Stenogramă plen

Bunã dimineaþa, stimaþi colegi!

Începem lucrãrile ºedinþei noastre de astãzi ºi dau cuvântul domnului Damian Brudaºca. Poftiþi, domnule deputat.

Domnule preºedinte de ºedinþã, Doamnelor ºi domnilor colegi,

Daþi-mi voie sã vã aduc în atenþie un subiect deosebit de important, acela al implicãrii organismelor statului în falimentarea economiei naþionale.

În ultimii ani, asistãm de cele mai multe ori neputincioºi la un proces ireversibil de pulverizare a economiei

naþionale, de distrugere sistematicã a potenþialului productiv al acestei þãri. Dupã 1990, într-un mod absolut singular în lume, s-a trecut la o aºa-zisã economie de piaþã, dar nu în sensul dezvoltãrii capacitãþilor de producþie indigene pentru a putea face faþã exigenþelor ºi standardelor de calitate într-o competiþie cu produse similare din afarã, ci la eliminarea treptatã, conºtientã, ºi de aceea iresponsabilã, a oricãrei ºanse a producãtorului autohton de a-ºi disputa nu pieþele externe, cum ne-am putea gândi, dar nici mãcar pe cea internã.

Pentru factorii de decizie politicã ºi de la nivelul Executivului, în cei 12 ani care au trecut de la evenimentele din decembrie 1989, prioritarã nu a fost dezvoltarea capacitãþilor de producþie, modernizarea sau retehnologizarea acestora, ci, de cele mai multe ori, închiderea lor din proprie iniþiativã sau de cãtre cei care le-au achiziþionat la preþuri derizorii în cadrul aºa-zisului proces de privatizare.

În majoritatea cazurilor, pe baza unor slogane dirijate de forþe interesate, s-a avut în vedere doar lichidarea unitãþilor respective, argumentându-se pretinsa lor lipsã de eficienþã, chiar ºi atunci când, prin profilul lor de producþie, ele erau unice la nivelul economiei naþionale sau jucau un rol decisiv în industria pe orizontalã.

Sectorul cel mai greu lovit de aceastã politicã bizarã l-a reprezentat mineritul unde, dupã cum se ºtie, au fost disponibilizate zeci de mii de persoane ºi închise numeroase mine. În aceastã situaþie se aflã ºi mina de feldspat din localitatea Muntele Rece, judeþul Cluj, aparþinând S.C. Cominex Ñ S.A. Cluj. Aºa cum am precizat mai sus, mina de la Muntele Rece reprezintã cea mai mare rezervã de feldspat alcalin ºi potasic din þarã. Ea a funcþionat între anii 1954-1994, fiind principalul furnizor pentru mai multe întreprinderi din judeþul Cluj ºi din þarã ºi livrând la export peste 60% din producþia realizatã. Din informaþiile pe care le deþin, aici se obþinea o producþie de pânã la 10.000 de tone pe lunã, atât prin exploatãrile la suprafaþã, cât ºi din subteran, având un randament de pânã la 90-95%.

La aceastã minã îºi desfãºurau activitatea circa 300 de angajaþi, majoritatea localnici sau din zonele apropiate. Din motive absolut necunoscute, S.C. Cominex Ñ S.A. Cluj a decis în 1994 încetarea totalã a activitãþii de exploatare minierã de feldspat de la Muntele Rece, nu pentru cã ar fi încetat cererea de feldspat la intern ºi export ºi nici pentru cã ar fi fost nevoie de investiþii mari în dotare sau în activitatea de producþie. În prezent, foºtii beneficiari ai minei se aprovizioneazã din export la preþuri cu mult mai mari decât cele pe care ar fi trebuit sã le plãteascã pentru feldspatul de la Muntele Rece.

Printre altele, este de remarcat cã se plãtesc importante sume de bani pentru transportul acestei materii prime deºi la mai puþin de 35 de km de Cluj-Napoca deþinem cea mai mare minã de feldspat din România.

Dupã încetarea activitãþii, au fost lãsate în paraginã blocurile sociale, dormitoarele, cantina, magaziile, sediul administrativ, atelierele de reparaþii ºi întreþinere, sala de compresoare, vestiarele ºi mijloacele de transport auto. O simplã analizã a acestei situaþii inadmisibile ne impune concluzia cã asistãm la un act de asociere conºtientã cu cei care urmãresc distrugerea capacitãþii economice a þãrii.

În contextul economiei naþionale, mina de la Muntele Rece nu reprezintã mare lucru, s-ar putea spune, dar din potenþialul de care dispune ºi prin faptul cã este printre puþinele de acest fel, inactivitatea ei conduce la eforturi financiare inutile care ar putea fi canalizate spre alte domenii, aflate ºi ele în suferinþã.

Închiderea minei de la Muntele Rece are însã ºi un impact social devastator. Peste 300 de angajaþi împreunã cu familiile lor ºi-au pierdut unica sursã de venit, fiind aruncaþi în braþele mizeriei, lipsei ºi sãrãciei cronice.

Având în vedere cele de mai sus, solicit primuluiministru ºi celorlalþi factori responsabili ai Executivului sã dispunã analizarea în regim de urgenþã a situaþiei de la Muntele Rece ºi sã dea dovadã cã ºi din punct de vedere social, ºi din punct de vedere economic nu rãmân indiferenþi în faþa acestui exemplu cras de subminare a economiei naþionale, de distrugere a resurselor ºi capacitãþilor sale de producþie.

Mulþumesc pentru atenþie.

Vã mulþumesc ºi eu. Are cuvântul domnul deputat Traian Dobre. Se pregãteºte domnul profesor Leonãchescu.

Domnule preºedinte de ºedinþã, Doamnelor ºi domnilor colegi,

În contextul discuþiilor referitoare la exerciþiul bugetar pe anul în curs, un capitol esenþial ºi fundamental a fost acela referitor la fondurile publice destinate educaþiei, cercetãrii, culturii, sãnãtãþii, sportului, adicã acelor sectoare care, în viziunea materialist-dialecticã superdogmatizatã, se numeau, cu nedisimulat dispreþ ºi condescendenþã, neproductive. Adicã ele erau un fel de moft sau un lux ce trebuia tratat ca atare, respectiv cu fonduri care sã le asigure supravieþuirea ºi existenþa firavã în ceea ce mai rãmânea de la programele de industrializare ºi de construire a unei structuri economice, care acum se dovedesc a fi în contrasens cu tendinþele majore ale economicului de pretutindeni.

Recent adoptatele mãsuri privind trecerea României la societatea informaþionalã, precum ºi succesul de care s-a bucurat simpozionul organizat de premierul Adrian Nãstase pe tema noii economii mã îndreptãþesc sã subliniez ºi aici importanþa tot mai decisivã a sectoarelor amintite, sectoare care asigurã concomitent eficienþã ºi bunãstare, dezvoltare durabilã ºi speranþã de viaþã de nivel european.

Rolul intervenþiei mele este acela de a invita la o reflecþie suplimentarã ºi profundã a ceea ce realmente dorim sã construim în aceastã þarã, cum ºi cu ce resurse. Lupta pentru o finanþare cât mai generoasã din fondurile bugetare este fireascã ºi de înþeles, dar rezolvarea problemelor interne doar pe seama pompãrii de resurse nu poate fi acceptatã ca fiind singura ºi cu atât mai puþin cea mai eficientã.

Vreau sã atrag atenþia asupra faptului cã aceste domenii ale vieþii individuale ºi sociale nu beneficiazã de un management performant, iar fondurile alocate nu au primit întotdeauna cea mai adecvatã ºi cea mai eficientã utilizare. Manageriatul eficient este o resursã care poate dubla sau tripla eficienþa uneia ºi aceleiaºi cantitãþi de fonduri alocate unui sector. De aceea, consider cã exerciþiul bugetar nu trebuie analizat doar cantitativ, ci ºi calitativ, nu numai financiar, ci ºi managerial.

În aceastã ultimã instanþã, manageriatul financiar defectuos a fost ºi cauza pentru care multe împrumuturi externe apar ca fãrã rost sau ca o îndatorare exageratã a þãrii. Propun aici o mãsurã de eficientizare a utilizãrii fondurilor alocate prin intermediul bugetului, ºi anume legiferarea obiectivitãþii recuperãrii resurselor prost utilizate de la persoanele responsabile de acest management defectuos sau chiar de deturnare a utilizãrii fondurilor în direcþii nonperformante.

ªi eu vã mulþumesc, domnule deputat Dobre, ºi sã vã audã cine trebuie, ºi sã ºi acþioneze cum aþi solicitat dumneavoastrã.

Domnul Leonãchescu are cuvântul.

Se pregãteºte doamna Paula Ivãnescu.

Mulþumesc, domnule preºedinte. Onorat auditoriu,

În zilele de 23 ºi 24 martie 2001 s-a desfãºurat la Chiºinãu Concursul republican la Limba ºi Literatura Românã, o olimpiadã ºcolarã mai puþin obiºnuitã, care ne-a reþinut atenþia.

Au intrat în concurs: 19 elevi ºi eleve din clasa a IX-a, 28 din clasa a X-a, 30 din clasa a XI-a ºi 36 din clasa a XII-a; în total, 113 ºcolari, dintre care 104 eleve ºi doar 9 elevi.

Participanþii provin din 29 localitãþi, ºi anume: 45 din Chiºinãu; 13 din Bãlþi; 6 din Ungheni; 5 din Soroca; Hânceºti, Cahul, Cãuºeni ºi Briceni cu câte 4 reprezentanþi; câte 3 din Vulcãneºti ºi Cãlãraºi; câte 2 din ªtefan Vodã, Orhei ºi Iargara; câte un concurent din Râbniþa, Ocniþa, ªuri, judeþul Soroca, Rãºcani, Mileºti, Mãgdãceºti, Comrat, Siret, Donduºeni, Drochia, Costeºti, Horodiºte, Tighina, Cimiºlia, Rezina ºi Fãleºti.

ªcolile de la care provin cei 113 concurenþi poartã numele unor ilustre personalitãþi: Mircea Eliade, Vasile Alecsandri, Dante Alighieri, Mihai Eminescu, Ion Creangã, Liviu Damian, Nicolae Iorga, Mihail Sadoveanu, Vasile Anestiade, Onisifor Ghibu, Alexe Mateevici, Constantin Stere, Gheorghe Asachi, Bogdan-Petriceicu Haºdeu, Ioan Vodã, ªtefan cel Mare, Dimitrie Cantemir, Spiru Haret, Boris Cazacu etc.

Cele 83 cadre didactice, dintre care 78 sunt profesoare, ce ºi-au însoþit elevii, reprezintã valori cunoscute în domeniu: Marin Eugenia, (mama regretatei cântãreþe Doina Aldea-Teodorovici, Bolocan Viorica, Melenteanu Elena, Nicolaescu Aliona, Rusnac Ludmila, Stamu Eugenia, Prunici Lilia, Pãunescu Svetlana, Cubreacov Natalia, Cociu Tatiana, Burduja Svetlana, Ionaº Iulia, Fortuna Elena, Danoi Ana, Teacã Larisa, Cãrãuº Galina, Creciun Maria etc.

Ne pare rãu cã în timpul limitat de care dispunem nu putem prezenta numele tuturor celor care ºi-au educat elevii în spiritul limbii române pânã la nivelul republican.

Cine sunt câºtigãtorii acestui concurs din Basarabia? Tinerii ºi viitorul nostru comun, pentru care nici un sacrificiu nu este prea mare.

Am dat aceste detalii, pentru unii, poate, nesemnificative, ca sã constatãm o realitate: în Basarabia (ºi un liceu din Soroca poartã acest nume) limba românã este la ea acasã.

Vã mulþumesc ºi eu.

Are cuvântul doamna deputat Paula Ivãnescu. Se pregãteºte domnul Becsek-Garda Dezideriu.

Mulþumesc, domnule preºedinte de ºedinþã. Doamnelor ºi domnilor colegi,

Este evident cã în societatea româneascã existã mari disparitãþi între sat ºi oraº, între diverse categorii sociale, între periferie ºi centru, între femei ºi bãrbaþi, între copiii de la sat ºi copiii de la oraº ºi, în aceste condiþii, noi, cei care trebuie sã hotãrâm soarta þãrii, trebuie sã ne aplecãm spre aceste mari discrepanþe ºi sã organizãm în aºa fel societatea încât sã li se ofere tuturor o ºansã. Deci este vorba de egalitatea de ºanse pentru toþi cetãþenii României, indiferent de etnie, indiferent de sex, indiferent de religie, indiferent de locul în care locuieºte.

În acest context, la iniþiativa mea, în cursul lunii martie a avut loc o întâlnire a reprezentantelor grupurilor politice din Camera Deputaþilor, reprezentanþi ai sindicatelor ºi ai unor ONG-uri, precum ºi ai unor institute de renume în ceea ce priveºte drepturile omului. La aceastã întâlnire, care avea drept scop o consultare în ceea ce priveºte modificarea Constituþiei referitor la egalitatea de ºanse, a reieºit o propunere comunã care, iatã, a prins contur. Este vorba despre o scrisoare transmisã primului-ministru, domnului Adrian Nãstase, precum ºi tuturor doamnelor ministru ºi domnului ministru pentru relaþia cu Parlamentul, referitoare la înfiinþarea unui organism care sã se ocupe de egalitatea de ºanse.

Aceastã scrisoare, prin lobby-ul fãcut de doamnele deputate în grupurile lor parlamentare, a fost semnatã de cãtre liderii de grup ºi a fost transmisã, spre ºtiinþã, preºedintelui României ºi ”adrisanþilorÒ.

Aceastã scrisoare sunã astfel:

”Stimate domnule prim-ministru,

Stimate doamne ºi domni miniºtri,

Grupurile parlamentare din Camera Deputaþilor au remarcat preocuparea Guvernului României pentru ameliorarea condiþiilor de viaþã materiale ºi morale ale familiilor din þara noastrã, mai ales ale femeilor. Acestea se confruntã cu situaþii de discriminare în fapt pe piaþa muncii, în familiile lor ºi în societate.

Apreciem cã experienþa Uniunii Europene ºi a þãrilor membre în aceastã chestiune poate fi valorificatã ºi de þara noastrã prin adoptarea unei politici asemãnãtoare în domeniu. Înfiinþarea unui observator al egalitãþii de ºanse, instituþie publicã autonomã, dupã modelul european, este, cu siguranþã, necesarã.

Da, vã mulþumim ºi noi. Din respect pentru doamna Paula Ivãnescu, nu puteam sã întrerup... Are cuvântul domnul Garda Dezideriu. Se pregãteºte domnul Radu Ciuceanu.

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Anul trecut, în campania electoralã, atât la alegerile locale, cât ºi la cele parlamentare, P.D.S.R.-ul a promis atragerea investiþiilor strãine directe ºi crearea de noi locuri de muncã pentru diminuarea ºomajului.

M-am bucurat de faptul cã în Programul de guvernare pe anii 2001-2004, în opþiunile strategice privind relansarea economiei naþionale, am regãsit aceste idei ºi multe altele care trebuiau sã ducã la o microstabilizare economicã, la îmbunãtãþirea substanþialã a mediului de afaceri, precum ºi promovarea unor politici coerente, compatibile cu mecanismele Uniunii Europene.

Pentru a fi ºi mai la subiect, aº cita doar o idee din acest program cuprinzãtor: stimularea investiþiilor de capital românesc ºi strãine prin reducerea fiscalitãþii pentru profitul investit ºi prin alte facilitãþi pentru cei care investesc pentru dezvoltarea economicã ºi crearea de noi locuri de muncã. Însã, în teritoriu, chiar primarii pedeseriºti obstrucþioneazã programul bazat pe creºterea economicã a partidului de guvernãmânt. Cazul concret e cel de la municipiul Turda, unde chiar domnul primar Golaº, prin atitudinea sa, a împiedicat crearea a 50 de noi locuri de muncã.

La începutul anului 2001, omul de afaceri din Italia, domnul Renzu, dorea sã înfiinþeze o tipografie ºi o fabricã de ambalaje de carton care sã producã ambalaje de hârtie alimentare conform normelor Comunitãþii Europene. Firma ”Italotehnic Consulting Ñ S.R.L., în prima fazã a investiþiilor, a adus în þarã maºini în valoare de peste 4 miliarde lei, iar în faza a doua doreºte sã construiascã o halã nouã cu douã nivele, pe o suprafaþã de 1.000 metri pãtraþi. Deci situaþia proprietãþii este foarte

clarã. Totuºi primarul pedeserist susþine pe fostul sãu tractorist care locuieºte într-o încãpere fãrã autorizaþie de construcþie, fãrã acte de proprietate, dar care prin prezenþa ºi atitudinea sa obstrucþioneazã derularea investiþiei.

Nesoluþionarea unei situaþii extrem de simple, lipsa de bunãvoinþã faþã de investitorul strãin din partea primarului pedeserist, precum ºi alte cazuri asemãnãtoare fac ca relansarea economiei naþionale ºi îmbunãtãþirea mediului de afaceri sã rãmânã o ipotezã fãrã acoperire.

Vã mulþumesc. Are cuvântul domnul Radu Ciuceanu. Se pregãteºte doamna Mihaela Ionescu.

## Domnule prezident,

## Stimat auditoriu,

Interpelarea mea este adresatã domnilor miniºtri Mircea Geoanã ºi Rãzvan Theodorescu. ”Commedia dellÕ arteÒ

Mã apropiu de fericire, ca un veritabil _beato Angelico_ ºi, în definitiv, de ce nu aº fi un fra Angelico? Toate lucrurile merg bine... În þarã se simte cãpãstrul pus pe telegarii pe care pânã deunãzi nu reuºise încã nimeni sã-i domoleascã, iar cãruþa, respectiv þara, sireaca, zãcea, pânã mai ieri, dezghiocatã în ºanþ. Acum, însã, drumul pare drept ºi pavat, iar grijile s-au spulberat ca norii pe cerul de primãvarã. Drept urmare, ne putem arunca privirea peste umãr ºi sã facem câþiva paºi... în istorie.

A fost odatã ca niciodatã, a fost un copil urgisit, de neam mare, ajuns rege fãrã coroanã, într-o þarã de la Dunãrea de jos. A avut ghinioane peste ghinioane ºi cel mai mare, mi se pare, a fost acela, dincolo de existenþa unei familii ”destrãmateÒ ºi de prezenþa unui pãrinte dezertor ºi sperjur, criminal ºi arghirofil, de a nu fi avut curajul sã se clãdeascã singur, la vârsta când cei unºi de Domnul îºi dau dimensiunea propriei lor valori, iar curajul unui monarh nu poate fi mai prejos decât eroismul ultimului sãu soldat, ci se mãsoarã în momentele când þara îi solicitã ºi lui chiar supremul sacrificiu al vieþii.

Or, tocmai aceastã virtute a eroismului, care nu este obligatorie pentru cetãþeanul de rând, pentru capetele încoronate devine reprezentativã ºi permanentã. Din pãcate, regelui Mihai i-a lipsit aproape în totalitate, excepþie fãcând greva regalã din 1945.

Se spune cã un rege este asemeni preotului, care nu umblã cu jumãtãþi de mãsurã: ori te rãscumpãrã în faþa lui Dumnezeu, ori te pierde în stihiile iadului.

Ce ar mai fi avut de pierdut regele nostru în 1947, când i s-a fluturat în faþa ochilor abdicarea? ªi ce s-ar fi întâmplat dacã refuza semnãtura? Evident, foarte puþine primejdii, cãci era exclusã posibilitatea unei arestãri ºi a unui voiaj în Siberia întrucât Stalin îl decorase nu demult cu cel mai înalt ordin sovietic. De partea cealaltã, multã ºi foarte multã demnitate, cu cât ºi pentru un rege existã o expiere a greºelilor comise (cel puþin în faþa supuºilor sãi); ºi imaginea execuþiei din Valea Piersicilor, cu trupul Mareºalului mustind de sânge, ar fi trebuit sã-l urmãreascã nu numai în ziua de 1 iunie 1946, când pleacã surâzând cãtre reºedinþa regalã din Sinaia, dar ºi în anii cei lungi ai despãrþirii de þarã.

Vã mulþumesc.

Are cuvântul doamna deputat Mihaela Ionescu. Se pregãteºte domnul deputat Cerchez Metin.

Domnule preºedinte de ºedinþã, Domnilor colegi,

Declaraþia mea se adreseazã domnului ministru Cozmâncã.

Se pare cã s-au rezolvat toate problemele cetãþii lui Bucur, ciobanul iubitor de câini. Strãzile au fost pavate, aleile dintre blocuri, aºijderea, gropile au fost astupate, transportul în comun merge fãrã greº, curãþenia oraºului este impecabilã, zãpada ºi noroiul sunt numai amintiri, problemele comerþului stradal s-au rezolvat cu buldozerele care au distrus inclusiv trotuarele ºi spaþiile verzi adiacente, lãsând pe micii comercianþi fãrã locuri de muncã, iar pe locuitorii blocurilor fãrã vreo altã sursã apropiatã de pâine, apã mineralã, lapte, produse care acum le pot gãsi doar la cel puþin douã-trei staþii de tramvai distanþã.

Cât despre descentralizarea responsabilitãþilor, ea a devenit o realitate (oare?), iar primãriile de sector îºi pot gospodãri zona sau mãcar parcurile; traficul stradal a fost perfect sistematizat, evitându-se sensurile unice aberante, parcãrile sunt acum în numãr satisfãcãtor, trotuarele sunt la nivel european, panourile publicitare funcþioneazã conform unui plan ºi unei strategii care eliminã arbitrarul ºi posibilele fraude, liceele ºi spaþiile au fost renovate ºi consolidate. Ce-a mai rãmas era doar o singurã problemã: problema câinilor comunitari, care ba sunt vagabonzi, ba sunt turbaþi, ba muºcã copiii de obraz ºi, mai nou, sperie de moarte muncitoarele de la ”ApacaÒ atunci când ies din schimbul doi.

Vrem sã intrãm în Europa, dar sã nu semãnãm cu olandezii, care, în capitalã, au pus la dispoziþia iubitorilor de câini un câmp aflat în cartierul rezidenþial, lângã Congresgebow, adicã Sala Congreselor, chiar în spatele Ambasadei Române, teren unde sunt aduse patrupedele oraºului, de 3 ori pe zi, la aerisit ºi nu numai. Pe trotuare, din 10 în 10 metri, erau imprimate cu un semn alb de interzicere pentru cãþeii care murdãresc trotuarele, cãci aºa s-a fãcut la olandezi educaþia, cu încetul, cu rãbdare, cu înþelegere, atât faþã de animale, cât ºi pentru

stãpânii lor. În Olanda, þara în care pãmântul a fost recuperat cu greu, prin îndiguiri, de la mare, existã cimitir de câini. Dacã un câine rãtãcit sau fãrã stãpân nimereºte pe linia de tramvai, acesta este tratat precum vaca sfântã în India. Se întrerupe circulaþia ºi se goneºte câinele prin claxoane moderate. Nu se bat câinii cu ranga, nu se prind cu lasoul sau cu ºbilþul, nu se omoarã bestial cu injecþii, nu sunt împuºcaþi pe stradã. Nimeni nu se gândeºte la aºa ceva ºi cu atât mai puþin vreun primar.

Vã mulþumesc.

Are cuvântul domnul deputat Cerchez, se pregãteºte domnul Ilie Merce. Aþi inversat. Domnul Pambuccian. Sã înþeleg cã a renunþat domnul Cerchez? Nu. Aþi inversat. Bine. Am înþeles.

## **Domnul Varujan Pambuccian:**

Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Astãzi, 24 aprilie, este o zi cu conotaþii tragice pentru armenii de pretutindeni, pentru cã pe 24 aprilie 1915, în regiunile estice ale Imperiului Otoman ºi la Istanbul s-a declanºat un pogrom fãrã precedent, cãruia i-au cãzut victime un numãr foarte mare de armeni. Numãrul victimelor, estimat din mai multe surse, a depãºit 1.300.000 de armeni, cetãþeni loiali ai Statului Otoman. Subliniez asupra acestui cuvânt: cetãþeni loiali ai Statului Otoman, pentru cã armenii au acceptat atunci sã meargã pânã la un rãzboi fratricid între armenii din armata imperialã otomanã ºi armenii din armata imperialã þaristã, fiecare dintre ei fiind loiali statului în care au trãit.

Acest prim genocid al secolului XX a fost posibil datoritã faptului cã vremurile erau tulburi, un imperiu se destrãma, pentru a face loc unui stat modern, care este Turcia de astãzi.

În asemenea vremuri au existat câþiva responsabili, pentru cã nu popoarele sunt responsabile pentru asemenea evenimente tragice, ci personalitãþile politice care le iniþiazã ºi care le conduc.

Cred cã este potrivit sã numim aici aceºti responsabili, începând cu penultimul sultan otoman, Abdul Hamid, care s-a împotrivit din rãsputeri reformãrii ºi modernizãrii imperiului ºi cãruia i-au cãzut victime, începând cu sfârºitul secolului XIX, primii armeni, doritori de asemenea reforme, ºi continuând cu patru personalitãþi politice, condamnate de însãºi Curtea Marþialã Turcã la 5 iulie 1919; este vorba de Talat, de Enver, de Gemal ºi de doctor Nazâm, personalitãþi care au girat moral ºi au ordonat acest masacru.

Sigur, în istoria oricãrui popor pot exista momente de rãtãcire ca acesta. Sigur, unor personalitãþi de acest tip li se alãturã imediat oportuniºti, oameni care considerã cã poate fi justificatã ºi poate reprezenta o soluþie crima. De altfel, Talat a ºi experimentat aceastã crimã împotriva armenilor, ucigând toþi câinii din Istanbul, cu puþin timp înainte.

Niciodatã nu voi considera poporul turc vinovat. Armenii din Imperiul Otoman, la fel ca celelalte minoritãþi din Imperiul Otoman s-au bucurat întotdeauna de drepturi largi ºi am sã citez din ce spunea Mustafa Kemal, întemeietorul Turciei moderne, în timpul procesului care a avut loc în 1919: ”Compatrioþii noºtri au comis crime nemaipomenite, au recurs la toate formele de despotism care pot fi concepute, au organizat deportarea ºi masacrul, au ars de vii nou-nãscuþi, stropiþi cu petrol, au violat femei ºi tinere fete, i-au pus pe armeni în condiþii insuportabile pe care nici un popor nu le-a cunoscut în întreaga istorieÒ. Am încheiat citatul din Mustafa Kemal, întemeietorul Turciei moderne.

Vã mulþumesc ºi eu.

Are cuvântul domnul deputat Ilie Merce, se pregãteºte domnul Cerchez Metin. Iar schimbaþi? Bine. Poftiþi, domnule Merce.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Pentru cã am început la 8,30, domnule Merce, am mai admis mici depãºiri, de aceasta nu am intervenit.

În pofida unor modele ºi scenarii prin care se încearcã restructurarea Europei, cred cã sunteþi de acord cu mine cã încã ne aflãm într-o Europã a naþiunilor, a patriilor, cã orice naþiune are simboluri specifice pe care le apãrã ºi le protejeazã prin toate mijloacele.

Statele Europei actuale sunt creaþii ale naþiunilor ºi pe cale de consecinþã acestea sunt datoare sã gestioneze naþiunile în stare de securitate. Orice naþiune se aflã în stare de securitate numai dacã are capacitatea de a-ºi apãra ºi promova valorile ºi interesele specifice, prin mijloace care sã nu ducã la tensiuni ºi confruntãri de naturã armatã, cu consecinþã dezastruoasã atât pe plan intern, cât ºi pe cel al securitãþii ºi stabilitãþii internaþionale.

Istoria secolului XX ne confirmã faptul cã acele state care ºi-au clãdit puterea numai pe o forþã armatã ºi care au recurs la mijloace violente pentru a-ºi impune interesele ºi voinþa s-au dovedit a fi neviabile, fiind supuse unor evoluþii dramatice sau chiar dispariþiei de pe scena istoriei.

Evenimente mai recente, petrecute pe continentul european ºi în special cele din apropierea graniþelor României, constituie semnale suficient de clare cã statul român continuã sã fie þintã, dar ºi victimã a unor centre de putere, organizaþii transnaþionale sau supranaþionale oculte, sprijinite de forþe profund antinaþionale din interiorul þãrii, care ºi-au fãcut drept obiectiv pentru mileniul III distrugerea României ca stat naþional unitar ºi independent, în demersul lor de a construi o lume dupã principiul ”Toþi o turmã ºi un pãstor, toþi o apã ºi un pãmântÒ.

Cele mai multe naþiuni din Europa centralã ºi rãsãriteanã s-au trezit într-o situaþie extrem de controversatã ºi contradictorie. Ele nu pricep cum se face cã de când au scãpat de totalitarism, cu toate zbaterile ºi eforturile, au decãzut drastic din punct de vedere economic, militar, dar ºi social, fiind inapte sã asigure propria stare de securitate ºi obligate astfel sã accepte tutela unor mari puteri. Explicaþia nu este greu de gãsit: marile puteri, într-o cârdãºie ascunsã, ca de altfel dintotdeauna, ºi-au reformat metodologia de agresare ºi supunere a statelor mici. Agresiunile nu se mai duc cu armamentul clasic, iar faza rãzboaielor în care erau implicaþi milioane de oameni este depãºitã. Marile puteri ºi-au construit stat savant, capabil sã utilizeze o altã armã de agresiune la adresa statelor naþionale, a naþiunilor, cu efect mai percutant ºi într-un timp mult mai scurt.

Hai, luaþi puþinã apã, domnule Merce, cã vã tot uitaþi la pahar. Nu cronometrãm momentul acesta.

Da, mã scuzaþi.

Mulþumesc mult, mã scuzaþi.

Deci este de la sine înþeles cã singura cale de a ne salva în faþa noului context geopolitic european este sporirea ºi consolidarea capacitãþii de a ne afirma ºi conserva valorile ºi interesele naþionale proprii.

Parlamentul României, ca putere legislativã supremã, ºi Guvernul, ca putere executivã, mandatate de naþiune sã-i apere ºi sã-i promoveze interesele fundamentale, trebuie sã urgenteze perfecþionarea ºi punerea în aplicare a cadrului legislativ necesar ca structurile informative ale României sã poatã acþiona dupã modelul structurilor similare din Statele Unite ale Americii ºi Israel, care, se ºtie, nu slujesc o putere efemerã, ci se aflã exclusiv în slujba naþiunii. Se înþelege cã la conducerea acestor structuri informative trebuie sã se afle exclusiv specialiºtii, nu politicieni, cum dintr-o regretabilã eroare s-a întâmplat în România dupã decembrie 1989. Considerãm cã a sosit timpul ca structurile de informaþii ale României sã fie aºezate la locul pe care îl meritã, aºa cum se întâmplã în þãrile civilizate spre care tindem.

Este de prisos sã mai insistãm pe faptul cã înþelegerile dintre cei care se vor stãpânii lumii se fac mai ales peste capul ºi în dispreþul statelor mici. Putem face, însã, ca aceste înþelegeri, pacte, convenþii sau cum se vor mai numi sã fie dacã nu avantajoase pentru România, cel puþin sã nu-i aducã prejudicii majore, dar acest lucru nu se poate realiza fãrã o voinþã politicã tare exprimatã, fãrã o unitate naþionalã fermã ºi evident fãrã cunoaºtere, fãrã informaþie, sens în care structurile informative pot avea un rol decisiv, dacã sunt susþinute ºi lãsate sã lucreze.

Rezolvarea acestei probleme Ð ºi cu aceasta închei Ð constã într-o concepþie adecvatã de securitate informaþionalã, sistematizarea pe ansamblu a informaþiilor despre aceasta, precum ºi cãile de protejare a lor. Începutul trebuie fãcut cu Legea informaþiei ºi cu serviciile de informaþii, fiindcã însãºi raþiunea existenþei acestora a început sã capete deja noi dimensiuni.

Vã mulþumesc ºi mã scuzaþi.

Vã mulþumesc.

Are cuvântul domnul Sali ºi se pregãteºte domnul Constantin Duþu.

Domnule preºedinte, Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Înaintea noastã a luat cuvântul domnul deputat Varujan Pambuccian; ºi domnul Vosganian luase cuvântul referitor la aceastã problemã, o problemã care este la ordinea zilei, din punct de vedere al armenilor din lumea întreagã, care se referã la aºa-zisul genocid care a avut loc în timpul Primului Rãzboi Mondial, în fostul Imperiu Otoman.

Aºa cum a spus ºi domnul Pambuccian, 600 de ani armenii din Imperiul Otoman au fost cetãþeni de vazã, cetãþeni loiali ai Imperiului Otoman. În acest timp, cei mai mari negustori ai armenilor erau în Imperiul Otoman, ambasadori ai Imperiului Otoman erau de origine armeanã ºi la fel ºi în administraþie.

Aºa cum a spus domnul Pambuccian, într-adevãr, pe fondul destrãmãrii Imperiului Otoman, pe fondul Primului Rãzboi Mondial au avut loc miºcãri de rãzvrãtire în cadrul Imperiului Otoman. Dar pe partea esticã a Imperiului Otoman, în momentul când Imperiul Rus deschide frontul caucazian împotriva Imperiului Otoman este clar cã în acele regiuni în care trãiau armenii au avut loc rãzvrãtiri susþinute de cãtre imperialismul rus, au avut loc omoruri împotriva populaþiei musulmane, a fost dat foc moscheilor ºi geamiilor musulmanilor ºi ca replicã la aceste atrocitãþi comise de cãtre populaþia armeanã, de cãtre unele cete armene bineînþeles cã administraþia acelui stat, Imperiul Otoman, care era pe vremea respectivã, au fost, în replicã, deportãri ale unor segmente ale populaþiei de origine armeanã din acele zone unde exista front, deci exista rãzboi.

Deci, în aceste condiþii de rãzboi, într-adevãr au avut loc deportãri ºi, ca replicã la acele atrocitãþi comise de cãtre organizaþiile armene, au avut loc evenimente de tristã amintire pentru ambele pãrþi.

Bineînþeles cã acest lucru, în ultimii ani, în anii Õ60, prin susþinerea imperialismului rus, sub mascã sovieticã, terorismul a fost susþinut pe plan mondial. În cadrul acestui terorism pe plan mondial, unele organizaþii teroriste armene au dus o luptã neloialã ºi împotriva unui stat democrat, împotriva unui stat naþional, cel al Turciei, care s-a ridicat din cenuºa Imperiului Otoman.

Referitor la genocid, chiar pe 8 aprilie a.c., Shimon Peres, ministrul de externe al Israelului, a declarat cã genocidul evreilor, acest fapt, nu se încadreazã în denumirea de genocid, cunoscut de lumea întreagã ca genocidul la care a fost supus poporul evreu. Deci trebuie sã facem distincþie ºi sã analizãm în mod obiectiv, pe fondul condiþiilor istorice, ceea ce a fost în acel moment al istoriei. Dacã arhivele Imperiului Otoman sunt deschise ºi oricine are acces la arhive, referitor la acele vremuri, la aceastã problemã, din pãcate, referitor la acest aºa-zis genocid, la aceste evenimente, arhivele Armeniei, arhivele consulatelor care au funcþionat în acea regiune, în acele zone, arhivele organizaþiilor misionariste care au acþionat în acea zonã, ale Partidului Taºnac Armean, de orientare extremistã, rãmân închise. Deci trebuie sã lãsãm istoricilor ºi specialiºtilor în domeniu sã analizeze arhivele din toate pãrþile ºi sã dea verdictul la ceea ce a fost la acele vremuri.

## **Domnul Corneliu Ciontu:**

Vã mulþumesc ºi eu.

Are cuvântul Constantin Duþu, se pregãteºte domnul Cerchez.

Unitatea minoritãþii este vizibilã.

Mulþumesc, domnule preºedinte. Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Zilele acestea vom fi chemaþi a ne pronunþa asupra rapoartelor anuale ale serviciilor publice de radio ºi televiziune.

Dacã în ceea ce priveºte Radiodifuziunea situaþia este oarecum clarã, nu acelaºi lucru se poate spune ºi despre Televiziunea publicã. Aici, în ciuda eforturilor depuse de membrii comisiilor de specialitate de la Camera Deputaþilor ºi de la Senat, totul pluteºte într-o ceaþã densã, argumentatã sârguincios de un domn Hadji Culea (a nu se confunda cu ”de coleaÒ...), care, nici chiar când nu e plecat în ”strãinãtãþuriÒ, nu poate onora cu prezenþa o comisie a Parlamentului.

Am avut ocazia sã vãd bugetul S.R.Tv. pe anul 2001 ºi execuþia bugetarã pentru anul precedent. Astfel, am constatat cã veniturile planificate pentru anul 2001 nu numai cã nu au în vedere o creºtere în anul 2001 ºi 2002, dar, mai mult, propun o realizare în cadrul acestui an de numai 2,3 din veniturile anului precedent (respectiv 1.100.000.000.000 lei, faþã de 1.664.412.000.000 lei, reprezentând veniturile realizate în 2000).

Iatã de ce îmi pun serioase întrebãri dacã diferenþele foarte mari dintre ceea ce se estimeazã ºi ceea ce se realizeazã rãmân doar la nivelul unei simple erori, chiar ºi aceasta fiind condamnabilã. Bugetul presupune o concepþie planificatã, clarã despre modul de dezvoltare în viitor a activitãþii, în caz contrar existând riscul ca întreaga activitate sã rãmânã sub un semn al incertitudinii.

În plus, a prognoza venituri subdimensionate, numai pentru ca ulterior sã se poatã demonstra cât de bine a fost gestionatã o unitate, din moment ce a depãºit ceea ce ºi-a propus, aºa cum este situaþia în S.R.Tv., nu este nicidecum un aspect pozitiv, ci o lipsã de cunoaºtere a propriului potenþial, dacã nu cumva o dorinþã de ascundere a unui asemenea potenþial. Nu trebuie sã fii mare specialist ca sã-þi dai seama de modul confuz în care sunt înºiruite cifrele. Nu întotdeauna este numai o confuzie tendinþa de reducere sau chiar stopare a producþiilor originale în favoarea coproducþiilor, bazate în marea lor majoritate pe licenþe, cumpãrate la sume foarte mari; a reprezentat o temelie importantã în construcþia managerialã a actualei conduceri din S.R.Tv.

Important este cã ne-aþi dat un semnal!

( _Interpelarea integralã s-a depus la secretariatul de ºedinþã. Partea care nu a fost cititã la microfon este redatã în continuare.)_

Consiliul de administraþie al S.R.Tv. a aprobat un buget în cadrul cãruia se estimeazã ºi o scãdere a numãrului de abonaþi cu 725.000, ceea ce reprezintã aproximativ numãrul de abonaþi retraºi în perioada 19962000! Scãderea numãrului de abonamente are drept efect ºi scãderea corespunzãtoare a veniturilor. Or, dacã s-ar merge pe aceeaºi linie de idei, ar însemna cã în maximum 4 ani Televiziunea Românã s-ar afla în situaþia de a nu mai avea nici un abonat. O asemenea soluþie este inadmisibilã, ea fiind de altfel contestatã chiar de datele cuprinse în bilanþul pe anul 2000.

Oricât s-ar specula ideea lipsei de venituri a populaþiei, care ar putea determina scãderea numãrului de abonamente, situaþia aceasta trebuie totuºi privitã ºi prin prisma unui management necorespunzãtor ºi a unei lipse vãdite de interes din partea serviciului de specialitate din S.R.Tv.

Totodatã, în mãsura în care S.R.Tv. ia în calcul o serie de indicatori de audienþã (share, rating, grupuri þintã etc), pentru a-ºi demonstra realizãrile, ajungând la concluzia cã în anul 2000 s-au înregistrat creºteri semnificative ale acestora, ar fi fost de conceput ca aceste creºteri sã se regãseascã ºi în ceea ce priveºte situaþia abonamentelor. Astfel, în anul 2000, comparativ cu anul 1999, media pe minut a crescut cu 175.000 de telespectatori pe cele douã canale la nivel naþional în prime-time (perioadã de maximã audienþã), dar numãrul de abonamente a scãzut cu aproximativ 300.000. Dacã alãturi de toþi indicatorii enunþaþi mai sus conducerea S.R.Tv. ar fi încercat sã analizeze ºi situaþia abonamentelor, probabil cã ar fi putut concluziona cu privire la cauzele care au dus la scãderea abonamenteor, astfel încât pentru anul 2001 sã aibã posibilitatea de a interveni pentru redresarea acestui aspect.

Spre deosebire de situaþia S.R.Tv., la nivelul Radiodifuziunii lucrurile merg mult mai bine, dar ºi mirajul apariþiilor televizate este altul decât cel al întâlnirii pe calea undelor cu ascultãtorii. Vrem, nu vrem, ne place sau nu ne place, trebuie însã sã recunoaºtem cã la

Televiziunea Românã ºi-a cam bãgat coada politica. Or, televiziunea publicã nu poate face decât o singurã politicã, politica României ºi a cetãþenilor ei. Din pãcate, însã, actualul Consiliu de administraþie face politica oricui, numai a României nu.

Vã mulþumesc ºi eu.

Are cuvântul domnul Cerchez ºi, cu voia dumneavoastrã, ultimul vorbitor va fi Corneliu Ciontu.

## Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Reprezint Uniunea Democratã Turcã din România ºi sunt nevoit sã iau cuvântul, pentru cã, aºa cum a spus domnul Pambuccian, dumnealui a luat cuvântul pentru cã

astãzi, a afirmat dânsul, se împlinesc nu ºtiu câþi ani de la un aºa-zis genocid comis de cãtre turci împotriva armenilor.

Vreau sã amintesc, în primul rând, cã ne aflãm în Parlamentul României, suntem cetãþeni români, în primul rând, iar istoria altor þãri este scrisã de respectivii istorici, cetãþeni ai acelor þãri. Dacã ar exista probleme cu adevãrat, acestea ar fi de naturã a fi rezolvate de cãtre respectivele þãri. Atât Turcia, cât ºi Armenia sunt douã þãri independente ºi nu este, cred, cazul ca noi, parlamentari români, sã venim în faþa dumneavoastrã ºi sã creãm un punct de tensiune, acum, în prag de aderare la Uniunea Europeanã.

De 10 ani, practic, de la acest microfon, în data de 24 aprilie se tot încearcã sã se aminteascã de un aºazis genocid, comis de cetãþeni ai altor douã þãri independente. Vreau, cu toatã responsabilitatea, sã atrag atenþia celor care au ceva de ascuns cã nu e bine sã implice România într-un joc de interese, care ar putea dãuna imaginii parlamentarilor români, în primul rând, ºi, bineînþeles, ar strica imaginea României, repet, în prag de aderare la Uniunea Europeanã.

Vreau sã vã spun, din punct de vedere subiectiv, culmea! familia Cerchez, pe care o reprezint, care a dat cunoscutul actor de comedie Hamdi, are prieteni foarte buni în rândul armenilor. Deci nu existã nici o duºmãnie a turcilor ºi armenilor în România!

Dacã s-a greºit, era rãzboi, în orice rãzboi se greºeºte, istoricii au datoria de a scrie, dar vã rog frumos ºi sper ca de acum încolo în Parlamentul României aceastã problemã sã fie închisã. Pentru cã ce ar însemna ca pe data de 10 mai sã fiu tras din nou de urechi cã la Plevna turcii au pierdut? Vreau sã vã aduc aminte cã generalul Cerchez Ð eu mã numesc Cerchez Ð a fost cel care a luat steagul de la turci.

Deci eu sunt un simbol al turcilor ºi românilor ºi vreau sã fiu un simbol ºi al turcilor cu armenii.

Vã mulþumesc. ( _Aplauze sporadice. Domnul Metin Cerchez dã mâna ºi se îmbrãþiºeazã cu domnul Varujan Pambuccian._ )

## Mulþumesc ºi eu foarte mult.

## Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Dacã veþi întreba un filolog sau un jurist onest care este etimologia ºi sensul cuvântului ”oficialÒ vã va rãspunde cã, dincolo de semnificaþia generalã, de ”lege a unui statÒ, caracterul oficial revine în primul rând folosirii limbii oficiale de o administraþie centralã sau localã. Din acest motiv, limba folositã în administraþie trebuie sã fie limba oficialã a statului respectiv. În cazul nostru, limba oficialã este limba românã. ªtim cu toþii acest lucru, pentru cã el este evident ºi elementar ºi este necesarã doar consultarea unui dicþionar pentru a ne convinge de aceasta.

Sã presupunem, totuºi, cã, nefiind de formaþie juridicã sau filologicã, unii dintre colegii noºtri nu cunoºteau aceste lucruri când ºi-au acordat votul Legii administraþiei publice locale. Ceea ce, însã, în cazul lor poate fi scuzat nu poate fi înþeles din partea membrilor Curþii Constituþionale, presupuºi a fi niºte specialiºti. Faptul cã, în cursul sãptãmânii trecute, Curtea Constituþionalã a respins sesizarea privind neconstituþionalitatea unor dispoziþii din legea mai sus amintitã, sesizare venitã nu exclusiv din partea Partidului România Mare, reprezintã un serios semn de întrebare asupra onestitãþii sau profesionalismului acestei Curþi.

Cunoscând trecutul ºi prezentul P.D.S.R., sunt tentat sã cred Ð ºi nu sunt singurul care o face Ð cã decizia Curþii Constituþionale reprezintã efectul unui monopol politic asupra unei autoritãþi care, prin excelenþã, ar trebui sã fie independentã: Justiþia. Or, acest fapt este unul de o gravitate excepþionalã!

Pentru cã, dacã este adevãrat cã judecãtorii Curþii Constituþionale au deliberat conduºi de imperative politice ºi politicianiste, atunci ne aflãm în faþa unei consacrãri a neconstituþionalitãþii, o lege anticonstituþionalã fiind transmisã spre promulgare prin mijloace anticonstituþionale! Adicã prin eludarea condiþiei prime a democraþiei constituþionale: separaþia puterilor în stat.

Sã fie bine înþeles: opoziþia Partidului România Mare faþã de unele articole ale Legii administraþiei publice locale este rezultatul fidelitãþii faþã de legalitate ºi faþã de elementele constitutive ale suveranitãþii naþionale, cum este ºi dulcea noastrã limbã românã, în acest caz. Altfel spus, poziþia noastrã nu este dictatã, aºa cum au sugerat unii, de adversitatea faþã de principalul beneficiar al acestei legi, U.D.M.R..

## Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Declar deschisã ºedinþa de astãzi a Camerei Deputaþilor, anunþându-vã cã din totalul celor 345 de deputaþi ºi-au înregistrat prezenþa la lucrãri un numãr de 271; sunt absenþi 74, din care participã la alte acþiuni parlamentare 9.

Potrivit programului, intrãm în aprobarea constituirii unor comisii de mediere.

1. Deputaþii propuºi în comisia de mediere pentru soluþionarea textelor adoptate în redactãri diferite de cãtre cele douã Camere ale Parlamentului la proiectul de Lege pentru modificarea Legii nr. 26/1990 privind Registrul comerþului: Bivolaru Ioan Ð Grupul parlamentar P.D.S.R., Vasile Aurelia Ð Grupul parlamentar P.D.S.R.; Chiriþã Dumitru Ð Grupul parlamentar P.D.S.R.; Buzea Cristian

Valeriu Ð Grupul parlamentar P.R.M.; Palade Doru Dumitru Ð Grupul parlamentar P.R.M.; Boagiu Anca Daniela Ð Grupul parlamentar P.D.; Cerchez Metin Ð Grupul parlamentar al minoritãþilor naþionale.

Cine este pentru? Mulþumesc. Voturi împotrivã? Nu sunt. Abþineri? Nu sunt.

S-a adoptat.

2. Deputaþii propuºi în comisia de mediere pentru soluþionarea textelor adoptate în redactãri diferite de cãtre cele douã Camere ale Parlamentului la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 118/1999 privind înfiinþarea ºi utilizarea Fondului naþional de solidaritate: Dobrescu Smaranda Ð Grupul parlamentar P.D.S.R.; Buzatu Dumitru Ð Grupul parlamentar P.D.S.R.; Iliescu Valentin Adrian Ð Grupul parlamentar P.D.S.R.; Apostolescu Maria Ð Grupul parlamentar P.R.M.; Criºan Emil Ð Grupul parlamentar P.R.M.; Ivãnescu Paula Maria Ð Grupul parlamentar P.D.; Kerekes K‡roly Ð Grupul parlamentar U.D.M.R..

Voturi pentru? Mulþumesc.

Voturi contra? Nu sunt.

Abþineri? Nu sunt.

Adoptat.

3. Deputaþii propuºi în comisia de mediere pentru soluþionarea textelor adoptate în redactãri diferite de cãtre cele douã Camere ale Parlamentului la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 142/2000 privind înfiinþarea, organizarea ºi funcþionarea Agenþiei SAPARD, pentru implementarea tehnicã ºi financiarã a instrumentului special de preaderare pentru agriculturã ºi dezvoltare ruralã: Neagu Victor Ð Grupul parlamentar P.D.S.R.; Crãciun Dorel Petru Ð Grupul parlamentar P.D.S.R.; Ianculescu Marian Ð Grupul parlamentar P.D.S.R.; Sadici Octavian Ð Grupul parlamentar P.R.M.; Micula Cãtãlin Ð Grupul parlamentar P.N.L.; Kelemen Atilla BŽla Ladislau Ð Grupul parlamentar U.D.M.R.; Babias Iohan-Peter Ð Grupul parlamentar al minoritãþilor naþionale.

## Domnule preºedinte, Distinºi colegi,

S-a stabilit o comisie de mediere privind Ordonanþa de urgenþã nr. 242, care are ca temã tocmai minoritãþile persecutate în perioada Õ40 - Õ45. Eu m-am adresat la timpul respectiv secretarului care se ocupa de propuneri, DUPÃ PAUZÃ

domnul Niþu, mi s-a promis cã se va înþelege cã noi avem nevoie sã participãm la aceastã mediere, n-am fost trecuþi. Am vorbit astãzi cu domnul preºedinte al Camerei ºi cu domnul vicepreºedinte Ciontu, i-am întrebat ce se mai poate face ºi mi-au spus cã singura soluþie este ca cineva din grupurile care au un deputat sã cedeze locul.

Am rugat, în acest sens, m-am adresat la douã grupuri parlamentare, ºi la P.D. ºi la P.D.S.R., ca sã ni se cedeze cel puþin un loc, ca sã participãm la aceastã dezbatere. Existã un acord ºi vã rog ca acest lucru sã-l întrebaþi ºi, eventual, sã se facã o substituire.

Domnule Sassu, sunteþi de acord sã cedaþi locul?

## **Domnul Alexandru Sassu** _(din salã):_

Da.

Deci faceþi o propunere, domnule Dorian. În locul domnului Barbu Gheorghe, de la Grupul parlamentar P.D., pe cine sã desemnãm?

Dorian Dorel.

Bine, domnul Dorian Dorel, de la Grupul minoritãþilor.

Vã mulþumesc.

Cine este pentru? Mulþumesc. Voturi împotrivã? Nu sunt. Abþineri? Nu sunt.

Adoptat.

## Stimaþi colegi,

Vã rog sã vã reluaþi locurile, ca sã începem lucrãrile ºedinþei, ºi le începem constatând cu regret cã, din cei 271 de colegi de-ai noºtri care ºi-au înscris prezenþa, sunt prezenþi vreo 50, cu mare aproximaþie ºi îngãduinþã, ºi atunci sunt nevoit sã facem apelul.

Domnule secretar Stroe, vã rog frumos sã exercitaþi dumneavoastrã aceastã sarcinã.

|**Domnul Radu Stroe:**|| |---|---| |Abiþei Ludovic<br>Afrãsinei Viorica|prezent<br>prezentã| |Albu Gheorghe<br>Ana Gheorghe|absent<br>prezent| |Anastasescu Olga-Lucheria<br>Andea Petru|prezentã<br>absent| |Andrei Ioan<br>Andrei Zeno|prezent<br>absent| |Andronescu Ecaterina<br>Antal Istv‡n<br>Anton Marin<br>Antonescu George Crin Laurenþiu|absentã<br>prezent<br>absent<br>absent| |Antonescu Niculae Napoleon|prezent| |Apostolescu Maria<br>Arghezi Mitzura Domnica|prezentã<br>prezentã| |Ariton Gheorghe<br>Armaº Iosif|prezent<br>prezent| |Arnãutu Eugeniu<br>Asztalos Ferenc|prezent<br>prezent| |Baban ªtefan<br>Babias Iohan-Peter|absent<br>prezent| |Babiuc Victor<br>Baciu Mihai|absent<br>absent| |Bahrin Dorel|absent| |Baltã Mihai<br>Baltã Tudor|prezent<br>prezent| |Bar Mihai|prezent| |Bara Radu-Liviu<br>Barbu Gheorghe<br>Bartoº Daniela<br>Bãdoiu Cornel|prezent<br>absent<br>absentã<br>absent| |Bãlãeþ Miticã<br>Bãlãºoiu Amalia<br>Bãncescu Ioan<br>Bâldea Ioan<br>Becsek-Garda Dezideriu Coloman<br>Bentu Dumitru<br>Bercãroiu Victor<br>Berceanu Radu Mircea|prezent<br>prezentã<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>absent| |Bereczki Endre<br>Birtalan çkos<br>Bivolaru Ioan|prezent<br>prezent<br>absent| |Bleotu Vasile|absent| |Boabeº Dumitru|prezent| |Boagiu Anca Daniela<br>Boajã Minicã<br>Boc Emil<br>Bogea Angela|absentã<br>prezent<br>absent<br>prezentã| |Boiangiu Cornel|absent| |Bolcaº Augustin Lucian<br>Bšndi Gyšngyike<br>BorbŽly L‡szl—<br>Bozgã Ion<br>Bran Vasile|absent<br>prezentã<br>prezent<br>prezent<br>absent| |Brînzan Ovidiu|absent| |Brudaºca Damian|absent|

PAUZÃ

## 16 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 64/4.V.2001

Bucur Constantin absent Bucur Mircea prezent Buga Florea absent Burnei Ion prezent Buruianã-Aprodu Daniela absentã Buzatu Dumitru prezent Buzea Cristian Valeriu prezent Calcan Valentin Gigel prezent Canacheu Costicã prezent Cazimir ªtefan prezent Cazan Gheorghe-Romeo-Leonard absent Cãºunean-Vlad Adrian prezent Cerchez Metin prezent Cherescu Pavel prezent Chiliman Andrei Ioan absent Chiriþã Dumitru prezent Ciontu Corneliu absent Ciuceanu Radu absent Ciupercã Vasile Silvian absent Cîrstoiu Ion prezent Cladovan Teodor prezent Cliveti Minodora prezentã Coifan Viorel Gheorghe prezent Cojocaru Nicu prezent Crãciun Dorel Petru prezent Creþ Nicoarã absent Cristea Marin prezent Criºan Emil prezent Dan Matei-Agathon absent Daraban Aurel prezent Dinu Gheorghe prezent Dobre Traian prezent Dobre Victor Paul prezent Dobrescu Smaranda prezentã Dolãnescu Ion absent Dorian Dorel absent Dorneanu Valer prezent Dragomir Dumitru absent Dragoº Liviu Iuliu absent Dragu George prezent Drãgãnescu Ovidiu-Virgil prezent Dreþcanu Doina-Micºunica prezentã Dumitrescu Cristian-Sorin absent Dumitriu Carmen prezentã Duþu Constantin absent Duþu Gheorghe absent Enescu Nicolae prezent Erdei Dol—czki Istv‡n prezent Eserghep Gelil prezent Fâcã Mihail prezent Firczak Gheorghe prezent Florea Ana prezentã Florescu Ion prezent Florescu Nicolae-Doru prezent Fotopolos Sotiris prezent Frunzãverde Sorin absent Gaspar Acsinte prezent Georgescu Filip absent Georgescu Florin absent Gheorghe Valeriu absent Gheorghiof Titu-Nicolae absent Gheorghiþã Manuela prezentã Gheorghiu Adrian absent Gheorghiu Viorel absent Gingãraº Georgiu prezent Giuglea ªtefan prezent Godja Petru prezent Grãdinaru Nicolae absent

Grigoraº Neculai prezent Gubandru Aurel prezent Gvozdenovici Slavomir prezent Haºotti Puiu prezent Hogea Vlad-Gabriel prezent Holtea Iancu prezent Hrebenciuc Viorel absent Ianculescu Marian prezent Ifrim Mircea prezent Ignat Miron absent Ilie Aurel Constantin absent Iliescu Valentin Adrian prezent Ionel Adrian prezent Ionescu Anton prezent Ionescu Costel Marian prezent Ionescu Dan absent Ionescu Daniel absent Ionescu Mihaela absentã Ionescu Rãzvan prezent Ionescu Smaranda prezentã Iordache Florin prezent Iriza Scarlat prezent Ivãnescu Paula Maria prezentã Jipa Florina Ruxandra absentã Kelemen Atilla-BŽla-Ladislau prezent Kelemen Hunor absent Kerekes K‡roly prezent K—nya-Hamar S‡ndor prezent Kov‡cs Csaba-Tiberiu prezent Kovacs Zoltan prezent Lari Iorga Leonida absentã Lazãr Maria prezentã Lãpãdat ªtefan prezent Lãpuºan Alexandru prezent Leonãchescu Nicolae prezent Lepãdatu Lucia-Cornelia prezent Lepºa Victor Sorin absent Loghin Irina prezentã Luchian Ion prezent Magheru Paul prezent Maior Lazãr Dorin absent Makkai Grigore absent Man Mircea absent Manolescu Oana prezentã Marcu Gheorghe prezent Mardari Ludovic prezent Marin Gheorghe prezent Marineci Ionel prezent M‡rton çrp‡d-Francisc prezent Mãlaimare Mihai Adrian prezent Mãrãcineanu Adrian prezent Mândrea-Muraru Mihaela prezentã Mândroviceanu Vasile absent Mera Alexandru-Liviu absent Merce Ilie prezent Meºca Sever absent Miclea Ioan prezent Micula Cãtãlin prezent Mihalachi Vasile prezent Mihãilescu Petru-ªerban absent Mincu Iulian prezent Mircea Costache prezent Mirciov Petru prezent Miron Vasile prezent Mitrea Miron-Tudor absent Mitu Dumitru Octavian absent Miþaru Anton prezent Mînzînã Ion prezent Mocioalcã Ion prezent Mocioi Ion absent Mogoº Ion prezent Mohora Tudor prezent Moisescu George Dumitru prezent Moisoiu Adrian prezent Moiº Vãsãlie absent Moldovan Carmen-Ileana prezentã Moldovan Petre prezent Moldoveanu Eugenia prezentã Moraru Constantin Florentin absent Motoc Marian Adrian absent Musca Monica Octavia prezentã Muºetescu Ovidiu Tiberiu absent Naidin Petre prezent Nan Nicolae prezent Nassar Rodica prezentã Naum Liana-Elena prezentã Nãdejde Vlad-George prezent Nãstase Adrian absent Nãstase Ioan Mihai prezent Neacºu Ilie prezent Neagu Ion prezent Neagu Victor absent Neamþu Horia-Ion prezent Neamþu Tiberiu-Paul prezent Nechifor Cristian prezent Negoiþã Liviu-Gheorghe prezent Nica Dan absent Nicolae Ion prezent Nicolãescu Gheorghe-Eugen prezent Nicolescu Mihai prezent Nicolicea Eugen absent Niculescu Constantin prezent Niculescu-Duvãz Bogdan Nicolae absent

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Domnule secretar,

V-aº ruga sã întrerupeþi, pentru cã vãd cã s-au adunat colegii pentru realizarea cvorumului ºi pânã când epuizãm lista încep sã plece cei de la litera A.

Stimaþi colegi,

V-aº ruga sã aveþi rãbdare o jumãtate de orã, sã nu mai pãrãsiþi sala, ca sã epuizãm aceastã listã. Vã rog sã urmãriþi cu atenþie lista.

Stimaþi colegi,

Sunt prezenþi 248 de deputaþi. V-aº ruga sã nu mã obligaþi sã numãr la fiecare lege, decât dacã sunt voturile foarte împãrþite.

Supun întâi votului dumneavoastrã raportul comisiei de mediere la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 292/2000, lege cu caracter organic, care trebuie sã fie votatã în condiþiile art. 74 alin. (1) din Constituþie.

Cine este pentru? Mulþumesc.

Dacã sunt voturi împotrivã? Nu sunt.

Abþineri? Douã abþineri.

Deci, cu 246 de voturi pentru ºi douã abþineri, a fost votat raportul de mediere.

La punctul 2 este raportul comisiei de mediere la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 22/2000 pentru modificarea ºi completarea Legii locuinþei nr. 114/1996.

De asemenea, este o lege cu caracter organic, raportul trebuind a fi adoptat cu votul prevãzut de art. 75 alin. (1) din Constituþie.

Cine este pentru? Mulþumesc. Dacã sunt voturi împotrivã? Nu sunt. Abþineri dacã sunt? O abþinere.

Sunt 244 de voturi pentru ºi o abþinere. Raportul comisiei de mediere la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 51/1998 privind îmbunãtãþirea sistemului de finanþare a programelor ºi proiectelor culturale, lege cu caracter ordinar.

Cine este pentru? Mulþumesc.

Voturi împotrivã dacã sunt? Nu sunt. Abþineri? Unanimitate.

La punctul 4 este raportul comisiei de mediere la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 79/1998 privind organizarea ºi funcþionarea Fondului Cultural Naþional, lege cu caracter ordinar, urmând a fi adoptatã cu cvorumul prevãzut la art. 74 alin. (2).

Stimaþi colegi liberali,

Dacã aveþi de fãcut vreo intervenþie pentru explicarea votului, v-aº ruga foarte mult sã votãm toate legile ºi pe urmã sã..., ca sã nu pierdem...

Poftiþi.

18 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 64/4.V.2001

Procedurã.

ProcedurãÉ Nu, cã e dupã vot!

Am o rugãminte, domnule preºedinte, vã rog sã numãraþi voturile pentru ºi abþinerile.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

## Stimaþi colegi,

Am numãrat împreunã voturile din salã ºi v-am rugat, de la început, sã convenim ca atunci când nu sunt momente de echilibru evident sã acceptãm, totuºi, votul prin scãdere.

Dupã cum observã colegii mei, nu a ieºit, nu a intrat nimeni în salã.

Deci, totuºi, insistaþi ca la scorul 228 pentru, 19 contra sã numãrãm voturile pentru?

Contestaþi votul la Legea privind funcþionarea Ministerului Apãrãrii Naþionale? Bun, reluãm votul.

Cine este pentru proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului privind organizarea ºi funcþionarea Ministerului Apãrãrii Naþionale?

Lege cu caracter organic.

- 235 voturi pentru. Împotrivã?

Abþineri dacã sunt? Sunt abþineri? Nu sunt.

Deci 235 voturi pentru, 30 voturi împotrivã, nici o abþinere. A fost adoptat acest proiect cu caracter organic.

La punctul 10, proiectul de Lege pentru respingerea Ordonanþei Guvernului nr. 41/1999 privind organizarea ºi funcþionarea Ministerului Apãrãrii Naþionale. Este consecinþa votãrii primului proiect de lege.

De asemenea, lege cu caracter organic, fiind necesar votul prevãzut de art. 74 alin. (1) din Constituþie.

Cine este pentru proiectul de Lege pentru respingerea ordonanþei?

Stimaþi colegi de la Partidul Naþional Liberal, vã rog sã vã exprimaþi votul!

- 235 voturi pentru.

- Împotrivã dacã sunt? 16 voturi împotrivã.

Abþineri? 11 abþineri.

Deci cu 235 pentru, 16 contra, 11 abþineri, s-a adoptat proiectul de Lege pentru respingerea Ordonanþei nr. 41.

La punctul 11, proiectul de Lege pentru respingerea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 74/2000 privind organizarea ºi funcþionarea Ministerului Apãrãrii Naþionale. Cine este pentru? 235 voturi pentru. Împotrivã? 18 voturi contra.

- Abþineri? 10 abþineri.

Cu 235 pentru, 18 voturi contra, 10 abþineri, s-a admis proiectul de Lege pentru respingerea Ordonanþei nr. 74/2000.

La punctul 12, proiectul de Lege privind accesul la informaþiile de interes public.

- Lege cu caracter ordinar.

Cine este pentru? Mulþumesc.

Dacã sunt voturi împotrivã?

Abþineri? O abþinere, din partea Partidului Naþional Liberal. Împotriva autoarei se manifestã aceastã abþinere. Cel puþin aºa mi se pare.

Deci, cu 247 de voturi pentru, o abþinere, s-a votat proiectul de Lege privind accesul la informaþiile de interes public.

Punctul 13, proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 12/2001 privind înfiinþarea Autoritãþii Naþionale pentru Protecþia Copilului ºi Adopþie.

Cine este pentru? Mulþumesc. Voturi împotrivã dacã sunt? Abþineri? Nu sunt. 255 de voturi pentru. Unanimitate.

La punctul 14, proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 77/2000 pentru modificarea ºi completarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 98/1999 privind protecþia socialã a persoanelor ale cãror contracte individuale de muncã vor fi desfãcute ca urmare a concedierilor colective. Lege cu caracter organic.

- În raportul comisei se propune respingerea ordonanþei. Cine este pentru? Mulþumesc. Voturi împotrivã? 25 voturi împotrivã. Dacã sunt abþineri? O abþinere.

Cu 235 voturi pentru, 25 contra ºi o abþinere, s-a votat respingerea Ordonanþei de urgenþã nr. 77/2000.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Nu, nu, ne-a transmis prin fax aceastã rugãminte...

Prin semnãturã electronicã ºi-a transmis votul autorul legii.

Cine este pentru? Mulþumesc. Voturi împotrivã dacã sunt? Abþineri? Nu sunt. 255 de voturi pentru, unanimitate.

Punctul 19, proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 3/2001 pentru modificarea Legii nr. 95/1993 privind continuarea participãrii României la construirea Combinatului minier de îmbogãþire a minereurilor acide cu conþinut de fier de la Krivoi Rog ºi asigurarea resurselor de finanþare necesare.

Lege cu caracter ordinar Ð art. 74 alin. (2) din Constituþie.

Cine este pentru? Mulþumesc.

Dacã sunt voturi împotrivã? Nu sunt.

Abþineri? Nu sunt.

251 de voturi, 4 deputaþi au pãrãsit sala. Trebuie sã precizez, cã altfel mã contestã colegii de la Partidul Liberal!

Punctul 20, proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 200/2000 privind clasificarea, etichetarea ºi ambalarea substanþelor ºi preparatelor chimice periculoase.

Lege cu caracter ordinar Ð art. 74 alin. (2) din Constituþie.

Cine este pentru? Mulþumesc.

Voturi împotrivã dacã sunt? Nu sunt. Abþineri? Nu sunt.

252 voturi pentru.

Ultimul proiect înscris pe ordinea de zi a ºedinþei de vot de astãzi, la punctul 21, proiect de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 195/2000 privind scutirea de la plata taxelor vamale, precum ºi a suprataxelor vamale pentru instalaþii, echipamente, utilaje ºi pãrþi ale acestora, know-how, precum ºi combustibili energetici care sunt importaþi prin credite externe contractate cu garanþia statului de companii ºi societãþi naþionale, instituþii publice, societãþi comerciale.

Lege cu caracter ordinar, aplicabile fiind prevederile art. 74 alin. (2) din Constituþie.

Cine este pentru? Mulþumesc.

Dacã sunt voturi împotrivã? Nu sunt.

Abþineri? Nu sunt.

Unanimitatea celor 252 de voturi.

Mulþumesc.

## Stimaþi colegi,

Doamna deputat Mona Musca ºi cu domnul deputat Drãgãnescu doresc sã-ºi explice votul pentru Legea privind accesul la informaþiile de interes public.

## Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Am sã încep spunând cã, de fapt, proiectul de Lege privind liberul acces la informaþiile de interes public este o lege a transparenþei.

În primul rând, aceastã lege a fost cerutã de Uniunea Europeanã, explicit ºi în repetate rânduri, ºi de NATO care, la solicitarea Guvernului privind punctul de vedere al reprezentanþilor NATO cu referire la Legea informaþiilor clasificate, au rãspuns foarte clar cã nu îi intereseazã o asemenea lege ...

Numai puþin, doamnã deputat!

... nu îi intereseazã o asemenea lege, ci doar secretizarea informaþiilor militare...

Am rugãmintea sã vã opriþi puþin, doamnã deputat!

Vã rog!

## **Domnul Valer Dorneanu:**

## Stimaþi colegi,

V-aº ruga foarte mult sã rãmâneþi în salã 5 minute, pentru cã mai mulþi dintre reprezentanþii grupurilor parlamentare au dorit sã explice votul la aceastã lege importantã. Mai aveþi rãbdare 10 minute.

Vã rog eu frumos, aºezaþi-vã la locurile dumneavoastrã!

ªi reprezentantul P.D.S.R.-ului ºi-a exprimat dorinþa de a lua cuvântul ºi s-ar putea ca ºi alþi colegi ai noºtri. Vã rog frumos sã aveþi un pic de rãbdare.

## Revin.

Reprezentanþii NATO nu au cerut o Lege a informaþiilor clasificate, ci au spus cã îi intereseazã doar secretizarea informaþiilor militare. În rest, afirmã ºi reprezentanþii NATO necesitatea unei Legi a liberului acces la informaþiile de interes public.

Proiectul de lege þine cont de toate recomandãrile ºi rezoluþiile Consiliului Europei care insistã, toate, pe protecþia accesului la informaþiile publice. ªi acestea sunt: Convenþia Europeanã a Drepturilor Omului, Carta Drepturilor Fundamentale ale Uniunii Europene adoptatã în anul 2000, care cartã, la art. 11, spune foarte clar: ”Libertatea de informare ºi de exprimare sunt garantate pe baza pluralismului ºi...Ò Ñ atenþie! Ñ ”...a transparenþei instituþiilor statuluiÒ.

Principiile de la Johannesburg, considerate cel mai democratic cod de precepte juridice privind securitatea naþionalã, libertatea de exprimare ºi accesul la informaþie clameazã primatul interesului public.

De asemenea, legea nu face altceva decât sã punã în practicã art. 31 ºi art. 30 din Constituþia României.

Este, de asemenea, foarte important ca acest proiect de lege sã ajungã cât mai repede lege, pentru cã Uniunea Europeanã sponsorizeazã un proiect internaþional nonguvernamental care urmãreºte sprijinirea punerii în practicã, la cele mai înalte standarde, a acestor proiecte de Lege privind liberul acces la informaþiile de interes public.

Proiectul de lege urmãreºte cãile prin care se realizeazã acest acces, înainte de aceasta, definirea instituþiilor publice care au obligaþia de a da informaþii. De asemenea, pe cei care au acces la aceastã informaþie îi defineºte foarte larg ºi foarte transparent, orice persoanã din România, dupã cum are în vedere ºi accesul la informaþie a presei, þinând cont de activitatea cu totul specialã, natura activitãþii presei, dupã cum aplicã ºi sancþiuni ºi dã individului posibilitatea de a accede la justiþie direct ºi în regim de urgenþã.

Este, de altfel, o lege simplã, suplã ºi foarte clarã. În acelaºi timp, este o lege-cadru, ºi anume este o legecadru pentru Legea informaþiilor clasificate ºi o lege-cadru pentru protejarea datelor personale. Având în vedere acest lucru, aºa este în toatã lumea, am þinut cont ºi, în interiorul legii, existã jalonate clar ambele legi despre care vorbeam: Legea informaþiilor clasificate, prin ceea ce se excepteazã de la liberul acces la informaþii ºi prin afirmarea clarã a rãspunderii ce revine doar deþinãtorului ºi instituþiilor abilitate pentru protejarea secretului de stat.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

## Mulþumesc.

Domnule deputat Drãgãnescu, am rugãmintea sã-mi asiguraþi dreptul de a face o alternanþã la cuvânt, P.N.L. Ð Grupul parlamentar al P.D.S.R., ºi pe urmã vã dau dumneavoastrã cuvântul.

Îmi cer scuze, domnilor ºi doamnelor colegi, eu nu am sã vã reþin decât o jumãtate de minut.

Am solicitat aceastã intervenþie pentru cã, domnule preºedinte, este bine ºtiut cã noi nici în finalul dezbaterii legii nu ne-am exprimat poziþia, dar am vrut astãzi, pentru cã aici s-a solicitat cu prioritate, din partea Grupului parlamentar P.N.L., aceastã intervenþie, vreau sã exprim ºi eu punctul de vedere al grupului nostru ºi nu doresc sã reiau motivaþiile care deja au fost aduse aici privind necesitatea Legii cu privire la liberul acces la informaþii.

Grupul parlamentar P.D.S.R. a înþeles aceastã necesitate ºi s-a manifestat prin prezenþa permanentã la dezbaterile pe articole a acestei legi, ca ºi astãzi, în plen, prin prezenþa ºi prin votul pozitiv care a fost dat de fiecare datã, spre deosebire de Grupul P.N.L., ºi regret cã amintesc stimatei noastre colege, doamna Mona Musca, cã nici unul din colegii Domniei sale de grup parlamentar nu a fost prezent la dezbatere, mãcar pentru susþinerea Domniei sale, coautor la aceastã lege.

Noi nu am dorit sã facem o campanie de imagine venind la aceastã tribunã ºi sã ne manifestãm pozitivismul faþã de aceastã lege ºi necesitatea, dar m-am simþit obligatã faþã de colegi sã spun acest lucru ºi sã apreciez cã grupul nostru parlamentar, împreunã cu alþi colegi care au fost prezenþi la dezbatere s-au exprimat, în felul acesta, pentru necesitatea acestei legi ºi ne bucurãm cã ea existã ºi o susþinem în continuare, în demersurile pe care doamna deputat le va face ºi împreunã le vom face, desigur.

## Mulþumesc.

Domnul deputat Drãgãnescu ºi apoi domnul deputat... Poftiþi.

## **Doamna Monica Octavia Musca:**

## Foarte scurt, nu vã speriaþi!

Îi mulþumesc doamnei Afrãsinei pentru grijã. Trebuie sã vã spun, însã, cã tot grupul nostru parlamentar era aici, la etajul II, a avut însã mare încredere ºi în proiectul de lege, ºi în posibilitãþile mele de a promova acest proiect de lege. Drept urmare, absenþa Domniilor lor trebuie tradusã printr-o mare încredere faþã de mine ºi nu invers. Vã mulþumesc.

Domnul deputat Drãgãnescu poate completeazã explicaþia cu privire la lipsa colegilor dumneavoastrã, nu din salã, de aici, de la vot, ci de la dezbaterea în comisie.

Poftiþi, domnule deputat.

## **Domnul Ovidiu-Virgil Drãgãnescu:**

## Mulþumesc, domnule preºedinte.

## Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Cât timp mai sunt colegi în salã, mã grãbesc ºi eu sã vã expun motivaþia pentru care Partidul Naþional Liberal nu a votat Ordonanþa nr. 14 privind organizarea ºi funcþionarea Ministerului Apãrãrii Naþionale. Nu am votat-o din trei motive.

Primul motiv: la art. 4 alin. 3 se prevede subordonarea Direcþiei instanþelor militare ºi a Secþiei Parchetelor militare faþã de ministrul apãrãrii naþionale. Este o noutate legislativã în care prevedem pentru prima oarã subordonarea unor instanþe ale justiþiei. ªi lucrul acesta, din pãcate, se face fãrã a prevedea exact, în acelaºi articol, care sunt domeniile în care poate sã existe acest tip de subordonare.

Partidul Naþional Liberal a propus ca în articolul ºi alineatul incriminat sã prevedem cã aceste domenii pot fi doar cele administrativ-organizatorice.

Din pãcate, amendamentul nostru perfect justificat a fost respins ºi în cadrul Comisiei de apãrare, dar, din pãcate, ºi în cadrul plenului Camerei Deputaþilor ºi lucrul acesta nu este normal, deoarece, prin formularea care a trecut de Camera Deputaþilor, se lasã cale liberã imixtiunii în actul de justiþie ºi, mai mult, se aduce o atingere unui principiu constituþional, principiu care se referã la independenþa justiþiei.

O altã obiecþie pe care noi am avut-o se leagã de introducerea, prin prevederea art. 17 alin. 4, a agenþilor acoperiþi ºi în cadrul Direcþiei Generale de Informaþii a Armatei, printr-o preluare superficialã, mecanicã a unor formulãri din Legea de organizare ºi funcþionare a Serviciului de Informaþii Interne ºi a Serviciului de Informaþii Externe.

Noi obiectãm atât la acest ”apetitÒ al P.D.S.R.-ului ºi actualei puteri de a introduce agenþi acoperiþi ºi în cadrul Ministerului Apãrãrii Naþionale, ºi în cadrul Ministerului de Interne, probabil ºi în Parlament, mai târziu ºi în Guvern etc., deoarece pânã una alta, noi nici nu ºtim, nu am definit pânã acum, legiuitorul român nu a definit ce este un agent acoperit, care sunt limitele activitãþii sale, care sunt drepturile ºi obligaþiile sale, ce poate face un agent acoperit în acest tip de activitate. Or, pânã nu definim acest lucru, nu cred cã este util societãþii româneºti sã aibã tot felul de agenþi acoperiþi în toate ministerele posibile ºi imposibile.

Doamna deputat Afrãsinei are un drept la replicã.

Mulþumesc, domnule preºedinte.

Aº vrea sã o asigur pe stimata noastrã colegã, pe doamna Mona Musca, cã colegii noºtri din Grupul

parlamentar P.D.S.R. nu au votat conform convingerilor Domniei sale, ci conform convingerilor conºtiinþei noastre. Vã mulþumesc.

Domnul deputat Stanciu.

Un pic de rãbdare sã mai avem, stimaþi colegi.

## **Domnul Anghel Stanciu:**

Domnule preºedinte, Onorat prezidiu, Stimaþi colegi,

Vreau sã mulþumesc domnului preºedinte cã mi-a dat totuºi cuvântul, ca reprezentant al unui grup parlamentar de 84 de deputaþi, înaintea celor câþiva colegi de la liberali care au rãmas încã în salã ºi putea sã mi se dea cuvântul pânã la expirarea timpului zilei de astãzi.

Am cerut acest cuvânt pentru a spune cã Partidul România Mare a votat din convingere acest proiect, deoarece, spre deosebire de alþii, noi suntem, prin preºedintele nostru, ºi victime ale transparenþei deosebite pe care Partidul România Mare o are faþã de alegãtori, aducându-le la cunoºtinþã o serie de informaþii pe care unii sau alþii voiau sã le ascundã. Nu mã refer decât la cele pe care le cunoaºteþi privind actele de corupþie ºi care sunt cele mai dureroase, atât pentru foºtii guvernanþi ºi sperãm sã nu se ajungã ºi pentru actualii guvernanþi.

Deci conchidem clar: am votat aceastã lege pentru cã informaþia ca atare trebuie sã circule, toþi fiind în slujba cetãþeanului. Ceea ce însã ne surprinde ºi ne surprinde datoritã unei situaþii, aº spune, deosebite, este cã aceastã lege s-a nãscut ca o replicã la Legea privind informaþiile clasificate. Evident, acea lege, pe care distinsul nostru secretar, ºi ofer, prin ceea ce spun acum, posibilitatea unui drept la replicã, domnul deputat Stroe a semnat-o în calitate de secretar general al Guvernului, domnul Radu Vasile, prim-ministru la vremea respectivã, a înaintat-o Parlamentului, deci acea lege este efectiv, indiferent ce s-ar spune ºi ce s-a spus, opera fostei guvernãri, pe care actuala putere a înghiþit-o pe nemestecate ºi, în consecinþã, cu mici adãugiri, a votat-o în plen împreunã cu distinºii noºtri colegi liberali, ca imediat dupã aceea sã se lepede ca de Satanã de o lege pe care ministrul justiþiei a girat-o cu propria semnãturã, la timpul respectiv.

Este oare normal ca legi care aparþin fostei guvernãri, ºi mã refer aici la Legea caselor naþionalizate, la Legea administraþiei publice, care nu aparþin P.D.S.R.-ului decât prin votul asumat, ºi nu prin concepþie ºi care aparþin celor care ne-au adus unde ne-au adus, aceste legi deci, o datã aprobate, ele sã fie apoi transformate în bumerang împotriva celor care le-au votat de bunã-credinþã? Cred cã nu este normal. ªi dacã colegii noºtri vor înþelege politica în acest sens, probabil cã le vom duce dorul, în sensul cã vom ocupa noi ºi cealaltã parte a sãlii. De aceea, o minimã moralã este sã se impunã ºi în politicã. Nu tu sã fii autorul legii ºi apoi sã o înjuri ºi te faci campionul transparenþei de informaþii, pentru cã nu este normal nici ca la Legea administraþiei publice fosta guvernare sã cearã suspendarea primarilor, cum s-a cerut, iar apoi dânºii sã cearã modificarea articolelor. Nu este normal sã promovezi o Lege a informaþiilor clasificate, aºa cum ai promovat-o, ºi apoi sã vii ºi sã þipi ºi sã urli împotriva ei, decât dacã se þin numai de diversiuni, iar diversiuni. P.N.L.-ul a fãcut destule, inclusiv cu suspendarea ºi scoaterea în afara legii a Partidului România Mare. Mai scoteþi-ne o datã în afarã, ca sã ocupãm toatã sala!

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Are cuvântul la replicã domnul secretar Radu Stroe.

Doamna deputat, nu vã pot da ºi dumneavoastrã cuvântul, nu facem dezbateri, domnul secretar are, în mod firesc, dreptul la replicã.

## **Domnul Radu Stroe:**

Doar un simplu drept la replicã ºi mulþumesc cã am ocazia ºi eu, pentru prima datã, sã mã adresez în faþa Parlamentului, dumneavoastrã tuturor ºi în special distinsului nostru coleg.

Nu sunt diversiuni, domnule deputat. Trebuie sã recunoaºteþi cã, din când în când, avem dreptul sã ºi greºim. Ceea ce este esenþial este sã facem sã reparãm aceste greºeli...

Dacã nu vreþi sã mã lãsaþi, eu oricum am terminat ce am avut de spus.

## **Domnul Anghel Stanciu**

**:**

Recunoaºteþi cã aþi greºit ºi noi aplaudãm.

Nu, nu, important nu este numai sã recunoaºtem cã am greºit, ci sã ºi îndreptãm greºeala, domnule deputat. Mulþumesc.

Luãm pauzã pânã la ora 3,00, adicã 15,00, o orã jumãtate.

## Stimaþi colegi,

Se pare cã pauzele mai lungi ne afecteazã pofta de lucru. Sã încercãm, totuºi, pânã la sfârºitul programului sã parcurgem aºa, în participare restrânsã, dar calitativã, pentru cã sunt convins cã au rãmas în primul rând oamenii conºtiincioºi, reprezentanþi din toate grupurile parlamentare, vã anunþ cu bucurie, mãcar câte unul.

Câte unul de sãmânþã!

La punctul 14 era înscris pe ordinea de zi proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 3/2000 privind acordarea unui credit Companiei Naþionale de Electricitate Ñ S.A. de cãtre F.P.S. prin Banca de Import Export a României pentru asigurarea finanþãrii parþiale a importurilor de pãcurã, gaze naturale ºi cãrbune energetic necesare realizãrii programului energetic 1999-2000.

Proiectul urmeazã a fi dezbãtut în procedurã de urgenþã.

Rog Comisia pentru buget, finanþe sã vã propunã timpii de dezbatere.

Nu existã amendamente la acest proiect de lege, vã propunem pentru dezbatere 5 minute pe total, un minut pentru fiecare intervenþie.

Vã mulþumesc.

Mulþumesc, domnule deputat.

Dacã sunteþi de acord cu aceastã repartizare a timpilor de dezbatere? Mulþumesc.

Împotrivã? Nu sunt.

Abþineri? Nu sunt.

Urmãriþi, în aceste condiþii, proiectul de lege ºi textul ordonanþei de urgenþã pentru a trece la dezbaterea acestora.

Asupra titlului proiectului de lege aveþi observaþii? Nu aveþi.

Votat în unanimitate.

Asupra textului articolului unic aveþi observaþii sau propuneri? Nu.

Votat în unanimitate.

Dacã asupra titlului ordonanþei Guvernului aveþi obiecþiuni? Comisia nu a avut.

Votat în unanimitate.

Asupra art. 1 aveþi observaþii sau obiecþiuni? Nu. Votat în unanimitate.

Asupra art. 2 aveþi observaþii sau obiecþiuni? Nu. Votat în unanimitate.

Asupra art. 3 aveþi observaþii sau obiecþiuni? Nu. Votat în unanimitate.

Asupra art. 4 ºi ultimul din ordonanþã aveþi obiecþiuni?

## Nu.

Votat în unanimitate.

În consecinþa celor de mai sus, a dezbaterii ºi votãrii pe articole, vom supune acest proiect de lege cu caracter ordinar votului de marþea viitoare.

Vã vom comunica, deci, miercuri sau joi, pentru cã marþi este 1 Mai ºi iarãºi este prilej de sãrbãtoare.

La punctul 15, o propunere legislativã pentru completarea art. 5 ºi a art. 6 din Legea nr. 88/1993, republicatã, privind acreditarea instituþiilor de învãþãmânt superior ºi recunoaºterea diplomelor.

Poftiþi! Din partea comisiei, vicepreºedintele Comisiei pentru învãþãmânt, ºtiinþã ºi tineret. Vã informez cã s-a propus respingerea de cãtre comisie.

Da, fiind vorba de un raport de respingere ºi procedurã de urgenþã, propunem în ansamblu 5 minute ºi eventual câte un minut, un minut jumãtate pentru cele douã articole.

Vã mulþumesc.

## Mulþumesc.

Dacã sunteþi de acord cu acest timp de dezbatere? Rog comisia sã propunã motivele pe care le-a avut în vedere pentru respingere.

Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

În ºedinþa din 28 februarie 2001 comisia a hotãrât cã aceasta nu poate fi acceptatã ºi propune plenului respingerea pentru urmãtoarele motive: Ministerul Educaþiei ºi Cercetãrii considerã cã Legea nr. 88 din 1993 privind acreditarea instituþiilor de învãþãmânt superior ºi recunoaºterea diplomelor trebuie regânditã ºi adaptatã noilor cerinþe ale învãþãmântului superior ºi, în acest sens, Ministerul Educaþiei ºi Cercetãrii va iniþia un proiect de îmbunãtãþire a acestei legi, care va cuprinde ºi amendarea altor articole din cuprinsul acestei legi.

Vã mulþumesc.

Mulþumesc.

Dacã doreºte cineva sã intervinã la dezbateri cu privire la propunerea de respingere?

Domnul deputat Stanciu.

## Domnule preºedinte,

Cred cã îmi permiteþi sã intervin în calitate de iniþiator al acestui proiect de lege, care nu are în fond nimic comun cu probleme care ar afecta, într-un sens sau într-altul, drepturile cetãþenilor români de o etnie sau alta. Spunem acest lucru pentru cã, oricât ar pãrea de paradoxal, legea are un caracter profund tehnic, în sensul cã toþi colegii noºtri din Parlamentul trecut au acceptat ca la o lege de evaluare ºi acreditare a învãþãmântului privat ºi cel public sã introducã la art. 5[2] ºi, respectiv, 5[3] o chestiune de standard.

Legea nr. 88 din 1993, cu completãrile din 1999, nu este o lege politicã, ci este o lege tehnicã, prin care se stabilesc standardele de evaluare ºi acreditare. În acest context, la art. 5[2] s-a prevãzut, ºi colegii noºtri din Parlamentul trecut, toþi absolut, nu s-au înregistrat nici un fel de proteste la vremea respectivã, sper cã cei care au fost îºi aduc aminte, au acceptat ca atunci când o universitate se înfiinþeazã ca urmare a unei divizãri, separãri a unei universitãþi existente trebuie sã existe în acea universitate o facultate acreditatã cu predare în limba românã.

La art. 5[3] se prevede cã dacã, într-un centru universitar, cum ar fi Iaºiul, se hotãrãºte sã se înfiinþeze o universitate prin reunirea unor facultãþi, a unei facultãþi de agronomie, una de la medicinã, una de la conservator, una la politehnicã º.a.m.d., atunci, între acestea care se reunesc într-o nouã universitate, una din ele sã aibã predare în limba românã. Rezultã clar cã standardul, prezenþa unei universitãþi cu predare în limba românã, a fost votat, a fost acceptat în 1999 fãrã nici un fel de proteste sau de abþineri într-o parte sau alta.

Atunci, în 1999, noi, Comisia de învãþãmânt, din toate formaþiunile politice, cu 19 de la fosta putere ºi 11 de la fosta opoziþie, am omis ºi este greºeala noastrã ºi ne-am recunoscut-o dupã aceea, ca ºi atunci când se pune problema înfiinþãrii unei noi universitãþi sã aibã specializãri prevãzute în faza respectivã cu predare în limba românã. Deci este vorba de implementarea unui standard deja acceptat în lege pentru o situaþie care a fost omisã. La vremea respectivã era posibil ca o lege sã treacã, având iniþiator toate grupurile parlamentare, în forma finalã cu o anumitã excepþie ºi, din motive care nu are sens sã le explicitez, la votul final s-a întâmplat altfel.

Mulþumesc.

Vã rog, stimaþi colegi, sã constataþi cã timpul afectat dezbaterii acestei propuneri de respingere a legii s-a epuizat.

Stimaþi colegi, aþi votat dezbatere totalã 5 minute, eu la un vorbitor mai dau cuvântul, pentru douã minute, dar la trei n-am cum sã dau.

Pentru cã încã sunt 3 intervenþii, îmi iau libertatea de a respecta exact regulamentul ºi, având în vedere cã s-au epuizat cele 5 minute, vã rog frumos sã înþelegeþi cã trebuie sã ne conformãm regulamentului. Îmi cer scuze, dar asta este.

Aþi reþinut pledoaria domnului preºedinte Stanciu, care este autorul propunerii, o veþi revedea în stenogramã înainte de votul final ºi veþi reflecta atât din perspectiva celor susþinute în raport, cât ºi din perspectiva celor susþinute în proiectul de lege ºi în pledoaria domnului deputat Stanciu.

Vã mulþumesc.

Deci o lãsãm votului final de sãptãmâna viitoare.

La punctul 16 avem proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 11/2001 privind unele mãsuri pentru achiziþionarea metalelor neferoase, aliajelor acestora ºi a deºeurilor neferoase reciclabile, de asemenea, cu raport de respingere din partea comisiei instituite în fond, Comisia pentru industrii. De asemenea, procedurã de urgenþã.

Rog Comisia pentru industrii sã ne propunã timpii de dezbatere.

Poftiþi, domnule deputat. Ordonanþa nr. 11, da.

Domnule preºedinte,

Doamnelor ºi domnilor colegi,

Practic, cele prevãzute în Ordonanþa nr. 11 au fost cuprinse în raportul predat pentru Ordonanþa nr. 16, raport retrimis ieri la comisie pentru o completare, la solicitarea iniþiatorilor. Deci Ordonanþa nr. 11 oricum nu îºi mai are rostul, pentru care propunem respingerea, ºi am propus respingerea, practic 5 minute pentru dezbateri, dacã mai este cazul, ºi o intervenþie de douã minute maxim, pentru cã altceva nu se solicitã ºi nu se justificã.

Vã mulþumesc.

Dacã sunteþi de acord, stimaþi colegi, cu timpii de dezbatere, 5 minute?

Cine este pentru? Mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Nu. Unanimitate.

Cine doreºte sã se pronunþe cu privire la propunerea Comisiei de industrii pentru respingerea acestei ordonanþe? Nu doreºte nimeni.

În consecinþã, vom supune proiectul votului final, proiectul pentru respingerea ordonanþei de urgenþã, sãptãmâna viitoare.

Urmeazã la punctul 17 proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 28/2000 privind unele mãsuri pentru accelerarea derulãrii creditelor garantate de Guvern în baza Hotãrârii Guvernului nr. 687/1997 privind contractarea ºi garantarea de cãtre Guvern a unor credite pentru realizarea unor programe guvernamentale privind pietruirea drumurilor comunale...

Raportul este al Comisiei pentru buget.

Rog iniþiatorul sã prezinte acest proiect de lege ºi, în primul rând, sã vã prezentaþi dumneavoastrã pentru stenogramã.

**Domnul Dan Banciu Ñ** _consilier, reprezentantul Ministerului Lucrãrilor Publice, Transporturilor ºi Locuinþei:_

## Sunt Banciu Dan.

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Prin Hotãrârea de Guvern nr. 687 din 1997 s-a garantat de cãtre Guvernul României prin Ministerul Finanþelor în favoarea M.L.P.A.T.-ului un credit extern care sã asigure resursele financiare necesare realizãrii programului guvernamental de alimentare cu apã la sate ºi de locuinþe sociale.

Hotãrârea prevedea adjudecarea montajului financiar al creditului extern, prin licitaþie, inclusiv proiectara ºi execuþia lucrãrilor de investiþii finanþate din acest credit.

În 1998, Ministerul Finanþelor ºi M.L.P.A.T.-ul au organizat ºi finalizat licitaþia publicã internaþionalã. În documentele ofertelor, pe lângã montajul financiar al creditului, erau prevãzute principalele soluþii constructive aferente lucrãrilor de investiþii ºi indicatorii tehnico-economici ai acestora. Contractele comerciale încheiate, din care ofertele adjudecate fac parte integrantã, prevãd ca, pe etape de proiectare, documentaþiile tehnico-economice elaborate de ofertanþii câºtigãtori ai licitaþiei sã fie analizate ºi aprobate de M.L.P.A.T. în calitate de investitor, în maximum 15 zile. Nerespectarea acestui termen conducea la penalizãri însemnate cuantificate în valutã.

Mulþumesc. Comisia pentru buget, sesizatã în fond.

Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

În urma examinãrii proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 28/2000 privind unele mãsuri pentru accelerarea derulãrii creditelor garantate de Guvern în baza Hotãrârii Guvernului nr. 687/1997 privind contractarea ºi garantarea de cãtre Guvern a unor credite pentru realizarea unor programe guvernamentale privind pietruirea drumurilor comunale, alimentarea cu apã a satelor, asigurarea cu locuinþe sociale, refacerea ºi dezvoltarea infrastructurii în intravilanul localitãþilor rurale, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare, Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci a hotãrât ca acesta sã fie supus spre dezbatere ºi adoptare în forma prezentatã.

Facem menþiunea cã proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Vã mulþumesc.

Mulþumesc.

Dacã doreºte cineva sã participe la dezbateri generale?

Domnul Nãstase, poftiþi!

Stimate domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Consider cã, lipsind anexa cu localitãþile ºi drumurile respective, nu putem vota astãzi. Cer o amânare a acestei luãri în discuþie, prezentându-se însã anexa cu localitãþile ºi drumurile respective.

Rog reprezentantul Guvernului sã rãspundã acestei obiecþiuni.

Doamnelor ºi domnilor deputaþi, v-aº ruga sã aveþi în vedere cã aceastã ordonanþã, practic ºi-a produs efectele. Din 1997, 1998 a fost licitaþia, creditele au fost acordate. Practic, în momentul de faþã, M.L.P.T.L.-ul urmãreºte realizarea lor, verificarea a ceea ce s-a realizat, dacã s-a încadrat în parametrii tehnico-economici ºi dacã îºi justificã cheltuirea fondurilor respective.

Deci noi nu avem ce împãrþi în momentul de faþã din acest credit, ci de a urmãri sã se realizeze exact ceea ce a fost prevãzut sã se realizeze din acest credit. Vã mulþumesc.

Poftiþi, domnule Nãstase.

Stimate domnule preºedinte, Stimat reprezentant al Guvernului,

Acest mod de activitate dovedeºte o lipsã totalã de transparenþã. Dacã nici localitãþile în care s-au desfãºurat aceste activitãþi nu pot fi consemnate în actul ce ni se aduce sã-l votãm, consider cã este o modalitate de lucru total neadecvatã.

Voi face ºi o interpelare ºi voi cere explicaþii pentru acest mod de lucru.

Reprezentantul comisiei.

Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Cred cã la data când aceastã ordonanþã a fost prezentatã Guvernului pentru aprobare, nu putea fi vorba despre o listã iniþialã, ci eventual una ipoteticã, ea urmând dupã aceea sã fie întocmitã ºi aprobate documentaþiile respective.

Ce se doreºte prin aceastã ordonanþã? Sã se deroge de la Legea finanþelor publice ºi sã se dea competenþã Ministerului Lucrãrilor Publice sã aprobe aceste documentaþii. Doar pentru uºurarea procedurilor de aprobare a acestor documentaþii.

În faza în care ne aflãm, se poate eventual cere o informare Guvernului în legãturã cu aceste liste, spre ºtiinþa colegilor care doresc aceastã listã. Vã mulþumesc.

Domnule deputat Nãstase, vã rog ºi eu sã observaþi cã eventuala listã cuprinzând documentaþiile care au fost aprobate nu trebuie sã facã parte din obiectul ordonanþei. Ordonanþa a aprobat, în principiu, o competenþã pentru aprobarea, pentru avizarea acelor documentaþii.

Dacã dumneavoastrã doriþi o asemenea listã, puteþi s-o cereþi în cadrul interpelãrilor, în cadrul procedurii de informare ºi, în consecinþã, vã întreb dacã dumneavoastrã mai insistaþi în aceastã cerere? Insistaþi, cum mi-aþi aprobat prin cap, cã vreþi s-o faceþi pe calea interpelãrilor, nu în cadrul procedurii de dezbatere a acestei ordonanþe care, repet, nu are în cuprinsul sãu lista documentaþiilor care s-au aprobat ºi care se vor aproba de aici înainte.

Mai sunt colegi care doresc sã intervinã? Nu mai sunt.

Vã întreb, atunci, dacã asupra titlului proiectului de lege aveþi obiecþiuni? Nu aveþi.

Aprobat în unanimitate.

Asupra cuprinsului articolului unic, care are ºi dispoziþia de aprobare a ordonanþei, dacã aveþi obiecþiuni? Nu.

Se voteazã în unanimitate.

Asupra titlului ordonanþei dacã aveþi obiecþiuni? Nu. Votat în unanimitate.

Asupra articolului unic al ordonanþei dacã aveþi obiecþiuni?

Votat în unanimitate.

Consecinþa celor de mai sus este faptul cã vom supune votului final proiectul de lege sãptãmâna viitoare.

Trecem la punctul 18 de pe ordinea de zi, care cuprinde proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei

de urgenþã a Guvernului nr. 22/2001 pentru abrogarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 219/1999.

Suntem în prezenþa unei proceduri de urgenþã.

Comisia pentru agriculturã, sesizatã în fond, are cuvântul, pentru a propune timpii de dezbatere.

Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

La acest proiect de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 22 din 2001 pentru abrogarea Ordonanþei de urgenþã nr. 219 din 1999 nu s-au formulat amendamente.

Propunem 5 minute pe ansamblu, cu un minut pe arti-

col.

Vã mulþumesc.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Dacã sunteþi de acord cu aceastã repartizare a timpilor de dezbatere?

Cine este pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã dacã sunt?

Abþineri? Unanimitate.

Vã rog sã urmãriþi în consecinþã proiectul de lege ºi ordonanþa de urgenþã.

Asupra titlului proiectului de lege comisia n-a avut observaþii.

Dacã dumneavoastrã aveþi obiecþiuni? Nu. Votat în unanimitate.

Asupra cuprinsului articolului unic, care conþine dispoziþia de aprobare a ordonanþei de urgenþã, dacã aveþi obiecþiuni? Nu.

Se voteazã în unanimitate.

Asupra titlului ordonanþei de urgenþã dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi.

Se voteazã în unanimitate.

Asupra articolului unic dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi. Se voteazã în unanimitate.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Vã rog sã-mi permiteþi, înainte de a propune timpii de discuþie, de dezbatere, sã fac o precizare. La art. 1 s-a strecurat o greºealã: în loc de ”începând cu 1 ianuarie 2001Ò, real, aprobat de comisie, ”1 ianuarie 2002Ò. Pentru cã ºi în amendamentele care urmeazã se leagã de acest termen.

În legãturã cu timpii, propunem douã minute pe articol, 10 minute pe ansamblu. Vã mulþumesc.

26 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 64/4.V.2001

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Vã mulþumesc. Dacã sunteþi de acord cu aceastã repartizare? Cine este pentru? Vã mulþumesc. Dacã sunt voturi împotrivã? Abþineri?

Vã mulþumesc. Unanimitate.

Urmãriþi, vã rog, proiectul de lege ºi ordonanþa de urgenþã în paralel cu raportul comisiei.

Dacã la titlul proiectului de lege aveþi vreo observaþie? Comisia n-a avut. Nu aveþi.

Se voteazã în unanimitate.

Asupra articolului unic din proiectul de lege, urmãriþi amendamentul comisiei de la punctul 1.

Dacã aveþi obiecþiuni la el? Nu aveþi.

Cine este pentru amendament? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã dacã sunt?

Abþineri?

Votat în unanimitate.

Asupra titlului ordonanþei de urgenþã dacã aveþi obiecþiuni? Comisia n-a avut. Nu aveþi.

Votat în unanimitate.

La art. I din ordonanþã, urmãriþi, vã rog, amendamentul comisiei de la punctul 2 din raport, la care s-a referit ºi reprezentantul comisiei.

Dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi.

Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Comisia pentru politicã economicã a luat în dezbatere proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 27/2001 pentru abrogarea

Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 229/2000 pentru modificarea ºi completarea Legii nr. 52 din 1994 privind valorile mobiliare ºi bursele de valori ºi a hotãrât ca acesta sã fie supus spre dezbatere ºi adoptare în forma prezentatã.

Neexistând amendamente la acest proiect de lege, propun timp maxim de dezbatere 5 minute ºi un minut de intervenþie.

Vã mulþumesc. Dacã sunteþi de acord cu aceastã repartizare? Cine este pentru? Voturi împotrivã? Abþineri? Vã mulþumesc. În unanimitate.

Trecem la dezbaterea proiectului de lege.

Dacã asupra titlului aveþi vreo observaþie? Comisia nu a avut. Nu. Vã mulþumesc.

Titlul se voteazã în unanimitate, în consecinþã.

Asupra articolului unic, care cuprinde dispoziþia de aprobare a ordonanþei, dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi. Votat în unanimitate.

Asupra titlului ordonanþei de urgenþã dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi.

Se voteazã în unanimitate.

Asupra articolului unic, cu cele douã alineate ale sale, dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi.

Votat în unanimitate.

În consecinþã, vom supune proiectul votului final sãptãmâna viitoare.

Trecem la punctul 21, care se referã la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 39/2001 privind garantarea de cãtre Autoritatea pentru Privatizare ºi Administrarea Participaþiilor Statului a unui credit fãrã dobândã acordat Societãþii Comerciale I.C.P.P.A.M. Baloteºti.

În procedurã de urgenþã a fost sesizatã Comisia economicã, pe care o rog sã ne prezinte propunerea sa cu privire la timpii alocaþi dezbaterii.

## Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Comisia a analizat proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 39 din 2001 privind garantarea de cãtre Autoritatea pentru Privatizare ºi Administrarea Participaþiunilor Statului a unui credit fãrã dobândã acordat Societãþii Comerciale I.C.P.P.A.M. Baloteºti ºi a hotãrât ca acesta sã fie supus spre dezbatere ºi adoptare în forma prezentatã.

În analiza în comisie nu au fost fãcute amendamente. De aceea, propun timp maxim de dezbatere 5 minute ºi un minut de intervenþie.

Vã mulþumesc.

Dacã sunteþi de acord cu aceastã repartizare? Cine este pentru? Vã mulþumesc. Împotrivã? Abþineri?

În unanimitate s-a aprobat formula de dezbatere propusã de comisie.

Urmãriþi, vã rog, proiectul de lege ºi ordonanþa de urgenþã.

Vã reamintesc, nu se fac dezbateri generale.

Deci asupra titlului proiectului de lege dacã aveþi observaþii? Nu.

Se voteazã în unanimitate. Asupra articolului unic, care cuprinde dispoziþia de aprobare a ordonanþei de urgenþã, dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi.

Se voteazã în unanimitate.

Asupra titlului ordonanþei de urgenþã dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi.

Votat în unanimitate.

Asupra art. 1 ºi 2 din ordonanþa de urgenþã dacã dumneavoastrã aveþi observaþii? Comisia nu a avut. Nu. Se voteazã în unanimitate.

Asupra art. 3 ºi 4, ultimele, dacã aveþi observaþii? Comisia nu a avut. Nu aveþi nici dumneavoastrã.

Se voteazã în unanimitate.

ªi, în consecinþã, vom supune votului final acest proiect de lege sãptãmâna viitoare.

La punctul 22 de pe ordinea de zi avem proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 5/2001 privind unele mãsuri pentru accelerarea ºi finalizarea procesului de privatizare a Societãþii Naþionale de Telecomunicaþii ROMTELECOM.

Proiectul a fost trimis Comisiei economice în procedurã de urgenþã. În consecinþã, rog aceastã comisie sã ne propunã timpii de dezbatere.

Domnule preºedinte,

În urma analizei proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 5 din 2001 privind unele mãsuri pentru accelerarea ºi finalizarea procesului de privatizare a Societãþii Naþionale de Telecomunicaþii ROMTELECOM Ñ S.A., Comisia pentru politicã economicã, care a fost sesizatã în fond, propune adoptarea acestei legi, având în vedere cele douã amendamente care au fost fãcute în cadrul comisiei ºi care au fost admise.

Timpul total maxim de dezbatere, 10 minute, douã minute de intervenþie.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Vã mulþumesc.

Dacã sunteþi de acord cu aceastã propunere? Cine este pentru?

Aveþi vreo propunere cu privire la timpii de dezbatere? Poftiþi. Deci dacã obiectaþi asupra timpilor propuºi?

## **Domnul Ioan Mihai Nãstase**

**:**

Da.

Poftiþi.

Stimate domnule preºedinte, Stimaþi domni parlamentari,

Întrucât, în ce priveºte privatizarea ROMTELECOM-ului au existat mai multe interpelãri ºi s-a cerut verificarea modului în care s-a fãcut privatizarea ROMTELECOMului, pânã la soluþionarea solicitãrilor noastre privind eventuale nereguli sau fraude în ce priveºte privatizarea ROMTELECOM-ului, solicitãm amânarea acestei dezbateri pânã la obþinerea rãspunsurilor la interpelãrile noastre. Vã mulþumesc.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Domnule deputat,

Îmi cer scuze cã vã pun o întrebare suplimentarã. Dumneavoastrã puteþi cere amânarea în legãturã cu

conþinutul proiectului de lege, împreunã cu soluþiile sale, nu în legãturã cu interpelãrile pe care aveþi de gând sã le faceþiÉ

Interpelãrile pot sã-ºi urmeze cursul, dar explicaþiile, ce legãturã au interpelãrile cu soluþiile cuprinse în É?

## **Domnul Ioan Mihai Nãstase**

**:**

Interpelãri s-au fãcut, s-au cerut explicaþii ºi nu s-au primit încãÉ

## **Domnul Valer Dorneanu:**

ªi explicaþiile acestea afecteazã legea sau ordonanþa?

## **Domnul Ioan Mihai Nãstase**

**:**

Da, cred cã da.

Domnul reprezentant al Guvernului.

Vã rog sã vã pronunþaþi, cunoscând dumneavoastrã ºi conþinutul interpelãrilor, deci, dacã discuþiile care se fac prin presã ºi prin interpelãri au vreo legãturã cu conþinutul proiectului de lege ºi al ordonanþei de urgenþã.

## **Domnul Dinu Malacopol Ñ** _secretar de stat în Ministerul Comunicaþiilor ºi Tehnologiei Informaþiei:_

Dinu Malacopol, secretar de stat în cadrul Ministerului Comunicaþiilor.

La ora actualã, Corpul de control al primului-ministru se aflã în auditul acestei privatizãri. Concluziile vor fi prezentate, dar tocmai pentru a întãri controlul Guvernului asupra activitãþii ROMTELECOM s-a propus aceastã ordonanþã de urgenþã.

Vã mulþumesc.

Reprezentantul comisiei, vã rog.

Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Aceastã ordonanþã nu are nimic cu interpelãrile. De fapt, prezenþa ordonanþelor de urgenþã reglementeazã transferul dreptului de administrare a competenþelor ºi atribuþiilor privind procesul de privatizare ºi postprivatizare în numele statului a Societãþii Naþionale de Telecomunicaþii ROMTELECOM Ñ S.A. de la Autoritatea pentru Privatizare ºi Administraþia Participaþiilor Statului la Ministerul Comunicaþiilor ºi Tehnologiei Informaþiei.

Deci aceastã delegare a competenþelor, transferul acestora este fãcut tocmai în ideea continuãrii privatizãrii Societãþii Naþionale de Telecomunicaþii ROMTELECOM Ñ S.A., în acord cu celelalte politici ºi pârghii economice pentru crearea premiselor durabile ale implementãrii societãþii informaþionale în România, obiectiv prioritar al Guvernului României.

Deci prin aceastã ordonanþã nu se face decât un transfer.

Ceea ce se doreºte privind controlul ºi elucidarea anumitor probleme legate de privatizarea Societãþii ROMTELECOM nu constituie obiectul acestei ordonanþe.

Aºa cum s-a explicat, aceste elemente pot fi clarificate prin intermediul pârghiilor de control ºi al comisiilor de control.

28 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 64/4.V.2001

Stimaþi colegi,

Vã rog sã observaþi cã dispoziþiile ordonanþei nu vor sã consacre procedurile care au avut loc, de privatizare, sã le legalizeze, nici nu stabilesc noi proceduri de privatizare. Schimbã doar o competenþã. Aceste soluþii nu afecteazã nici controalele care o sã se facã în continuare.

În consecinþã, supun aprobãrii dumneavoastrã timpii afectaþi pentru dezbaterea acestui proiect de lege ºi a ordonanþei de urgenþã, timpi propuºi de Comisia de buget.

Cine este pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã dacã sunt? Abþineri?

În unanimitate, s-a aprobat acest timp de dezbatere. Urmãriþi, vã rog, în paralel proiectul de lege ºi raportul comisiei, care conþine douã amendamente.

Asupra titlului proiectului de lege dacã aveþi obiecþiuni? Comisia nu a avut. Nu aveþi.

Se voteazã în unanimitate.

Asupra articolului unic din proiectul de lege, vã rog sã urmãriþi amendamentul nr. 1 din raportul comisiei, dacã aveþi obiecþiuni la amendament? Nu aveþi.

Cine este pentru? Vã mulþumesc.

Voturi împotrivã, dacã sunt împotriva amendamentului? Un vot împotrivã.

Abþineri?

Cu un vot împotrivã, amendamentul comisiei cu privire la articolul unic a fost admis ºi, în consecinþã, articolul unic are proiecþia de formulare propusã de cãtre Guvern.

La titlul proiectului de ordonanþã de urgenþã dacã aveþi obiecþiuni? Comisia nu a avut. Nu aveþi.

Votat în unanimitate.

La art. 1 din ordonanþa de urgenþã, urmãriþi, vã rog, amendamentul de la punctul 2 din raportul comisiei.

Dacã aveþi obiecþiuni la amendament? Nu aveþi. Cine este pentru amendamentul nr. 2 al comisiei? Vã mulþumesc.

Dacã sunt voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate.

La art. 2 comisia nu a avut observaþii. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi.

Votat în unanimitate.

În consecinþã, vom supune acest proiect de lege cu caracter ordinar de sãptãmâna viitoare.

Trecem la punctul 23 de pe ordinea de zi, care se referã la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 9/2001 privind unele mãsuri în domeniul culturii ºi artei, cultelor, cinematografiei ºi dreptului de autor.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte. Noi vã propunem 10 minute, cu câte un minut pentru fiecare amendament.

Vã mulþumesc.

Dacã sunteþi de acord cu aceastã alocare a timpilor de dezbatere?

Cine este pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã dacã sunt? Nu sunt.

Abþineri? Nu. Unanimitate.

Trecem la dezbaterea proiectului de lege ºi a ordonanþei de urgenþã.

Vã rog sã urmãriþi textele celor douã proiecte, în paralel cu cele propuse prin amendamentele Comisiei de culturã.

La titlul legii comisia nu ne propune nici un amendament.

Dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi.

Se voteazã în unanimitate.

Asupra articolului unic din lege?

Urmãriþi, vã rog, amendamentul nr. 1 al comisiei. Dacã aveþi observaþii la amendamentul comisiei? Nu aveþi.

Cine este pentru? Vã mulþumesc.

Dacã sunt voturi împotrivã? Nu.

Se voteazã amendamentul de la punctul 1 la articolul unic al legii, în unanimitate.

Asupra titlului ordonanþei de urgenþã dacã aveþi obiecþiuni? Comisia nu a avut. Nici dumneavoastrã. În consecinþã, se voteazã în unanimitate.

Asupra art. 1 din ordonanþa de urgenþã, sã urmãriþi dumneavoastrã punctul 2 al raportului, care cuprinde amendamentul comisiei.

Dacã aveþi obiecþiuni la acest amendament? Nu aveþi. Cine este pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã dacã sunt?

Abþineri? Nu sunt.

În unanimitate, s-a adoptat amendamentul de la punctul 2 ºi noul cuprins al articolului unic din ordonanþã.

La art. 2 din ordonanþa de urgenþã, urmãriþi amendamentul nr. 3 al Comisiei de culturã din raport, la pagina 1. Dacã aveþi obiecþiuni la amendamentul nr. 3? Nu aveþi.

Cine este pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã dacã sunt? Nu sunt. Abþineri? Nu.

În unanimitate, s-a adoptat amendamentul nr. 3 ºi noul cuprins al art. 2 din ordonanþã.

La art. 3 alin. 1 din ordonanþa de urgenþã urmãriþi, vã rog, amendamentul de la punctul 4, care se aflã la pagina 2, al comisiei.

Dacã aveþi obiecþiuni la acest amendament? Nu aveþi. Cine este pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã dacã sunt? Abþineri? Nu.

- S-a adoptat amendamentul nr. 4 cu un vot contra,

La explicaþii se regãseºte: din alin. 2 s-a eliminat sintagma ”venituri extrabugetareÒ ºi se eliminã alin. 3 care nu mai apare în varianta comisiei, pentru cã în noua regândire a filozofiei acestui organism nu mai existã venituri extrabugetare pentru susþinerea activitãþii C.N.C.-ului. Deci se eliminã alin. 3, rãmâne numai alin. 4.

Vã mulþumesc, domnule deputat, dar critic staff-ul tehnic pentru imperfecþiunea raportului. Trebuia în mod explicit sã se propunã ca amendament eliminarea alin. 3, ceea ce fac acum.

Deci vã rog sã vã pronunþaþi prin vot asupra amendamentului comisiei, de eliminare a alin. 3 de la art. 3 din ordonanþã.

Cine este pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã dacã sunt? Abþineri? Nu. Unanimitate.

La alin. 4, vã rog, de asemenea, sã observaþi noua formulare a acestuia, pe care o regãsiþi pe coloana 2 de la pagina 2.

La alin. 4, dacã aveþi observaþii la acest amendament? Nu aveþi.

Cine este pentru? Vã rog sã vã exprimaþi votul. Cine este pentru amendamentul de la punctul 4, alin. 4? Împotrivã? Abþineri? Unanimitate.

Vã mulþumesc.

Cu privire la art. 4, comisia nu are nici o observaþie la alin. 1, 2 ºi 3.

Dacã dumneavoastrã aveþi? Nu aveþi.

Cele trei alineate se voteazã în unanimitate.

- În privinþa alin. 4, urmãriþi amendamentul de la punc-

- tul 5 din raport.

Dacã aveþi obiecþiuni la acest amendament? Nu.

Cine este pentru? Vã mulþumesc.

- Voturi împotrivã dacã sunt? Abþineri? Nu sunt.

Unanimitate.

La art. 5, vã rog sã urmãriþi amendamentul de la punctul 6.

Dacã aveþi obiecþiuni la el? Nu.

Cine este pentru? Vã mulþumesc.

Voturi împotrivã?

Abþineri? Nu sunt.

Votat în unanimitate amendamentul nr. 6.

La art. 7 urmãriþi amendamentul, întâmplãtor, tot 7, pagina 4 din raport.

Cine este pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã dacã sunt? Abþineri? O abþinere.

Cu o abþinere, s-a votat amendamentul nr. 7, implicit art. 7.

La art. 8 alin. 1, 2 ºi 3 comisia nu a avut amendamente.

Dacã aveþi observaþii? Nu aveþi. Votat în unanimitate.

La art. 8 alin. 4 urmãriþi amendamentul nr. 8 de la pagina 4.

Dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi.

Cine este pentru amendament? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã dacã sunt? Abþineri? Nu sunt.

Vã propun un timp maxim de 10 minute ºi nu mai mult de 3 minute pentru fiecare articol.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Dacã sunteþi de acord cu aceastã propunere? Cine este pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate.

- Urmãriþi, vã rog, în paralel, proiectul de lege ºi rapor-

- tul comisiei.

- Asupra titlului proiectului de lege dacã aveþi obiecþiuni?

- Comisia nu a avut. Nu aveþi? Vã mulþumesc. Se adoptã în unanimitate.

- Asupra articolului unic, rog sã observaþi amendamentul

- de la punctul 1 din raportul comisiei.

- Dacã aveþi obiecþiuni la acest amendament? Nu aveþi.

La art. III alin. 1 este un amendament respins. Tot la art. III, dar alin. 3, este un amendament respins. Conform procedurii, permiteþi-mi sã-mi susþin amendamentul fãcut la alin. 1. Menþionez cã acest amendament a fost respins de comisia de specialitate.

Eu propun ca alin. 1 de la art. III sã fie eliminat bazându-mã pe faptul cã se suspendã niºte drepturi câºtigate ºi pe care toate societãþile cu capital de stat le oferã salariaþilor, referitoare la plata primei de concediu ºi la plata orelor lucrate peste durata normalã a timpului de lucru. Acestea sunt niºte cuceriri sindicale ºi este pãcat sã se suspende pentru aceastã categorie de funcþionari publici care, dupã ce cã nu-ºi primesc drepturile cuvenite, conform Statutului funcþionarilor publici, nu mai beneficiazã nici de aceste drepturi. Deci acesta este amendamentul pe care l-am susþinut în faþa comisiei ºi rog pe domnii colegi sã voteze în favoarea acestui amendament.

Stimaþi colegi,

Revenim la art. III alin. 1, rog reprezentantul Guvernului sã se pronunþe cu privire la acest amendament respins de comisie, iar pe dumneavoastrã vã rog sã fiþi atenþi la susþinerile Guvernului, precum ºi la argumentele prezentate în raport, atât pro, cât ºi contra amendamentului.

Aveþi cuvântul, domnule ministru.

## **Domnul Ion Giurescu Ñ** _secretar de stat în Ministerul Muncii ºi Solidaritãþii Sociale:_

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Întrucât aplicarea prevederilor speciale referitoare la plata orelor lucrate peste durata normalã a timpului de lucru, la acordarea primei cu ocazia plecãrilor în concedii de odihnã ºi la indemnizaþiile de delegare cuprinse în Legea nr. 188/1999, în Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 83/2000 ºi în Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 237/2000 ar conduce la influenþe semnificative asupra bugetului de stat, noi propunem ca sã se rãmânã la forma propusã de Guvern; de altfel, acest proiect a fost fãcut tocmai în ideea de a pãstra un anumit echilibru în ceea ce priveºte salarizarea bugetarilor pe anul 2001.

Vã mulþumesc.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Vã mulþumesc.

Mai doreºte cineva sã intervinã? Nu.

Stimaþi colegi,

Aþi audiat argumentele doamnei deputat Paula Ivãnescu, aþi vãzut ºi pe cele ale comisiei, pentru care a respins comisia cu majoritate de voturi acesta, ºi argumentele domnului ministru.

- Cine este pentru amendamentul doamnei deputat

- Paula Ivãnescu? 15 voturi pentru.

Voturi împotrivã?

Stimaþi colegi, unii nu votaþi nici pentru, nici împotrivã.

Vã rog frumos, probabil vã abþineþi. Numãraþi. 62 voturi împotrivã.

Abþineri? 62 de voturi sunt împotrivã. Câte abþineri sunt? O abþinere.

Cu 15 voturi pentru, 62 împotrivã ºi o abþinere, amendamentul doamnei Paula Ivãnescu a fost respins.

Vã rog sã urmãriþi, în schimb, amendamentul de la punctul 3 cu privire la art. III[3] , amendament al comisiei, aflat la pagina 2.

Dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi.

Cine este pentru? Vã mulþumesc.

Voturi împotrivã? Nu sunt.

Abþineri? Nu sunt.

Votat în unanimitate.

Da, da.

ªi textele proiectului de lege, ºi ale ordonanþei de urgenþã, ºi anexa au fost votate. În consecinþã, vom supune acest proiect de lege votului final sãptãmâna viitoare.

Vã propun sã mai luãm un proiect de lege, douã... Dacã ne încadrãm în timp e în regulã.

Proiectul de Lege, de la punctul 25, pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 42/2001 privind creºterile salariale ce se vor acorda în anul 2001 personalului din sectorul bugetar.

Procedurã de urgenþã.

Tot Comisia de muncã, o rog pe doamna Paula Ivãnescu sã propunã timpii de dezbatere.

Vã propun un timp maxim de discuþii de 5 minute.

Vã mulþumesc.

Dacã sunteþi de acord cu aceastã propunere? E cineva împotrivã? Abþineri? Vã mulþumesc. Unanimitate.

Trecem la dezbaterea proiectului de lege a ordonanþei de urgenþã a Guvernului, în paralel cu raportul, care cuprinde unele amendamente ale comisiei asupra titlului proiectului de lege. Comisia n-a avut observaþii, dacã aveþi dumneavoastrã. Nu aveþi.

Votat în unanimitate.

Asupra cuprinsului articolului unic din proiectul de lege, urmãriþi amendamentul de la punctul 1 de la raport. Dacã aveþi obiecþii la amendament? Nu aveþi. Cine este pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Nu sunt. Abþineri? Nu sunt. Votat în unanimitate.

Asupra titlului ordonanþei de urgenþã a Guvernului dacã aveþi obiecþiuni? Comisia n-a avut.

Se voteazã în unanimitate.

- Asupra art. 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8 comisia n-a avut

- obiecþiuni.

Dacã dumneavoastrã aveþi? Votat în unanimitate.

La art. 9 urmãriþi amendamentul nr. 2 din raport, dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi?

Cine este pentru amendamentul de la punctul 2 din raport cu privire la art. 9 din ordonanþa de urgenþã?

Cine este pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Votat în unanimitate.

Supunem, în consecinþã, acest proiect de lege votului final sãptãmâna viitoare.

Urmãtorul este proiectul de Lege de la punctul 26, pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 36/2001 privind regimul preþurilor ºi tarifelor reglementate care se stabilesc cu avizul Oficiului Concurenþei. Suntem în procedurã de urgenþã. Comisia pentru industrii are cuvântul pentru propunerea timpilor de dezbatere.

Comisia propune 10 minute pentru dezbateri ºi douã minute pentru intervenþii, dacã sunt, având în vedere faptul cã existã ºi un amendament respins.

Vã mulþumesc.

Sunteþi de acord cu aceºti timpi? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Nu sunt. Unanimitate.

Trecem la dezbaterea proiectului de lege. Urmãriþi, vã rog, textele în paralel cu raportul comisiei.

La titlul legii dacã aveþi observaþii? Comisia nu a avut. Votat în unanimitate.

Asupra articolului unic dacã aveþi dumneavoastrã observaþii? Comisia nu a avut. Votat în unanimitate.

La ordonanþa de urgenþã, la titlu dacã aveþi observaþii? Comisia nu a avut.

Votat în unanimitate.

Vã rog sã-mi daþi cuvântul!

La art. 1, votat în unanimitate.

La art. 2 domnul deputat a avut un amendament respins, îl rog sã-l susþinã.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte. Domnule preºedinte,

Stimaþi colegi,

Aºa cum se poate observa în raportul comisiei, la amendamentele respinse existã un singur amendament respins care a fost iniþiat de mine ºi propun reducerea pragului de 5% de ajustare la 3%. Motivaþiile sunt urmãtoarele: pe de o parte, aºa cum ºtim, 5% a fost stabilit acum mai mulþi ani, când inflaþia era mult mai mare. Acum, de exemplu, anul trecut fiind inflaþia de 50%, anul acesta þinta fiind de 25%, este absolut normal sã coborâm ºi pragul acesta de ajustare.

În al doilea rând, trebuie sã se aibã în vedere cã acest prag de ajustare practic este o fundamentare a marjei de profit pentru furnizor, pentru prestator. Dacã noi coborâm de la 5% la 3% acest prag de ajustare, atunci implicit ºi prestatorii vor coborî marja de profit, deci tarifele pentru serviciile de monopol, respectiv preþurile pentru bunurile de monopol vor fi mai mici.

Drept urmare, domnule preºedinte, eu aº ruga colegii ca în acest spirit sã sprijine amendamentul meu. Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc.

Din partea iniþiatorului. Poftiþi, domnule ministru.

## **Domnul Radu Tãnase** _Ñ ºeful Oficiului Concurenþei:_

## Sunt Tãnase, ºeful Oficiului Concurenþei.

Ca iniþiatori, noi susþinem menþinerea pragului de 5%, aºa cum a fost aprobat prin ordonanþa Guvernului. Ca motiv principal ar fi acela cã în condiþiile inflaþiei, chiar prognozate, dar mai ales a celei realizate pânã acum, ar trebui ca aceste ajustãri sã fie foarte dese, practic sã nu se termine o ajustare ºi sã înceapã alta. Or, considerãm

cã acest prag de 5% ar duce la realizarea acelui termen de 3 luni la care se poate face ajustarea.

Mai mult de atât, în legãturã cu marja de profit, eu aº spune cã e bine sã lãsãm unitãþilor economice sã mai poatã realiza ºi reducerea costurilor, nu numai sã intervinã imediat ce primesc influenþe, ceva influenþe în costuri, sã solicite majorãri de preþuri. Deci în acel termen de 3 luni pot lua ºi mãsuri de reducere a costurilor. Ar fi practic ºi o mobilizare a unitãþilor economice în reducerea costurilor, nu numai în majorarea preþurilor.

Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc.

Aþi ascultat ºi susþinerile domnului deputat R‡duly. Din pãcate pentru dumnealui, trebuie sã supunem întâi votului amendamentul comisiei care a fost admis, care, dacã va fi... Nu, nu cã nu am amendament din partea comisiei. Deci aveþi amendamentul respins de comisie la pagina 1 din anexa nr. 2. Aþi auzit ºi pãrerea autorului amendamentului, aveþi ºi motivaþia respingerii, aþi auzit ºi explicaþiile Guvernului, vã rog sã vã pronunþaþi prin vot asupra amendamentului propus de domnul deputat R‡duly.

Cine este pentru? Vã mulþumesc. Pentru amendamentul dumneavoastrã... 20, 10 acolo ºi 10 aici. Vã rog sã constataþi cã nici o alianþã nu e imposibilã. 10 la P.R.M. ºi 10 la U.D.M.R.

Vã rog, mai numãrãm o datã.

Stimaþi colegi, ori citim altceva, ori citim textul legii ºi votãm când vã solicitãm.

Cine este pentru amendamentul domnului R‡duly? 21 P.R.M. Din partea aceasta, 13. 34 voturi pentru. Vã mulþumesc.

Voturi împotrivã? 42 voturi împotrivã. Abþineri? O abþinere.

Cu 42 voturi împotrivã ºi o abþinere, amendamentul domnului R‡duly de la U.D.M.R. care a fost susþinut de 13 voturi U.D.M.R. ºi 21 de la P.R.M. a fost totuºi respins. Oricum, semnalãm asocierea. Domnul R‡duly vrea sã vã spunã cã nici o alianþã nu e imposibilã.

## **Domnul R‡duly R—bert K‡lm‡n:**

Nu, asta a spus domnul preºedinte. Domnule preºedinte,

Aº vrea sã mulþumesc colegilor care au votat acum în ideea de a reduce tarifele la serviciile de monopol ºi bunurile de monopol. Am înþeles votul. Eu mulþumesc colegilor ºi din stânga sãlii, ºi din dreapta sãlii, ºi colegilor din mijloc.

Vã mulþumesc.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Stimaþi colegi,

În consecinþã,

U.D.M.R.-ul reacþioneazã fãrã conducere în mod haotic. 12 voturi împotrivã cu 5 de aici, 17 voturi. Abþineri? 5 abþineri.

Cu 42 de voturi pentru, 17 împotrivã ºi 5 abþineri s-a adoptat textul art. 2.

Vã rog sã constataþi ceea ce domnul secretar Stroe îmi sesizeazã ca un metronom, depãºirea termenului de dezbatere ºi, în consecinþã, vom trece doar la vot. Urmãriþi, vã rog Ñ art. 2 alin. 2 rãmâne nemodificat Ñ la punctul 7 amendamentul cu privire la alin. 3.

32 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 64/4.V.2001

Dacã aveþi obiecþii? Nu sunt. Votat.

La art. 3 alin. 1 ºi 2 din ordonanþã nu sunt obiecþii ºi se voteazã în unanimitate.

La art. 3 alin. 3 urmãriþi amendamentul de la punctul 10. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu sunt.

Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 56/2000 pentru completarea art. 41 din Legea bancarã nr. 58/1998, care e foarte scurt, ºi reprezentantul Guvernului, ca ºi alþii, de fapt, care mai sunt aici, a venit de 3 sãptãmâni încoace. Rog Comisia pentru buget sã ne propunã timpii de dezbatere.

Votat în unanimitate.

- La alin. 4, nemodificat, în consecinþã, votat în unani-

- mitate.

- La art. 4 din ordonanþã, urmãriþi punctul 10.

- Dacã aveþi obiecþiuni? Nu sunt.

- Votat în unanimitate.

- Punctul 11, nemodificat, votat în unanimitate.

- Dupã art. 4 alin. 2 urmeazã un alineat nou.

- Dacã aveþi obiecþiuni? Nu sunt.

- Votat în unanimitate.

- La art. 5 alin. 1 ºi 2 nu sunt obiecþiuni. Nu sunt

- observaþii.

- Votat în unanimitate.

- La art. 6 urmãriþi amendamentul de la punctul 14. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu sunt. Votat în unanimitate.

- La art. 7 alin. 1 ºi 2 nu sunt observaþii.

- Dacã dumneavoastrã aveþi?

- Votat în unanimitate.

- La art. 8 alin. 1 nu sunt obiecþiuni.

- Votat în unanimitate.

- La art. 8 lit. a) urmãriþi amendamentul de la punctul 18. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu sunt.

Comisia propune ca proiectul de lege sã fie supus spre dezbatere ºi adoptare în forma prezentatã, pentru care vã sugerãm 5 minute per total ºi un minut pentru fiecare intervenþie.

Vã mulþumesc.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Dacã sunteþi de acord cu aceastã alocare a timpilor de dezbatere? Da. Vã mulþumesc.

- Asupra titlului proiectului de lege dacã aveþi obiecþiuni?

- Nu sunt.

- Votat în unanimitate.

Asupra articolului unic dacã aveþi obiecþiuni? Nu sunt. Votat în unanimitate.

- Asupra titlului ordonanþei de urgenþã dacã aveþi

- obiecþiuni? Nu sunt.

- Votat în unanimitate.

- Asupra cuprinsului articolului unic al ordonanþei de

- urgenþã dacã aveþi obiecþiuni? Nu sunt.

- Votat în unanimitate.

- Cu aceasta, proiectul îl vom supune votului final de

- sãptãmâna viitoare, fiind vorba ºi de o lege organicã, fac precizarea.

- Îmi cer scuze reprezentanþilor guvernului care vin în

- continuare, dar timpul nostru de lucru s-a epuizat.

- Joi e ºedinþã comunã. Deci vã vom anunþa dupã ce

- Comitetul ordinii de zi va stabili ºedinþa în plen.

- Deocamdatã, pentru ziua de astãzi declarãm ºedinþa

- închisã.

- Vã mulþumesc.

Regia Autonomã ”Monitorul OficialÒ, str. Izvor nr. 2Ð4, Palatul Parlamentului, sectorul 5 **,** Bucureºti, cont nr. 2511.1Ñ12.1/ROL Banca Comercialã Românã Ñ S.A. Ñ Sucursala ”UnireaÒ Bucureºti ºi nr. 5069427282 Trezoreria sector 5, Bucureºti (alocat numai persoanelor juridice bugetare). Adresa pentru publicitate : Centrul pentru relaþii cu publicul, Bucureºti, ºos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 411.58.33 ºi 411.97.54, tel./fax 410.77.36. Tiparul : Regia Autonomã ”Monitorul OficialÒ, tel. 490.65.52, 335.01.11/2178 ºi 402.21.78, E-mail: ramomrk@bx.logicnet.ro, Internet: www.monitoruloficial.ro

**ISSN** 1220Ð4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 64/4.V.2001 conþine 32 de pagini.**

Preþul 23.648 lei