mai dificile. Iar atunci când miza este atingerea binelui comun, românii sunt o forță care nu poate fi oprită de nimeni și nimic. În decembrie 1918, înaintașii noștri au luptat pentru o patrie comună, pentru idealurile lor unioniste și au reușit să determine, prin sacrificiu, modul în care a fost scrisă istoria.

Măreția acestui moment vine din faptul că unitatea națională a fost posibilă datorită elanului pornit dintr-un singur loc: din conștiința fiecărui român că datoria față de patrie este o datorie sfântă. La aproape un veac de la Marea Unire și la douăzeci și cinci de ani de la Revoluție, afirm cu toată tăria că este nevoie de unirea tuturor românilor pentru a da un viitor mai bun copiilor noștri, dar și pentru a cinsti memoria tuturor acelor care s-au jertfit pentru țara lor, pentru dreptul de a gândi liber, de a ne exprima liber, precum și de a vota conform conștiinței.

Cu câteva săptămâni în urmă, românii au demonstrat din nou că sunt capabili de acțiune comună și de sacrificiu pentru apărarea binelui public: apărarea valorilor democrației, apărarea demnității de cetățean și apărarea în fața abuzurilor de orice fel. Toate acestea au fost posibile și datorită faptului că principiul unității naționale nu este o lozincă de campanie, ci este un concept viu, înrădăcinat în fibra acestui popor și a societății românești. Iar ignorarea sau lezarea acestui principiu produce consecințe teribile pentru cei care nu îl înțeleg sau poate chiar îl disprețuiesc.

În ultima perioadă au existat voci, atât în presă, cât și în spațiul politic, care au vorbit despre divizarea României între cei din țară și cei aflați departe de casă, în diaspora. Românii le-au predat acestora o frumoasă lecție de patriotism și au arătat fără putere de tăgadă că există o singură Românie: o Românie a bunului-simț, a respectului pentru semeni, o Românie a celor care prețuiesc legea și moralitatea, o Românie a tuturor, nu a vreunui partid politic sau guvern efemer.

Declarația politică este intitulată „Minciunile premierului Ponta macină Guvernul din interior”.

## Stimați colegi,

Întoarcerea cu fața la popor, către comunitate pare a fi motivația cea mai la îndemână din partea partidelor politice pentru a face anumite mișcări strategice de natură a modifica structura puterii actuale. Unele se folosesc de această motivație înțelegând-o, altele doar demagogic, ba chiar uită de această motivație intrinsecă a lor.

Momentul la care aleg să se pronunțe în acest fel este unul foarte delicat, pentru că poporul a dat o lecție tuturor la cel mai important moment electoral dintr-o țară democratică cum este România, cel al alegerii președintelui, dar într-un context destul de sensibil și cu repercusiuni pe termen mediu, cel al votării bugetului în Parlament.

Mesajul electoratului a fost clar, dar partidul premierului în funcție nu vrea să îl înțeleagă și se ocupă în continuare de negocieri pentru păstrarea majorității, de excluderi pentru păstrarea partidului, de minciuni pentru a evita o furie generalizată. Guvernul Victor Ponta este un guvern al minciunilor și al compromisurilor.

Există însă un partid din arcul guvernamental care s-a trezit la realitate și a decis să părăsească Executivul condus de Victor Ponta. Parte din membrii Guvernului s-au săturat de minciunile premierului Ponta și au înțeles mesajul electoratului lor, luând decizia înțeleaptă de a se întoarce și de a se ocupa de comunitatea pe care o reprezintă. Pe acest principiu sper că se vor mai deștepta și alții și vor realiza că sunt în afara programului la care au aderat odată cu asumarea guvernării. Din păcate, semnalele nu sunt pozitive, întrucât asistăm la negocieri cu partide care nu sunt și nici nu vor exista oficial până la momentul final al acestui an parlamentar: votul pentru buget.

Discuția premierului Victor Ponta pe buget cu noul partid care așteaptă să intre la guvernare, după cum i-a fost promis, a fost legată nu de construcția bugetului, ci de conducerea portofoliului de la finanțe.

Minciuna la nesfârșit îl va duce, într-un final, pe premier în mediocritatea politicii. De fapt, electoratul s-a prezentat masiv la vot, fără a fi motivat de o sticlă de ulei și o pungă de făină, tocmai pentru a taxa minciuna, aroganța și disprețul politicienilor care și-au întors fața de la popor, iar PSD este partidul-emblemă al acestui tip de atitudine.

## **Domnul Vasile Nistor:**

Declarația politică se intitulează „Menținerea spiritului de 1 Decembrie pe parcursul întregului an!”.

Stimate colege,

Stimați colegi,

La începutul acestei săptămâni am participat cu mare bucurie și mândrie alături de toți românii din țară și străinătate la sărbătorirea Zilei Naționale a României.

La 1 Decembrie 1918, așa cum bine știți, a avut loc Adunarea Națională de la Alba Iulia, atunci când elita culturală, politică și religioasă a Transilvaniei românești a consfințit pentru totdeauna Marea Unire a tuturor românilor.

Și chiar dacă anul acesta spiritul marii sărbători naționale s-a resimțit prin activitățile tuturor românilor, consider că avem cu toții de învățat de la înaintașii noștri de atunci. Vă invit, așadar, să ne concentrăm pe ceea ce este necesar să facem, în așa fel încât acțiunile noastre să aibă ca finalitate consolidarea spiritului românesc și îmbunătățirea vieții tuturor românilor.

Consider că este nevoie să purtăm în gând și în faptele noastre ziua de 1 Decembrie pe tot parcursul anului, nu doar efectiv de Ziua Națională.

Ne-am integrat în Uniunea Europeană și în forurile euroatlantice, dar toate aceste eforturi și realizări vor avea finalitate doar atunci când se vor resimți în viața românilor. Pentru aceasta însă, trebuie ca proiectele de lege pe care le întocmim și politicile publice pe care urmează să le elaborăm în anul 2015 să pornească de la aceste principii și să asigure tuturor cetățenilor țării o șansă egală în accesarea sistemului social, educațional și medical. Nu în ultimul rând, trebuie ca experiența istorică a acestui popor să se regăsească și în acțiunile de astăzi și de mâine, ceea ce ar însemna ca principiul solidarității naționale să triumfe asupra intereselor partinice ce ar putea îndemna anumiți politicieni să procedeze altfel.

Înaintașii noștri, cei care au realizat Marea Unire de la Alba Iulia, ne-au dat o lecție de urmat, cea a unității, demnității și solidarității. Așa au fost românii și așa e bine să devenim din nou, în așa fel încât generațiile care vor veni, copiii noștri, să moștenească la rândul lor idealurile unirii și o Românie puternică!

Bună dimineața, stimați colegi!

Îi rog pe liderii grupurilor parlamentare să-și invite colegii senatori în sală.

Îl rog pe domnul senator Oprea, secretar al Biroului permanent, să facă și prezența. Mulțumesc frumos.

Bună dimineața tuturor!

|Agrigoroaei Ionel<br>Andronescu Ecaterina<br>Anghel Adrian<br>Anghel Cristiana Irina|prezent<br>prezentă<br>prezent<br>prezentă| |---|---| |Antonescu George Crin Laurențiu<br>Arcaș Viorel<br>Ardelean Ben Oni|absent<br>absent<br>absent| |Ariton Ion|prezent| |Atanasiu Teodor|prezent| |Badea Leonardo|prezent| |Badea Viorel Riceard|delegație| |Banias Mircea Marius|prezent| |Barbu Daniel Constantin|prezent| |Barbu Tudor|prezent| |Bădălău Niculae|absent| |Bălu Marius|absent| |Belacurencu Trifon|prezent| |Bereanu Neculai|prezent| |Biró Rozalia Ibolya|absentă| |Blaga Vasile|absent| |Boagiu Anca Daniela|absentă| |Boboc Cătălin|absent| |Bodea Cristian Petru|absent| |Bodog Florian Dorel|prezent| |Boeriu Valeriu Victor|prezent| |Bota Marius Sorin Ovidiu|absent| |Bujor Dumitru Marcel|prezent| |Bumbu Octavian Liviu|prezent| |Burlea Marin|absent| |Butnaru Florinel|absent| |Butunoi Ionel Daniel|prezent| |Cadăr Leonard|prezent| |Calcan Valentin Gigel|prezent| |Câmpeanu Mariana|prezentă| |Chelaru Ioan|prezent| |Chiriac Viorel|prezent| |Chiru Gigi Christian|absent| |Chiuariu Tudor Alexandru|absent| |Coca Laurențiu Florian|prezent| |Constantinescu Florin|prezent| |Cordoș Alexandru|absent| |Corlățean Titus|prezent| |Coste Marius|învoire| |Costoiu Mihnea Cosmin|Guvern| |Cotescu Marin Adrănel|absent| |Crețu Gabriela|absentă| |Cristache Iulian|prezent|

## 26 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 123/15.XII.2014

|Cristina Ioan|absent|Neagu Nicolae|prezent| |---|---|---|---| |Croitoru Cătălin|absent|Neculoiu Marius|absent| |Deneș Ioan|prezent|Nicoară Marius Petre|prezent| |Dincă Mărinică|prezent|Nicolae Șerban|prezent| |Dobra Dorin Mircea|prezent|Nistor Vasile|prezent| |Dobrițoiu Corneliu|prezent|Niță Mihai|prezent| |Donțu Ovidiu Liviu|prezent|Nițu Remus Daniel|absent| |Dumitrescu Cristian Sorin|absent|Obreja Marius Lucian|absent| |Dumitrescu Florinel|prezent|Oprea Dumitru|prezent| |Dumitrescu Iulian|absent|Oprea Gabriel|Guvern| |Durbacă Eugen|prezent|Oprea Mario Ovidiu|prezent| |Duruț Aurel|prezent|Oprea Ștefan Radu|absent| |Ehegartner Petru|prezent|Pașca Liviu Titus|absent| |Federovici Doina Elena|prezentă|Pașcan Emil Marius|absent| |Fifor Mihai Viorel|absent|Pataki Csaba|prezent| |Filip Petru|prezent|Pavel Marian|prezent| |Firea Gabriela|absentă|Păran Dorin|prezent| |Florian Daniel Cristian|absent|Păunescu Teiu|prezent| |Flutur Gheorghe|absent|Pelican Dumitru|absent| |Frătean Petru Alexandru|prezent|Pereș Alexandru|prezent| |Geoană Mircea Dan|absent|Pop Gheorghe|prezent| |Ghilea Găvrilă|absent|Pop Liviu Marian|prezent| |Ghișe Ioan|prezent|Popa Constantin|absent| |Grapă Sebastian|prezent|Popa Florian|prezent| |Grigoraș Viorel|prezent|Popa Ion|prezent| |Hașotti Puiu|prezent|Popa Mihaela|absentă| |Ichim Paul|absent|Popa Nicolae Vlad|prezent| |Igaș Traian Constantin|prezent|Popescu Corneliu|absent| |Iliescu Lucian|prezent|Popescu Dumitru Dian|absent| |Ilieșiu Sorin|prezent|Popescu-Tăriceanu Călin Constantin Anton|absent| |Ioniță Dan Aurel|prezent|Purec Ion Simeon|prezent| |Iovescu Ioan|prezent|Rădulescu Cristian|absent| |Isăilă Marius Ovidiu|absent|Rogojan Mihai Ciprian|absent| |Jipa Florina Ruxandra|delegație|Rotaru Ion|prezent| |Klárik László Attila|prezent|Saghian Gheorghe|prezent| |László Attila|absent|Savu Daniel|prezent| |Lazăr Sorin Constantin|prezent|Sârbu Ilie|prezent| |Luchian Dragoș|absent|Severin Georgică|delegație| |Luchian Ion|absent|Silistru Doina|prezentă| |Marian Dan Mihai|absent|Stuparu Timotei|prezent| |Marian Valer|prezent|Suciu Matei|prezent| |Marin Nicolae|prezent|Șova Dan Coman|absent| |Markó Béla|prezent|Tánczos Barna|prezent| |Mazăre Alexandru|absent|Tămagă Constantin|absent| |Mihai Alfred Laurențiu Antonio|absent|Tătaru Dan|prezent| |Mihai Cristian Dănuț|prezent|Tătaru Nelu|prezent| |Mihai Neagu|prezent|Teodorovici Eugen Orlando|Guvern| |Mihăilescu Petru Șerban|prezent|Tișe Alin Păunel|prezent| |Miron Vasilica Steliana|absentă|Toma Ion|prezent| |Mitu Augustin Constantin|prezent|Todirașcu Valeriu|absent| |Mocanu Victor|prezent|Tomoiagă Ștefan Liviu|absent| |Moga Nicolae|prezent|Tudor Doina Anca|prezentă| |Mohanu Nicolae|prezent|Țapu-Nazare Eugen|absent| |Motoc Octavian|prezent|Ungureanu Mihai Răzvan|absent| |Mutu Gabriel|absent|Valeca Șerban Constantin|prezent| |Nasta Nicolae|absent|Vasiliev Marian|prezent| |Năstase Ilie|absent|Vâlcov Darius Bogdan|Guvern| Vegh Alexandru prezent Verestóy Attila absent Vochițoiu Haralambie prezent Voinea Florea prezent Volosevici Andrei Liviu absent Vosganian Varujan absent Zisu Ionuț Elie prezent

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Mulțumesc.

Mulțumesc tare mult.

Insist la liderii grupurilor parlamentare să-și invite colegii în sală. Haideți, totuși, să începem ședința Senatului!

Ordinea de zi este extrem de bogată, cu multe, foarte multe proiecte de lege și inițiative legislative de discutat.

Aș vrea să invitați toți colegii de pe hol, care mai sunt la cafea, care mai sunt prin birouri, să avem un cvorum de ședință, să putem începe.

## Vă rog.

Stimați colegi, vă rog să luați loc.

Insist la liderii grupurilor parlamentare să invite colegii în sală.

Și-au înregistrat participarea la ședință 101 colegi, dar cred că nu sunt în sală 101 colegi.

## Vă rog.

Există și comisii care lucrează deja.

Așa cum știți, după-amiază, la ora 13.00, este o ședință comună a Camerelor pentru a aproba componența CNA și probabil că sunt la acele discuții. Însă insist încă o dată. Îi rog pe liderii grupurilor să invite, la rândul lor, colegii în sală, să putem avea cvorum, să putem începe ședința.

Da, e adevărat, e adevărat.

Luați loc! Vă rog să luați loc, dragi colegi.

Vă rog să luați loc, să putem deschide ședința. Domnilor colegi, insist.

Vă rog tare mult.

## Bună dimineața!

Permiteți-mi să declar deschisă ședința Senatului de astăzi și să vă aduc la cunoștință că, din totalul de 168 de colegi senatori, și-au înregistrat prezența 101, cvorumul legal de lucru fiind îndeplinit, care este de minimum 85.

Ședința plenului Senatului de astăzi este condusă de subsemnatul, desemnat de președintele Senatului, asistat de domnii secretari Mario Ovidiu Oprea și Ion Simeon Purec.

Programul de lucru pentru această zi: la ora 9.00 – lucrări în comisiile permanente; de la ora 9.00 la ora 10.30 – declarații politice; de la ora 10.30 la ora 13.00 – lucrări în plenul Senatului (cred că e 11.00 – 13.00); la ora 13.00 – ședința comună a Camerei Deputaților și Senatului.

Dacă nu sunt comentarii, întrebări și propuneri, supun aprobării dumneavoastră programul de lucru de astăzi.

Ordinea de zi pentru ședința plenului de astăzi, care v-a fost comunicată.

Sunt comentarii?

Nu sunt.

Supun aprobării dumneavoastră ordinea de zi pentru astăzi.

Stimați colegi,

Propun aprobarea programului de lucru al Senatului pentru perioada 8–13 decembrie 2014:

– luni, 8 decembrie, la ora 9.00 – activități în comisiile parlamentare; la ora 14.00 – ședința Biroului permanent al Senatului; la ora 15.00 – lucrări în grupurile parlamentare; de la ora 16.00 la ora 18.00 – lucrări în plenul Senatului; de la ora 18.00 la ora 19.30 – întrebări, interpelări, răspunsuri;

– marți: de la ora 9.00 la ora 10.30 – declarații politice; de la ora 10.30 la ora 13.00 – lucrări în plenul Senatului; la ora 13.00 – lucrări în comisiile permanente;

– miercuri, 10 decembrie, și joi, 11 decembrie – lucrări în comisiile permanente;

– vineri, 12 decembrie, și sâmbătă, 13 decembrie – activități în colegiile electorale.

Sunt comentarii legate de acest program? Nu sunt.

Supun aprobării dumneavoastră programul pentru săptămâna viitoare.

Intrăm în programul de lucru obișnuit, pe inițiative legislative.

Punctul 1. Propunerea legislativă de modificare și completare a Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, publicată în Monitorul Oficial al României nr. 372 din 28 aprilie 2006, cu modificările și completările ulterioare.

Inițiatorul este?

Nu este.

Din partea Guvernului României, domnule ministru, microfonul 9, aveți cuvântul.

**Domnul Răzvan Teohari Vulcănescu** _– subsecretar de stat în Ministerul Sănătății_ **:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare modificarea și completarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, în scopul creării cadrului legal necesar pentru ca medicii manageri de spitale să poată să-și exercite profesia și în alte unități sanitare.

În cadrul dezbaterilor din comisia raportoare, Comisia pentru sănătate publică, a rezultat un raport de admitere, cu amendamente admise.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc și eu, domnule ministru Vulcănescu.

Din partea Comisiei pentru sănătate, domnul senator Bodog. Vă rog.

În ședința din 25.11.2014, membrii Comisiei pentru sănătate publică au hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte un raport de admitere, cu amendamente admise, prevăzute în anexă.

Comisia pentru sănătate publică supune spre dezbaterea și adoptarea plenului raportul de admitere, cu amendamente, și propunerea legislativă.

În raport cu obiectul de reglementare, propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare, Senatul fiind prima Cameră sesizată.

Mulțumesc.

Mulțumesc.

La dezbateri generale există puncte de vedere? Domnule Șerban Nicolae, microfonul 3, vă rog.

European există o lege specială pentru joburi multiple într-o lună. Că sunt în domeniul public sau privat, asta nu are importanță.

Dumneavoastră vreți să scoateți managerul de spital din zona publică, asta e problema. Orice ban public folosit într-o unitate spitalicească nu trebuie să fie gestionat de o persoană care să poată să se declare că nu gestionează ban public. Este singurul lucru sensibil.

Or, chiar și prin Legea ANI, modificată, din 2010, poți să prestezi activitate didactică, poți să ai funcție de conducere, dar, dacă ai funcție de conducere, automat trebuie să te supui unor astfel de rigori.

Deci nu e discuția vizavi de dreptul unui medic de a presta activități în mai multe locuri, este normal, ci de scoaterea medicului, dacă este director, manager, din zona publică. Or, asta nu se poate face prin propunerea făcută.

Mulțumesc tare mult. Alte puncte de vedere? Nu există.

Domnule ministru Vulcănescu, rămâne punctul de vedere pe care l-ați prezentat, da?

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

O singură întrebare pentru inițiator și pentru Guvern: în amendamentele admise cu prilejul dezbaterii la comisie s-a prevăzut totuși posibilitatea ca medicii manageri de spitale, fiind vorba de spitale publice, să-și poată desfășura activitatea ca medic doar în alte unități spitalicești private? Pentru că, din punctul meu de vedere, e în regulă dacă un medic își desfășoară activitatea profesională ca medic în mai multe unități publice, dar, dacă este și manager de unitate publică, eu găsesc că este nefiresc să fie medic în altă unitate publică. E un oarecare conflict de interese. Mediul privat e altceva. Majoritatea au și cabinete private, aceia care-și pot permite.

Dar, din punctul meu de vedere, cred că era bine ca cei care sunt manageri de spitale publice să nu își desfășoare activitatea profesională în alte unități publice. Mulțumesc.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Mulțumesc și eu.

Alte puncte de vedere, vă rog?

## **Domnul Mario Ovidiu Oprea**

**:**

Domnul Oprea.

Domnule senator Oprea, vă rog.

Cred că și reprezentantul Guvernului, prin neinformare, a dezinformat, fiindcă nu e problema dacă o persoană poate să presteze activitatea de medic oriunde vrea. În Parlamentul

Da.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Declar dezbaterile generale închise.

Raportul comisiei este de admitere, cu amendamente admise.

raportul comisiei, cu amendamente, a fost adoptat.

Supun aprobării dumneavoastră și propunerea legislativă.

Punctul 2. Propunerea legislativă pentru completarea

- Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății. Inițiatorul nu este.

Din partea Guvernului, domnul ministru Vulcănescu. Vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte.

Apreciem că modificările propuse de către inițiator determină imposibilitatea derulării eficiente a relațiilor contractuale dintre casele de asigurări de sănătate și furnizorii de servicii medicale, motiv pentru care Guvernul nu susține propunerea legislativă.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc.

Din partea comisiei, domnul senator Bodog. Vă rog.

Comisia pentru sănătate publică a hotărât, cu majoritate de voturi, respingerea propunerii legislative.

În raport cu obiectul de reglementare, propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare și urmează să fie adoptată în conformitate cu prevederile art. 76. Senatul este prima Cameră sesizată.

Mulțumesc. Dezbateri generale. Vă rog, doamna senator. Doamna senator Câmpeanu, microfonul central.

Domnule președinte de ședință, Stimați colegi,

Eu constat, cu fiecare zi care trece, că, prin actele pe care noi le legiferăm, punem tot mai multe piedici cetățeanului.

Spuneți-mi și mie pentru ce este necesar cardul de sănătate dacă eu, pacient, mă duc la un medic din județul Covasna și sunt asigurată în București, și nu pot să beneficiez de medicamente, pentru că un medic e la o casă de sănătate și eu sunt la alta. Mi se pare o aberație fără seamăn.

În loc să perfecționăm sistemul, ca orice cetățean să aibă acces cât mai simplu la serviciile pe care statul le oferă, noi, din comoditate, punem piedici.

Nu sunt specialistă în domeniu și-i rog foarte mult pe toți cei care sunt medici și știu ce înseamnă acest lucru eventual să revizuiască această propunere legislativă și să ia măsuri în folosul cetățeanului.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc și eu, doamna senator.

Propunerea legislativă aparține domnului deputat Oajdea Daniel Vasile.

Am văzut și poziția Guvernului, am văzut și poziția comisiei, am văzut și poziția dumneavoastră.

Domnule senator Oprea, vă rog.

Dacă tot vorbim de Iași, poate avem și o altfel de poziție.

Pe mine, ca specialist, cât de cât, în domeniul prelucrării informațiilor, mă surprinde alocarea de fonduri cu multă putere de convingere atunci când se solicită astfel de alocări, dar legarea de glie a cetățeanului mai rău ca acum nu am văzut-o.

Mă așteptam măcar un semn din partea Guvernului, că avem de gând...

„Minte-mă, dar minte-mă frumos!”, zice câteodată românul, în disperare. Mințiți-ne frumos, măcar că peste un an de zile.

Cardul acesta de sănătate, prin codul numeric, este unic. Nu pot să iau medicamente din trei județe. Sunt într-o... la Cluj, unde se duce toată lumea care are mari probleme și stă

acolo cu lunile... și trebuie să se ducă în județul Tulcea ca să beneficieze de medicamente.

Este o ciudățenie ce ne propuneți și nici Comisia pentru sănătate nu este mai împăciuitoare, mai îngăduitoare, mai dătătoare de speranță. Adică ce trebuie să facem? Investim în cardul acesta milioane de euro, iar omul, tot ca pe vremea lui Mihai Viteazul, este legat de glie.

Este o urâțenie ce faceți. Nu vă gândiți la oameni, nu vă gândiți la cei care... prin empatie măcar judecați-i în ce chinuri ajung la o unitate spitalicească și cum ar ajunge în județul de unde au plecat.

Mulțumesc. Declar dezbaterile... Vă rog, microfonul 2.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Subscriu și antevorbitorilor mei, subscriu și la punctul trecut, ce s-a spus.

Aș vrea să vă citesc din expunerea de motive, dar foarte puțin: „Dreptul la medicamente compensate nu trebuie să fie condiționat de Casa de Asigurări de Sănătate sau de medic. Oprirea medicației pentru persoana bolnavă reprezintă o încălcare gravă a drepturilor cetățenești și este cu atât mai grav cu cât sunt invocate motive birocratice.”

Nu mai vreau să vă rețin, că aș vrea să ne desfășurăm lucrările repede. Din păcate, sistemul în care lucrăm noi, aici... Deci nu ne aplecăm nici la comisii.

Este aberant ca și comisiile să dea atâtea avize negative la inițiative foarte bune. Chiar nu contează de unde vin inițiativele. Este o inițiativă de bun-simț, mai ales în contextul în care s-au investit atâția bani în cardurile astea pe care le primesc toți românii.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Mulțumesc și eu.

**Domnul Ion Simeon Purec**

**:**

Domnul Popa.

Domnule senator Popa, vă rog, microfonul 3.

Mulțumesc, domnule președinte.

Eu cred că discuția se poate relua odată cu apariția cardului de sănătate.

Doamna senator avea dreptate. În condițiile în care nu aveam carduri și în condițiile în care contractele erau regionalizate, să spunem că avea o motivație această posibilitate de a lua medicament numai din zona cu care avea contractul.

Acum, când s-a dat drumul cardului de sănătate și când el va fi, cu timpul, completat și dirijat numai de casa națională, că ea este cea care emite cardul, nu văd de ce omul ar trebui legat de un contract în cadrul unui județ. Așa încât, eu cred că, mă rog, decontările pot avea loc prin casa națională, având în vedere prezența cardului la fiecare cetățean și sunt pentru a aproba această propunere legislativă.

Mulțumesc. Vă rog, alte puncte de vedere. Vă rog, microfonul 2.

Domnul senator Boeriu, microfonul 2, vă rog.

Mulțumesc.

Stimați colegi,

Foarte pe scurt, pentru că s-a vorbit deja destul despre această propunere. Și eu cred că este o propunere bună. Și, dacă nu vom aproba această propunere legislativă, încălcăm un principiu al asigurărilor, și anume că banul urmărește pacientul, și nu invers.

Deci casa de asigurări sigur că va avea de făcut un mic efort administrativ în acest sens, dar cred că pacienții merită acest lucru.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Mulțumesc și eu.

Declar dezbaterile generale închise.

Intrăm pe vot pe propunerea legislativă.

Raportul comisiei este de respingere a propunerii legislative. Supun aprobării dumneavoastră raportul comisiei.

Raportul a fost adoptat, propunerea legislativă a fost respinsă.

Punctul 3, Propunerea legislativă pentru completarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății.

Inițiatorul, același domn deputat Oajdea Daniel Vasile, este?

Nu este.

Din partea Guvernului, domnul ministru Răzvan Vulcănescu, vă rog.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Guvernul nu susține propunerea legislativă, apreciind că aspectele propuse în inițiativă sunt deja reglementate de legislația în vigoare, pe care o avem în vedere.

Aș vrea să punctez doar spunând că toți copiii până la vârsta de 18 ani, tinerii între 18 și 26 de ani, până la începerea anului universitar, ucenici sau studenți, și dacă nu realizează venituri din muncă, beneficiază de asigurare de sănătate fără plata contribuției, deci beneficiază de tratamente stomatologice gratuite în condițiile pachetului de bază de servicii medicale.

Mulțumesc tare mult.

Din partea comisiei, domnul senator Bodog, microfonul 7.

## Mulțumesc, domnule președinte.

În ședința din 16.09.2014, membrii Comisiei pentru sănătate publică au hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte raport de respingere, având în vedere faptul că este vorba despre o suprareglementare.

Comisia pentru sănătate publică supune spre dezbaterea și adoptarea plenului Senatului raportul de respingere a propunerii legislative.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare și Senatul este prima Cameră sesizată. Mulțumesc.

Mulțumesc. Puncte de vedere? Vă rog, domnule senator. Microfonul 2.

Vă mulțumesc.

Aici, din nou, inițiatorul are dreptate. Dar, de fapt, nu legea este de vină că nu există aceste tratamente gratuite, ci alocarea de fonduri către medicii stomatologi pentru aceste lucrări stomatologice sau, mă rog, intervenții pentru cei până la 18 ani. Conform legii, orice tânăr este asigurat până la 18 ani, dar fondurile, din păcate, alocate de casa de asigurări pentru serviciile stomatologice sunt total insuficiente.

Deci aici va trebui casa de asigurări să urmărească ca acele fonduri pentru servicii stomatologice să crească. Vă mulțumesc.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Mulțumesc și eu. Alte puncte de vedere? Nu sunt.

Declar dezbaterile generale închise.

Raportul comisiei este de respingere a propunerii legislative.

Supun aprobării dumneavoastră raportul comisiei.

Propunerea legislativă a fost respinsă.

Punctul 4, Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 4/2014 privind prorogarea unor termene prevăzute în Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 2/2014 pentru modificarea și completarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative.

Din partea Guvernului, domnul secretar de stat Răzvan Vulcănescu.

Vă rog, poziția Guvernului.

Încă o dată, mulțumesc, domnule președinte.

Prin proiectul de act normativ se reglementează cadrul legal pentru prorogarea termenului de aplicare a transferului implementării și finanțării programelor naționale de sănătate publică în responsabilitatea Casei Naționale de Asigurări de Sănătate.

Guvernul susține adoptarea acestui proiect de lege în baza raportului de admitere, fără amendamente, al comisiei de specialitate.

Mulțumesc.

Comisia de specialitate, domnule senator Bodog, vă rog.

## Mulțumesc.

În ședința din 23.09.2014, membrii comisiei au hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte raport de admitere, fără amendamente.

Comisia pentru sănătate publică supune plenului Senatului spre dezbatere și adoptare raportul de admitere și proiectul de lege, care face parte din categoria legilor ordinare.

Senatul este prima Cameră sesizată.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

## Mulțumesc.

Dacă există luări de poziții la dezbateri generale din partea grupurilor parlamentare?

Nu există.

În aceste condiții, declar dezbaterile generale închise. Supun aprobării dumneavoastră raportul de admitere.

Punctul 5, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 119/1996 cu privire la actele de stare civilă.

Inițiatorul este?

Domnul Ardelean, domnul Motreanu, doamna Pocora? Nu sunt.

Din partea Guvernului României, doamna secretar de stat Irina Alexe.

Vă rog, microfonul 8. Vă rog.

## **Doamna Irina Alexe** _– secretar general adjunct în cadrul Ministerului Afacerilor Interne_ **:**

Mulțumesc, domnule președinte.

Guvernul susține adoptarea acestei propuneri legislative. Vă mulțumim.

Mulțumim.

Comisia de specialitate, președintele acesteia, domnul senator Toma, vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte. În ședința din 23 iunie 2014, membrii comisiei...

Mai aproape de microfon un pic! Mai aproape!

...au dezbătut și au hotărât, cu unanimitatea voturilor celor prezenți, să adopte raport de admitere.

Comisia pentru administrație publică și organizarea teritoriului supune spre dezbaterea și adoptarea plenului Senatului raportul de admitere, împreună cu propunerea legislativă.

Mulțumesc tare mult.

Există puncte de vedere la dezbateri generale? Domnule senator Corlățean, vă rog. Microfonul 4, domnul senator Titus Corlățean.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Din expunerea de motive rezultă că această inițiativă legislativă promovează ideea abilitării misiunilor diplomatice, oficiilor consulare ale României în străinătate ca, în situații temeinic justificate, pentru minorii cetățeni români aflați în străinătate sub o formă de protecție specială, subliniez, dispusă de autoritățile locale, deci străine, competente, să poată înscrie cu titlu gratuit certificatele de stare civilă străine ale acestor copii în registrele de stare civilă române, la solicitarea respectivă.

Acum, această inițiativă legislativă nu dublează, ci este complementară unei dispoziții a unei ordonanțe de urgență a Guvernului, adoptată în urmă cu câteva săptămâni, în materie de înscriere cu titlu gratuit a certificatelor de naștere pentru minori la oficiile consulare și ambasade.

Mie mi se pare o propunere judicioasă, care poate fi susținută. Subliniez, este vorba de o protecție specială, deci, probabil, tutelă, curatelă, și certificatele de stare civilă străine, este vorba, evident, de certificatele de naștere, înscriere cu titlu gratuit în aceste situații speciale. E justificată și, cred eu, poate fi susținută.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Mulțumesc, domnule senator.

Există și alte puncte de vedere?

Dacă nu, declar dezbaterile generale închise.

Supun aprobării dumneavoastră raportul comisiei, care este de admitere.

Vă rog, microfonul 2.

## Stimați colegi,

## Explicația votului.

Puteam să fac această introducere după domnul coleg, dar nu am făcut-o special, pentru că mi-a fost teamă să nu reacționați așa cum ați reacționat de fiecare dată când propunerile veneau din partea opoziției.

Iată că există și recunoașterea dumneavoastră că opoziția are, de multe ori, inițiative pozitive.

## Mulțumesc.

Punctul 6, Propunerea legislativă pentru înființarea Zonei Libere Sculeni și a Regiei Autonome „Administrația Zonei Libere Sculeni”.

Propunerea aparține domnului deputat neafiliat Movilă Petru, care nu este.

Din partea Guvernului României, prezent, domnul secretar de stat Valentin Iliescu.

Microfonul 10, vă rog.

## **Domnul Valentin Adrian Iliescu** _– secretar de stat_

_în cadrul Departamentului pentru Relația cu Parlamentul_ **:**

Bună dimineața, doamnelor și domnilor senatori! Mulțumesc, domnule președinte.

Propunerea legislativă aflată în dezbaterea Senatului are ca obiect de reglementare înființarea Zonei Libere Sculeni în comuna Victoria, județul Iași, localitate unde se află și punctul de trecere vamal Sculeni.

Guvernul nu susține această inițiativă legislativă din motive obiective. Primul și cel mai important este faptul că modalitatea de reglementare de înființare a unei zone libere, conform art. 6 din Legea nr. 84/1992 privind regimul zonelor libere, este că aceste zone libere se pot înființa numai prin hotărâre a Guvernului, la propunerea autorităților publice centrale și locale interesate.

Un al doilea argument în respingerea acestei inițiative este că măsurile de sprijin financiar prevăzute pentru regia autonomă nou-înființată sub forma acoperirii cheltuielilor de organizare și de administrare a acestei regii de la bugetul de stat, precum și darea în administrare, fără plată către aceasta, a terenurilor aferente zonei libere reprezintă măsuri susceptibile de a fi considerate de natura ajutorului de stat. Cunoașteți consecințele unui asemenea demers și procedura specială care ar trebui îndeplinită.

Vă rugăm să fiți de acord cu raportul comisiei, care este unul de respingere.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc.

Din partea comisiei, domnul senator Toma, președintele Comisiei pentru administrație.

## Mulțumesc, domnule președinte.

În ședința din 8 septembrie 2014, membrii comisiei au dezbătut și au hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte raport de respingere.

Comisia pentru administrație publică și organizarea teritoriului supune spre dezbaterea și adoptarea plenului Senatului raportul de respingere, împreună cu propunerea legislativă.

Mulțumesc.

Dezbateri generale?

Domnul senator Popa, vă rog, microfonul 2.

## Stimați colegi,

Evident, această inițiativă nu poate fi primită. Într-adevăr, e vorba de ajutor de stat.

Dar vreau să vă spun că Uniunea Europeană – Comisia Europeană – are un capitol întreg în legătură cu ajutorul de stat și aprobarea ajutorului de stat. Și să știți că se pot acorda astfel de ajutoare în zonele unde șomajul depășește o anumită cifră – și la noi sunt multe zone care au acest procent al șomajului ridicat – și, totodată, în zonele unde locurile de muncă, evident, legat de acest șomaj, sunt foarte puține. Acolo se calculează și veniturile și, dacă veniturile sunt la o treime sub cele din Uniunea Europeană, acolo se acordă ajutor de stat, dar inițiativa trebuie să vină de la Guvern. Inițiativa trebuie să vină de la Guvern și vreau să vă spun că aproape în toată România, cu excepția marilor orașe, venitul mediu este mult sub cel al Uniunii Europene. S-ar putea utiliza această cale. De asta este intervenția mea, pentru că e păcat. Țări ca Franța, ca Germania... Să știți că Germania, pentru zone din fosta Germanie Democrată, utilizează acest sistem. Franța utilizează sistemul acesta pentru toate teritoriile de peste mări. Toate teritoriile de peste mări primesc ajutor de stat prin Uniunea Europeană, deși nu se află în Europa. De ce nu-l utilizăm și noi, nu știu.

Chestiunea trebuie să plece de la Guvern, nu din Parlament.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Mulțumesc tare mult.

Există și alte puncte de vedere?

Nu există.

Vă aduc la cunoștință că raportul comisiei este de respingere, legea făcând parte din categoria legilor organice.

Supun aprobării dumneavoastră raportul.

Organice?!

## Ordinare.

Cu 77 de voturi pentru, 5 voturi împotrivă și o abținere, raportul de respingere a fost adoptat, propunerea legislativă a fost respinsă.

Punctul 7, Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 6/2014 pentru modificarea și completarea art. 10 din Legea nr. 152/1998 privind înființarea Agenției Naționale pentru Locuințe.

Declar dezbaterile generale deschise.

Din partea Guvernului României, domnul secretar de stat Valentin Iliescu.

Succint, poziția Guvernului în susținerea acestui proiect de lege.

## Mulțumesc, domnule președinte.

## Doamnelor și domnilor senatori,

Principalul program implementat de către Agenția Națională de Locuințe îl reprezintă „Construcția de locuințe pentru tineri, destinate închirierii”. Acest program are în vedere realizarea de locuințe destinate tinerilor ale căror venituri nu le permit accesul la o locuință în condițiile pieții, în același timp constituindu-se un fond de locuințe la nivel local pentru a asigura mobilitatea tinerilor specialiști între localități, la nivelul întregii țări.

Ordonanța care vine astăzi în fața dumneavoastră, având în vedere numărul mare de solicitări din partea tinerilor, vine cu reglementarea unor măsuri care să accelereze procesul de vânzare a locuințelor, astfel încât să se acumuleze fonduri proprii pentru construcția de locuințe noi. Soluțiile propuse sunt atât de vânzare cu plata integrală, cât și cu plata în rate, evident, în condiții extrem de avantajoase, cu un avans de 15%.

Soluția propusă de Guvern prin această ordonanță a fost reținută ca una pozitivă.

Raportul comisiei de specialitate este unul de admitere.

Mulțumesc tare mult, domnule ministru.

Vă rugăm să-l aprobați.

Din partea comisiei, domnul senator Toma. Vă rog.

## Mulțumesc, domnule președinte.

În ședințele din 16 și 29 septembrie 2014, membrii comisiei au dezbătut și au hotărât, cu unanimitatea voturilor celor prezenți, să adopte raport de admitere.

Comisia pentru administrație publică și organizarea teritoriului supune spre dezbaterea și adoptarea plenului Senatului raportul de admitere, împreună cu proiectul de lege.

Mulțumesc. Dezbateri generale, vă rog. Domnul Dumitru Oprea, microfonul central.

Consider că, printr-o astfel de propunere, mulți dintre tinerii potențiali beneficiari nu-și dau seama că sunt puși într-o situație deosebit de sensibilă, pentru că propunerea îndeamnă la împrumuturi, normal, credite ipotecare, ce-i vor face să fie dependenți de sistemul bancar zeci de ani, și o bucurie de câteva luni se poate transforma într-o tragedie a unei familii de tineri care nici garanția locurilor de muncă nu o are, nici legarea de o glie nu o are.

Și, în astfel de condiții... este o boală a fostelor țări comuniste să aibă proprietate particulară asupra spațiului de cazare. În tot Occidentul, este o obligație a statului să ofere sisteme prin care să se închirieze, să se ofere tinerilor, pe o perioadă determinată, chirii modice. În felul acesta, îți ții tinerii cu o garanție că au o locuință asigurată și, în același timp, nu le vinzi viitorul pe zeci de ani. Prin ceea ce propuneți acum, la așa ceva se ajunge. Adică ei se vor îmbăta de bucurie, dar bucuria asta este una cu otravă în ea.

## Mulțumesc.

Mă așteptam să fiți un pic mai optimist, domnule senator. Domnul senator Pașcan.

Îmi cer scuze că nu v-am observat! Vă rog, microfonul 1.

Domnule președinte,

## Stimați colegi,

Am susținut un punct de vedere și la comisie în sensul celor pe care vi le relatez.

Eu cred că nu este în regulă ca această valoare de înlocuire pe metrul pătrat, prevăzută în acest act normativ, să se refere la calculul pe baza valorilor contractelor de antrepriză încheiate în condițiile legii în cursul anului anterior de către ANL. Unele dintre aceste locuințe sunt construite cu mulți ani înainte. Eu cred că prețul de calcul, costul real ar trebui să fie luat în calcul la data construirii locuințelor respective și, firește, amortizările, pe baza utilizării lor de-a lungul timpului. Unele au mai mulți ani înainte.

Pe de altă parte, eu constat că Guvernul, sigur, caută să atragă surse sporite la bugetul de stat prin valorificarea acestor locuințe, dar nicio clipă nu ia în calcul și interesele administrațiilor publice locale sau ale celorlalte instituții care vin în parteneriat cu ministerul pentru construcția locuințelor ANL, respectiv ale primăriilor, de pildă, care pun la dispoziție terenuri, le pun cu titlu gratuit, și constată că nu-și recuperează în niciun fel valoarea acelor terenuri prin această Lege a ANL-ului.

Am și inițiat, în acest sens, un proiect legislativ, fiindcă este o inechitate și o încălcare a legislației în vigoare privind dreptul de proprietate și, implicit, prevederile constituționale.

De aceea, nu cred că putem susține acest proiect de act legislativ.

Mulțumesc tare mult. Vă rog. Domnul senator Iovescu, microfonul 2.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Și eu subscriu la ceea ce au spus antevorbitorii mei. Deci cred că ajungem cum am vândut toate apartamentele care s-au vândut după revoluție... S-au vândut și, mai grav, cele care s-au vândut în rate, aproape le-au luat pe degeaba oamenii.

Acum, astea construite, dacă le vindem – eu susțin punctul ăsta – cu bani integrali și construim altceva în loc, este bine, dar numai – cum a spus domnul Oprea – să dăm avantaj băncilor, nu cred că este o soluție bună.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Mulțumesc tare mult.

Declar dezbaterile generale închise.

Supun aprobării dumneavoastră raportul comisiei, care este de admitere.

Punctul 8, Propunerea legislativă pentru stabilirea unor măsuri privind asigurarea funcționalității instituțiilor și autorităților publice centrale și locale.

Inițiatorul este?

Nu este.

Din partea Guvernului României, domnul secretar de stat Valentin Iliescu.

Punctul de vedere al Guvernului față de propunerea legislativă, vă rog.

Guvernul nu este de acord cu această inițiativă legislativă. Prin Decizia Curții Constituționale nr. 55 din 5 februarie 2014, publicată în Monitorul Oficial, s-a decis neconstituționalitatea Legii privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 77/2013, în ansamblul ei.

În momentul de față, domeniul pe care inițiatorii doresc să-l reglementeze este prevăzut în Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 63/2010, care asigură stabilirea măsurilor financiare, stabilește numărul maxim de posturi ce pot fi încadrate la nivelul unităților administrativ-teritoriale, cadrul legislativ suficient pentru realizarea obiectivului de reglementare propus de inițiatori, astfel că, spune Guvernul, propunerea legislativă este lipsită de obiect.

Este un punct de vedere însușit și de comisia de specialitate.

Vă rugăm să fiți de acord cu raportul de respingere.

Mulțumesc. Din partea comisiei? Domnul senator Toma.

Mulțumesc, domnule președinte.

Comisia pentru muncă și Comisia pentru administrație publică și organizarea teritoriului au analizat propunerea legislativă și au hotărât, cu majoritatea voturilor membrilor prezenți, să adopte raport de respingere.

Comisia pentru administrație publică și organizarea teritoriului și Comisia pentru muncă, familie și protecție socială supun spre dezbaterea și adoptarea plenului Senatului raportul de respingere, împreună cu propunerea legislativă.

Mulțumesc tare mult. Dezbateri generale?

Doamna senator Câmpeanu, vă rog, microfonul central.

## **Doamna Mariana Câmpeanu:**

## Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Dacă la prima intervenție mă adresam dumneavoastră și spuneam să nu mai punem piedici cetățenilor pentru accesul la servicii oferite de instituțiile statului, acum mă adresez dumneavoastră și vă rog să nu mai punem piedici instituțiilor, ca să funcționeze normal în România.

Dumneavoastră care știți ce înseamnă să angajezi o persoană la primărie, dumneavoastră care știți ce înseamnă să angajezi o persoană într-un minister sau într-o instituție descentralizată, câte avize trebuie să primești nu știu de ce nu sunteți de acord cu această prevedere legislativă. Nu are nicio legătură cu ordonanța pe care a enumerat-o aici reprezentantul Guvernului.

## Stimați colegi,

Vom vota în curând bugetul. Fiecare minister, fiecare instituție are alocat un fond de salarii și un număr de personal aferent acestui fond de salarii. Dacă o persoană pleacă, mi se pare normal, în cadrul bugetului respectiv, fără un efort bugetar suplimentar, să poată fi înlocuită acea persoană. De ce trebuie să mă duc la Ministerul Muncii, la Ministerul Finanțelor sau nu știu unde, la Ministerul Dezvoltării, să obțin aprobări?

În cadrul bugetului votat, al numărului de locuri, să se poată înlocui o persoană.

Mi se pare foarte rezonabilă această propunere și este în favoarea Guvernului.

Vă mulțumesc.

## Mulțumesc și eu.

Domnul senator Oprea, vă rog.

## **Domnul Dumitru Oprea:**

Se adeverește încă o dată că libertatea și dreptatea sunt cele mai relative noțiuni: le ai, dacă ți le dă cineva, în cazul de față, premierul.

Pentru că știu! Este o lege... A fost o lege, inițial, și eram victima ei ca instituție publică de învățământ superior, când, la șapte posturi, unul putea să fie scos la concurs. Ulterior, s-a venit cu o propunere legislativă, și este aprobată, prin care premierul poate să stabilească domeniile în care operează excepția asta și regula să fie: câte posturi vacante, atâtea posturi ocupate. Dar este o putere discreționară și o libertate dependentă de o terță persoană.

Propunerea colegilor de la UDMR are un bun-simț elementar. Un ministru al muncii – doamna Câmpeanu – vă spune că, de fapt, lucrul acesta trebuie să fie permisiv. Nimeni nu poate să scoată la concurs un post pe care nu-l poate acoperi din fondurile proprii sau din cele primite de la Guvern. Deci nu poți să intri în faliment.

Dar, vă spun partea cealaltă, vă spun: cămine, cantine care nu pot lucra la sfârșit de săptămână pentru că drepturile salariale sunt anulate pentru sâmbătă și duminică, ca și cum aceste cantine studențești ar funcționa cu oameni... extratereștri. Nu poți să angajezi suficienți oameni, pentru că această regulă nu este respectată.

Este, zic eu, o libertate ce trebuie lăsată instituțiilor publice, fără intermediere, pentru că „Până la Dumnezeu, te mănâncă sfinții!”

De ce aici am nevoie de un lanț de aprobări, când eu știu cel mai bine? Sau la o primărie, dacă postul este în structură, în organigramă și îl am la dispoziție, și am finanțare, dispun de concurs.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

## Mulțumesc.

Domnul senator Hașotti.

Îi rog pe colegii din Senat, din personalul tehnic, care sunt prezenți în sală, să părăsească sala.

Vă rog să vă opriți.

Rog personalul tehnic care nu are acces în timpul plenului în sală să părăsească sala.

Domnule senator Iliescu, nu este nevoie... Este a treia oară când repet acest lucru.

Nu pentru dumneavoastră! Nu pentru dumneavoastră! Nu m-am referit la dumneavoastră.

De dimineață am sesizat acest lucru. Am crezut că este un accident, dar văd că nu e.

Vă rog, domnule senator Hașotti. Îmi cer scuze!

Vă mulțumesc.

Onorat Senat,

Haideți să lămurim un lucru deja evocat foarte bine de doamna senator Câmpeanu, dar, în mod punctual, vreau să vă spun că decizia Curții Constituționale, evocată de domnul secretar de stat, nu are legătură cu această propunere legislativă. Nu are niciun fel de legătură, ca să ne înțelegem foarte bine. Deci nu veniți aici să invocați o chestiune care nu are legătură, repet, cu această propunere legislativă. Decizia Curții a admis neconstituționalitatea pentru un cu totul alt domeniu, nu pentru acesta, care este foarte punctual.

De asemenea, sunt surprins de faptul că raportul comisiei, dincolo de faptul că invocă ceea ce spuneam înainte, face o confuzie între niște acte normative, între niște legi, care, de asemenea, nu pot fi invocate aici.

Deci eu doresc încă o intervenție din partea domnului secretar de stat, să ne spună care este legătura dintre Decizia Curții Constituționale nr. 55 din 5 februarie 2014, care a decis neconstituționalitatea Legii privind Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 77/2013, în ansamblul ei, și această propunere legislativă.

## Mulțumesc.

Alte puncte de vedere?

Vă rog, domnule senator Vochițoiu, microfonul central. Domnule secretar de stat, pregătiți-vă să răspundeți la întrebare.

Vă rog.

Vă mulțumesc mult, domnule președinte de ședință.

Pentru a clarifica oarecum lucrurile cu privire la această problemă, într-adevăr, paradoxală din România... Să fii nevoit să ceri acordul Guvernului pentru a angaja, într-o comună, un om este o problemă, însă acest lucru a fost instituit prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 34/2009.

Poate știți să ne spuneți cine era premier atunci, ca să știe și românii.

După aceasta, am... deci ca să ne înțelegem, ca să fim clari.

Am mai ascultat un discurs, interesant și corect până la un punct, al doamnei Câmpeanu, fost ministru al muncii, care avea posibilitatea, la un moment dat, să reglementeze acest lucru. L-a făcut doar jumătate de drum. Dacă ar fi făcut, astăzi era bine.

Și mai vreau să spun ceva, că această propunere vine de la Grupul parlamentar al UDMR, despre care cam nimeni nu are curaj să spună nimic. Eu vă spun doar un lucru: că un reprezentant al UDMR conduce Agenția Națională a Funcționarilor Publici. N-am văzut niciun punct de vedere al ANFP. Deci ar fi fost interesant să-l vedem pe domnul pus acolo de UDMR că se zbate, că are luări de poziții, că ne face un punct de vedere, că, într-adevăr, e un lucru bun. Dar acum, în prag de votare a bugetului, să vii să dai liber, să spui că toată lumea poate să angajeze câtă lume vrea, e puțin forțat.

Deci de asta spun că, probabil, anul viitor va trebui să ne aplecăm cu atenție asupra acestui lucru, dar cu bunăcredință, și nu cu demagogie.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Mulțumesc și eu.

Invit...

Din partea Grupului parlamentar al UDMR, vă rog, domnule senator, microfonul 2.

Este la microfon.

După, procedura, la microfon.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Într-adevăr, propunerea legislativă a fost inițiată de grupul nostru și a fost inițiată într-un moment în care era, am considerat noi la vremea respectivă, un vid legislativ, pentru că Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 77/2013, care a modificat Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 34/2009, a fost declarată neconstituțională, și cei din autoritățile locale nu știau ce să facă, deci posturi eliberate și erau multe în stare de nefuncționare, deci nu puteau funcționa.

Considerăm noi că prin această inițiativă legislativă, care poate să devină lege, se rezolvă problema și este un prim pas spre autonomie locală și, în momentul în care, deja, tot prin lege, am stabilit numărul de posturi pentru primării, în funcție de numărul de locuitori, nu considerăm necesar încă un aviz din partea Guvernului. Trebuie să lăsăm la latitudinea lor când și sub ce formă fac concursul pentru ocuparea posturilor, pentru o bună funcționare a autorităților locale și a instituțiilor de la nivel local.

Mulțumesc încă o dată colegilor pentru sprijin și sper să fie un vot pozitiv asupra propunerii legislative. Mulțumesc.

Mulțumesc tare mult.

Pe procedură, domnul senator Oprea. După aceea, doamna senator Câmpeanu.

Pe procedură am zis, fiindcă s-a invocat o literă de lege și o ordonanță total pe dos. E ca la Radio Erevan: nu i s-a dat, ci i s-a luat.

Prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 77/2013 ați încercat să schimbați Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 34/2009, și asta este neconstituțională, a dumneavoastră, prin care se spune că Guvernul nu poate să intervină în viața unei instituții publice, fie ea și o primărie.

Deci nu întoarceți istoria, nu întoarceți legislația, că nu vă este favorabilă de data asta.

Mulțumesc.

Deci ingerința cu pricina este taxată prin poziția Curții Constituționale a României.

Mulțumesc. Nu prea e pe procedură. Doamna senator Câmpeanu, vă rog. Drept la replică, da? Vă rog.

Pentru că mi s-a pronunțat numele, vreau să-l asigur pe domnul senator că am făcut tot ce mi-a stat în putință. Dovadă sunt adresele pe care le-am trimis și la Ministerul Finanțelor Publice, și la Ministerul Dezvoltării, ca să reglementăm acest mod de angajare.

Vreau să vă spun, dragi colegi... Hai să lăsăm ordonanțele – bune, rele, constituționale sau nu. Eu v-am spus un lucru foarte simplu. Aprobăm bugetul. Fiecare instituție are un număr de personal aprobat și un buget. Dacă, pe parcursul anului viitor, pleacă o persoană, ea e înlocuită în cadrul aceluiași fond pe care îl are pentru salarizare.

Nu înțeleg de ce nu înțelegem că trebuie să ajutăm instituțiile să funcționeze?! Dacă o primărie are nevoie de un portar, trebuie să vină la Ministerul Finanțelor Publice și la Ministerul Muncii să-l angajeze? Dacă avem nevoie de un învățător, dacă avem nevoie de un profesor, trebuie să luăm șapte avize în cadrul aceluiași buget și aceluiași fond de salarii?!

Vă mulțumesc.

Mulțumesc și eu. Dacă nu mai există... Domnul senator Sârbu.

## **Domnul Ilie Sârbu:**

N-o să am argumente, doar vreau să-i răspund domnului lider Oprea.

Am constatat, sigur, de mai multă vreme, și dialogul nostru continuă pe tema asta, tot ceea ce ați făcut dumneavoastră când ați fost la putere a fost constituțional, a fost legal, a fost în folosul neamului românesc, al primarilor, al președinților, al tot ceea ce înseamnă administrație locală. Cu asta m-ați convins și nici nu încerc să vă lămuresc că a fost altfel. Deci punctul acesta de vedere mi l-am stabilit.

Acum, vizavi de ceea ce trebuie să votăm astăzi, sigur, și mulți colegi de-ai mei sunt de acord că e bine să dăm acest vot și am căzut de acord să-l dăm, dar mai fac o precizare: colegii dumneavoastră din comisie au votat împotriva... Așa e în viață!

Haideți să găsim, totuși, o cale de comunicare, măcar aici, între noi, care să nu ne pună în situații de genul acesta, și atunci va fi mai bine, cred eu, colaborarea va fi mult mai bună.

Se repară. Cine învață din greșeli înseamnă că e inteligent.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Mulțumesc foarte mult. Declar dezbaterile generale închise. Vă aduc la cunoștință...

Domnule Hașotti, vă aduc la cunoștință că raportul comisiilor este de respingere.

Constat că s-a format o altă opinie, așa că supun aprobării dumneavoastră acest raport. ## **Domnul Puiu Hașotti**

**:**

Greșelile politice se repară.

Am înțeles. În politică, greșelile se repară. Problema e să le reparăm la timp, când nu au consecințe nefaste, în principal.

Supun aprobării dumneavoastră raportul comun al comisiilor, care este de respingere.

de voturi, să adopte raport de respingere, pe considerentul că propunerea legislativă a rămas fără obiect de reglementare.

În consecință, Comisia pentru muncă, familie și protecție socială supune spre dezbaterea și adoptarea plenului Senatului raportul de respingere a propunerii legislative, propunerea făcând parte din categoria legilor ordinare. Mulțumesc.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

În aceste condiții, supun aprobării dumneavoastră propunerea legislativă.

Senatul este prima Cameră.

Pleacă la Camera Deputaților pentru vot, Cameră decizională.

Punctul 9, Propunerea legislativă privind modificarea și completarea Legii nr. 84/2012 privind unele măsuri referitoare la veniturile de natură salarială ale personalului plătit din fonduri publice.

Inițiatorul este?

Nu este.

Din partea Guvernului României, domnul Horvath Levente Akos, da?

Microfonul 8.

## **Domnul Horvath Levente Akos** _– secretar de stat_

_în Ministerul Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice_ **:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

În data de 9 septembrie 2014, plenul Camerei Deputaților a adoptat Proiectul de lege privind exonerarea de la plata unor sume de către personalul plătit din fonduri publice, PL-x 528/2013, care a devenit Legea nr. 124/2014 privind unele măsuri referitoare la veniturile de natură salarială ale personalului plătit din fonduri publice, promulgată prin Decretul nr. 591/2014, în data de 23 septembrie.

Față de cele prezentate, prezenta inițiativă legislativă a rămas fără obiect.

Mulțumesc.

Președintele Comisiei pentru muncă, vă rog.

## **Domnul Liviu Marian Pop:**

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

În data de 17 septembrie 2014, membrii Comisiei pentru muncă, familie și protecție socială au hotărât, cu unanimitate

## Mulțumesc și eu.

La dezbateri generale există puncte de vedere? Nu există.

Le declar închise.

Supun aprobării dumneavoastră raportul de respingere.

Punctul 10, Propunerea legislativă privind pensiile ocupaționale.

Declar deschise dezbaterile generale asupra propunerii legislative.

Inițiatorii sunt? Nu sunt.

Din partea Guvernului României, domnul ministru Akos. Vă rog, microfonul 8.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Această inițiativă legislativă are ca obiect de reglementare adoptarea cadrului legal pentru implementarea Pilonului IV privind pensiile ocupaționale.

Trebuie să precizăm că, în prezent, se află în faza de avizare internă un alt proiect de lege privind pensiile ocupaționale.

Față de cele prezentate mai sus, Guvernul nu susține prezenta propunere legislativă.

Din partea comisiei, domnul senator Pop.

Având în vedere faptul că instituirea unui nou sistem de pensii necesită o analiză și o dezbatere aprofundate cu partenerii sociali, iar propunerea legislativă conține aspecte și deficiențe care conduc la un cadru inaplicabil, în ședința din 17 septembrie 2014, membrii Comisiei pentru muncă, familie și protecție socială au hotărât, cu majoritatea voturilor senatorilor prezenți, să adopte raport de respingere.

În consecință, Comisia pentru muncă, familie și protecție socială supune spre dezbaterea și adoptarea plenului Senatului raportul de respingere a propunerii legislative, categoria fiind de lege organică.

Mulțumesc.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

## Mulțumesc.

Dezbateri generale? Nu există.

Domnule Oprea, vă rog, iertați-mă!

M-am obișnuit cu refrenul Guvernului, încât la propuneri legislative foarte bune, speriat fiind de faptul că o astfel de propunere poate să devină chiar o lege, are și Guvernul o variantă pe care o să ne-o arate un pic mai târziu. Probabil, aceeași Mărie, cu altă pălărie, fiindcă propunerea aceasta legislativă pentru pensiile ocupaționale este chiar făcută de profesioniști: oameni care au fost în Ministerul Muncii, oameni care au consultat literatura europeană, literatura altor zone în care pensiile ocupaționale există. La noi există, dar lipsesc cu desăvârșire.

Or, sunt foarte curios să văd ce diferențe vor fi între propunerea asta, făcută de noi, cei de la PNL, și cea venită de la Guvern. Dar nu puteți să ne potoliți în intenția noastră de a face lucruri ce dăinuie în timp. Vă vom arăta că propunerea noastră putea să fie votată astăzi și nu greșeați.

## Mulțumesc.

Domnul senator Bota, doamna senator Anghel, doamna senator Câmpeanu și alți colegi.

Sigur că nu putem de fiecare dată să inventăm roata și fiecare Guvern are politica sa referitoare la diferite sisteme pe care vrea să le implementeze, dar colegii de la PDL nu de mult au ieșit de la guvernare, și atunci, la guvernare, s-au ocupat de cu totul și cu totul altceva, și nu de treburile pe care cetățenii le ridicau.

Mulțumesc.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Mulțumesc și eu.

Doamna senator Anghel, microfonul 2, vă rog.

Vă rog!

Pe cine dă jos? Pe noi? Iertați-mă!

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Vă rog, doamna senator Anghel, microfonul 2.

Domnii confundă alegerile prezidențiale cu alegerile parlamentare.

Doamna senator, discutăm...

Trebuie treziți la realitate, totuși.

...o propunere legislativă privind pensiile ocupaționale. Vă rog.

În principiu, eu sunt de acord și probabil că voi vota – eu, ca persoană, nu PC-ul –, dar am o întrebare pentru domnii: când au desființat aceste legi ocupaționale – pensiile militarilor, pensiile grefierilor, pensiile piloților –, n-au avut acești specialiști? Nu le-a spus nimeni, nu i-a tras nimeni de mânecă și să le spună că nu se face așa ceva?

Deci, domnilor, după război, mulți viteji se arată, iar dumneavoastră, în opoziție, aveți niște idei extraordinare. Păcat, păcat că nu le-ați pus în aplicare atunci când puteați. Tocmai dumneavoastră ați fost goniți de la putere, tocmai pentru faptul că nu ați respectat nimic din ce ați promis, și anume: „Să trăiți bine!” Da? Au trăit românii „foarte bine”. Vai de sufletul lor!

Mulțumesc.

Doamna senator Câmpeanu, microfonul central, vă rog.

Stimați colegi, n-am crezut că astăzi o să iau cuvântul de trei ori, dar, totuși, trebuie să ne întoarcem la cetățean.

Aveți de recuperat, doamna senator.

Aș vrea să nu uitați că suntem aici pentru a servi cetățenii. Aduc aminte Guvernului că în Programul de guvernare este prevăzută adoptarea acestei legi. M-am chinuit și eu doi ani de zile și a fost de trei pe circuit, și până la urmă nu a fost aprobată.

Probabil că ea are niște lipsuri și am venit aici să vă rog și să fac o recomandare Ministerului Muncii și comisiei de specialitate să studieze și această propunere legislativă și, cu partea care poate fi aplicată și este bună, să îmbunătățească legea care este pe circuit, despre care vă spun din proprie experiență că mai are încă multe lacune.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Mulțumesc și eu. Declar dezbaterile generale închise. Vă rog, domnule senator Pop.

Da, domnule lider PDL, ca persoană senatorială. Doamna ministru m-a provocat să iau cuvântul, m-a provocat în sensul bun.

Inițiativa legislativă este meritul angajaților Ministerului Muncii din perioada 2008–2009. A fost luată de ministrul muncii și pusă la semnat unor deputați și senatori PDL și este prima formă a Legii pensiilor ocupaționale, care are multe carențe. Nu pot să spun sustrasă, dar însușită, cum, de altfel, mai aveți vreo patru-cinci propuneri legislative luate de la angajații care muncesc în Ministerul Muncii pentru oamenii muncii, pentru pensionari și pentru toți ceilalți. Fapt pentru care cred că, din punctul acesta, ar trebui să avem puțină decență în a spune că este o lege perfectă, un proiect de lege perfect, în condițiile în care foarte multe lucruri – și Consiliul Legislativ a punctat câteva – sunt inadecvate cadrului legislativ în momentul de față.

Eu cred că ar trebui, pe acest capitol al Legii pensiilor, plecând de la eșecul total prin asumarea răspunderii de către vechiul PDL, actualul PNL, pe Legea pensiilor, să ne aplecăm mai atent, nu cu declarații politice, pentru că în spatele oricărui articol, în spatele oricărei virgule din această propunere legislativă stă pensia a sute de mii de români.

Mulțumesc.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Mulțumesc și eu.

Domnul senator Oprea.

## **Domnul Dumitru Oprea:**

Credeam că persoana senatorială autorizată Pop...

...nu, persoana senatorială va avea un punct de vedere obiectiv.

Cu ce sunt de vină niște oameni care au fost în momentul respectiv pe nivelurile I, II, III guvernamentale, și acum nu mai sunt?

Iar dacă ei au făcut efortul, ca simpli cetățeni, acum, fiindcă nu mai sunt în Guvern – ați avut grijă să-i epurați –, să scurteze calea spre o lege, îi acuzați că ar fi nu știu în ce categorie, a celor de bârfit.

Este o bună intenție, și rolul nostru de senatori este să facem astfel de scurtături, pentru ca o propunere legislativă să devină lege.

Mă așteptam să spuneți: le mulțumim colegilor care și atunci... există o variantă în literatura de specialitate: decât nimic, mai bine ceva rău. Este ceva rău și recomandați Ministerului Muncii să ia acel ceva rău și să-l facă perfectibil. Și era OK. Dar așa, să veniți cu acuze... cei de pe vremea dumneavoastră au transmis ștafeta științei și, vai de mine, ce ciudat este!

Nu este un punct de vedere al unui senator...

Mulțumesc.

Stimați colegi, este lege organică.

Votăm la ora 12.30.

Aș vrea să mai discutăm câteva din legile organice care sunt pe ordinea de zi.

Punctul 11, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice.

Domnule Akos, din partea Guvernului, vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte.

Guvernul nu susține propunerea legislativă așa cum este prezentată în raportul Comisiei pentru muncă, familie și protecție socială a Senatului.

Soluția propusă de Guvern avea în vedere ca perioadele de vechime în muncă, realizate în grupa I de muncă, mai mici de șase ani să poată fi asimilate stagiului de cotizare realizat în condiții deosebite și prin cumularea cu perioadele de vechime în muncă realizate în grupa a II-a de muncă, și persoanele în cauză să poată beneficia de reducerea prevăzută la art. 55 alin. (1) lit. a) tabelul nr. 1 din Legea nr. 263/2010, adică perioadele de vechime în muncă realizate în grupa I de muncă mai mici de șase ani și perioadele realizate în grupa a II-a de muncă până la data de 1 aprilie 2001 constituie stagiu de cotizare realizat în condiții deosebite, în vederea reducerii vârstei de pensionare, cu excepția celor realizate în activități care, conform prevederilor art. 30 alin. (1), sunt încadrate în condiții speciale. Mulțumesc.

Mulțumesc tare mult, domnule ministru.

Din partea comisiei, domnul senator Pop, președintele comisiei.

## Mulțumesc, domnule președinte.

La dezbaterea propunerii legislative a participat reprezentantul Guvernului, pentru a facilita accesul la reducerea vârstei standard de pensionare și pentru cei care au realizat 5 ani de activitate în grupa I de muncă anterior datei de 1 aprilie 2001.

Membrii Comisiei pentru muncă, familie și protecție socială au hotărât, cu majoritatea voturilor senatorilor prezenți, să adopte raport de admitere, cu amendamentele din anexa la prezentul raport.

În consecință, Comisia pentru muncă, familie și protecție socială supune spre dezbaterea și adoptarea plenului Senatului raportul de admitere, cu amendamente, a propunerii legislative, caracterul propunerii legislative fiind de lege organică.

Mulțumesc.

Mulțumesc.

Dezbateri generale, vă rog. Domnul senator Oprea.

Mă adresez direct Comisiei pentru muncă.

Dacă la un punct de vedere al Guvernului dumneavoastră v-ați arătat forța de comisie care ia cea mai înțeleaptă decizie, sfidând poziția Guvernului, nu mă miră că la propunerea noastră anterioară ați spus: raport de respingere.

Fiți cinstiți și mergeți pe calea cea bună! Iar acum o să vedeți că ați dat un raport de admitere total neinspirat, pentru că Guvernul dumneavoastră nu vă ascultă, chiar dacă propunerea ar fi favorabilă.

Când jucați cinstit?

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Mulțumesc.

Alte puncte de vedere?

Domnul senator Pop, microfonul central, vă rog.

Vă rog.

## **Domnul Liviu Marian Pop:**

Suntem consecvenți în cadrul Comisiei pentru muncă, familie și protecție socială cu votul. Spre deosebire de colegii noștri care fac parte din comisie și sunt din vechiul PDL, actualul PNL, care nici măcar nu sunt prezenți la ședință sau uneori, când vin, încearcă să voteze într-un fel acolo și să vină, după aceea, să ne spună în alt fel aici... fapt pentru care, spre deosebire de proiectul anterior, când s-a furat munca, repet, s-a furat munca de fostul ministru al muncii din 2012, munca angajaților din minister și s-a adus aici ca propunere legislativă, actual...

Mi-o asum. S-a furat. S-a însușit.

Vă rog.

Mulțumesc tare mult. Există și alte puncte de vedere? Vă rog. Domnul senator Vegh, microfonul 2.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Într-adevăr, așa cum spunea domnul președinte Pop, săptămâna trecută discutam un proiect de lege similar, în care eu și noi, grupul nostru, propuneam reducerea la 2 ani de zile, deci de la 2 ani în sus să fie recunoscută. N-a fost acceptat, doar cumularea muncii în grupele I și a II-a.

Eu consider că, prin acest act normativ, se face un prim pas, dar încă nu este suficient.

Mulțumesc.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

## Mulțumesc și eu.

Dacă nu există alte puncte de vedere...

Doamna senator Anghel, vă rog, microfonul 2.

## **Doamna Cristiana Irina Anghel:**

O întrebare pentru toți: totuși, dacă oamenii aceia au lucrat în grupa I și un an de zile, pentru care motiv statul poate să facă lucrul acesta cu ei? Au lucrat în grupa I, au lucrat în condiții deosebite, au dreptul la reducere. Și nu dacă au făcut cinci ani, dacă au făcut șase ani, dacă au făcut 100 de ani. Dacă au lucrat o lună, două, o jumătate de an, un an în grupa respectivă, trebuie să aibă reducerile necesare.

Acest lucru s-ar întâmpla într-un stat de drept.

S-a furat munca angajaților Ministerului Muncii, ai Casei Naționale de Pensii...

Domnule senator Oprea, vă rog. Vă dau cuvântul când doriți, dar nu în timpul...

## **Domnul Liviu Marian Pop:**

S-a furat de către fostul ministru și s-a pus ca inițiativă legislativă.

Acest proiect de lege nu face altceva decât să coboare vârsta... de activitate în grupa I de muncă de la 6 ani, cât este în prezent, la 5 ani, cum arată propunerea legislativă.

În consecință, toți cei care au muncit în grupa I 5 ani și 2 luni, 5 ani și 3 luni, 5 ani și 4 luni vor beneficia de reducerea vârstei standard de pensionare, cu mențiunea că săptămâna trecută, când am votat tot în plenul Senatului recunoașterea grupelor II și I la cumul pentru cei care au mai mult de șase ani de zile... Acest act normativ nu face decât o completare, din punctul meu de vedere, a celor pe care le-am votat săptămâna trecută, chiar dacă impactul pe fondul de pensii s-ar putea să fie un pic mai mare.

## Mulțumesc.

Mulțumesc.

Dacă nu există alte puncte de vedere, declar dezbaterile generale închise.

Lege organică, cu caracter organic. Votul, la ora 12.30.

Punctul 12, Propunere legislativă – Legea antreprenorului social.

Inițiatorii sunt?

Nu sunt.

Din partea Guvernului României, domnul ministru secretar de stat Akos Levente Horvath.

Vă rog.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Guvernul României a adoptat în decembrie 2013 Proiectul de lege privind economia socială, aflat în prezent în dezbatere parlamentară, proiect de lege care reglementează domeniul economiei sociale și stabilește obiectivele și principiile pe care se bazează economia socială.

Menționăm că există deja introduse în clasificarea ocupațiilor din România următoarele ocupații: antreprenor în economia socială, manager de întreprindere socială, specialist în economia socială. Inițiativa legislativă ar fi trebuit completată cu reglementări clare, care să stabilească domeniile și obiectivele vizate de lege, precum și condițiile în care o persoană poate fi considerată antreprenor social.

Față de cele prezentate mai sus, Guvernul nu susține prezenta propunere legislativă.

Mulțumesc tare mult, domnule ministru.

Din partea Comisiei pentru muncă, domnul președinte Pop, vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

În data de 2 septembrie, membrii Comisiei pentru muncă, familie și protecție socială au hotărât, cu unanimitate de voturi, să adopte raport de respingere. Pe lângă argumentele prezentate de reprezentanții Guvernului, nu reiese cu claritate cine exercită conducerea întreprinderilor/structurilor economice și cum sunt desemnați membrii organelor de conducere, fapt pentru care Comisia pentru muncă, familie și protecție socială supune spre dezbaterea și adoptarea plenului Senatului raportul de respingere a propunerii legislative, caracterul propunerii fiind de lege ordinară.

Mulțumesc.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Mulțumesc și eu. Dezbateri generale? Nu sunt.

Declar închise dezbaterile generale.

Supun aprobării dumneavoastră raportul comisiei, care este de respingere a propunerii legislative.

Punctul 13, Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 8/2014 pentru modificarea unor termene prevăzute în Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 8/2009 privind acordarea voucherelor de vacanță.

Din partea Guvernului României, pe acest proiect, domnul George Constantin Brezoi, da?

Vă rog, microfonul 10.

## **Domnul George Constantin Brezoi** _– secretar de stat_

_în cadrul Departamentului pentru Întreprinderi Mici și Mijlocii, Mediu de Afaceri și Turism_ **:**

Domnule președinte, vă mulțumesc.

Întrucât Legea nr. 94/2014 nu cuprindea măsuri tranzitorii, termene tranzitorii, vă rog să aprobați Ordonanța Guvernului nr. 8/2014.

Guvernul susține această lege.

Mulțumesc, domnule ministru.

Din partea comisiei, vă rog, domnule președinte Pop.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Având în vedere avizele favorabile primite și argumentele prezentate de reprezentantul Guvernului, în data de 17 septembrie 2014, membrii Comisiei pentru muncă, familie și protecție socială au hotărât, cu unanimitate de voturi, să adopte raport de admitere, cu amendamente.

În consecință, Comisia pentru muncă, familie și protecție socială supune spre dezbaterea și adoptarea plenului Senatului raportul de admitere, cu amendamente, și proiectul de lege, categoria fiind de lege ordinară.

Mulțumesc.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Mulțumesc și eu. Dezbateri generale? Nu sunt.

Declar dezbaterile generale închise.

Supun aprobării dumneavoastră raportul de admitere, cu amendamente admise.

Supun aprobării dumneavoastră și proiectul de lege.

Punctul 14, Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 15/2014 pentru modificarea și completarea Legii nr. 202/2006 privind organizarea și funcționarea Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă.

Din partea Guvernului României...

Declar dezbaterile generale deschise.

Din partea Guvernului României, domnul Akos.

Domnule ministru Akos, vă rog, microfonul 8, pe scurt.

Proiectul de lege propune desemnarea membrilor reprezentanți ai confederațiilor sindicale, respectiv ai confederațiilor patronale reprezentative la nivel național în structurile tripartite de conducere ale ANOFM și ale instituțiilor din subordine.

Guvernul susține prezentul proiect de lege.

Mulțumesc. Comisia de specialitate, domnul senator Pop.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Având în vedere argumentele prezentate de reprezentanții Guvernului, în ședința din 23 septembrie 2014, membrii Comisiei pentru muncă, familie și protecție socială au hotărât, cu unanimitate, ca și la anteriorul proiect de lege, să adopte raport de admitere.

În consecință, Comisia pentru muncă, familie și protecție socială supune spre dezbaterea și adoptarea plenului Senatului raportul de admitere și proiectul de lege.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Vă mulțumesc.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Mulțumesc și eu. Dezbateri generale? Nu sunt.

În aceste condiții, declar închise dezbaterile generale. Supun aprobării dumneavoastră raportul comisiei, care este de admitere.

Vă rog.

Cu 61 de voturi pentru, 19 voturi împotrivă și o abținere, raportul comisiei a fost adoptat.

Proiectul de lege, de asemenea.

Mulțumesc.

Punctul 15, Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 25/2014 privind încadrarea în muncă și detașarea străinilor pe teritoriul României și pentru modificarea și completarea unor acte normative privind regimul străinilor în România.

Declar dezbaterile generale deschise.

Din partea Guvernului României, domnul ministru secretar de stat Akos Levente Horvath, vă rog.

A, domnul Bogdan Tohăneanu, îmi cer scuze! Da?

Microfonul 9.

## **Domnul Bogdan Tohăneanu** _– secretar de stat_

_în Ministerul Afacerilor Interne_ **:**

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Ordonanța Guvernului nr. 25/2014 a stabilit o serie de modificări în domeniul încadrării în muncă și detașării străinilor pe teritoriul României.

S-au instituit obligații pentru angajatori, s-au reglementat măsuri procedurale în ceea ce privește anumite tarife.

De asemenea, s-au făcut modificări și s-au introdus definiții care să fie corelate cu directive europene, s-au adoptat modificări în conformitate cu reglementări și propuneri ale comisiilor europene, s-au introdus, de asemenea, dispoziții privind acordarea vizei române și prelungirea dreptului de ședere, fără îndeplinirea condițiilor prevăzute de lege.

Pentru aceste motive, solicităm să adoptați proiectul de lege.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc.

Comisia pentru muncă, domnul președinte Pop.

Având în vedere argumentele prezentate de reprezentantul Guvernului, în ședința din 30 septembrie 2014, membrii Comisiei pentru muncă, familie și protecție socială au hotărât, cu unanimitate de voturi, să adopte raport de admitere.

În consecință, Comisia pentru muncă, familie și protecție socială supune spre dezbaterea și adoptarea plenului Senatului raportul de admitere și proiectul de lege, categoria proiectului de lege fiind cea ordinară.

Mulțumesc.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Dezbateri generale, vă rog? Nu sunt.

Le declar închise.

Supun aprobării dumneavoastră raportul comisiei, care este de admitere.

Și proiectul de lege.

Mulțumesc.

Punctul 16, Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 18/2014 pentru prorogarea termenelor prevăzute la art. 35 alin. (1) și (2) din Legea nr. 197/2012 privind asigurarea calității în domeniul serviciilor sociale.

Declar dezbaterile generale deschise.

Din partea Guvernului României, pentru a susține proiectul de lege, domnul secretar de stat Akos Levente Horvath, microfonul 8.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Proiectul de lege propune prorogarea termenelor prevăzute la art. 35 alin. (1) și (2) din Legea nr. 197/2012, în sensul prelungirii cu 12 luni a perioadei până la care furnizorii care sunt acreditați în baza metodologiei de acreditare, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 1.024/2004 pentru aprobarea Normelor metodologice în aplicarea prevederilor Ordonanței Guvernului nr. 68/2003 privind serviciile sociale, au obligația de a depune cererea de acreditare a furnizorului serviciului social, respectiv până la data de 31 decembrie 2015, precum și al prelungirii perioadei de procesare de către personalul Ministerului Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice a cererii cu aceeași perioadă, respectiv până la data de 31 decembrie 2016.

Suntem de acord și cu amendamentele formulate în cadrul comisiei de specialitate.

Mulțumesc tare mult.

Domnule senator Pop, din partea Comisiei pentru muncă, vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Având în vedere argumentele prezentate de reprezentantul Guvernului, în ședința din 30 septembrie 2014, membrii Comisiei pentru muncă, familie și protecție socială au hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte raport de admitere, cu amendamente.

În consecință, Comisia pentru muncă, familie și protecție socială supune spre dezbaterea și adoptarea plenului Senatului raportul de admitere, cu amendamente, și proiectul de lege.

În raport cu obiectul de reglementare, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare, iar Senatul este prima Cameră sesizată.

Mulțumesc tare mult. Dezbateri generale. Domnule senator Oprea, vă rog.

## **Domnul Dumitru Oprea:**

Dincolo de faptul că această acreditare a furnizorilor de servicii sociale este discutabilă, românul are o vorbă: „Boală lungă, moarte sigură.”

Prorogare până la sfântu-așteaptă. 31 decembrie 2015 pentru introducerea datelor. Prorogare pentru procesare până la 31 decembrie 2016. Hai să fim serioși!

Dacă sunteți în era digitală, a noilor tehnologii, schimbați-vă și creierul odată cu tehnologiile!

sociale nu ar mai fi avut cum să fie furnizate oamenilor în vârstă, copiilor, persoanelor aflate în dificultate în general.

Domnule senator, de data aceasta, sunteți cu fițuica la vedere.

Mulțumesc.

## **Domnul Haralambie Vochițoiu:**

Este o măsură bună a Guvernului condus de domnul Ponta.

Vă mulțumesc.

Domnule senator Sârbu, vă rog.

## **Domnul Ilie Sârbu:**

Fiindcă astăzi domnul lider Oprea a excelat în proverbe, aș vrea să-l contrazic puțin și să-i spun că, până la Dumnezeu, sfinții ne ajută să ajungem, nu ne mănâncă!

Și dincoace, cu boala asta, că e sigură, și viața lungă duce tot la moarte.

Mulțumesc.

Domnule senator Oprea, 30 de secunde, vă rog.

## **Domnul Dumitru Oprea:**

Cred că este un uz de termeni pe care Măria Sa, ciocoiul, nu-i știe.

Domnule senator,

Acum trei minute făceați din bancă observație către un coleg cu privire la neadecvarea termenilor folosiți, ca să nu spun a vocabularului.

Nu mă puneți în situația să fac eu asemenea observații. Vă rog, domnule senator Vochițoiu, pe scurt.

## Vă mulțumesc.

Domnule rector, v-am prins copiind de data aceasta.

Ce se întâmplă cu aceste acreditări de servicii? Nu ministerul este în dificultate, ci furnizorii de servicii, domnule senator. Deci ceea ce...

Dacă Guvernul nu ar fi avut...

Vă rog, referiți-vă la obiect.

## **Domnul Haralambie Vochițoiu:**

Dacă Guvernul nu ar fi avut înțelepciunea să amâne acest termen, o serie întreagă de ONG-uri din România, foarte mulți oameni și-ar fi pierdut locul de muncă, și aceste servicii

Domnule senator, v-am rugat frumos...

## **Domnul Dumitru Oprea:**

Deci fițuica este cu totul altceva..., pe care o știți bine când și cum a fost folosită. Iar prin ce am zis, eu m-am referit la modul dubios prin care dumneavoastră, prin ordonanța asta din 2014, erați în campanie electorală și făceați selecția ofertanților de servicii. La asta m-am referit.

Doamna senator Anghel, vă rog.

Cu tot respectul, domnule profesor, dimineață, eu am declarat, la declarații politice, faptul că nu sunt de acord să fim jigniți în presă și culmea este că aceste jigniri au coborât până în această aulă.

Nu cred că este cazul să facem lucrul acesta.

Mulțumesc tare mult, doamna senator.

Aceeași observație cred că pot s-o fac și eu. Îi rog pe toți colegii senatori să-și adecveze vocabularul, în primul rând, la sala în care suntem, la solemnitatea ședinței de plen, la respectul, în primul rând, față de alegătorii care ne-au trimis aici.

Domnule senator Sârbu, vă rog.

## Domnule președinte,

Sigur că apeluri de genul acesta ați făcut și faceți mereu. Pentru mine rămâne un mare semn de întrebare – am făcut și eu, au mai făcut și alți colegi – cum domnul lider Oprea nu reușește totuși să rămână la un limbaj normal. Eu nu cer să rămână la unul academic, deși ar trebui să fie.

Dânsul a venit aici, în Senat, cu această încărcătură extraordinară: rector, om al computerelor, cum spuneați dumneavoastră „să ne schimbăm creierele”.

Totuși, vă rog încă o dată, până nu o să facem un protest – și atunci nu cred că va fi chiar în favoarea dumneavoastră –, să rămâneți la un limbaj firesc, normal. Repet, nu academic că, probabil, nu mai sunteți în stare să vă ridicați la nivelul acesta de când sunteți politician.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Mulțumesc. Haideți, că nu mai reușim să votăm.

Discutăm un subiect care nici nu ar trebui discutat în această aulă.

Domnule senator, este dreptul dumneavoastră. Nu am să-l opresc niciodată, însă prea mult drept se transformă în abuz și sigur că nu o să vă faceți prieteni în aceste condiții, dar este libertatea dumneavoastră de senator ales și lider de grup la acest grup.

Vă rog.

## **Domnul Dumitru Oprea:**

Cu scuzele de rigoare, dar nimeni din sala asta n-are dreptul să-mi judece calitățile mele academice, decât câțiva colegi care știu ce înseamnă o creștere în mediul academic.

În rest, tot respectul, ca senatori, nu mă judecați dumneavoastră pe partea academică, mă judecă lumea națională și internațională.

Nu, nu.

Vă rog, nu comentați cu sala.

Fac trimitere totuși la Arghezi, care, din înjurături și îndemnuri pentru vite, a creat „Cuvinte potrivite”.

Dar nu în această sală.

Nu v-am înjurat, nu v-am deranjat, doar am folosit conceptul neadecvat de fițuică, în contextul la care a făcut trimitere un senator de-al nostru.

## Mulțumesc.

Domnul senator Marin, microfonul 3.

Sper că discutăm despre Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 18/2014.

## **Domnul Nicolae Marin:**

Nu aș fi intervenit, domnule președinte, mulțumesc, dar, auzind acest cuvânt, „ciocoi”, în plenul Senatului, mi-a trezit niște sentimente, pentru că eu îmi trag seva de la inițiatorul cuvântului și, domnule profesor, m-aș fi așteptat la mult mai multe de la dumneavoastră.

Iar legat de noul PNL, vedeți cum încercați să vă modelați după el, pentru că dumneavoastră ați rămas în rădăcinile băsiste și pedeliste.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Stimați colegi,

Declar închise dezbaterile generale.

Supun aprobării dumneavoastră raportul comisiei, care este de admitere, cu amendamente.

Cu 73 de voturi pentru, 18 voturi împotrivă și două abțineri, raportul comisiei, cu amendamente, a fost adoptat. Supun aprobării dumneavoastră și proiectul de lege.

Punctul 17, Propunerea legislativă pentru completarea art. 17 alin. (2) din Legea nr. 46/2008 privind Codul silvic. Inițiatorii sunt?

Nu-i văd prezenți.

Din partea Guvernului României, domnul secretar de stat Cătălin Diaconescu, da?

Vă rog, microfonul 10.

Aveți cuvântul, succint.

**Domnul Cătălin Diaconescu** _– secretar de stat în cadrul Departamentului pentru Ape, Păduri și Piscicultură_ **:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

Având în vedere că, prin Legea nr. 123/2012 a energiei electrice și a gazelor naturale, dreptul titularilor licențelor de distribuție a energiei electrice și de a efectua lucrări de defrișare a culoarelor liniilor electrice, în condițiile legale, este stipulat, Guvernul nu susține adoptarea acestei inițiative legislative.

Mulțumesc.

Comisia de specialitate, domnule președinte, vă rog.

Comisia pentru mediu și Comisia pentru transporturi și energie au avizat negativ propunerea legislativă.

În ședința din 24 iunie 2014, membrii comisiei au hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte raport de respingere. Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice.

Senatul este prima Cameră sesizată.

În ședința din data de 29 septembrie 2014, membrii celor două comisii au hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte raport comun, de admitere.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Senatul este prima Cameră sesizată.

Mulțumesc. Dezbateri generale, vă rog, stimați colegi? Nu sunt.

Declar dezbaterile generale închise.

Mulțumesc tare mult. Dezbateri generale?

Nu sunt.

Declar dezbaterile generale închise.

Vot, peste 2-3 minute.

E lege organică.

Mai discutăm un proiect de lege până ajungem la 12.30, să adoptăm sau nu legile care au caracter organic.

Punctul 18, Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 56/2014 privind trecerea Agenției Naționale pentru Pescuit și Acvacultură din subordinea Ministerului Mediului și Schimbărilor Climatice în subordinea Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale.

Din partea Guvernului României, domnul Tamas, da?

Nagy Tamas, secretar de stat în Ministerul Agriculturii. Vă rog, susțineți punctul de vedere al Guvernului. Pe scurt, vă rog.

## **Domnul Nagy Peter Tamas** _– secretar de stat_

_în Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale_ **:**

## Mulțumesc.

Prin prezentul proiect se asigură trecerea Agenției Naționale pentru Pescuit și Acvacultură din subordinea Ministerului Mediului și Schimbărilor Climatice, Departamentul pentru Ape, Păduri și Piscicultură, în subordinea Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, avându-se în vedere asigurarea finanțării programelor multianuale 2014–2020 pentru colectarea datelor din sectorul pescăresc, inspecția și controlul activităților componente sectorului pescăresc, accelerarea privatizării societăților comerciale cu profil piscicol și amenajări piscicole, creșterea gradului de absorbție a fondurilor europene de pescuit atribuite României în perioada 2014–2020.

Deci, în consecință, Guvernul, normal, susține acest proiect de lege.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

## Mulțumesc.

Din partea comisiei, domnul senator Saghian, președintele Comisiei pentru agricultură.

Vă rog.

A! Domnul senator Sârbu.

Îmi cer scuze! Nu v-am observat.

Nu, nu, nu. Acum urma să supunem. Raportul comun al comisiilor...

Declar dezbaterile generale închise.

Raportul comun al comisiilor este de admitere a proiectului de lege.

Supun aprobării dumneavoastră raportul comun al comisiilor.

În condițiile în care raportul a trecut, și proiectul de lege a trecut.

În aceste condiții, punctul 18 a fost adoptat. Domnule senator Sârbu...

## Domnule președinte,

Vă rog să dispuneți să se facă un apel nominal, să vedem dacă avem cvorum sau nu, pentru că așa cum rezultă din vot...

Da, am văzut după vot că nu este.

Ori nu votează, ori nu sunt în sală, dar...

## **Domnul Ioan Chelaru:**

## Mulțumesc.

Îi rog pe liderii grupurilor parlamentare să invite toți colegii în sală.

Avem cred că 10 proiecte de acte normative, care au caracter organic. Este 12.30, este ora la care am stabilit, dumneavoastră, de fapt, ați stabilit, și e prevăzută și în regulament această posibilitate.

Înainte de a începe...

Vă rog, microfonul 2. |**Domnul Nicolae Vlad Popa:**||Coste Marius|învoire| |---|---|---|---| |Domnule președinte,<br>Am constatat că, în grupuri destul de mari, domnii de la<br>D părăseau sala. Probabil că s-a dat ordin să se plece.<br>geaba faceți, cred eu, apel.||Costoiu Mihnea Cosmin<br>Cotescu Marin Adrănel<br>Crețu Gabriela<br>Cristache Iulian<br>Cristina Ioan|Guvern<br>absent<br>prezentă<br>prezent<br>prezent| |**Domnul Ioan Chelaru:**||Croitoru Cătălin|absent| |Nu pot să nu fac, conform regulamentului.||Deneș Ioan|prezent| |Domnule senator Oprea, vă rog să faceți prezența.||Dincă Mărinică|prezent| |Insist la liderii grupurilor parlamentare, domnul Oprea,||Dobra Dorin Mircea|absent| |mnul Hașotti, domnul Sârbu și ceilalți colegi, ceilalți lideri||Dobrițoiu Corneliu|prezent| |e sunt prezenți, să roage colegii să vină în sală.||Donțu Ovidiu Liviu|prezent| |Vă rog, 5 minute, să facem prezența.||Dumitrescu Cristian Sorin|absent| |||Dumitrescu Florinel|absent| |**Domnul Mario Ovidiu Oprea:**||Dumitrescu Iulian|absent| |Agrigoroaei Ionel|prezent|Durbacă Eugen|prezent| |Andronescu Ecaterina|prezentă|Duruț Aurel|absent| |Anghel Adrian|absent|Ehegartner Petru|prezent| |Anghel Cristiana Irina|prezentă|Federovici Doina Elena|prezentă| |Antonescu George Crin Laurențiu|prezent|Fifor Mihai Viorel|absent| |Arcaș Viorel|prezent|Filip Petru|absent| |Ardelean Ben Oni|absent|Firea Gabriela|absentă| |Ariton Ion|prezent|Florian Daniel Cristian|prezent| |Atanasiu Teodor|prezent|Flutur Gheorghe|absent| |Badea Leonardo|absent|Frătean Petru Alexandru|absent| |Badea Viorel Riceard|delegație|Geoană Mircea Dan|absent| |Banias Mircea Marius|prezent|Ghilea Găvrilă|prezent| |Barbu Daniel Constantin|prezent|Ghișe Ioan|absent| |Barbu Tudor|prezent|Grapă Sebastian|absent| |Bădălău Niculae|absent|Grigoraș Viorel|prezent| |Bălu Marius|prezent|Hașotti Puiu|prezent| |Belacurencu Trifon|absent|Ichim Paul|absent| |Bereanu Neculai|absent|Igaș Traian Constantin|prezent| |Biró Rozalia Ibolya|prezentă|Iliescu Lucian|prezent| |Blaga Vasile|absent|Ilieșiu Sorin|prezent| |Boagiu Anca Daniela|absentă|Ioniță Dan Aurel|prezent| |Boboc Cătălin|absent|Iovescu Ioan|prezent| |Bodea Cristian Petru|prezent|Isăilă Marius Ovidiu|absent| |Bodog Florian Dorel|prezent|Jipa Florina Ruxandra|delegație| |Boeriu Valeriu Victor|prezent|Klárik László Attila|prezent| |Bota Marius Sorin Ovidiu|prezent|László Attila|prezent| |Bujor Dumitru Marcel|prezent|Lazăr Sorin Constantin|prezent| |Bumbu Octavian Liviu|prezent|Luchian Dragoș|prezent| |Burlea Marin|absent|Luchian Ion|absent| |Butnaru Florinel|absent|Marian Dan Mihai|prezent| |Butunoi Ionel Daniel|prezent|Marian Valer|prezent| |Cadăr Leonard|prezent|Marin Nicolae|absent| |Calcan Valentin Gigel|absent|Markó Béla|absent| |Câmpeanu Mariana|prezentă|Mazăre Alexandru|absent| |Chelaru Ioan|prezent|Mihai Alfred Laurențiu Antonio|prezent| |Chiriac Viorel|absent|Mihai Cristian Dănuț|prezent| |Chiru Gigi Christian|prezent|Mihai Neagu|prezent| |Chiuariu Tudor Alexandru|prezent|Mihăilescu Petru Șerban|absent| |Coca Laurențiu Florian|absent|Miron Vasilica Steliana|prezentă| |Constantinescu Florin|absent|Mitu Augustin Constantin|prezent| |Cordoș Alexandru|absent|Mocanu Victor|absent| |Corlățean Titus|absent|Moga Nicolae|absent|

## **Domnul Ioan Chelaru:**

## Vă rog.

Vă rog să luați loc. Vă rog să luați loc.

Vă rog să vă ridicați cartelele.

Pe procedură, vă rog.

## **Domnul Dumitru Oprea:**

Un lider de grup a cerut verificarea cvorumului. Secretarul – și aveți confirmarea –, secretarul biroului v-a confirmat că este cvorum. În momentul acesta nu mai încercați alte proceduri, că niciun alt lider de grup nu v-a cerut să verificați. Cvorumul există.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Dragi colegi!

Dragi colegi,

La primul vot, pe primul proiect de lege o să verificăm

cvorumul. E foarte simplu.

- Stimați colegi, vă rog.

Îi rog pe toți colegii prezenți să-și verifice cartelele, să voteze.

- Îi rog și pe colegii care sunt în grup...

Vă rog.

## Domnule președinte,

Înainte de a verifica cvorumul pentru a vedea votul la un anumit proiect sau la o anumită propunere legislativă, că suntem la votul final, cred că cel mai corect ar fi să verificăm prezența printr-un vot electronic.

Exact asta am vrut să spun. A sărit colegul dumneavoastră în sus...

Dar, nu, fără să puneți la vot...

...ca și cum aș fi împotriva regulamentului.

## **Domnul Puiu Hașotti:**

...fără să puneți la vot un proiect.

Să nu se voteze!

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Bine!

Să verificați prezența printr-un vot. Și solicit, anticipat, listă.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Listă!

Vă rog să votați.

Vă rog să votați orice, stimați colegi! Domnule Dincă, vă rog, luați loc, luați loc! Un lider al grupului parlamentar a solicitat vot de control. Vă rog să votați: 1–4, 1–3, 1–2, ce doriți. Vă rog să votați. Vă rog să votați.

29 de voturi pentru, 3 voturi împotrivă și 4 abțineri. V-am rugat să votați. Stimați colegi...

Stimați colegi, constat... Constat... Constat... Am supus aprobării dumneavoastră cvorumul, la solicitarea unui lider.

25 de voturi pentru, niciun vot împotrivă și 3 abțineri. Am constatat că nu este cvorum de ședință. Declar ședința închisă. Vă mulțumesc.

„Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 Banca Comercială Română — S.A. — Sucursala „Unirea” București și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direcția de Trezorerie și Contabilitate Publică a Municipiului București (alocat numai persoanelor juridice bugetare) Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, internet: www.monitoruloficial.ro Adresa pentru publicitate: Centrul pentru relații cu publicul, București, șos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 021.401.00.70, fax 021.401.00.71 și 021.401.00.72 Tiparul: „Monitorul Oficial” R.A.

&JUYDGY|813205]

**ISSN** 1220–4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 123/15.XII.2014 conține 48 de pagini.**

Prețul: 120,00 lei