Marian Ghiveciu

„Considerații privind Legea nr. 283/2010 privind camerele pentru agricultură, silvicultură și dezvoltare rurală”

Prin Legea nr. 283/2010 s-a reușit să fie eliminați țăranii autentici de la înființarea camerelor agricole.

Prin legea menționată, camerele agricole reprezintă interesele unor persoane politice reprezentate de algoritmul format din 5 persoane, parlamentari din actuala Coaliție, care au format Grupul de inițiativă, fără să consulte adevărații producători agricoli.

Prin prevederile art. 6 alin. (1) și (2) din lege s-a creat în laboratorul actualei Coaliții o suprastructură – Comitetul Național de Inițiativă – care a înființat la nivel local, județean și regional comitete de inițiativă ce pot fi considerate grupuri de interese politice.

Ce vor spune producătorii agricoli adevărați, în această perioadă de cruntă criză? Avem nevoie de o asemenea suprastructură pe care va trebui să și o plătim? În Franța, rolul cel mai important al camerelor agricole este cel de organism sindical de protest. La noi, această structură, în condițiile în care este politizată, își pierde rolul.

Nu există niciun articol în lege prin care să se reglementeze preluarea aparatului tehnic operațional prin transfer de la instituțiile care se desființează. În consecință, sistemul nu va funcționa.

Articolul 2 alin. (1) din lege prevede că aceste camere sunt nonprofit, în contradicție cu alte prevederi de la art. 3, în care se precizează că se pot înființa societăți cu caracter comercial.

O societate comercială nu obține profit?

La articolul 5 lit. c), înființarea la nivel regional a unei structuri reprezintă o greșeală. Consider că este o încercare de supradimensionare a acestei megastructuri. Și atunci cum rămâne cu descentralizarea și consumul de fonduri bugetare?

Niciun articol din lege nu precizează expres că membrii grupului de inițiativă nu trebuie să facă parte din conducerile viitoarelor camere agricole. Atâta timp cât o astfel de precizare nu este inclusă, nu se poate considera că acestea acționează în folosul producătorilor agricoli. Ea va fi considerată o lege îndreptată către un anumit grup de interese.

De asemenea, articolele 8–14 din lege sunt copiate din legea electorală și nu se justifică. Puteau, foarte simplu, să fie cuprinse în statut.

Nu se specifică în lege cine gestionează fondurile cu publicitatea și tipărirea materialelor de campanie, în contradicție cu Legea achizițiilor publice, care este foarte precisă referitor la comisii și termene.

Incoerența legislativă a actualei Coaliții politice, în domeniul agriculturii, va aduce mari pagube, creând și o confuzie în rândul producătorilor agricoli.