Cristian R„dulescu

Consiliul Na˛ional pentru Studierea Arhivelor Securit„˛ii a trimis Parlamentului Rom‚niei rapoartele de activitate pe 2003 ∫i 2004. M„car Ón ochii posterit„˛ii, C.N.S.A.S.-ul Óncearc„ s„ apar„ drept o institu˛ie ce ∫i-a Óndeplinit misiunea. De∫i f„cut Ón acest an, raportul pe 2003 este

datat 2004. Ca ∫i cum ar fi fost Óntocmit la timp, ca ∫i cum ar fi un adev„rat raport de activitate... Nu este a∫a ceva ∫i nici raportul pe 2004 nu este. Cele dou„ rapoarte poart„ Ón mod evident un titlu nepotrivit. Ar fi fost mult mai bine s„ se numeasc„ îRaport de inactivitate“. Este un adev„rat îManual despre cum se poate perverti politic ∫i birocratic orice idee, oric‚t de bun„, pe cheltuiala contribuabilului“.

Scopul fundamental pentru care a fost Ónfiin˛at C.N.S.A.S.-ul a fost Óns„n„to∫irea societ„˛ii rom‚ne∫ti. Aceast„ institu˛ie urma s„ asigure cet„˛enilor rom‚ni accesul la propriul dosar ∫i s„ deconspire Securitatea ca poli˛ie politic„. Pe 2004, C.N.S.A.S.-ul a primit, potrivit propriului raport, 2071 de cereri de accesare a propriului dosar ∫i 196 de cereri de deconspirare. C‚te a solu˛ionat? Doar 1350 de cet„˛eni ∫i-au v„zut propriul dosar ∫i ∫tim adev„rul numai despre 60 de compatrio˛i ai no∫tri. Cam pu˛in, orice s-ar spune. Dac„ ne uit„m la verific„rile f„cute cu ocazia alegerilor din noiembrie 2004, vom observa c„ C.N.S.A.S.-ul a g„sit doar 8 colaboratori ∫i 2 ofi˛eri ai fostei Securit„˛i din c‚teva mii de candida˛i. Nici un rom‚n care a tr„it perioada comunist„ nu poate s„ nu se mire. Zece oameni doar? Doar 10? Œndoiala este mai mult dec‚t fireasc„ ∫i ridic„ serioase semne de Óntrebare cu privire la felul Ón care C.N.S.A.S.-ul ∫i-a Óndeplinit datoria.

Ce nu spune raportul de activitate este Ónc„ ∫i mai grav. Nu spune c„ S.R.I.-ul a dus o politic„ clar obstructiv„ la adresa C.N.S.A.S.-ului Ónc„ de la Ónfiin˛are ∫i p‚n„ cel pu˛in Ón prim„vara acestui an. Nu spune c„ activitatea sa a fost blocat„ aproape doi ani din cauza lipsei cvorumului, membrii colegiului sus˛inu˛i de P.S.D., Domnii Aurel Pricu, Florian Chiri˛escu ∫i Mihai Gheorghe lipsind de la ∫edin˛e. Timp Ón care nu au uitat s„ Ó∫i Óncaseze indemniza˛iile pentru posturi considerate de demnitate public„. Unde-i demnitatea de a boicota activitatea unei institu˛ii, a Óntregii societ„˛i, dar de a lua banii cet„˛enilor? Cet„˛eni care nu au uitat rostul institu˛iei, care au f„cut ∫i un lan˛ uman Ón jurul Parlamentului pentru deblocarea activit„˛ii C.N.S.A.S.-ului. Fostul partid de guvern„m‚nt a tratat cu dispre˛ul bine cunoscut orice inten˛ie de a cur„˛a societatea rom‚neasc„.

Dup„ ∫ase ani de activitate ca pre∫edinte al Colegiului C.N.S.A.S., dl Gheorghe Oni∫oru se face c„ nu ∫tie ce Ónseamn„ sintagma îcolaborator al serviciilor de informa˛ii Ónainte de 1989“ ∫i cere ca Parlamentul Rom‚niei s„ i-o explice. Domnul Oni∫oru Óncearc„ s„ foloseasc„ institu˛ia pe care o conduce Óntr-un r„zboi cu multe conota˛ii morale. Sub conducerea domnului Oni∫oru, C.N.S.A.S.-ul a devenit doar o parte a otr„vitei mo∫teniri P.S.D.-iste, al„turi de dl Dan Lupa∫cu, pre∫edintele Consiliului Superior al Magistraturii, care urm„re∫te ca judec„torii ∫i procurorii s„ nu fie nevoi˛i s„ r„spund„ pentru eventuala lor colaborare cu Securitatea. Domnii Oni∫oru ∫i Lupa∫cu nu fac dec‚t s„ conspire pentru ca rom‚nii s„ r„m‚n„ lipsi˛i de repere morale, de Óncredere Ón institu˛iile Statului, s„-i lipseasc„ de ∫ansa de a fi condu∫i de oameni ne∫antajabili. C.N.S.A.S.-ul ∫i C.S.M.-ul, institu˛ii construite ca adev„rate garan˛ii ale legalit„˛ii ∫i moralit„˛ii, ∫i-au dat m‚na, la indica˛iile P.S.D.-ului, pentru a Ómpiedica schimbarea profund„ a Rom‚niei.