Constantin Duþu

Consiliul de administraþie al S.R.Tv. a aprobat un buget în cadrul cãruia se estimeazã ºi o scãdere a numãrului de abonaþi cu 725.000, ceea ce reprezintã aproximativ numãrul de abonaþi retraºi în perioada 19962000! Scãderea numãrului de abonamente are drept efect ºi scãderea corespunzãtoare a veniturilor. Or, dacã s-ar merge pe aceeaºi linie de idei, ar însemna cã în maximum 4 ani Televiziunea Românã s-ar afla în situaþia de a nu mai avea nici un abonat. O asemenea soluþie este inadmisibilã, ea fiind de altfel contestatã chiar de datele cuprinse în bilanþul pe anul 2000.

Oricât s-ar specula ideea lipsei de venituri a populaþiei, care ar putea determina scãderea numãrului de abonamente, situaþia aceasta trebuie totuºi privitã ºi prin prisma unui management necorespunzãtor ºi a unei lipse vãdite de interes din partea serviciului de specialitate din S.R.Tv.

Totodatã, în mãsura în care S.R.Tv. ia în calcul o serie de indicatori de audienþã (share, rating, grupuri þintã etc), pentru a-ºi demonstra realizãrile, ajungând la concluzia cã în anul 2000 s-au înregistrat creºteri semnificative ale acestora, ar fi fost de conceput ca aceste creºteri sã se regãseascã ºi în ceea ce priveºte situaþia abonamentelor. Astfel, în anul 2000, comparativ cu anul 1999, media pe minut a crescut cu 175.000 de telespectatori pe cele douã canale la nivel naþional în prime-time (perioadã de maximã audienþã), dar numãrul de abonamente a scãzut cu aproximativ 300.000. Dacã alãturi de toþi indicatorii enunþaþi mai sus conducerea S.R.Tv. ar fi încercat sã analizeze ºi situaþia abonamentelor, probabil cã ar fi putut concluziona cu privire la cauzele care au dus la scãderea abonamenteor, astfel încât pentru anul 2001 sã aibã posibilitatea de a interveni pentru redresarea acestui aspect.

Spre deosebire de situaþia S.R.Tv., la nivelul Radiodifuziunii lucrurile merg mult mai bine, dar ºi mirajul apariþiilor televizate este altul decât cel al întâlnirii pe calea undelor cu ascultãtorii. Vrem, nu vrem, ne place sau nu ne place, trebuie însã sã recunoaºtem cã la

Televiziunea Românã ºi-a cam bãgat coada politica. Or, televiziunea publicã nu poate face decât o singurã politicã, politica României ºi a cetãþenilor ei. Din pãcate, însã, actualul Consiliu de administraþie face politica oricui, numai a României nu.

Sã luãm un exemplu. Recent, la Snagov, s-a reiterat dorinþa noastrã de intrare în Uniunea Europeanã, de aderare la NATO. Ce a fãcut pentru aceasta TVR? ”Surprize, surprizeÒ? sau poate ”Iartã-mãÒ? În parantezã fie spus, cu banii irosiþi pentru aceste emisiuni, în care emoþiile sunt superficializate, schematizate, prin care publicul este manipulat în direcþia unui facil greu de digerat, altfel s-ar putea dota o divizie la standardele Occidentului. Dacã nu mã credeþi, consultaþi, vã rog, bugetul alocat acestor emisiuni pe 2001! E vorba de peste un miliard pe sãptãmânã!

Doamnelor ºi domnilor parlamentari,