Stenogramă plen

Din partea Grupului parlamentar al P.D., domnul deputat Mircea St„nescu.

V„ rog, domnule deputat, ave˛i cuv‚ntul.

Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

Dezvoltarea comunica˛iilor electronice din Rom‚nia este foarte Ónt‚rziat„ ∫i Ónregistreaz„ o calitate slab„ a serviciilor oferite clien˛ilor de televiziune prin cablu ∫i Internet pe band„ larg„, Ón special datorit„ monopolului pe care-l de˛in operatorii de servicii din aceste domenii.

Pia˛a de Internet prin cablu este dominat„ Ón prezent, Ón propor˛ie de 99%, conform datelor Autorit„˛ii Na˛ionale de Reglementare Ón Comunica˛ii, de doi operatori de cablu: U.P.C. Rom‚nia Astral ∫i R.C.S. – R.D.S., care ∫i-au Ómp„r˛it teritoriile ∫i ale c„ror servicii sunt departe de exigen˛ele europene.

Deoarece nu exist„ concuren˛„, orice client nemul˛umit de serviciile firmei care ac˛ioneaz„ Ón zona Ón care locuie∫te nu poate opta pentru o alt„ firm„ similar„.

Fa˛„ de Óncredin˛area acestor servicii strategice pentru cet„˛ean unor operatori care din diverse motive, tehnice sau financiare, nu ofer„ serviciile la nivelul prezentat Ón ofertele publicitare ∫i care profit„ de o lips„ total„ de concuren˛„, solicit pre∫edintelui Autorit„˛ii Na˛ionale de Reglementare Ón Comunica˛ii ∫i pre∫edintelui Consiliului Concuren˛ei s„ dispun„ urgent investiga˛iile de rigoare ∫i s„ raporteze Ón cel mai scurt timp cauzele existen˛ei acestor servicii de tip monopol de slab„ calitate, precum ∫i modalit„˛ile prin care monopolul poate fi Ónl„turat, iar ace∫ti operatori, tra∫i la r„spundere pentru proasta calitate a serviciilor facturate.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc.

Grupul parlamentar al P.S.D., domnul deputat Mihai Apostolache.

Domnule deputat, ave˛i cuv‚ntul.

Stima˛i colegi,

Ne-am str„duit mult pentru adoptarea, chinuit„, a bugetului pentru 2006.

Greva sindicatelor din Ónv„˛„m‚nt a durat trei s„pt„m‚ni, p‚n„ c‚nd Guvernul ∫i Pre∫edin˛ia, d‚ndu-∫i c‚nd m‚na, c‚nd d‚ndu-∫i peste m‚n„, au g„sit ni∫te solu˛ii de compromis care, doar cu pu˛in mai mult profesionalism ∫i respect pentru grevi∫ti, ar fi putut fi g„site din prima zi...

Minerii din Valea Jiului au amenin˛at ∫i ei...

Func˛ionarii publici lanseaz„ ∫i ei avertismente dup„ avertismente...

Bugetul este s„r„cit de cota unic„ ∫i de incompeten˛„...

Guvernul este m„cinat de conflicte mocnite interpartinice ∫i intrapartinice.

Rom‚nii se Óntreab„ c‚t va mai dura acest r„zboi al declara˛iilor, despre care ∫tiu sigur c„ nu va duce la altceva dec‚t la o ∫i mai mare instabilitate politic„, la o ∫i mai mare degringolad„...

Puterile Ón stat sunt amestecate: se dau telefoane, se transmit indica˛ii de la un palat la altul; c‚nd schimbarea pre∫edin˛ilor celor dou„ Camere e o prioritate, c‚nd nu mai e; c‚nd nu sunt destui bani pentru Ónv„˛„m‚nt, c‚nd sunt sco∫i din p„l„rie – hocus-pocus, uite banii! – care Óns„, ca orice scamatorie, sunt doar o iluzie...

Nu aveam cvorum pentru dezbaterea bugetului, dar aveam... ho˛i... Ón Parlamentul Rom‚niei! Recent, doamnei Norica Nicolai i-a fost furat telefonul...

Am ajuns s„ ni se dedice o rubric„ Ón jurnalele de actualit„˛i: îNecuv‚nt„torii“! Pentru c„, lua˛i de val, facem amendamente de dragul amendamentelor, cu miile, iar cele pe care le facem pentru c„ Ón mod real credem Ón ele, pentru c„ ele slujesc Ón mod real cet„˛enilor care ne-au trimis aici prin votul lor, ei, bine, acestea sunt respinse, f„r„ nici o remu∫care, pentru c„ nimeni nu mai are disponibilitatea ori m„car r„bdarea s„ le asculte.

Eu am cerut bani suplimentari pentru salvarea picturii Bisericii îSf. Gheorghe“ din Pucheni, semnat„ Nicolae Grigorescu! Este un proiect Ón care m-am implicat ∫i m„ voi implica at‚t c‚t poate un om s„ se implice!

Nu s-au g„sit ace∫ti bani! Nu-i nimic!

Œi voi g„si Ón alt„ parte, chiar ∫i Ón alt„ ˛ar„, dac„ rom‚nii nu-l mai iubesc pe Nicolae Grigorescu!

Am cerut bani pentru drumurile Prahovei, dar nici ace∫tia nu sunt îde dat“.

Banii, c‚nd este vorba despre Prahova, se pare c„ sunt doar îde luat“, dac„ ne g‚ndim la raportul Óncas„rialoc„ri bugetare!

C‚nd totu∫i ajung banii ∫i Ón Prahova, ace∫tia sunt direc˛iona˛i politic: 100 de apartamente A.N.L. din Ploie∫ti, aproape finalizate, sunt l„sate prad„ intemperiilor, dar Sinaia a primit totu∫i ceva m„run˛i∫ pentru ni∫te lucr„ri aflate abia la Ónceput. De ce? Pentru c„ primarul Ploie∫tiului este P.S.D., iar cel al ora∫ului Sinaia, liberal!

Iat„ de ce, m„car de aici Ónainte, v„ cer aten˛ie ∫i r„bdare Ónainte de a vota Óntr-un fel sau altul.

Iat„ de ce v„ cer s„ Óncerca˛i s„ vede˛i ∫i dincolo de cifrele seci: picturi de o valoare inestimabil„, care se pot

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 197/13.XII.2005 pierde pentru totdeauna, familii de tineri care pl‚ng v„z‚nd cum visul de a avea o cas„ li se n„ruie cu fiecare ploaie sau z„pad„ ce vine, primari care se zbat nu pentru limuzine luxoase, ci pentru repararea unui pode˛ ori pietruirea unui drum sp„lat de viituri...

M-a∫ bucura totu∫i ca m„car fiecare leu al bugetului, a∫a cum a fost el adoptat, s„ fie cheltuit cu onestitate ∫i cump„tare...

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc.

Din partea Grupului parlamentar al Partidului Conservator, doamna deputat Cornelia Ardelean. Ave˛i cuv‚ntul, doamna deputat.

Doamna pre∫edinte, Stima˛i colegi,

Declara˛ia am preg„tit-o Ónc„ de s„pt„m‚na trecut„ ∫i, de∫i a trecut ziua de 1 Decembrie, nu am vrut s„ renun˛ la aceast„ declara˛ie politic„: î1 Decembrie — Ziua Na˛ional„ a Rom‚niei“.

De 1 Decembrie am aniversat Ziua Na˛ional„ a Rom‚niei, ziua Ón care rom‚nii ardeleni s-au adunat la Alba Iulia ∫i au transmis Óntr-o manier„ solemn„ ∫i impresionant„ lumii Óntregi dorin˛a sufl„rii rom‚ne∫ti din Transilvania de îa se uni cu fiara“, de a face Rom‚nia Mare. Au trecut de atunci 87 de ani.

De 87 de ori ar„denii au a∫teptat cu aceea∫i emo˛ie evocarea eforturilor unioni∫tilor, care au culminat cu Marea Adunare Na˛ional„. Din p„cate Óns„ fiecare 1 Decembrie dubleaz„ la Arad emo˛iile, cu sentimente de regret ∫i am„r„ciune: rolul ora∫ului nostru Ón Marea Unire nu este marcat Óndeajuns. Capitala ideologic„ a Marii Uniri, Aradul, este omis„ Óntr-un mod sup„r„tor din reperele de referin˛„ ale s„rb„toririi zilei na˛ionale.

Cu 90 de ani Ón urm„, cu 89 de ani Ón urm„, cu 88 ∫i 87 de ani Ón urm„, la Arad s-au concentrat acei intelectuali care au Ónfruntat toate riscurile personale ∫i au dat glas deplinei afirm„ri a na˛iunii rom‚ne – ™tefan Cicio-Pop, Vasile Goldi∫, Ioan Suciu, Gheorghe Cri∫an, Iustin Mon˛ia ∫i al˛i ilu∫tri ar„deni, care au purtat stindardul unioni∫tilor.

La Arad, s-au redactat ziarele îRom‚nul“ ∫i îTribuna“, care au ˛inut treaz„ con∫tiin˛a rom‚neasc„; la Arad a func˛ionat Consiliul Na˛ional Rom‚n, care a organizat Marea Adunare Na˛ional„ de la Alba Iulia; la Arad s-a spus Ón fa˛„ Guvernului Tisza c„ rom‚nii ardeleni nu concep alt„ variant„ dec‚t Unirea. îAci e centrul, aci inima rom‚nismului. Aci, Óntr-un palat fermecat, zidit ca Ón pove∫ti, s-a ad„postit con∫tiin˛a de neam. De aci au roit dasc„lii neamului, spre a trezi con∫tiin˛a na˛ional„ Ón vremurile de uitare de sine“ spunea marele om de stat Nicolae Filipescu, referindu-se la Arad.

Œn preziua Marii Uniri, la 30 noiembrie 1918, c‚nd delega˛ii se preg„teau s„ ia drumul spre Alba Iulia, ziarul îRom‚nul“ din Arad anticipa: îFra˛i rom‚ni, scrie˛i Ón inimile voastre Ziua aceasta mare, care a adus Óntregirea neamului rom‚nesc de la Nistru p‚n’la Tisa, ∫i s„ o pr„znui˛i ca s„rb„toarea cea mai mare!“

Au trecut 87 de ani de atunci. Rolul de prim-plan al ora∫ului nostru, Óntr-unul din cele mai de seam„ acte din istoria na˛ional„ a Rom‚niei, este marcat de c„r˛ile de istorie, omagiat Ón seminare exclusiviste.

Din p„cate Óns„ Ónaltele autorit„˛i ale statului au marcat doar accidental a∫a cum se cuvine importan˛a Aradului Ón realizarea Rom‚niei Mari.

Stima˛i colegi, profit de acest prilej pentru a cere pre∫edintelui Rom‚niei, primului-ministru, pre∫edin˛ilor Senatului ∫i Camerei Deputa˛ilor s„ marcheze a∫a cum se cuvine rolul Aradului Ón Marea Unire; s„ reconstituie, la 1 Decembrie 2006, la cei 88 de ani de la Marea Unire, drumul unioni∫tilor de la Arad la Alba Iulia!

Sunt c‚˛iva ani de c‚nd ar„denii Óncearc„ s„ adune fonduri pentru realizarea monumentului Marii Uniri, proiect care stagneaz„ din cauza lipsei de fonduri.

Unde altundeva este mai mare nevoie de acest simbol, dec‚t la Arad?

Rog Guvernul s„ g„seasc„ mijloacele potrivite pentru a sprijini acest proiect de suflet al ar„denilor.

Œn decembrie, Aradul are nevoie de recunoa∫tere, are nevoie de un act de dreptate!

V„ mul˛umesc.

™i eu v„ mul˛umesc, doamna deputat.

Din partea Grupului parlamentar al P.R.M., domnul deputat ™tefan Baban.

Ave˛i cuv‚ntul, domnule deputat.

V„ mul˛umesc, doamna pre∫edint„. Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

Declara˛ia mea politic„ se intituleaz„ îRom‚nia, Óntre unitate ∫i dezbinare“.

™tim cu to˛ii, fie din proprie experien˛„, fie din relat„rile celor apropia˛i, c„ Ónainte de 1989 fiecare cet„˛ean din aceast„ ˛ar„, indiferent de na˛ionalitate, respecta legile ˛„rii mai mult din constr‚ngere dec‚t din convingere. Dup„ evenimentele care au dus la pr„bu∫irea comunismului, oamenii obi∫nui˛i, adic„ cet„˛enii din Rom‚nia, au fost nevoi˛i s„ con∫tientizeze valorile dob‚ndite: dreptul la proprietate privat„, dreptul de a Ónfiin˛a forma˛iuni politice, libertatea de expresie, dar ∫i ∫irul de ilegalit„˛i ∫i escrocherii comise pe fondul unui vid legislativ prelungit timp de peste 15 ani.

Principalul c‚∫tig al celor 15 ani de tranzi˛ie l-a reprezentat noua Constitu˛ie, promulgat„ Ón 1991 ∫i modificat„ Ón 2003. Aceasta cuprinde majoritatea principiilor pe baza c„rora func˛ioneaz„ un stat de drept, sau, pe Ón˛elesul tuturor, onorabilitatea fiec„rui cet„˛ean rom‚n din ˛ara sa, care nu dore∫te s„ fie umilit sau s„ fac„ compromisuri pentru a putea locui ∫i tr„i Ón aceast„ ˛ar„.

Ca urmare, Constitu˛ia reprezint„ cel mai important act politic ∫i juridic, care stabile∫te drepturile ∫i Óndatoririle cet„˛enilor Ón rela˛iile cu statul, precum ∫i func˛iile, atribu˛iile, responsabilit„˛ile ∫i rela˛iile Óntre etnii ∫i Óntre puterile politice.

Totodat„, se stipuleaz„ c„ Rom‚nia este patria comun„ ∫i indivizibil„ a tuturor cet„˛enilor s„i, f„r„ deosebire de ras„, de na˛ionalitate, de origine etnic„, de limb„, origine social„. Iar de-a lungul anilor, aceast„ toleran˛„ manifestat„ de majoritate fa˛„ de minorit„˛i a fost profund eviden˛iat„ prin toate actele socioeconomice ∫i politice, nimeni neput‚nd s„ demonstreze c„ Ón ultimii 50 de ani poporul rom‚n a ac˛ionat atfel dec‚t cu bun„voin˛„ ∫i toleran˛„. Cine neag„ o asemenea realitate, fie este de rea-credin˛„, fie nu a tr„it pe aceste meleaguri. Rom‚nii au reac˛ionat cu totul altfel dec‚t le

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 197/13.XII.2005 este datina ∫i fiin˛a doar atunci c‚nd au fost deranja˛i la maximum, adic„, mai pe rom‚ne∫te, au fost îc„lca˛i pe b„t„tur„“.

Acest lucru se Ónt‚mpl„ ∫i acum, prin promovarea Legii minorit„˛ilor, lege care constituie un pas destul de important spre federalizarea Rom‚niei ∫i dinamitarea ordinii constitu˛ionale. Dup„ cum au recunoscut ∫i unii reprezentan˛i ai altor minorit„˛i din ˛ara noastr„, de fapt, principalii beneficiari ar fi doar maghiarii, care ar dori, mai pe fa˛„, mai pe dos, realizarea unui vis ancestral: autonomia teritorial„ a zonelor Ón care ace∫tia sunt majoritari, ne˛in‚nd cont de faptul c„ se afl„ pe teritoriul unui stat unitar, antic, recunoscut de c„tre na˛iunile din jur ∫i pentru care istoria este sacr„. Aceast„ lege va demonstra autorit„˛ilor centrale c„ autorit„˛ile din zon„, controlate ∫i subordonate de popula˛ia majoritar„ maghiar„, vor avea dreptul s„ impun„ diverse m„suri ∫i c„ nu va ˛ine seama nicidecum de solicit„rile venite de la Bucure∫ti. Trist este c„ de aceste favoruri va beneficia doar etnia maghiar„, celelalte, inclusiv minoritatea rom‚n„, fiind obligate s„ se supun„ dispozi˛iilor stabilite de majoritari.

Se ∫tie c„ multe voci au argumentat Ón ultimul timp faptul c„ popula˛ia rom‚n„ din jude˛ele Covasna ∫i Harghita nu mai are nici un cuv‚nt de spus, c„, de fapt, nu mai exist„ ca entitate ∫i, chiar mai trist, nu mai are for˛a numeric„ de a se opune unor hot„r‚ri, unele cu un v„dit caracter anticonstitu˛ional. Trist este faptul c„ autorit„˛ile centrale, pentru a men˛ine o coali˛ie incert„, se prefac c„ totul este Ón ordine ∫i c„ via˛a merge Ónainte, pentru a nu pierde sprijinul forma˛iunii U.D.M.R. Se ignor„ faptul c„ liderii locali ai partidelor rom‚ne∫ti nu mai ˛in cont de orientarea doctrinar„ ∫i c„ fac apeluri disperate pentru a ob˛ine sprijinul Guvernului Ón vederea rezolv„rii corecte ∫i legale a acestei probleme, conform reglement„rilor legale din ˛ara care asigur„ toate condi˛iile pentru convie˛uirea diferitelor etnii. Liderii de la centru nu iau Ón seam„ aceste apeluri disperate, ne˛in‚nd cont de avertismentele emise de cei din zon„, care arat„ c„ o cre∫tere economic„ a regiunii Ardeal urm„re∫te ∫i retrocedarea imobilelor, terenurilor ∫i a altor bunuri care au apar˛inut nobilimii maghiare ∫i cultelor specifice.

Cine are curajul s„ eviden˛ieze aceste aspecte ∫i s„ arate cu degetul ceea se petrece Ón curtea U.D.M.R.-ului are ne∫ansa de a atrage asupra sa critici ∫i acuza˛ii de ultrana˛ionalism. Dar dac„ avem o clip„ de r„bdare s„ judec„m la ceea ce sesizeaz„ aceste persoane, descoperim c„ fenomenele de purificare etnic„ din jude˛ele Harghita ∫i Covasna sunt reale, iar transformarea Rom‚niei dintr-un stat unitar Óntr-un stat federal prinde din ce Ón ce mai mult contur.

Ca urmare, ne putem confrunta cu probleme grave at‚t din partea Uniunii Europene, care ar putea considera c„ din punct de vedere politic nu avem stabilitate, dar ∫i din partea electoratului, care ar considera c„ cei din clasa politic„ au f„cut deja un pact important pe drumul dezbin„rii ∫i, mai ales, al dezmembr„rii unei ˛„ri pentru care mul˛i dintre Ónainta∫ii no∫tri ∫i-au dat chiar ∫i via˛a. Dar, Ón aceste condi˛ii, poporul, fi˛i siguri, nu ar mai dori coabitarea Ón interiorul Rom‚niei cu alte etnii, lucru care ar perturba destul de grav parcursul european al ˛„rii noastre.

Este vremea s„ l„s„m la o parte calculele politice ∫i s„ analiz„m la rece ∫i realist cum putem realiza dorin˛ele unui popor care, din cele mai vechi veacuri, a fost unitar ∫i independent.

™i ce ar fi s„ scoatem din vocabular ∫i din textul Constitu˛iei ˛„rii expresia îminoritate etnic„“ ∫i s„ o Ónlocuim cu expresia «cet„˛ean rom‚n de limba îx“ sau cet„˛ean rom‚n de etnie îy“». Pentru c„ to˛i cet„˛enii de pe teritoriul numit Rom‚nia sunt cet„˛eni rom‚ni.

V„ mul˛umesc pentru aten˛ie.

V„ mul˛umesc.

Din partea Grupului parlamentar al U.D.M.R., domnul deputat Garda Dezideriu.

Pofti˛i, domnule deputat, ave˛i cuv‚ntul.

## Doamna pre∫edinte,

Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

Œn cursul anului 2005, m-am obi∫nuit cu r„spunsurile impertinente ∫i f„r„ obiect din partea Ministerului Agriculturii, P„durilor ∫i Dezvolt„rii Rurale.

R„spunsul nr. 166.650/22.XI.2005 Óns„ a Óntrecut orice m„sur„. Domnul ministru Gheorghe Flutur, Ón numele c„ruia ac˛ioneaz„ domnul secretar de stat Vasile Lupu, Ón loc s„ pedepseasc„ pe cale administrativ„ ∫i s„ propun„ pedepsirea pe cale penal„ a acelor ingineri silvici care, timp de 2 ani, ca conduc„tori pe linie de control ai inspectoratelor direc˛iilor teritoriale de regim silvic ∫i cinegetic, nu numai c„ au mu∫amalizat infrac˛iunile mafiei lemnului, dar au refuzat s„ dea curs pentru finalizarea unor cercet„ri privind Ómp„duriri fictive, prin verificarea pe teren a lucr„rilor silvice efectuate de c„tre firma Societatea Comercial„ îCompos Exim“ — S.A., ∫i, Ón loc s„ r„spund„ punctual la Óntrebare, autorul r„spunsului m- a luat la b„∫c„lie, corect‚nd ∫i acele date care proveneau din partea Inspectoratului Teritorial de Regim Silvic ∫i Cinegetic Harghita, Óntocmite la data de 29 aprilie 2004.

Dup„ Óntocmirea raportului nr. 650, conducerea Inspectoratului Teritorial de Regim Silvic ∫i Cinegetic — Harghita a blocat toate cercet„rile pe teren Ón aceast„ cauz„, favoriz‚nd astfel, clar, pe infractori, care au decontat Ón mod fictiv, angaja˛ii fostului Ocol Silvic de Stat Gheorgheni, acte ale unor Ómp„duriri integrale. Aici m„ refer la complet„ri, refaceri, revizuiri, cur„˛„ri pe teren pe o suprafa˛„ total„ de 295,29 ha executate Ón fond forestier na˛ional.

Œn luna septembrie, am solicitat informa˛ii privind blocarea dosarului penal nr. 107P./2004, dar c‚nd am aflat c„ Inspectoratul Jude˛ean de Poli˛ie Harghita s-a adresat de trei ori inspectoratelor teritoriale de regim silvic ∫i cinegetic, prin verificarea pe teren a modului de realizare a lucr„rilor de Ómp„duriri, ultima dat„ fiind 6 septembrie 2005, c‚nd r„spunz„tor pentru coordonarea controlului a fost domnul Constantin Iordache, care nu ∫i-a f„cut datoria.

Nu Ón˛eleg esen˛a r„spunsului semnat de domnul ministru Gheorghe Flutur. Care este rolul inspectoratelor teritoriale de regim silvic ∫i cinegetic? De ce m„ trimite domnul ministru la expertiz„ extrajudiciar„, c‚nd Ón cazul Ón spe˛„, raportul nr. 650/29.04.2004, Óntocmit de speciali∫tii lui, prezint„ grave neajunsuri, mai concret, verificarea prejudiciilor cauzate pe teren.

Œn concluzie, pot dovedi c„ conducerea inspectoratelor, Ón loc s„ corespund„ atribu˛iilor profesionale prev„zute Ón fi∫a postului, intervine pentru mu∫amalizarea infrac˛iunilor, pentru salvarea mafio˛ilor.

V„ mul˛umesc pentru aten˛ie.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 197/13.XII.2005

V„ mul˛umesc.

Din partea Grupului parlamentar al P.S.D., domnul deputat Ioan Munteanu.

Ave˛i cuv‚ntul, domnule deputat.

Doamna pre∫edint„, Stima˛i colegi,

Mai Ónt‚i, un îLa mul˛i ani!“ celor care-∫i s„rb„toresc ast„zi ziua numelui.

Declara˛ie mea politic„ se intituleaz„ îLegile ru∫inii din sistemul sanitar rom‚nesc“.

Ce blestem s-o fi ab„tut asupra Ministerului S„n„t„˛ii, de n-are ∫i el parte de un ministru ca lumea, un conduc„tor adev„rat, care s„ simt„ pulsul exact al sistemului ∫i care s„ g„seasc„ solu˛iile pentru nenum„ratele necazuri ale oamenilor?

Ori de c‚te ori s-a schimbat ministrul, Ón loc ca problemele s„ se rezolve sau m„car s„ se diminueze, nesiguran˛a ∫i amatorismul s-au accentuat, duc‚nd spre dezechilibre ∫i mai grave.

Este ∫i cazul ministrului liberal Eugen Nicol„escu, care ∫i-a Ónceput activitatea cu promisiuni zgomotoase, dar care s-au transformat cur‚nd Óntr-o realitate murdar„, dominat„ de arogan˛„ ∫i demagogie. Dincolo de faptul c„ nu st„p‚ne∫te legile specifice ∫i nici particularit„˛ile sistemului, economistul Nicol„escu nu are habar nici de bunele maniere, care ar trebui s„ caracterizeze comportamentul unui adev„rat demnitar.

Œn cele ce urmeaz„, nu voi ataca con˛inutul propriu-zis al îreformei la pachet“, ci voi pune Ón lumin„ reac˛iile st‚rnite de aceste reglement„ri, a∫a cum sunt ele resim˛ite de c„tre oamenii din sistemul de s„n„tate.

Tot mai multe voci din lumea medical„ sus˛in c„ prin aceste îlegi ale ru∫inii“ se dore∫te centralizarea excesiv„, atacul la independen˛a profesional„, absen˛a parteneriatului real Ón sistem cu societatea civil„ ∫i cu asocia˛iile profesionale, infirmarea oric„ror criterii de performan˛„.

Colegiul Medicilor din Rom‚nia respinge categoric acest pachet de legi, consider‚nd abuziv„ ∫i Ón afara oric„ror reguli ale Uniunii Europene îsupravegherea de c„tre Ministerul S„n„t„˛ii a activit„˛ii Colegiului Medicilor din Rom‚nia“. Aceste prevederi ar Ónsemna desfiin˛area total„ a atribu˛iilor Colegiului Medicilor din Rom‚nia ∫i subordonarea total„ fa˛„ de Ministerul S„n„t„˛ii, iar amestecul cu alte organiza˛ii, autorit„˛i, institu˛ii publice, persoane fizice ar reprezenta un talme∫-balme∫ care dezonoreaz„ profesia de medic, l„s‚ndu-i doar responsabilitatea pentru gre∫elile f„cute de al˛ii.

De asemenea, Biroul executiv al Colegiului Farmaci∫tilor din Rom‚nia protesteaz„ fa˛„ de atitudinea constant denigratoare ∫i persiflant„ a ministrului Nicol„escu. Caracteriz„rile folosite, îfraier“, îvorbe∫te gura f„r„ ea“, îface declara˛ii ce aduc viru∫i Ón opinia public„“, îneserios“, pun sub semnul Óntreb„rii abilit„˛ile manageriale, dar ∫i calit„˛ile diplomatice ale economistului ministru.

Prin urmare, Colegiul Farmaci∫tilor solicit„ conducerii P.N.L. analizarea atitudinii domnului Eugen Nicol„escu fa˛„ de corpul profesional al farmaci∫tilor.

Œn alt„ ordine de idei, Colegiul Medicilor a solicitat Óncetarea etichet„rilor jignitoare la adresa profesioni∫tilor din sistemul sanitar, etichet„ri care au st‚rnit indignarea elitei medicale.

îUn medic Ónva˛„ toat„ via˛a, Ó∫i pune Ón pericol via˛a pentru a Óngriji pacien˛ii ∫i prime∫te astfel de mul˛umiri.

Acuza˛ia lansat„ de Eugen Nicol„escu privind existen˛a grupurilor de interese este cea mai mare jignire adus„ vreodat„ corpului medical ∫i intelectualit„˛ii. P‚n„ acum, chiar dac„ mul˛i directori de spitale erau membri ai unui partid sau ai altuia, politica s-a oprit la u∫„. Cred c„ domnul ministru vrea s„ politizeze Óntreg sistemul sanitar. Sunt legile ru∫inii din sistemul sanitar rom‚nesc“, dr. Monica Pop, directorul Spitalului de Urgen˛e Oftalmologice Bucure∫ti. Iat„ un alt citat...

V„ rog s„ v„ preg„ti˛i s„ Óncheia˛i declara˛ia, domnule deputat.

îDin acest pachet de legi trebuie scos proiectul de Lege privind Colegiul Medicilor din Rom‚nia, pentru c„ are Ónc„lc„ri grave ale prevederilor europene privind autonomia profesiilor liberale“, doctor Mircea Cintez„, pre∫edintele Colegiului Medicilor din Rom‚nia, coleg de partid cu domnul ministru.

Dup„ mintea domnului Nicol„escu & Company, ministrul este cel care ar trebui s„ numeasc„ directorii de spitale, ∫efii de sec˛ii, chiar pe pre∫edintele Colegiului Medicilor, s„ acrediteze ideea spitalelor ∫i tot el s„ semneze fiecare contract de management, adic„ s„ conduc„ Ón mod absolut tot ceea ce mi∫c„ Ón sistemul sanitar.

De∫i au trecut 30 de zile de dezbatere public„ a proiectelor de lege, de∫i ministrul ∫i-a cerut scuze pentru limbajul vulgar ∫i pentru formul„rile neelegante, nemul˛umirea continu„ s„ mocneasc„ Ón Óntreg sistemul, iar ∫ansa promov„rii reformei r„m‚ne minim„.

Œn consecin˛„, reprezentan˛ii medicilor solicit„ ca toate legile privind reforma din sistemul sanitar s„ fie dezb„tute Ón Parlament ∫i s„ nu fie adoptate prin asumarea r„spunderii guvernamentale.

Œn acela∫i context al nemul˛umirii generale, se poate constata cu u∫urin˛„ c„ reforma liberalului Nicol„escu este departe de a∫tept„ri ∫i foarte pu˛in liberal„. V„ mul˛umesc pentru aten˛ie.

Din partea Grupului parlamentar al minorit„˛ilor na˛ionale, domnul deputat Amet Aledin. Nu este Ón sal„.

Domnul deputat Gvozdenovici Slavomir. Ave˛i cuv‚ntul, domnule deputat.

Doamn„ pre∫edint„, Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

Comunitatea interna˛ional„ a demarat zilele acestea procesul solu˛ion„rii crizei din provincia s‚rb„ Kosovo ∫i Metohia. Œn fa˛a organiza˛iilor ∫i organismelor interna˛ionale se afl„ un examen greu: pe de o parte, este legisla˛ia interna˛ional„ ∫i regulile politice ∫i diplomatice, care nu accept„ schimbarea grani˛elor; pe de alt„ parte, este separatismul albanez, sprijinit ani buni de organiza˛ia terorist„ U.C.K.

De aceea, nici o ˛ar„ vecin„ Serbiei ∫i Muntenegrului nu a r„mas ∫i nu poate fi indiferent„ de modul cum se va solu˛iona aceast„ problem„ dureroas„, nu numai a Serbiei ∫i Muntenegrului, ci ∫i a Europei ∫i a Óntregii

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 197/13.XII.2005 comunit„˛i interna˛ionale, ca s„ nu se creeze Ón regiunea Balcanilor ∫i Ón Europa un precedent periculos.

Minoritatea albanez„ din Serbia ∫i Muntenegru, care este majoritar„ Ón Kosovo ∫i Metohia, nu este la prima Óncercare de a separa aceast„ secular„ provincie s‚rb„, leag„nul civiliza˛iei culturii ∫i statalit„˛ii s‚rbe, de statul s‚rb. Œn secolul al XIX-lea, Liga albanez„ din Prizden a ini˛iat aceste acte separatiste, Ón condi˛iile acelor vremuri. Œn toate r„zboaiele balcanice, separati∫tii albanezi au continuat aceast„ politic„, de asemenea, Ón Primul R„zboi Mondial, neccept‚nd niciodat„ unirea provinciei Kosovo ∫i Metohia cu Serbia.

Œntre cele dou„ r„zboaie mondiale, s‚rbii au fost majoritari Ón Kosovo ∫i Metohia, ca, dup„ cel de Al Doilea R„zboi Mondial, Ón care popula˛ia albanez„ a fost Ón majoritate cov‚r∫itoare de partea lui Hitler ∫i Mussolini, structura etnic„ a popula˛iei din Kosovo ∫i Metohia, Ón Óntregul ei, s„ fie schimbat„ radical. Anume, printr-un decret preziden˛ial diabolic al lui Tito, celor 250 de mii de s‚rbi refugia˛i Ón timpul celui de Al Doilea R„zboi Mondial le-a fost interzis„ Óntoarcerea la vetrele ∫i averile lor, Tito, prin politica sa, accept‚nd ca 250 de mii de albanezi, veni˛i din Albania, s„ r„m‚n„ Ón casele ∫i pe averile s‚rbilor refugia˛i, unde s-au a∫ezat abuziv Ón timpul celui de Al Doilea R„zboi Mondial. Œn felul acesta, structura etnic„ a popula˛iei Ón Kosovo ∫i Metohia s-a schimbat radical.

Separati∫tii albanezi nu s-au oprit aici. Prin politica de discriminare ∫i teroare, decenii Ón ∫ir, au influen˛at plec„rile ∫i acelor pu˛ini s‚rbi din Kosovo ∫i Metohia.

Prin anul 1974, c‚nd Tito era Ón cea mai mare putere politic„, 300 de mii de albanezi au demonstrat Ón Pristina Ómpotriva Iugoslaviei de atunci. ™i lucrurile s-au repetat p‚n„ Ón zilele noastre, cu toate ezit„rile ∫i gre∫elile lui Milo∫evici ∫i ale politicienilor din jurul s„u.

Œn Kosovo ∫i Metohia a fost ∫i este vorba de un separatism ∫i un terorism, Ómpotriva c„rora, peste tot Ón lume, ∫i O.N.U. ∫i toate celelalte organiza˛ii interna˛ionale lupt„ f„r„ compromisuri. De aceea, surprind dou„ unit„˛i de m„sur„ ∫i la Tribunalul de la Haga ∫i la comunitatea interna˛ional„: una pentru s‚rbi, alta pentru albanezi. O astfel de politic„ poate destabiliza nu numai societatea Ón Serbia ∫i Muntenegru, unde neÓncrederea s‚rbilor Ón aceste institu˛ii cre∫te, dar ∫i Ón Óntreaga zon„.

De aceea, pozi˛ia pre∫edintelui Rom‚niei, domnul Traian B„sescu, este una care d„ posibilit„˛i la discu˛ii ∫i la c„ut„ri de solu˛ii ∫i, Ón bun„ parte, cred c„ trebuie s„ fie luat„ Ón considera˛ie de comunitatea interna˛ional„, mai ales zilele acestea.

Œn Óncheiere, evoc Ón fa˛a dumneavoastr„ ∫i un argument istoric, consemnat ∫i de UNESCO. Niciunde pe planet„ nu vom Ónt‚lni densitatea m„n„stirilor, Ón marea majoritate ctitorite Ón Evul Mediu timpuriu, mai mare dec‚t Ón provincia Kosovo ∫i Metohia.

Œn∫ir‚nd aceste argumente Ón fa˛a dumneavoastr„ ∫i a ˛„rii, s‚rbii din Rom‚nia, cet„˛eni loiali, sper„ c„ Ministerul de Externe, diploma˛ia ∫i politicienii rom‚ni le vor evalua ∫i le vor lua Ón considerare. Mul˛umesc.

## ™i eu v„ mul˛umesc, domnule deputat.

Din partea Grupului parlamentar al P.N.L., domnul deputat Emilian Fr‚ncu. Ave˛i cuv‚ntul, domnule deputat.

Mul˛umesc, doamn„ pre∫edint„. Stima˛i colegi,

Declara˛ia mea politic„ se nume∫te îPosada 1330 — un eveniment pe nedrept uitat“.

Cronica pictat„ de la Viena consfin˛e∫te Ón cuprinsul ei un moment de referin˛„ Ón istoria poporului rom‚n: nimicirea, Ón perioada 9–12 noiembrie 1330, a o∫tirii maghiare conduse de Regele Carol Robert de Anjou de c„tre o∫tenii lui Basarab, conduc„torul fi„rii Rom‚ne∫ti. Biruin˛a de la Posada este deosebit de important„ pentru c„ a Óntrerupt temporar raportul de vasalitate dintre voievodatul existent Óntre Carpa˛i ∫i Dun„re ∫i regatul maghiar, dar, mai ales, pentru c„ a f„cut dovada for˛ei statului rom‚n, devenit o realitate politico-teritorial„ de luat Ón seam„ pe harta Europei medievale.

Acum 675 de ani, fiara Rom‚neasc„ ∫i-a c‚∫tigat _de facto_ independen˛a, momentul b„t„liei put‚nd fi considerat ca un act de na∫tere pentru structura statal„ de la care s-a format Ón timp Rom‚nia, prin contopirea cu regiunile surori Moldova ∫i Transilvania. Un astfel de eveniment ar reprezenta pentru oricine un eveniment major, serbat ∫i folosit intens pentru dezvoltarea sentimentelor patriotice, pentru stimularea turismului ∫i vie˛ii culturale. Din p„cate, Ón Rom‚nia, noi continu„m de ani buni s„ ignor„m acest moment de Ónceput, pentru c„ nu vrem sau nu ∫tim s„ ne punem Ón valoare trecutul.

Nici istoricii, nici academicienii nu au Óntreprins nimic pentru a populariza semnifica˛ia evenimentului. Doar Ón Lovi∫tea V‚lcii, un grup de inimo∫i oameni de cultur„ au continuat o ini˛iativ„ Ónceput„ acum 5 ani ∫i au f„cut ca Ón localitatea Peri∫ani s„ se men˛in„ vie o tradi˛ie. Aici, consiliul local a hot„r‚t s„ se ridice Ón locul numit Pripoare un monument Ónchinat faptelor de vitejie petrecute acum 675 de ani. Astfel de monumente ar trebui ridicate ∫i Ón celelalte îPosade“, plasate de legend„ l‚ng„ Ruc„r sau Ón Severin.

Istorici de renume, Constantin ∫i Dinu Giurescu, ™tefan Pascu, ™tefan ™tef„nescu ∫i mul˛i al˛ii, au localizat Óns„ cu argumente solide faimoasa trec„toare Ón fiara Lovi∫tei din jude˛ul V‚lcea, Óntre localit„˛ile Tite∫ti, Boi∫oara ∫i Peri∫ani, iar eu, ca v‚lcean, sunt m‚ndru c„ pot Óncerca s„ sensibilizez opinia public„ de la tribuna Parlamentului.

Lipsa unei localiz„ri certe a diminuat poate importan˛a momentului Posada, 675 de ani. Nu avem Óns„ dreptul s„ ne uit„m istoria, ar Ónsemna s„ ne ucidem eroii ∫i s„ ne anul„m viitorul european. Mul˛umesc.

## ™i eu v„ mul˛umesc.

Din partea Grupului parlamentar al P.D., domnul Cristian R„dulescu. Nu este Ón sal„.

Domnul deputat Alexandru Mocanu. Nu este.

Domnul deputat Ionesie Ghiorghioni. Ave˛i cuv‚ntul, domnule deputat.

Mul˛umesc, doamn„ pre∫edint„.

Distin∫i colegi,

Aproape permanent, de la acest microfon, am auzit doar fapte negative, reale sau imaginate. Aceast„ situa˛ie a creat impresia fals„ c„ Ón Rom‚nia totul merge pe dos,

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 197/13.XII.2005 c„ guvernarea Alian˛ei D.A. nu poate realiza ac˛iuni pozitive.

Declara˛ia mea politic„ este intitulat„ îOmul sfin˛e∫te locul“ ∫i Ó∫i propune s„ eviden˛ieze faptul c„ Ón Rom‚nia se petrec multe schimb„ri Ón bine, Óndeosebi atunci c‚nd conducerile administrative locale ac˛ioneaz„ hot„r‚t, atunci c‚nd comunit„˛ile sunt bine orientate ∫i angrenate pentru atingerea unui scop benefic.

Dup„ cum se cunoa∫te, Ón perioada aprilie–mai 2005, Ón jude˛ul Cara∫-Severin s-au produs inunda˛ii catastrofale, al c„ror efect direct a fost calamitarea pe diverse por˛iuni a 26 de drumuri jude˛ene, 14 drumuri comunale, totaliz‚nd 110 km. Œn diferite ora∫e au fost inundate str„zi, au fost distruse poduri, au fost afectate re˛ele de canalizare ∫i lucr„rile de ap„rare a malurilor. De asemenea, au fost distruse complet Ón jur de 21 de case, iar foarte multe au fost deteriorate. Practic, Ón luna mai 2005, jude˛ul se afla Ón stare de calamitare, av‚nd dou„ ora∫e, Boc∫a ∫i Oravi˛a, precum ∫i 15 comune ∫i sate izolate ∫i paralizate Ón plan social ∫i economic.

Mobilizarea exemplar„ la nivelul consiliului jude˛ean, condus de dr. ing. Sorin Frunz„verde, ∫i la nivelul prefecturii, condus„ de dr. Gavril Soran, a asigurat toate condi˛iile pentru evitarea de pierderi umane ∫i reorganizarea traficului rutier Ón condi˛ii de siguran˛„, Ón vederea aprovizion„rii popula˛iei calamitate. Guvernul Rom‚niei a repartizat jude˛ului suma de 487 de miliarde de lei vechi pentru readucerea infrastructurii rutiere la parametrii ini˛iali.

Conlucrarea deosebit de bun„ existent„ Ón jude˛ Óntre Partidul Democrat ∫i Partidul Na˛ional Liberal, Ón cadrul Alian˛ei D.A., a permis ca Óntr-un interval de timp relativ scurt, aproximativ 3 luni ∫i jum„tate, marea majoritate a drumurilor s„ fie reparate, modernizate ∫i redate circula˛iei. Modul exemplar Ón care pre∫edintele consiliului jude˛ean a condus aceast„ ac˛iune reprezint„ un model de management Ón situa˛ii de urgen˛„.

Sub conducerea prefectului Gavril Soran ∫i cu sprijinul consiliului jude˛ean au fost reconstruite 19 case Ón 7 ora∫e ∫i comune. Œn prezent, ultimele dou„ case sunt Ón curs de finalizare.

Ca urmare, marea majoritate a distrugerilor produse de inunda˛ii asupra drumurilor au fost Ónl„turate. La termenul de finalizare, care a fost 30.11.2005, mai exist„ Ón curs de rezolvare un num„r mic de lucr„ri de reabilitare, prin pietruire.

Deoarece multe comune izolate au fost legate de arterele principale de transport din jude˛ prin drumuri modernizate, oamenii au sc„pat de neajunsurile cauzate de praf ∫i de distrugerea ma∫inilor. Astfel, anul 2005 confer„ jude˛ului Cara∫-Severin un grad ridicat de atractivitate pentru investitorii str„ini.

Declara˛ia mea politic„ a dorit s„ eviden˛ieze faptul c„ Ón jude˛ul Cara∫-Severin, prin realizarea unui management modern la nivelul consiliului jude˛ean ∫i prin mobilizarea exemplar„ a resurselor umane ∫i materiale, se pot realiza ac˛iuni deosebite Ón folosul comunit„˛ilor. Œnchei, eviden˛iind faptul c„, Óntr-adev„r, îomul sfin˛e∫te locul“!

V„ mul˛umesc.

Mul˛umesc, doamn„ pre∫edint„ de ∫edin˛„.

Declara˛ia mea de ast„zi este una apolitic„ ∫i se nume∫te îAmintiri din studen˛ie“.

Stau c‚teodat„ ∫i Ómi aduc aminte ce vremi ∫i ce oameni mai erau prin p„r˛ile noastre, prin anii ’70, c‚nd am Ónceput, dr„g„li˛„ Doamne, a m„ ridica student la umanioarele din Bucure∫ti, ora∫ mare ∫i vesel, Óntemeiat Ón toat„ puterea cuv‚ntului, cu muncitori harnici, ce se gr„beau diminea˛a la lucru, care ∫tiau a petrece, dar ∫i a construi, de vuia Capitala de uzine Ón toate p„r˛ile.

™i, Doamne, frumos era pe atunci, c‚nd eram coleg de camer„ cu Kövesy Szolt, maghiar din Petrila, cu Peter Gancz, evreu maghiar din Sighetu Marma˛iei, cu Feizi Erdal, turco-t„tar din Cobadin — Constan˛a, cu Göbel Hans, sas din ™ona, Bra∫ov, cu Boghi˛„ Emilian din Dr„g„ne∫ti-Olt. Condi˛iile din c„min erau bune, masa ne era Óndestulat„, iar colegii ∫i colegele de pe la alte facult„˛i erau de-a pururea Ón petrecere cu noi. ™i, Óntruc‚t U.D.M.R.-ul nu exista pe atunci, ca s„ cultive dispre˛ul fa˛„ de majoritate, separatismul etnic ∫i alte abera˛ii inumane ∫i antieuropene, noi eram veseli ca vremea cea bun„ ∫i ∫turlubatici ∫i copil„ro∫i ca v‚ntul Ón tulburarea sa. Toate ne mergeau dup„ plac, f„r„ leac de sup„rare, de parc„ era toat„ lumea a noastr„!

Dar a venit anul 1990, a ap„rut Ón Rom‚nia U.D.M.R.-ul ∫i praful s-a ales de pacea interetnic„ ∫i de lini∫tea noastr„. Unde sunte˛i, azi, voi, Szolt, Peter, Erdal, Hans, s„ le spune˛i autorilor infamului proiect al statutului minorit„˛ilor cum m‚ncam noi cu to˛ii bun„t„˛i specifice fiec„ruia pe la s„rb„tori, cum luam Ómpreun„ îpr‚nzul de la 12 noaptea“, Ón sesiune, cu sl„nin„ la frigare stropit„ cu vin ro∫u de la actualul îextremist“ Costache, cum ne aducea Szolt provizii culese de la Cantina Groz„ve∫ti, cum beam p„linc„ de la Sighet, adus„ de Peter Gancz, cum m‚ncam afum„turi de la Göbel Hans ori cum Ól ∫antajam pe Feizi Erdal s„ recite versete din Coran pentru o ˛igar„. P‚n„ ∫i neam˛ul Hans cel gr„sun ∫i ro∫covan era nevoit s„ fac„ zeci de flot„ri pentru o ˛igar„ mai bun„ sau pentru o cafea natural„.

Cu ochii Ón lacrimi v„d azi cum hoardele unor Ómbuiba˛i care ne-au pr„dat avu˛iile r‚vnesc pe fa˛„ ∫i la teritoriile noastre, tulbur‚nd sf‚nta pace s„dit„ de cuv‚ntul lui Dumnezeu Óntre oameni ∫i popoare. Ferici˛i f„c„torii de pace, c„ci aceia fiii lui Dumnezeu se vor numi!

Dar cu aceia care ne alung„ copiii din ∫coli, care Ói prigonesc pe rom‚ni de la casele lor, care l-au schilodit pe Mih„il„ Cofariu, care jefuiesc codrii Harghitei ∫i Covasnei, coco˛‚ndu-se Ón topul multimilionarilor Ón dolari ∫i Ón euro, cu aceia care ne tot p‚r„sc pe la Ónaltele por˛i str„ine, sem„n‚nd numai ur„ ∫i vrajb„, Doamne, cum r„m‚ne? Ei ai cui fii sunt?

Ce trebuie s„ fac eu, ca ∫i copiii mei s„-∫i poat„ aminti din tinere˛ea lor clipe de pace ∫i armonie cu toate semin˛iile l„sate de Domnul pe p„m‚nt, a∫a cum Ómi amintesc eu azi, cu proiectul criminal al f„r„delegii minorit„˛ilor pe mas„? Ce trebuie s„ fac eu, ca s„ poat„ ∫i ei spune c‚ndva: îDoamne, frumos era pe atunci!“? Mul˛umesc.

™i eu v„ mul˛umesc.

Din partea Grupului parlamentar al P.R.M., domnul deputat Costache Mircea. Ave˛i cuv‚ntul, domnule deputat.

V„ mul˛umesc, domnule deputat.

Urmeaz„ domnul deputat Mircia Giurgiu. Ave˛i cuv‚ntul.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 197/13.XII.2005

## **Domnul Mircia Giurgiu:**

Mul˛umesc, doamn„ pre∫edint„.

Ast„zi o s„ m„ refer la ceea ce se Ónt‚mpl„ la Somvetra Gherla. Este o situa˛ie destul de grav„. Chiar dac„ din luna februarie am atras aten˛ia autorit„˛ilor competente, nu s-a luat nici o m„sur„. Iar luna trecut„, mai precis, Ón 11 noiembrie, firma a fost Ónchis„ ∫i autorit„˛ile, at‚t cele locale, c‚t ∫i cele la nivel na˛ional, deocamdat„, nu au luat nici o m„sur„. Au r„mas 650 de oameni pe drumuri, Óntr-un ora∫ care are peste 19 mii de locuitori, aproape fiecare familie are pe cineva acolo.

Din p„cate, nu s-a rezolvat nimic, oamenii sunt f„r„ nici un venit ∫i a∫tept„m c‚t mai repede o solu˛ie pentru salvarea acestei societ„˛i, care are peste 95% export.

Eu v„ mul˛umesc ∫i mai multe o s„ fie cuprinse Ón materialul pe care Ól depun la secretariat.

Mul˛umesc frumos.

Declara˛ie politic„: îSe sparge sticla la Somvetra Gherla“

A∫a dup„ cum am spus de nenum„rate ori, situa˛ia a devenit mai mult dec‚t critic„ la S.C. Somvetra Gherla S.A. Furnizorul de gaze naturale a Óncetat s„ mai livreze pe datorie ∫i din aceast„ cauz„ a fost Ónchis principalul cuptor, ceea ce a dus la disponibilizarea sutelor de angaja˛i. Œn plus, ac˛ionarul majoritar, S.C. Feromat – S.A. Bucure∫ti a cerut A.V.A.S. rezilierea contractului de privatizare, renun˛‚nd la partea ce i se cuvenea din societate.

Sticl„ria Ón Rom‚nia, ∫i Ón jude˛ul Cluj Ón special, are o adev„rat„ istorie. Din p„cate, tradi˛ia ∫i experien˛a nu mai conteaz„ atunci c‚nd este vorba de interese meschine. Un exemplu concludent este cel de la S.C. Somvetra Gherla – S.A. Aici, angaja˛ii nu mai au dreptul de a afla ce se Ónt‚mpl„ Ón propria lor curte. Œn ciuda insisten˛elor ∫i a interven˛iilor legale pe la diferite autorit„˛i abilitate nu s-a rezolvat nimic pentru a se face public efortul noului investitor Ón rezolvarea problemelor salaria˛ilor, a recapitaliz„rii societ„˛ii, precum ∫i a programului public de investi˛ii pe termen scurt ∫i mediu. Conducerea Sindicatului Somvetra Gherla mai solicit„ verificarea tuturor cererilor depuse la A.V.A.S. Ón 2004 pentru achizi˛ionarea pachetului majoritar de ac˛iuni la S.C. Somvetra Gherla – S.A., verificarea direc˛iei de implicare a A.V.A.S. Bucure∫ti, Ón sensul protej„rii intereselor societ„˛ii, precum ∫i majorarea salariilor ∫i Ómbun„t„˛irea condi˛iilor de munc„ ale angaja˛ilor societ„˛ii.

Situa˛ia de la S.C. Somvetra Gherla – S.A. este, de ceva vreme, tensionat„. Œn data de 16 mai 2005, timp de dou„ ore, de la 11,00 la 13,00, angaja˛ii au declan∫at o grev„ de avertisment, pentru ca Ón data de 31 mai s„ intre Ón grev„ general„ pe durat„ nedeterminat„.

Deputatul independent de Cluj, Mircia Giurgiu, a declarat c„ sus˛ine ac˛iunea angaja˛ilor de la S.C. Somvetra Gherla – S.A., revendic„rile salaria˛ilor fiind, Ón opinia parlamentarului clujean, pe deplin justificate. De altfel, parlamentarul clujean a adresat dou„ Óntreb„ri, una pre∫edintelui A.V.A.S. ∫i una primului-ministru, referitoare la situa˛ia de la societatea gherlean„.

La 13 decembrie 2004 a fost Óncheiat un contract de v‚nzare-cump„rare ac˛iuni Óntre A.V.A.S. Bucure∫ti ∫i S.C. Feromat – S.A., iar transferul dreptului de proprietate s-a realizat la data de 27 decembrie 2004, confirmat de A.V.A.S. prin adresa nr.17245/28 decembrie 2004, prin

care Feromat – S.A. ap„rea ca de˛in„tor a 113.646 ac˛iuni, reprezent‚nd un procent de 51,98% (majoritar), Ón valoare de 19.385.800.578 lei. La preluarea societ„˛ii, datoriile acesteia dep„∫eau suma de 140 miliarde lei, bani care sunt, Ón mare parte, potrivit conducerii Sindicatului Somvetra Gherla, o consecin˛„ a privatiz„rii ini˛iale din perioada 1996–2002. Reprezentan˛ii Sindicatului Somvetra Gherla considera c„ toat„ r„spunderea fa˛„ de situa˛ia primei privatiz„ri revine fostului F.P.S., A.P.A.P.S.-ului, etc., situa˛ie recunoscut„ prin rezilierea contractului de privatizare din luna ianuarie 2002. Mai mult, liderii Sindicatului Somvetra Gherla sus˛in c„ firma Feromat a pl„tit ac˛iunile cu un pre˛ modic, adic„ 1,25 miliarde lei, f„r„ a face cunoscute obliga˛iile ce Ói revin pe linia capitaliz„rii societ„˛ii, asigurarea capitalului de lucru, precum ∫i programul investi˛ional.

Trebuie precizat faptul c„ administratorul unic ∫i ac˛ionariatul majoritar se prevaleaz„ de confiden˛ialitatea contractului de privatizare Óncheiat cu A.V.A.S. Bucure∫ti pentru a nu r„spunde Óntreb„rilor salaria˛ilor de la Somvetra Gherla, referitoare la procesul de privatizare.

Œn plus, administratorul unic al S.C. Somvetra Gherla – S.A. a primit din partea A.V.A.S. o serie de r„spunsuri la demersurile f„cute de reprezentan˛ii sindicali∫tilor de la Somvetra Gherla. Astfel, Ón data de 11 aprilie 2005, A.V.A.S. a transmis c„ Ón urma analiz„rii efectuate privind conversia Ón ac˛iuni a crean˛ei comerciale aferente, S.C. Somvetra Gherla – S.A. preluat„ de A.V.A.S. de la S.C. DISTRIGAZ NORD – S.A., Ón baza prevederilor O.U.G. nr. 37/2004 privind m„suri de diminuare a arieratelor din economie, modificat„ ∫i aprobat„ prin Legea nr. 507/2004, prin aplicarea dispozi˛iilor art. 43[1 ] din Legea nr. 442/2004, rezult„ c„ nu este oportun„ realizarea acestei ac˛iuni. Conversia Ón ac˛iuni a crean˛ei comerciale restante preluate de A.V.A.S. de la S.C. DISTRIGAZ NORD – S.A., cu posibilitatea v‚nz„rii ac˛iunilor rezultate, Ón condi˛ii similare celor din contractul de privatizare nr. 85/13.12. 2004, nu poate asigura valorificarea acestei crean˛e la nivel superior.

Mai mult dec‚t at‚t, Ón data de 27 aprilie 2005, S.C. Somvetra Gherla – S.A. a primit de la A.V.A.S. r„spunsul la solicitarea de compensare a datoriilor fa˛„ de A.V.A.S., rezultate din sentin˛a civil„ nr. 4158 din 1 octombrie 2003 cu pre˛ul achitat Ón contractul de v‚nzare-cump„rare de ac˛iuni nr. BT 21/19.04.1999, contract a c„rui nulitate absolut„ a fost constatat„ prin Decizia 804/19.12.2002 pronun˛at„ de Curtea de Apel Suceava. Astfel, A.V.A.S. nu a fost obligat„ printr-o hot„r‚re judec„toreasc„ la plata c„tre S.C. Somvetra Gherla – S.A. a unor sume achitate la contractul de v‚nzare-cump„rare de ac˛iuni nr. BT 21/19.04.1999; Curtea de Apel Suceava, prin care s- a constatat nulitatea absolut„ a contractului de v‚nzarecump„rare de ac˛iuni nr. BT 21/19.04.1999 a re˛inut faptul c„ au fost utilizate manopere dolosive Ón momentul particip„rii la licita˛ia desf„∫urat„ Ón vederea v‚nz„rii ac˛iunilor, precum ∫i Ómprejurarea c„ s-a f„cut plata ac˛iunilor cu Ónc„lcarea dispozi˛iilor Legii nr. 31/1990; sumele Óncasate de A.V.A.S. ca pre˛ al ac˛iunilor Ón contul contractului de v‚nzare-cump„rare de ac˛iuni nr. BT 21/19.04.1999 se fac venit la bugetul statului.

Una din condi˛iile compens„rii legale este caracterul cert al crean˛elor care urmeaz„ a fi compensate. Legat de acest aspect, este discutabil caracterul cert al crean˛ei A.V.A.S. fa˛„ de S.C. Somvetra Gherla – S.A. Ón condi˛iile Ón care instan˛a a constatat nulitatea absolut„ a contractului, datorit„ manoperelor dolosive folosite Ón momentul Óncheierii contractului.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 197/13.XII.2005 Œn aceste condi˛ii, A.V.A.S. nu poate onora solicitarea S.C. Somvetra Gherla – S.A., iar ca urmare a desfiin˛„rii contractului de v‚nzare-cump„rare de ac˛iuni nr. BT 21/19.04.1999 sumele achitate de S.C. Somvetra Gherla – S.A. se re˛in cu titlu de daune-interese, Ón conformitate cu prevederile art. 21 din Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 25/2002, cu modific„rile ∫i complet„rile ulterioare.

Dat„ fiind situa˛ia existent„, singurii care au de suferit Ón urma acestei privatiz„ri cu c‚ntec sunt angaja˛ii. Societatea are 757 salaria˛i, iar activitatea este una preponderent de export, adic„ aproximativ 98%.

Care va fi situa˛ia salaria˛ilor de la S.C. Somvetra Gherla – S.A. Ón condi˛iile Ón care fiecare familie a avut cel pu˛in un membru care era angajat la aceast„ societate?

™i eu v„ mul˛umesc, domnule deputat.

Din partea Grupului parlamentar al P.S.D., domnul deputat Emil Radu Moldovan. Nu este.

Domnul deputat C„t„lin Buh„ianu Obuf. Nu este.

Domnul deputat Constantin Amarie. Ave˛i cuv‚ntul, domnule deputat.

V„ mul˛umesc, doamn„ pre∫edint„. Stima˛i colegi,

Declara˛ia mea se intituleaz„ îPseudofilozofia bugetului“.

Bugetul a intrat Ón aten˛ia Camerelor reunite dup„ ce, cu oarecare nervozitate, a fost dezb„tut Ón comisie. Reprezentan˛ii puterii au fost ∫i s-au manifestat nemul˛umi˛i de Óncerc„rile opozi˛iei de a Ómbun„t„˛i bugetul prezentat.

Œn amendamentele admise, aproape niciunul din partea opozi˛iei nu a avut vreo ∫ans„ s„ fie inclus Ón noul buget. Dac„ totu∫i c‚˛iva membri ai opozi˛iei s-au v„zut nominaliza˛i Ón admiterea unor amendamente, asta s-a Ónt‚mplat pentru c„ au fost Ón consens cu comisiile sau cu unii membri ai Alian˛ei.

Œn lu„rile de cuv‚nt Ón plen, la dezbaterile generale, am auzit aproape Ón toate interven˛iile parlamentarilor puterii men˛ionarea sintagmei îfilozofia bugetului“, de parc„ acest buget s-ar Óncadra Óntr-o anume filozofie! Sintagma era Óns„ menit„ s„ induc„ Ón eroare electoratul dup„ formula: îF„-te c„ lucrezi!“. Dac„ bugetul s-ar fi f„cut dup„ o filozofie proprie, Ón nici un caz ea nu a ˛inut cont de principiul cartezian _Primum vivere, deinde filosofare!_

Bugetul ar fi trebuit s„ aloce, Ón primul r‚nd, resurse corespunz„toare sectoarelor bugetare, s„n„tate, Ónv„˛„m‚nt, armat„, interne, ∫i apoi aloc„ri spre sectoare investi˛ionale ce ˛in mai mult de economia privat„. Guvernul nu trebuie s„-∫i propun„ s„ consolideze capitalurile private prin eforturile bugetare, ci trebuie s„ creeze cadrul necesar al manifest„rii concuren˛iale ∫i pe cale natural„ a capitalurilor.

Din nefericire, a∫a-zisa filozofie a bugetului urmeaz„ o mai veche practic„ interbelic„, aceea a afacerilor cu statul, care sunt cele mai profitabile afaceri. Ei bine, dup„ succesul acestor afaceri, firmele uit„ s„ returneze statului ce este al s„u, adic„ impozitele corespunz„toare. Cum se preocup„ Guvernul s„ rezolve aceast„ problem„ cu grave repercusiuni asupra bugetului?

M„ mir„ faptul c„ un Guvern de dreapta, care are o puternic„ dimensiune liberal„, nu creeaz„ cadrul legal de cre∫tere ∫i manifestare a capitalului rom‚nesc, garan˛ia propriet„˛ii viitoare.

Deputa˛ii P.S.D. au propus returnarea bugetului spre reanalizare, m„car ∫i pentru faptul c„ importante segmente sociale se aflau Ón grev„. De exemplu, alocarea a Ónc„ 1,1% din P.I.B. c„tre Ónv„˛„m‚nt, dar nemen˛ionat„ Ón bugetul actual, are efect de fumigen„.

Insisten˛a cu care Guvernul a sus˛inut discutarea bugetului Ón continuare, neadmi˛‚nd propunerile opozi˛iei, Ón condi˛iile Ón care ˛ara putea fi paralizat„ de greve, a reprezentat o total„ lips„ de realism politic. ™i cum, prin excelen˛„, bugetul reprezint„ esen˛a unor doctrine ∫i decizii politice, Ónf„˛i∫area lui de azi ne d„ m„sura tabloului sumbru ce se prefigureaz„ pentru Rom‚nia Ón viitor.

V„ mul˛umesc.

™i eu v„ mul˛umesc. Din partea Grupului parlamentar al P.N.L., domnul deputat Tiberiu B„rbule˛iu.

Domnul deputat Dan Mihai Marian.

Domnul deputat Mircea Ciopraga. Ave˛i cuv‚ntul, domnule deputat.

Mul˛umesc, doamn„ pre∫edint„. Stima˛i colegi,

Declara˛ia mea politic„ se intituleaz„ îRaport asupra desf„∫ur„rii celei de-a 26-a Sesiuni a Adun„rii Parlamentare a Cooper„rii Economice la Marea Neagr„“.

Stima˛i colegi,

Ca declara˛ie politic„, voi prezenta ast„zi un scurt raport asupra desf„∫ur„rii celei de a 26-a Sesiuni a Adun„rii Parlamentare a Cooper„rii Economice la Marea Neagr„ (A.P.C.E.M.N.), eveniment la care am participat Ón calitate de pre∫edinte al Delega˛iei Parlamentului Rom‚niei la Adunarea Parlamentar„ a Cooper„rii Economice la Marea Neagr„. Reuniunea din acest an a fost organizat„ la Tirana, Ón perioada 22–24 noiembrie 2005, sub pre∫edin˛ia Republicii Albania.

Adunarea General„ a Adun„rii Parlamentare a Cooper„rii Economice la Marea Neagr„ a reunit reprezentan˛i ai 10 din cele 12 delega˛ii na˛ionale membre ale organiza˛iei, respectiv: Albania, Armenia, Bulgaria, Grecia, Georgia, Moldova, Rom‚nia, Federa˛ia Rus„, Turcia ∫i Ucraina, absente fiind delega˛ia Serbiei ∫i Muntenegrului ∫i cea a Azerbaidjanului.

Din partea Organiza˛iei Cooper„rii Economice la Marea Neagr„ (O.C.E.M.N.), a c„rei pre∫edin˛ie o de˛ine acum Rom‚nia, respectiv Ministerul Afacerilor Externe, au participat reprezentan˛i ai organismelor afiliate: Banca pentru Comer˛ ∫i Dezvoltare a M„rii Negre, Centrul de Studii Interna˛ionale privind Marea Neagr„, Re˛eaua Universit„˛ilor M„rii Negre ∫i Uniunea Asocia˛iilor Transportului Rutier din Regiunea M„rii Negre.

De importan˛„ la acest eveniment a fost ∫i prezen˛a reprezentan˛ilor unor importante organisme cu statutul de observator Ón cadrul Adun„rii Parlamentare a Cooper„rii Economice la Marea Neagr„, printre care Adunarea Na˛ional„ a Fran˛ei, Parlamentul European, Adunarea Parlamentar„ a Consiliului European.

Lucr„rile Adun„rii Generale a P.A.B.S.E.C. din aceast„ sesiune s-au concentrat asupra finaliz„rii ∫i adopt„rii

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 197/13.XII.2005 Recomand„rilor pentru subiectele de maxim„ importan˛„ legate de realizarea proiectelor de cooperare economic„ multilateral„ elaborate de Organiza˛ia Cooper„rii Economice la Marea Neagr„ pentru domeniile comercial, financiar-bancar, transporturilor, energiei, agriculturii, societ„˛ii informatizate, cultural, de mediu, combaterea migra˛iei, a crimei organizate ∫i a terorismului.

Av‚nd Ón vedere c„ aprofundarea cooper„rii regionale este una din preocup„rile de baz„ ale Adun„rii Parlamentare, o aten˛ie deosebit„ s-a acordat dezvolt„rii rela˛iilor cu institu˛iile Uniunii Europene, Ón special cu Parlamentul European.

Œn cadrul dezbaterilor, au fost supuse discu˛iilor ∫i adoptate, de asemenea, rapoartele ∫i recomand„rile elaborate Ón toamna acestui an de c„tre comisiile de specialitate ale A.P.C.E.M.N., respectiv: îDezvoltarea infrastructurii transporturilor Ón zona M„rii Negre“, îRolul administra˛iei locale Ón consolidarea cooper„rii economice la Marea Neagr„“ ∫i îAspectele culturale, educa˛ionale ∫i sociale ale extinderii Uniunii Europene: consecin˛ele asupra regiunii M„rii Negre“.

Reuniunea Adun„rii Generale a A.P.C.E.M.N. de la Tirana a marcat ∫i transferul pre∫edin˛iei albaneze a A.P.C.E.M.N. c„tre Republica Armenia, care va exercita acest mandat tot pe o perioad„ de 6 luni.

Œn leg„tur„ cu mandatele de conducere a A.P.C.E.M.N. ∫i O.C.E.M.N., Ón calitate de pre∫edinte al delega˛iei rom‚ne, am propus Ón cadrul dezbaterilor ca pre∫edin˛ia celor dou„ organisme, respectiv, legislativ ∫i executiv, s„ fie executat„ simultan, Ón aceea∫i perioad„ de timp ∫i de c„tre aceea∫i ˛ar„. O astfel de schimbare ar Ónl„tura decalajele actuale ∫i ar conferi mai mult„ coeren˛„ ∫i eficien˛„ Ón realizarea obiectivelor comune ale A.P.C.E.M.N. ∫i O.C.E.M.N.

Œn leg„tur„ cu activitatea celor dou„ organiza˛ii, am mai f„cut ∫i propunerea ca ∫efii parlamentelor ˛„rilor membre ale A.P.C.E.M.N. s„ se Ónt‚lneasc„ anual. Delega˛ia rom‚n„ s-a angajat s„ prezinte Ón cadrul urm„toarei reuniuni a Comisiei de specialitate pe probleme legale ∫i politice o versiune detaliat„ a acestor propuneri, cu specificarea statutului ∫i a mandatului Ónt‚lnirii anuale a ∫efilor de parlament ∫i, de asemenea, cu specificarea documentelor ∫i deciziilor care s„ fie adoptate Ón cadrul acestei Óntruniri. Precizez c„ am‚ndou„ propunerile au fost primite cu interes de c„tre participan˛ii la Adunarea General„.

Œn cadrul discu˛iilor informale, m-au asigurat explicit de sus˛inerea acestor propuneri reprezentan˛i ai mai multor delega˛ii na˛ionale. Cu celelalte delega˛ii membre ale P.A.B.S.E.C., care nu ∫i-au exprimat pozi˛ia Ón leg„tur„ cu cele dou„ propuneri, delega˛ia rom‚n„ urmeaz„ s„ poarte discu˛ii ∫i consult„ri Ón cadrul reuniunilor viitoare ale comisiilor de specialitate.

Ca o concluzie general„ a particip„rii la Adunarea General„ din acest an a Adun„rii Parlamentare a Cooper„rii Economice la Marea Neagr„, a∫ sublinia disponibilitatea manifestat„ de reprezentan˛ii P.A.B.S.E.C. Ón ceea ce prive∫te abordarea ∫i acceptarea propunerilor de Ónnoire ∫i Ómbog„˛ire a activit„˛ii organiza˛iei.

Adunarea General„ s-a bucurat de interesul massmedia pe Óntreg parcursul programului, prin prezen˛a unui num„r semnificativ de jurnali∫ti din presa local„ ∫i interna˛ional„.

V„ mul˛umesc.

™i eu v„ mul˛umesc.

Din partea Grupului parlamentar al P.D., domnul deputat Alexandru Mocanu a venit? Nu.

Domnul deputat Petru Movil„. Ave˛i cuv‚ntul, domnule deputat.

Onora˛i colegi, îOpozi˛ia ∫i bugetul“

Democra˛ia, ca sistem politic, presupune opozi˛ie, adic„ o contrapondere permanent„ la putere, av‚nd drept scop, Ón principal, sanc˛ionarea eventualelor derapaje ale acesteia, manifest„rile de tip autoritarist sau dictatorial ale guvernan˛ilor, ignorarea programului de guvernare etc.

Activitatea unei opozi˛ii reale nu se limiteaz„ doar la reac˛ii la ac˛iunile puterii, ci Ón virtutea principiului promov„rii interesului na˛ional, include ∫i ac˛iuni care sprijin„ puterea, atunci c‚nd aceasta propune m„suri care promoveaz„, Ón mod evident, interesul na˛ional sau al celor din jude˛ele pe care le reprezint„ al„turi de parlamentarii puterii ∫i parlamentarii opozi˛iei. De aceea, se vorbe∫te despre opozi˛ie constructiv„ sau real„ ∫i aceasta, repet, nu exist„ dec‚t atunci c‚nd opozi˛ia combin„ ac˛iunile de tip reactiv cu cele de tip constructiv. La urma urmei, avem cu to˛ii aceea∫i ˛ar„.

Din p„cate, opozi˛ia noastr„, Ónc„ de la Ónceputul actualei legislaturi, ignor„ complet acest adev„r ∫i se limiteaz„ strict la ac˛iuni menite s„ pun„ be˛e Ón roate oric„rei ac˛iuni guvernamentale, oric„rei m„suri propuse fie de Guvern, fie de majoritatea parlamentar„.

Pentru mine ∫i colegii mei este evident, a∫adar, c„ avem, Ón prezent, o opozi˛ie neconstructiv„ ∫i negativist„. Dovada cea mai puternic„ Ón sprijinul spuselor mele o constituie dezbaterea ∫i votul pe marginea proiectului de buget pe anul 2006.

Oricine ∫tie c„ alc„tuirea unui buget nu este un lucru tocmai u∫or, mai ales c‚nd Ón politica fiscal„ au ap„rut schimb„ri care induc consecin˛e Ón veniturile bugetare, c‚nd la baza bugetului se afl„ o nou„ filozofie, c‚nd o ˛ar„ ca Rom‚nia se afl„ Ón fa˛a acestui examen sever care este aderarea la Uniunea European„.

Ce s-a petrecut Ón realitate Ón Parlamentul nostru cu ocazia dezbaterilor ∫i voturilor la proiectul de buget? Œnainte de toate, opozi˛ia a dorit s„ am‚ne la nesf‚r∫it votarea bugetului. Dac„ ar fi fost dup„ ea, votul final pe buget ar fi fost dat abia Ón prim„vara, vara anului viitor.

Este o dovad„ clar„ Ónc„ o dat„ c„ avem o opozi˛ie neconstructiv„, negativist„, gata oric‚nd s„ ignore interesul na˛ional doar pentru a lovi Ón putere.

Num„rul mare de amendamente nu poate avea alt Ón˛eles dec‚t negarea realit„˛ii. Niciodat„, Ón perioada postdecembrist„ nu au existat at‚tea amendamente la buget.

Concluzia final„ este c„ num„rul amendamentelor ∫i sus˛inerea acestora nu au urm„rit, Ón fond, Ómbun„t„˛irea Legii bugetului, ci am‚narea adopt„rii lui ∫i, pe aceast„ cale, nu s-a reu∫it dec‚t compromiterea Parlamentului Rom‚niei ca institu˛ie Ón ochii opiniei publice.

Dezbaterea proiectului de buget ar fi durat Ónc„ mult dac„ opozi˛ia nu s-ar fi sup„rat ca v„carul pe sat, drept pentru care ∫i-a luat juc„riile ∫i a plecat acas„.

Majoritatea, Ón cvorumul legal, a putut continua ∫i, astfel, a fost votat nu cel mai bun buget necesar, ci cel mai bun buget al Rom‚niei Ón condi˛iile economice ∫i sociale de ast„zi.

V„ mul˛umesc.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 197/13.XII.2005

™i eu v„ mul˛umesc.

Din partea Grupului parlamentar al P.R.M., domnul deputat Adrian Moisoiu. Ave˛i cuv‚ntul, domnule deputat.

Mul˛umesc, doamna pre∫edinte.

Interven˛ia mea de ast„zi este intitulat„ îMagistra˛ii de na˛ionalitate rom‚n„ sunt discrimina˛i negativ!“

Legea nr. 303/2004 privind statutul magistra˛ilor a fost modificat„ ∫i completat„ prin Legea nr. 247/2005 — respectiv pachetul legislativ pentru care actualii guvernan˛i ∫i-au asumat r„spunderea.

S-au introdus anumite prevederi care au ca efect o segrega˛ie etnic„ a magistra˛ilor ∫i se limiteaz„, Ón mod neconstitu˛ional, nelegal ∫i neechitabil, drepturile magistra˛ilor de na˛ionalitate rom‚n„ — majoritari.

Astfel, textul de lege vechi, privitor la alegerea posturilor dup„ validarea examenului de capacitate — art. 29, prevedea c„ judec„torii ∫i procurorii au dreptul s„-∫i aleag„ posturile Ón ordinea mediilor, iar la medii egale erau stabilite criteriile de departajare: titlul ∫tiin˛ific, respectiv doctoratul Ón drept, apoi vechimea mai mare la instan˛a sau parchetul pentru care se opta.

Noua legisla˛ie a introdus, al„turi de aceste criterii, un altul, distinct, ce arat„ c„ îŒn circumscrip˛iile instan˛elor ∫i parchetelor unde o minoritate na˛ional„ are o pondere de cel pu˛in 50% din num„rul locuitorilor, la medii egale, au prioritate candida˛ii cunosc„tori ai limbii acelei minorit„˛i.“ (Pct. 45 din Legea nr. 247/2005).

Din modul Ón care a fost introdus acest criteriu, ca alineat distinct, iar nu ca o completare a alin. 5 (cel care prevedea criteriile titlului ∫tiin˛ific ∫i al vechimii), reiese c„ este un criteriu distinct, care are prioritate.

Aceast„ nou„ prevedere este neconstitu˛ional„, Óntruc‚t Constitu˛ia Rom‚niei, legea suprem„ Ón stat, stabile∫te c„ îprocedura judiciar„ se desf„∫oar„ Ón limba rom‚n„“ (art. 128), ∫i nelegal„, Óntruc‚t at‚t Codul de procedur„ civil„, c‚t ∫i Codul de procedur„ penal„ arat„ c„ limba de desf„∫urare a procesului civil, c‚t ∫i penal este limba rom‚n„, fiind reglementat„ posibilitatea exprim„rii Ón limba matern„, dar cu folosire a unui interpret (art. 142 din Codul de procedur„ civil„, art. 7 ∫i art. 128 din Codul de procedur„ penal„).

De asemenea, s-a mai Ónc„lcat un alt principiu constitu˛ional referitor la libera circula˛ie, care este garantat: îfiec„rui cet„˛ean Ói este asigurat dreptul de a-∫i stabili domiciliul sau re∫edin˛a Ón orice localitate din ˛ar„“ (art. 25 din Constitu˛ia Rom‚niei). Or, Ón condi˛iile legii, un magistrat necunosc„tor al limbii unei minorit„˛i din zona unde locuie∫te ∫i unde a func˛ionat mai mul˛i ani, la medii egale cu un alt magistrat cunosc„tor al limbii minorit„˛ii, se va vedea nevoit s„ se mute din acea localitate, opt‚nd pentru o alta, Ómpotriva voin˛ei sale; sau nu va putea opta pentru o alt„ localitate din ˛ar„, Ón cazul Ón care Ón acea zon„ ponderea unei minorit„˛i dep„∫e∫te 50 % din popula˛ie ∫i va pierde la criteriul Ónainte amintit.

Astfel, s-a creat o discriminare negativ„ Ón r‚ndurile magistra˛ilor de na˛ionalitate rom‚n„, care nu cunosc limbi ale unor etnii conlocuitoare, ajung‚ndu-se la situa˛ia c„ a fi minoritar Ón Rom‚nia d„ na∫tere unor drepturi prioritare ∫i deci suplimentare fa˛„ de majoritatea popula˛iei rom‚ne∫ti. De remarcat c„ aceste drepturi sau abilit„˛i lingvistice nu produc Ón concret, Ón activitatea

judiciar„, nici un fel de efecte juridice, deci nu au leg„tur„ cu modul de Ónf„ptuire corect„ a actului justi˛iei.

Aceea∫i situa˛ie se Ónt‚lne∫te ∫i la examenul de promovare a magistra˛ilor — art. 46 din Legea nr. 304/2004, care face trimitere la dispozi˛iile art. 29 alin. (6).

Se observ„ c„ aceste dispozi˛ii sunt ∫i inechitabile moral, Óntruc‚t simplul fapt de a fi vorbitor / cunosc„tor al limbii unei minorit„˛i na˛ionale (deci hazardul de a te fi n„scut Óntr-o asemenea familie), confer„ prioritate fa˛„ de titlul ∫tiin˛ific de doctor sau fa˛„ de vechimea Ón magistratur„.

De altfel, aceste prevederi îstrecurate“ Ón pachetul de legi de asumare a r„spunderii Guvernului, nu sunt corelate cu altele care s„ reglementeze un examen de limb„, pentru c„ simpla sus˛inere sau afirmare c„ o persoan„ este cunosc„toare a unei limbi nu reprezint„ o prob„ Ón acest sens.

A∫adar, r„m‚ne ca singur„ apartenen˛a la o minoritate na˛ional„, ce reiese din nume sau afirma˛ia candidatului respectiv, s„ determine acceptarea acesteia cu putere de adev„r.

Voi cita art. 6 alin. (2) din Constitu˛ie: îM„surile de protec˛ie luate de stat pentru p„strarea, dezvoltarea ∫i exprimarea identit„˛ii persoanelor apar˛in‚nd minorit„˛ilor na˛ionale trebuie s„ fie conforme cu principiile de egalitate ∫i de nediscriminare Ón raport cu ceilal˛i cet„˛eni rom‚ni.“

Dar cu art. 13 din Constitu˛ia Rom‚niei, care spune îŒn Rom‚nia, limba oficial„ este limba rom‚n„“, cum r„m‚ne? Cu ce drept cel care ne jigne∫te neÓnsu∫indu-∫i limba oficial„ a statului ∫i Óncalc„ Constitu˛ia este discriminat pozitiv?

Toate au o limit„!

Doamn„ ministru al justi˛iei, ave˛i datoria s„ interveni˛i imediat!

™i eu v„ mul˛umesc.

Din partea Grupului parlamentar al Partidului Conservator, doamna deputat Gra˛iela Iordache. Ave˛i cuv‚ntul, doamna deputat.

Mul˛umesc, doamn„ pre∫edinte. Stima˛i colegi,

Obiectul declara˛iei mele politice de ast„zi Ól reprezint„, dac„ vre˛i, modul Ón care banii pot s„ ajung„ la cei care au cu adev„rat nevoie.

Avem 4,5 milioane popula˛ie activ„ ∫i 6,3 milioane pensionari; peste 51 % din popula˛ie ocupat„ Ón agricultur„. Un venit salarial minim de 110 euro pe lun„. Aproape 70% din popula˛ie, conform unui raport recent al B„ncii Mondiale, tr„ie∫te sub limita s„r„ciei.

Poate c„ nu v„ spun lucruri noi. De fapt, sunt convins„ c„ nu sunt lucruri noi pentru dumneavoastr„. Mul˛i am intrat Ón politic„ tocmai pentru c„ ∫tiam aceste realit„˛i. Poate Óns„ c„ am s„ v„ spun ceva care este o noutate ∫i anume c„ s„r„cia, lipsa de coeziune social„, lipsa de incluziune social„ nu apar˛in numai Rom‚niei, apar˛in ∫i ˛„rilor bogate, cum sunt Fran˛a, cum este Italia, cum este Germania. Numai c„ aceste ˛„ri au Ónv„˛at s„ fac„ pa∫i Ónspre realizarea unei adev„rate coeziuni sociale.

™i a ap„rut ceea ce, Ón Rom‚nia, poate doar putem spera s„ existe, a∫a-numitul tip de bancher etic. Acele

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 197/13.XII.2005 b„nci care-∫i propun ca obiect de activitate acordarea de credite cu prioritate cet„˛enilor care au, cu adev„rat, nevoie. Acelor cet„˛eni care nu vor reu∫i niciodat„ s„ fie pe lista de credite acceptate de c„tre b„ncile noastre rom‚ne∫ti.

Œn Rom‚nia, diferen˛a dintre dob‚nda pasiv„ ∫i dob‚nda activ„ este imens„. B„ncile nu vin Ón Ónt‚mpinarea celor care au cu adev„rat nevoie de bani. B„ncile nu vin s„ finan˛eze companii ∫i afaceri mici. ™i este firesc s„ fie a∫a. Au regula lor, aceea de a ob˛ine profit. Œn schimb noi, cu to˛ii, trebuie s„ g‚ndim ∫i s„ concepem un sistem asem„n„tor celui care exist„ Ón alte ˛„ri europene, acela de b„nci etice, b„nci care s„ vin„ Ón Ónt‚mpinarea cet„˛enilor care au, cu adev„rat, nevoie de bani.

V„ mul˛umesc.

™i eu v„ mul˛umesc, doamna deputat.

Din partea Grupului parlamentar al P.S.D., domnul deputat Emil Radu Moldovan este? Nu. Domnul C„t„lin Buh„ianu Obuf? Nu este. Doamna deputat Minodora Cliveti? Nu este prezent„. Domnul deputat Vasile Pu∫ca∫? Nu este prezent. Domnul deputat Eugen Bejinariu? Nu este.

Domnul deputat Iulian Iancu. Pofti˛i, domnule deputat, ave˛i cuv‚ntul.

Mul˛umesc foarte mult. Doamn„ pre∫edint„,

Stima˛i colegi,

Declara˛ia mea politic„ am intitulat-o îEconomia Rom‚niei dup„ un an de guvernare portocalie, de la pierdere de competitivitate la dezechilibre macroeconomice“.

îAproape nici un angajament din campania electoral„ nu a fost respectat.“

Nu este afirma˛ia mea, stima˛i colegi, este declara˛ia domnului B„sescu, de acum c‚teva s„pt„m‚ni, sup„rat fiind pe lipsa de idei, de proiecte, dar, mai ales, pe neperforman˛a actualului Guvern. Alian˛a D.A. a Ómp„r˛it, Ón dreapta ∫i Ón st‚nga, un sac de Mo∫ Cr„ciun cu promisiuni. Acum, Óns„, dup„ un an de guvernare portocalie, ˛ara se dovede∫te a fi neguvernat„, plutind Ón deriv„ pe o mare din ce Ón ce mai agitat„, ca urmare a valului tsunami provocat de cota unic„ de impozitare care va lovi Ón plin Rom‚nia Ón anul 2006.

Dup„ un an de guvernare, regula a fost c„ decizia politic„ o bate pe cea economic„. Œn acest interval, prin politica duplicitar„, din adev„ratele ∫i falsele priorit„˛i ale Guvernului ∫i Coali˛iei s-a realizat un contratimp periculos cu exigen˛ele europene, dar ∫i cu a∫tept„rile popula˛iei. Œn aceast„ perioad„, ˛ara a trecut prin Ónec, Guvernul s-a preocupat de remaniere dup„ principiul regl„rii de conturi, ∫i nu cel al reformei, iar Alian˛a D.A. s-a preocupat de schimbarea pre∫edin˛ilor de Camere.

At‚t ruperea acordului cu Fondul Monetar Interna˛ional, c‚t ∫i Raportul de ˛ar„ al Comisiei Europene au subliniat deteriorarea cadrului macroeconomic rom‚nesc care Ómpinge economia Rom‚niei spre o apreciere excesiv„ a leului, neÓnso˛it„ de c‚∫tigul de eficien˛„, ceea ce duce la o golire a ˛esutului industrial/productiv, o supraspecializare pe servicii ∫i o fragilizare a economiei.

Dup„ un an, se poate vedea c„, Ón majoritatea lor, m„surile luate nu au nici o leg„tur„ cu Programul de

guvernare. Neconformitatea dintre platforma-program din campania electoral„, programul de guvernare ∫i deciziile curente este o dovad„ de inconsecven˛„, dar ∫i de moralitate, confirm‚ndu-se faptul c„ Alian˛a D.A. nu se ˛ine de cuv‚nt. Este limpede c„ Ón domeniul industriei asist„m la desf„∫urarea activit„˛ii din iner˛ie, f„r„ a ini˛ia nici un proiect nou.

Œn ceea ce prive∫te sectorul industrial, experien˛a ultimilor ani arat„ c„ evolu˛ia produc˛iei industriale a influen˛at cel mai mult cre∫terea economic„. Din cauza industriei, economia traverseaz„ o perioad„ nefast„ Ón acest moment, care a Ónceput Ón trimestrul al II-lea al anului 2005 ∫i se va prelungi p‚n„ spre jum„tatea anului 2006, dac„ nu chiar mai t‚rziu. Œn primele nou„ luni, cea mai mare cre∫tere din economie s-a Ónregistrat doar Ón cazul comer˛ului. Œn ceea ce prive∫te comer˛ul cu am„nuntul s-a Ónregistrat o cre∫tere de 17,4%, iar la comer˛ul angro de 28,6 %.

Cre∫terea accelerat„ a pre˛urilor la gaze naturale, energie electric„, combustibil, precum ∫i devansarea termenului de introducere a accizelor au afectat Ón mod direct rezultatele economice pentru ramuri industriale aflate Óntr-o real„ dificultate datorit„ lipsei de competitivitate ∫i de descurajare a activit„˛ii de export. Astfel, cele mai afectate domenii sunt cele ale industriei Óngr„∫„mintelor chimice, siderurgiei, respectiv industria textil„.

Œn industria textil„ sunt amenin˛ate mai bine de 9.000 de companii. P‚n„ la sf‚r∫itul anului vor fi concedia˛i mai bine de 100.000 de angaja˛i. Cauze? Aprecierea leului, evaziunea fiscal„, scumpirea utilit„˛ilor, reducerea sprijinului statului pentru exportatori prin Eximbank, haos fiscal, impredictibilitatea mediului de afaceri.

Strategia de export anun˛at„ pentru a sprijini trecerea de pe lohn pe brand propriu nu a fost realizat„. Œn schimb, Ministerul Educa˛iei ∫i Cercet„rii a scos din programa ∫colar„ specializarea Ón confec˛ii, tricotaje, produc˛ie ∫i design. Vreau s„ men˛ionez c„, din 9.000 de firme 5.500 activeaz„ Ón domeniul confec˛iilor ∫i tricotajelor. Rom‚nia Ónregistreaz„ cea mai mare cantitate, Ón schimb, de marf„ contraf„cut„, dup„ Ucraina. Cota de pia˛„ a Rom‚niei s-a redus cu 14% Ón acest domeniu.

O cre∫tere economic„ de numai 4,1%, respectiv sub 50% din cre∫terea economic„ a anului trecut, subliniaz„ politica actualului Guvern Ón domeniu ca fiind cea mai modest„ din ultimii trei ani.

Œn ceea ce prive∫te produc˛ia industrial„, aceasta a cunoscut o pierdere semnificativ„ de ritm, comparativ cu aceea∫i perioad„ a anului trecut, c‚nd s-a Ónregistrat o cre∫tere de 7,2%, iar Ón acest an doar 1,5%.

V„ rog s„ v„ preg„ti˛i s„ Óncheia˛i declara˛ia.

Da, este Ón regul„.

Cel mai bun exemplu de neperforman˛„ ∫i lips„ de profesionalism al actualului Guvern este reflectat„ de modul Ón care a fost preg„tit„ iarna anului 2005–2006. Imaginea b„tr‚nilor care al„turi de al˛i zeci de mii de rom‚ni Ónghea˛„ deja de frig Ón apartamente este elocvent„.

Stima˛i colegi, Guvernul dovede∫te c„ este lipsit de idei ∫i incapabil de mari proiecte. Ce este surprinz„tor? Faptul c„ domnul pre∫edinte B„sescu remarc„ neÓndeplinirea nici unui angajament din campania

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 197/13.XII.2005 electoral„, ca ∫i cum Domnia sa nu ar avea principala responsabilitate a actualei echipe guvernamentale. De altfel, guvernarea anului 2005 ∫i-a marcat neperforman˛a sub imperiul a dou„ mari constr‚ngeri: anun˛area alegerilor anticipate la numai trei zile de la Ónfiin˛area Guvernului ∫i utilizarea ei ca element de ∫antaj la adresa partidelor coali˛iei ∫i decizia primului-ministru de a-∫i anun˛a demisia la jum„tatea anului, arunc‚nd Ón provizorat ∫i incertitudine Óntreaga activitate guvernamental„ pentru tot restul anului.

Œn consecin˛„, anul 2005 este un an pierdut pentru Rom‚nia. Popula˛ia a fost adus„ la statutul de sinistrat, imaginile sinistra˛ilor care tr„iesc Ón corturi, grajduri ∫i care nu mai au nici o speran˛„ s„-∫i vad„ finalizate casele Ón aceast„ iarn„ sunt subliniate de afirma˛ia memorabil„ a unei b„tr‚ne dintr-una din localit„˛ile sinistrate: îA∫tept‚ndu-mi binele, mi se gat„ zilele“.

Alian˛a nu are randament, Guvernul nu lucreaz„, confirm‚nd c„ actuala formul„ politic„ este un e∫ec. Riscul este ca decontul s„ fie suportat Óns„ doar de popula˛ie.

Mul˛umesc, doamn„ pre∫edinte.

Din partea Grupului parlamentar al P.N.L., domnul deputat Rare∫ M„nescu, nu este Ón sal„; doamna deputat Adina V„lean? Domnul deputat Mih„i˛„ Calimente? Domnul deputat Ovidiu Ioan Silaghi? Domnul deputat Dan Hora˛iu Buzatu? Domnul deputat Relu Fenechiu? Domnul deputat Marin Alm„janu? Domnul deputat Gheorghe Dragomir?

Domnul deputat Emil Strung„, v„ rog. P‚n„ v„ preg„ti˛i dumneavoastr„, doamna deputat Leonida LariIorga, din partea Grupului parlamentar al P.R.M.

V„ rog, doamna deputat, ave˛i cuv‚ntul.

Doamn„ pre∫edint„, Stima˛i colegi,

Ori de c‚te ori vorbesc despre rom‚nii din afara actualelor hotare ale ˛„rii, Óncerc s„ vorbesc din partea rom‚nilor din interiorul ˛„rii, dat fiind faptul c„ sunt parlamentar al Rom‚niei.

Œncerc, ∫i Óncerc de ani de zile, dar nu prea Ómi iese. De ce? s-ar pune Óntrebarea.

Œn primul r‚nd, de aceea c„, din avalan∫a vremurilor, Ómi apar chipurile nu a sute de mii, ci a milioane de rom‚ni care au fost lipsi˛i Ónt‚i de ˛ara-mam„ f„r„ voia lor, apoi uci∫i, masacra˛i, tortura˛i, sem„na˛i pe drumurile dintre Basarabia ∫i Bucovina, p‚n„ Ón Siberia.

Ce a Óntreprins, Ón tot acest r„stimp, 87 de ani, statul rom‚n Ómpotriva colonizatorilor dint‚i sovietici, adic„ acei f„r„ na˛iune, apoi ru∫i, dar cu aceea∫i sete de cotropire a teritoriilor str„ine, cu acela∫i program aplicat pe puncte Ón ceea ce prive∫te limba, grafia, istoria, justi˛ia, administra˛ia local„ Ón teritoriile cotropite.

Dar ce strategie, ce program de rezisten˛„ cel pu˛in, c„ de ofensiv„ Ón fa˛a colosului dinspre est nici nu putea fi vorba, a Óntreprins statul rom‚n?

Pe timpul lui Nicolae Ceau∫escu nu se puteau face prea multe, imperiul sovietic fiind Ónc„ Ón toat„ puterea sa. Dar a fost Prim„vara de la Praga. Nu au fost recunoscute vreodat„ Basarabia ∫i Bucovina drept p„r˛i ale imperiului sovietic. Œntr-o asemenea conjunctur„ cumplit„, c‚nd statele occidentale s-au sp„lat pe m‚ini de Rom‚nia, ˛ara noastr„ s-a pomenit ca un pe∫te Ón

oceanul marilor rechini. Dac„ privim bine harta ˛„rii de acum, curat ai zice c„ seam„n„ cu un pe∫te. Or, dup„ Marea Unire, sem„na cu o inim„.

Vine, Ón sf‚r∫it, anul 1989, anul — s-ar zice — al marii revolu˛ii rom‚ne.

S„ ne re˛inem pu˛in asupra perioadei a∫a-zis revolu˛ionare. Œn una din provinciile istorice ale Rom‚niei, Basarabia, valul mi∫c„rii de eliberare ∫i de reÓntregire na˛ional„ luase un asemenea av‚nt, Ónc‚t popula˛ia rom‚neasc„ de peste Prut ∫i-a redob‚ndit drepturile elementare, pierdute dup„ ocuparea din 1940. ™i limba, ∫i grafia, ∫i istoria, ∫i tricolorul, ∫i marii lideri politici — a∫a-zis marii lideri politici — din Rom‚nia nu aveau cum s„ nu ∫tie despre aceste evenimente.

Imperiul sovietic era Ón agonie pentru c„ toate fostele colonii, 14 la num„r, s-au dezis de cotropitori.

Care ˛ar„ de pe glob s-a aflat s„ fac„ vreun tratat de bun„ vecin„tate ∫i amici˛ie cu acest imperiu al r„ului? S-a g„sit una: Rom‚nia. Mai mult dec‚t at‚t, ce coinciden˛„ jovial„ ∫i, mai bine zis, organizat„, anume atunci c‚nd Ón Parlamentul U.R.S.S. se dezb„tea Pactul Ribbentrop-Molotov ∫i chiar a fost condamnat, Ón Rom‚nia a Ónceput nitam-nisam Revolu˛ia. Ce rost aveau alocu˛iunile noastre, ale celor ocupa˛i, Ómpotriva ocupan˛ilor? Cine avea interes, din partea Rom‚niei, s„ aib„ o comunicare nonstop cu Chi∫in„ul? Comunicarea se f„cea nonstop cu Moscova.

Vai, ce naivi am fost noi, lupt„torii basarabeni, liderii mi∫c„rii de eliberare ∫i de Óntregire na˛ional„! Pe c‚nd eu personal vorbeam despre rapturile teritoriale s„v‚r∫ite de imperiul sovietic Ón Rom‚nia, Basarabia, nordul Bucovinei, f nutul Her˛a, peste capetele noastre, Moscova ∫i Bucure∫tii se salutau cu telegrame de prietenie, recuno∫tin˛„, colaborare, chiar ∫i cu ajutor militar Ón caz de nevoie. ™i toate aceste lucruri, lua˛i aminte, sunt consemnate Ón Monitorul Oficial al U.R.S.S., documente de care eu dispun.

Ce mai r„m‚nea p‚n„ la a recunoa∫te un stat Ón stat, Republica Moldova? Ceea ce s-a Ónt‚mplat. O nimica toat„.

Rom‚nia a recunoscut Ónc„ o dat„ R.S.S. Moldoveneasc„, format„ de c„tre U.R.S.S., at‚t c„ de data asta se numea Republica Moldova, ca ∫i azi, ∫i nu are cei doi de îs“.

Acesta a fost motivul venirii mele Ón Rom‚nia. S„ v„d ce se Ónt‚mpl„ Ón ˛ara-mam„ c‚nd noi, rom‚nii din afar„, dup„ at‚tea lupte pentru eliberare ∫i reÓntregire, dup„ ce am v„zut ∫i moartea cu ochii, ne pomenim iar„∫i Ón sfera de influen˛„ a Rusiei. Ar putea s„ lupte bie˛ii rom‚ni basarabeni ∫i bucovineni Ónc„ o sut„ de ori c‚te 87 de ani, dar f„r„ nici un rost, c‚nd ˛ara este condus„ de oameni ce vor putere de dragul puterii, iar nu o patrie Óntreag„.

Dar ace∫ti politicieni de mucava uit„ un singur lucru, c„ oamenii sunt muritori cu trupul, dar nemuritori cu sufletul, ∫i c„ vor avea a da seam„ Ón fa˛a Domnului, la Judecata neamurilor.

S„ mergem mai departe Ón ceea ce prive∫te ipocrizia politicienilor. Iat„, s„ lu„m chiar ziua de 1 decembrie a.c. Este Ónt‚ia oar„ c‚nd Parlamentul Rom‚niei nu a ˛inut ∫edin˛a festiv„ consacrat„ s„rb„torii na˛ionale a rom‚nilor. Anali∫tii politici accentueaz„ c„ s-a pus miza pe participarea maselor populare. Dar reprezentan˛ii acestor mase, clasa politic„ rom‚neasc„, ce au f„cut? Au m‚ncat fasole cu ciolan ∫i cozonac? Au b„ut ˛uic„ ∫i vin fiert Ómpreun„ cu aleg„torii? Sunt bune ∫i astea. Dar,

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 197/13.XII.2005 trebuia mai Ónt‚i ∫i Ónt‚i s„ organizeze simpozioane de istorie la Academie, la Cercul Militar, la Ministerul Afacerilor Externe, la Ministerul Afacerilor Interne. Prin pledoariile politicienilor s„ se ajung„, p‚n„ la urm„, la o strategie ∫i un plan concret de reÓntregire a ˛„rii.

Nici estul, nici vestul, nici chiar intrarea Ón Uniunea European„ nu vor determina soarta rom‚nilor, dec‚t ei, rom‚nii Ón∫i∫i.

At‚ta timp c‚t rom‚nii din ˛ar„ vor fi refractari la suferin˛ele nemeritate ale fra˛ilor din afara ˛„rii este pu˛in probabil„ o schimbare Ón bine pentru Rom‚nia. Am mai spus-o ∫i repet: s„ nu cumva s„ se Ónt‚mple ca Ón modelul biblic, Iosif ∫i fra˛ii s„i! Iosif, aruncat Óntr-o f‚nt‚n„...

V„ rog s„ v„ preg„ti˛i s„ Óncheia˛i.

Da, eu Ónchei, doamn„ pre∫edint„, Ónchei.

Iosif, aruncat Óntr-o f‚nt‚n„ de fra˛i ai s„i, Ón ghearele mor˛ii, ∫i Iosif i-a scos pe fra˛ii s„i din ghearele robiei din Egipt, mai rea dec‚t moartea.

Consider c„ acei care g‚ndesc numai la modul materialist ∫i c„ politic„ f„r„ bani nu se face gre∫esc amarnic.

Ce s-a ales de imperiul sovietic, de∫i avea toate bog„˛iile lumii? Ce se alege de lume, Ón genere, dup„ tsunami sau cutremure?!

Cred c„ ideile drepte nu mor niciodat„, iar ideea na˛ional„ de reunificare a ˛„rii este dreapt„ ∫i prioritar„ pentru Rom‚nia.

Mul˛umesc.

Mul˛umesc mult.

Ultimul vorbitor din partea Grupului parlamentar al P.N.L., domnul deputat Emil Strung„. Domnul deputat, ave˛i cuv‚ntul.

V„ mul˛umesc, doamn„ pre∫edint„.

V„ rog s„ m„ scuza˛i pentru momentul de ezitare pe care l-am avut la Ónceput, dar nu m„ a∫teptam s„ pot s„ intru Ón program ∫i s„ pot prezenta declara˛ia politic„ ce poart„ titlul îSincopele ∫i surprizele politicii“.

Elementele care marcheaz„ evolu˛ia politic„, Ón ansamblu, sunt reprezentate, Ón principal, de raporturile din Parlament dintre putere ∫i opozi˛ie. Din p„cate, de cele mai multe ori, expresia acestor raporturi are un miez ancestral. Dac„ puterea afirm„ c„ un lucru este alb, opozi˛ia o contrazice r„spicat, iar dac„ opozi˛ia afirm„ c„ un lucru est negru, atunci puterea este musai s„ sus˛in„ contrariul.

Œntr-o form„ simplificat„, am putea sintetiza acest principiu ca fiind jocul de îalba-neagra“. Nimic nu este important sau sublim. Jocul are rolul de a conduce spre derizoriu. Din acest joc, care pare firesc protagoni∫tilor, dar hilar ∫i neproductiv spectatorilor, am ales spre exemplificare dou„ momente.

Primul exemplu Ól constituie adoptarea Legii bugetului de stat pe anul 2006. Este unanim cunoscut c„ bugetul este principalul instrument prin care executivul Ó∫i exercit„ prerogativele ∫i Ó∫i duce la Óndeplinire programul de guvernare.

Œn aceste condi˛ii, acceptarea, dac„ ar fi fost, prin reducere la absurd, a celor aproximativ 900 de amendamente propuse de opozi˛ie, ar fi transformat ini˛iativa Guvernului de o manier„ inaplicabil„.

Al doilea exemplu Ól constituie chestiunea Statutului minorit„˛ilor, cu exager„rile ∫i isteriz„rile pe care le genereaz„. Mai important mi se pare momentul Ón care se dezbate acest statut ∫i care este decisiv pentru ceea ce numim capacitatea de gestionare a crizelor ∫i de guvernare a ˛„rii. Suntem dup„ un raport de ˛ar„ ∫i Ón a∫teptarea urm„torului, care ar putea s„ ne apropie ∫i mai mult de Uniunea European„. Nu ne putem permite s„ gre∫im. Deci care s„ fie rostul atitudinilor at‚t de inflamante pe care le afi∫eaz„ unele partide care se acuz„ sau se Óngrijoreaz„ patetic. Doar unul: c‚∫tigul de imagine. Astfel, P.S.D.-ul agit„ retorica na˛ionalist„ bine cunoscut„, dar dep„∫it„, specul‚nd bigotisme ∫i frustr„ri specifice Ón Óncercarea de a-∫i reconstitui onoarea dalma˛ian„ ∫i, doi, P.R.M.-ul puncteaz„ la imaginea de sine, care de la Ónfiin˛are a fost sublim„ dar...

De pe urma unei decizii legate de statutul minorit„˛ilor P.S.D.-ul crede c„ ar putea c‚∫tiga Ón alegerile anticipate, steagul lor fiind din ce Ón ce mai des fluturat Ón ultima vreme de c„tre liderii sociali-democra˛i. Or, eu cred c„ Ón acest moment, pe acest subiect nu ar avea nimeni, dar absolut nimeni, nimic de c‚∫tigat. Cu at‚t mai mult cu c‚t pe acest subiect al minorit„˛ilor, un subiect destul de sensibil pe agenda raportorilor europeni, am putea avea probleme la viitorul raport de ˛ar„, dac„ chestiunea minorit„˛ilor nu va avea o rezolvare conform„ cu principiile Uniunii Europene. Dac„ merit„ s„ specul„m pe probleme de acest gen, care privesc disponibilitatea noastr„ ca stat de a Ón˛elege aceste principii, atunci putem crea fel de fel de crize, una mai isterizant„ dec‚t alta, dar care nu fac dec‚t s„ scoat„ la lumin„ nu sl„biciunea politicii rom‚ne∫ti, ci caracterul ei Óndoielnic ∫i al celor care se ocup„ de ea.

Œn concluzie, ce este important Óntr-o democra˛ie aflat„ la sf‚r∫itul tranzi˛iei ∫i Ón faza integr„rii? Important este c„ Ón ciuda sincopelor de comunicare ∫i a ezit„rilor pe care le-au Ónregistrat partenerii de coali˛ie, ˛ara este guvernabil„, crizele sunt gestionabile, iar cet„˛enii sesizeaz„ c„ direc˛ia spre care ne Óndrept„m este singura posibil„.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc, domnule deputat.

V„ anun˛ parlamentarii care au depus Ón scris interven˛iile lor: din partea Grupului parlamentar al P.S.D. doamna deputat Manuela Mitrea, domnul deputat Dumitru Bentu, domnul deputat Ion Mocioalc„, domnul deputat Vasile Mocanu, domnul deputat Viorel Pupez„, domnul deputat Cosmin Vasile Nicula, domnul deputat Vasile Filip Soporan, domnul deputat Aurel Vl„doiu, domnul deputat Claudiu Pop, domnul deputat Titus Corl„˛ean, domnul deputat Iuliu Nosa, domnul deputat Aurel Gubandru, doamna deputat Monalisa G„leteanu, domnul deputat Valeriu Ungureanu, domnul deputat Gheorghe S‚rb ∫i domnul deputat Ion Dumitru.

Din partea Grupului parlamentar al P.N.L. a depus Ón scris interven˛ia domnul deputat Claudius Zaharia. Din partea Grupului parlamentar al P.D. — domnul deputat Liviu Miro∫eanu ∫i domnul deputat Valentin Adrian Iliescu, iar din partea Grupului parlamentar al P.R.M. — domnul deputat Dumitru Avram.

18 MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 197/13.XII.2005

Œn zece minute, relu„m ∫edin˛a Ón plen. Rog liderii grupurilor parlamentare s„ asigure Óntrunirea cvorumului, mai ales c„ avem ∫i voturi finale. V„ mul˛umesc.

îZiua Na˛ional„ a Rom‚niei“

1 Decembrie reprezint„ cea mai important„ zi din istoria na˛iunii rom‚ne. Œntregirea, Ónf„ptuit„ dup„ sute de ani de fr„m‚nt„ri, lupte, izb‚nzi, cuprinde, Ón sufletul ei imens, sinceritate, patriotism, ideal.

La Alba Iulia, anul de gra˛ie 1918 s-a transformat Óntr-un crez, iar crezul a luat conturul Rom‚niei unite. Rom‚nii din Óntreaga Transilvanie ∫i-au desemnat delega˛ii ce urmau s„ participe la Marea Adunare Na˛ional„. La data de 1 Decembrie, al„turi de o asisten˛„ foarte numeroas„, cifrat„ la peste 100.000 de oameni, au participat cei 1.228 de delega˛i. Au luat cuv‚ntul personalit„˛i importante ale rom‚nilor transilv„neni: Gheorghe Pop de B„se∫ti, care a ∫i prezidat adunarea, ™tefan Cicio Pop, Iuliu Maniu, precum ∫i al˛i frunta∫i ai luptei pentru unitate.

Proclama˛ia, Ónc„ de la primul articol, specifica esen˛a Óntregii ac˛iuni: îAdunarea na˛ional„ a rom‚nilor din Transilvania, Banat ∫i fiara Ungureasc„, aduna˛i, prin reprezentan˛ii lor Óndrept„˛i˛i, la Alba Iulia, Ón ziua de 18 noiembrie (1 decembrie) 1918, decreteaz„ unirea acelor rom‚ni ∫i a teritoriilor locuite de d‚n∫ii cu Rom‚nia. Adunarea na˛ional„ proclam„, Óndeosebi, dreptul inalienabil al na˛iunii rom‚ne la Óntreg Banatul cuprins Óntre r‚urile Mure∫, Tisa ∫i Dun„re“.

Alte prevederi ale proclama˛iei se refereau la Óndeplinirea cerin˛elor sociale, economice, politice, la egalitatea ∫i autonomia confesional„, precum ∫i la îdeplina libertate na˛ional„ pentru toate popoarele conlocuitoare“.

Ceea ce s-a Ónf„ptuit la Alba Iulia Ónseamn„, Ón fond, o misiune istoric„, un lucru at‚t de mirific, numit suflet, sufletul neamului rom‚nesc.

Pentru rom‚ni, anul 1918 nu a fost un simplu an calendaristic, a fost o furtun„, a fost un vulcan, a fost o minune dumnezeiasc„. El reprezint„ Ón istoria poporului nostru anul triumfului idealului na˛ional, anul Óncunun„rii victorioase a lungului ∫ir de lupte ∫i sacrificii umane ∫i materiale pentru f„urirea statului na˛ional unitar. Acest proces istoric, desf„∫urat pe Óntreg spa˛iul de locuire rom‚nesc, a Ónregistrat puternice seisme Ón 1784, 1821, 1848-1849, ca ∫i evenimente cardinale cum ar fi unirea Moldovei ∫i Munteniei Ón 1859, proclamarea independen˛ei absolute a ˛„rii de sub domina˛ia otoman„, consfin˛it„ pe c‚mpul de lupt„ de armata rom‚n„ Ón r„zboiul din 18771878, precum ∫i adun„rile reprezentative, democratic alese ale rom‚nilor din teritoriile aflate sub st„p‚nirea str„in„ de la Chi∫in„u, Cern„u˛i ∫i Alba Iulia din 1918.

Organiza˛i Ón state separate din punct de vedere politic, amenin˛a˛i mereu de expansiunea vecinilor mai puternici cu p„r˛i din teritoriul str„mo∫esc — Transilvania, Banat, Bucovina, Basarabia, Dobrogea — anexate de cele trei mari imperii, otoman, habsburgic (din 1867 austro-ungar) ∫i rus, rom‚nii ∫i-au p„strat dintotdeauna con∫tiin˛a c„ apar˛in aceluia∫i popor, c„ au aceea∫i genez„. Aceast„ con∫tiin˛„ a unit„˛ii de neam a rom‚nilor a fost consolidat„ de permanentele ∫i multiplele rela˛ii politice, militare, economice ∫i culturale Óntre ˛„rile rom‚ne

de-a lungul Óntregului ev de mijloc. Secolul al XIX-lea — denumit ∫i îsecolul na˛ionalit„˛ilor“ — a adus Ón spa˛iul rom‚nesc o nou„ realitate, cea a na˛iunii rom‚ne, Ón cadrul c„reia s-a cristalizat con∫tiin˛a unit„˛ii na˛ionale, a con∫tiin˛ei destinului comun — trecut, prezent ∫i viitor.

La 1 Decembrie 1918, Ón inima Transilvaniei, la Alba Iulia, votul Marii Adun„rii Na˛ionale pentru unirea Transilvaniei, Banatului, Cri∫anei ∫i Maramure∫ului cu Rom‚nia a fost aclamat de o impresionant„ adunare popular„, Óncunun‚nd celelalte acte de unire de la Chi∫in„u (27 martie/9 aprilie 1918) ∫i Cern„u˛i (15/28 noiembrie 1918) prin care Basarabia ∫i Bucovina reveneau Ón hotarele Rom‚niei.

Experien˛a istoric„ a relevat cu t„rie faptul c„ unitatea politic„ era singura cale de rezisten˛„ Ón fa˛a presiunilor concentrice cov‚r∫itoare ale marilor puteri vecine, c„ doar ea putea asigura supravie˛uirea fiin˛ei etnice rom‚ne∫ti ∫i evolu˛ia nestingherit„ pe coordonatele progresului. Caracteristica ideologiei genera˛iei pa∫optiste — cea care a pus bazele statului rom‚n modern — ∫i a practicii politice rom‚ne∫ti a constat Ón afirmarea permanent„ a unei op˛iuni fundamentale: refacerea unit„˛ii de stat pe p„m‚ntul vechii Dacii. «Œn ad‚ncul inimii fiec„rui rom‚n — scria Nicolae Balcescu — era Óntip„rit„ credin˛a c„ îm‚ntuirea de orice domnire str„in„“ nu se putea realiza dec‚t îprin unitatea na˛ional„“».

Des„v‚r∫irea unit„˛ii na˛ionale a rom‚nilor la sf‚r∫itul primei conflagra˛ii mondiale trebuie Ón˛eleas„ ca o fireasc„ Ómplinire, ca o necesitate istoric„ impus„ de evolu˛ia statului na˛ional ∫i de necesitatea des„v‚r∫irii sale ∫i nu ca urmare a efortului militar al Rom‚niei. Nu Primul R„zboi Mondial a creat Rom‚nia Mare; el a fost doar ocazia. Rom‚nia a intrat Ón r„zboi pentru eliberarea provinciilor asuprite ∫i pentru Óntregirea ˛„rii, idealul Unirii afirm‚ndu-se intens prin eforturi, jertfe ∫i eroism pe c‚mpurile de lupt„ din Transilvania ∫i Dobrogea, de pe Valea Jiului ∫i de pe Arge∫, ca ∫i pe cele de la M„r„∫ti, Mar„∫e∫ti ∫i Oituz. Nu o victorie militar„ a stat la temelia statului na˛ional rom‚n, ci actul de voin˛„ al na˛iunii rom‚ne.

Acum, la aniversarea a 87 de ani de la Ónf„ptuirea m„re˛ului eveniment, avem datoria s„ pre˛uim statul rom‚n, Óntregit Ón forma lui de ast„zi, ca unul dintre cele mai statornice, av‚nd r„d„cini ad‚nci ∫i nezguduite Ón alc„tuirea geografic„ a p„m‚ntului str„mo∫esc, Ón firea poporului rom‚n ∫i Ón leg„turile lui suflete∫ti Ónt„rite prin unitatea aceleia∫i limbi, aceleia∫i credin˛e, acelora∫i datini ∫i obiceiuri ∫i, mai presus de toate, Ón puterea moral„ a con∫tiin˛ei na˛ionale.

îŒncercarea disperat„ a opozi˛iei de a Óncetini adoptarea bugetului de stat pentru anul 2006 trebuie s„ Ónceteze“

Rezultat al obtuzit„˛ii ∫i al inconsecven˛ei Óntre declara˛iile politice ∫i modul de a ac˛iona de care dau dovad„, P.S.D. ∫i P.R.M. au Óncercat s„ blocheze procedurile de adoptare a bugetului de stat pentru anul 2006, iar Ón ultimele zile s„ atace la Curtea Constitu˛ional„ diverse articole din proiect sau s„ stopeze promulgarea prin scrisori adresate Pre∫edin˛iei.

Grupurile parlamentare ale celor dou„ forma˛iuni politice inventeaz„ amendamente care nu-∫i g„sesc nici-un fel de justificare, dar care au darul de a Ónt‚rzia solu˛ionarea problemelor de fond ∫i, implicit, adoptarea bugetului.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 197/13.XII.2005 Pentru dou„ partide care sus˛in cu fiecare ocazie c„ lucreaz„ numai Ón interesul cet„˛eanului rom‚n, P.S.D. si P.R.M. dau dovad„ de o incon∫tien˛„ condamnabil„, insist‚nd Ón a pune fr‚ne actualei puteri, f„r„ a avea Ón vedere consecin˛ele catastrofale pentru popula˛ie.

Bugetul de stat pentru anul 2006 este unul mult mai bine conceput ∫i structurat Ón varianta propus„ de Alian˛a D.A., priorit„˛ile fiind cele na˛ionale, ∫i nu cele particulare sau de grup, a∫a cum s-a Ónt‚mplat Ón ultimii ani.

Pentru aceasta, Guvernul T„riceanu ∫i-a stabilit Ónc„ din campania electoral„ urm„toarele priorit„˛i: consolidarea statului de drept ∫i a democra˛iei Ón Rom‚nia; redefinirea rolului statului prin restr‚ngerea interven˛iei sale Ón economie ∫i Ónt„rirea func˛iilor acestuia de garant al legalit„˛ii; Ónt„rirea libert„˛ilor individuale, sporirea siguran˛ei cet„˛eanului ∫i a familiei ∫i garantarea ∫i dezvoltarea propriet„˛ii private, restituirea integral„ a propriet„˛ilor abuziv confiscate de regimul comunist, tratamentul legal al propriet„˛ii.

Din jude˛ul D‚mbovi˛a pot fi oferite dou„ exemple gr„itoare Ón acest sens, respectiv, Ón compara˛ie cu anul 2005, c‚nd au fost alocate 7 miliarde de lei pentru lucr„rile de Óntre˛inere, amenajare ∫i refacere a drumurilor jude˛ene, Ón proiectul de buget pentru anul 2006 se prevede alocarea unei sume de 74,5 miliarde lei, o sum„ care este de 10 ori mai mare dec‚t cea din anul precedent.

Un alt exemplu, la fel de elocvent, este cel al aloc„rii, pentru finalizarea lucr„rilor de construc˛ie ∫i finisare a cl„dirii care va g„zdui Judec„toria ∫i Tribunalul D‚mbovi˛a, lucr„ri care au fost practic abandonate Ón perioada 2000-2004, a sumei de 70 miliarde lei.

Œn aceste condi˛ii, to˛i parlamentarii trebuie s„ con∫tientizeze m„car Ón cel de-al 12-lea ceas c„ se afl„ Ón Parlamentul Rom‚niei pentru a conlucra la cre∫terea nivelului de trai al celor ce i-au votat ∫i nu pentru a pune piedici inutile Ón calea progresului logic pe care trebuie s„-l Ónregistreze Rom‚nia.

## Doamnelor ∫i domnilor,

Œn s„pt„m‚na care a trecut am s„rb„torit cu to˛ii Ziua Na˛ional„ a Rom‚niei — 1 Decembrie.

Am avut pl„cerea s„ constat c„ aceast„ s„rb„toare are pentru mul˛i rom‚ni o semnifica˛ie aparte ∫i st‚rne∫te o anumit„ stare emo˛ional„, care o putem identifica ca fiind chiar patriotism. Da, patriotism.

Œn ultimii ani, mul˛i dintre noi am ocolit acest cuv‚nt, ne era chiar ru∫ine s„-l pronun˛„m, av‚nd Ónc„ proaspete Ón minte discursurile dictatorului Ceau∫escu, care pentru a-∫i legitima regimul despotic, f„cea permanent trimitere la istorie ∫i la sentimentul na˛ional.

De aceea, pot s„ afirm c„ anul acesta, cu ocazia s„rb„toririi Zilei Na˛ionale, rom‚nii s-au sim˛it mai liberi, mai m‚ndri c„ sunt rom‚ni. Pentru prima dat„ dup„ mul˛i ani, pentru mul˛i concet„˛eni ai no∫tri, 1 Decembrie nu a fost numai o zi liber„ Ón care au putut merge la cump„r„turi sau ie∫i la plimbare. Manifest„rile organizate de autorit„˛i Ón diferite ora∫e ale ˛„rii au scos pe str„zi mii de rom‚ni care au s„rb„torit Ziua Na˛ional„ ∫i care nu au fost atra∫i neap„rat de primirea celebrei por˛ii de îfasole cu ciolan“, inven˛ie pesedist„ prin care a fost jignit ∫i demonetizat spiritul acestei mari s„rb„tori, Ón scopul meschin al manipul„rii ∫i ob˛inerii de voturi.

1 Decembrie 1918 este o dat„ cu adev„rat sf‚nt„ pentru to˛i rom‚nii. Indiferent de op˛iunile noastre politice,

de crezurile noastre de orice fel, trebuie s„ cinstim aceast„ zi.

Drumul european al Rom‚niei este ireversibil, iar locul Ón marea familie european„ nu ne-a fost niciodat„ contestat ∫i datorit„ trecutului poporului rom‚n, trecut pe care nu trebuie s„-l uit„m ∫i, mai ales, din care trebuie s„ tragem concluziile care se impun din lec˛iile pe care istoria ni le-a predat.

Integrarea Ón Uniunea European„ nu se poate face f„r„ a avea ∫i propria noastr„ con∫tiin˛„ ∫i m‚ndrie na˛ional„, a∫a cum procedeaz„ acum al˛i cet„˛eni europeni care sunt Ón acela∫i timp ∫i cet„˛eni francezi, italieni, belgieni etc.

De aceea, stima˛i colegi, v„ urez, chiar dac„ cu Ónt‚rziere, îLa mul˛i ani, rom‚ni!“ V„ mul˛umesc.

Domnule pre∫edinte, Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

Ast„zi, 6 decembrie 2005, la Bucure∫ti are loc un eveniment pe care p„rin˛ii ∫i bunicii no∫tri l-au a∫teptat mai mult de 60 de ani.

Ast„zi, la Bucure∫ti, se semneaz„ Acordul de acces privind stabilirea de facilit„˛i militare americane pe teritoriul rom‚nesc. Altfel spus, Ón sf‚r∫it, prin realizarea bazelor militare americane pe teritoriul Rom‚niei, vin americanii!

Œn acest fel, eforturile de politic„ extern„ f„cute de guvernan˛ii rom‚ni din ultimii 16 ani netezesc ∫i Óncheag„ o imens„ realizare istoric„ pentru Rom‚nia, cu consecin˛e majore Ón plan politic, economic, militar, dar mai ales de securitate.

Acordul de acces prilejuie∫te prezen˛a la Bucure∫ti a ∫efului diploma˛iei americane, secretarul de stat, Condoleezza Rice. Doamna Rice va semna ast„zi la Palatul Cotroceni documentul-cadru referitor la stabilirea de facilit„˛i militare de dimensiuni reduse ∫i flexibile, cu un grad Ónalt de interoperabilitate ∫i bazate pe rota˛ia periodic„ a militarilor disloca˛i. Documentul de natur„ politic„ reglementeaz„ cadrul general de colaborare la nivel militar, logistic, juridic ∫i financiar. Œn preambulul acordului de acces sunt Ónscrise principiile care garanteaz„ c„ aceste facilit„˛i militare nu pot fi folosite Ón scopuri contrare legisla˛iei ∫i tratatelor interna˛ionale la care este parte Rom‚nia, elimin‚nd pe aceast„ cale orice specula˛ie posibil„ privind transformarea acestor baze Ón Ónchisori C.I.A. neautorizate.

Semnarea acestui acord, ast„zi, la Bucure∫ti, a fost posibil„ ∫i datorit„ deschiderii oferite rela˛iilor rom‚noamericane de vizita ∫i Óntrevederea Pre∫edintelui Rom‚niei, domnul Traian B„sescu, cu pre∫edintele S.U.A., George W. Bush, care a fost determinant„ pentru constituirea motivului vizitei doamnei Rice la Bucure∫ti.

Sunt ferm convins c„ vizita de azi de la Palatul Cotroceni ∫i discu˛iile pre∫edintelui Rom‚niei cu ∫eful diploma˛iei americane vor relansa teme strategice pentru securitatea zonei ∫i, implicit, a Rom‚niei: vecin„tatea Rom‚niei, Marea Neagr„, Balcanii de Vest, Orientul Mijlociu, colaborarea bilateral„ ∫i Ón cadrul N.A.T.O.

«O grev„ general„ cu final îa∫teptat“»

Timp de trei s„pt„m‚ni, profesorii din Óntreaga ˛ar„ ∫i-au cerut drepturile legale prin declan∫area unei greve generale, pe parcursul c„reia au fost trata˛i de c„tre

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 197/13.XII.2005 actuala putere cu dispre˛ ∫i indiferen˛„. Dup„ ce au ob˛inut, Ón prima faz„, m„rirea salariilor cu doar 8% fa˛„ de 18% c‚t au solicitat federa˛iile sindicale din Ónv„˛„m‚nt, liderii sindicali, total nemul˛umi˛i, nu numai c„ au continuat greva, dar au ∫i radicalizat-o, cer‚nd demisia premierului C„lin Popescu T„riceanu. O serie de profesori a ajuns chiar la luarea unor m„suri extreme, intr‚nd pe r‚nd Ón greva foamei.

Este de notorietate greva foamei pe care au declan∫at-o patru profesori de la ™coala general„ nr. 30 din Craiova, c„rora li s-au al„turat Ón zilele urm„toare ∫i al˛i colegi din Óntreaga ˛ar„, inclusiv profesoara Ana Com„nescu, sora ambasadorului Rom‚niei pe l‚ng„ Uniunea European„.

Gestul declan∫„rii grevei foamei se explic„ prin tratarea acestei categorii de intelectuali din ˛ara noastr„ cu indiferen˛„ ∫i umilire din partea actualilor guvernan˛i, printr-o lips„ total„ de dialog fa˛„ de revendic„rile Óndrept„˛ite ale cadrelor didactice.

Este cu at‚t mai Óngrijor„toare atitudinea actualei puteri la adresa profesorilor, a unei ˛„ri Óntregi cu c‚t, Ón campania electoral„, Alian˛a D.A. a f„cut promisiuni de dublare a salariilor cadrelor didactice ∫i de alocare pentru bugetul educa˛iei a 6% din P.I.B.

Reprezentan˛ii Guvernului Rom‚niei le-au prezentat sindicali∫tilor din Ónv„˛„m‚nt, luni, 28 noiembrie 2005, o îsimulare“ a cre∫terii salariale de 11,83%, care se va acorda Ón dou„ tran∫e: de la 1 ianuarie 2006, respectiv 1 septembrie 2006.

Cu toate c„ sunt Ónc„ nemul˛umi˛i, liderii sindicali au decis Óncetarea grevei ∫i reluarea cursurilor Óncep‚nd din diminea˛a zilei de 29 noiembrie a.c. Ei au precizat c„, pe 1 iunie 2006, sindicatele vor evalua acordul cu Guvernul, iar dac„ nu vor fi mul˛umi˛i de modul Ón care acesta a fost pus Ón practic„ vor relua protestele.

Modul Ón care au fost trata˛i profesorii din Óntreaga ˛ar„ pe parcursul celor trei s„pt„m‚ni de grev„ general„ era previzibil din partea actualei guvern„ri îde dreapta“, Ón condi˛iile Ón care, Ón campania electoral„, partidele aflate acum la putere au f„cut promisiuni am„gitoare pentru Óntreaga popula˛ie a ˛„rii, dovedindu-se ∫i cu acest prilej discrepan˛a dintre vorbele ∫i faptele actualilor guvernan˛i.

Se pune astfel cap„t unei greve generale cu final îa∫teptat“.

«Corup˛ia din Rom‚nia, o îgogori˛„“ a politicienilor europeni?»

Ultimele declara˛ii politice ale pre∫edintelui B„sescu, rostite la Paris, las„ s„ se Ón˛eleag„ c„ Ón Rom‚nia corup˛ia a fost eradicat„.

Este o declara˛ie extrem de interesant„, dar care ne face s„ credem c„ domnul pre∫edinte se refer„ la o alt„ ˛ar„, deoarece dac„ ar fi s„ raport„m cele declarate la situa˛ia actual„ a Rom‚niei sub acest aspect, remarc„m faptul c„ realitatea este alta, evident antagonic„ declara˛iei.

Œn momentul de fa˛„, Rom‚nia Ónc„ se confrunt„ cu o lips„ de coeren˛„ a legisla˛iei, precum ∫i cu o instabilitate a acesteia, ce a generat Ón ultimii ani o serie de difunc˛ionalit„˛i de implementare cu consecin˛e extrem de negative asupra dezvolt„rii armonioase a domeniilor de interes public. Pe l‚ng„ aceasta, nerespectarea obligativit„˛ii contractelor ∫i prevalen˛a interesului privat fa˛„ de cel public fac ca adev„ra˛ii investitori s„ nu fie

atra∫i de pia˛a rom‚neasc„, fiind descuraja˛i de mediul instabil ∫i imprevizibil din Rom‚nia.

O alt„ racil„ sub acest aspect o reprezint„ lipsa de recunoa∫tere a angajamentelor asumate de guvernele anterioare ∫i care Óntr-o democra˛ie real„ trebuie s„ fie respectate de guvernarea aflat„ la putere. Relevant Ón acest sens este proiectul privind realizarea autostr„zii Bra∫ov–Cluj–Bor∫ ∫i a c„rei finalitate, Ón acest moment, este incert„.

Aceste tendin˛e negative nu fac altceva dec‚t s„ pun„ Rom‚nia Óntr-o lumin„ defavorabil„, care ar putea descuraja ˛„rile membre ale Uniunii Europene s„ ne accepte ca viitori membri ai acesteia.

îLipsa de toleran˛„, toleran˛„ zero la fenomenul corup˛ie“, a∫a cum i-a pl„cut Guvernului s„ afirme la Ónceput, a r„mas doar o promisiune de∫art„ cu un pronun˛at caracter electoral.

Dup„ cum se ∫tie, nu s-a reu∫it p‚n„ Ón prezent aducerea Ón fa˛a instan˛ei a vreunui caz de corup˛ie, instrumentat de actualii procurori, cu at‚t mai pu˛in condamnarea vreunui mare corupt sau baron local, motiv ce m„ Ónclin„ s„ cred c„ probabil lipsa unui rezultat Ón acest sens l-a determinat pe domnul pre∫edinte B„sescu s„-∫i declare dezaprobarea fa˛„ de termenul de îRom‚nie corupt„“, cu care politicienii europeni ne-au etichetat.

Consider c„ ar fi fost mai oportun„ adoptarea unei pozi˛ii de Óngrijorare fa˛„ de acest fenomen ∫i de prezentare a unor politici de stopare a corup˛iei, nu de mu∫amalizare a ei.

Pe cale de consecin˛„, v„ rog s„ supune˛i judec„˛ii dumneavoastr„ problemele semnalate ∫i s„ face˛i eforturi de a g„si ∫i a implementa cele mai bune strategii Ón ce prive∫te promovarea concuren˛ei, prin Óncurajarea unui mediu de afaceri prietenos dezvolt„rii activit„˛ilor economice, simplificarea procedurilor legale ∫i administrative aferente dezvolt„rii de noi afaceri, asigurarea unei activit„˛i de protec˛ie anticorup˛ie real„, care s„ garanteze caracterul echitabil al actului de justi˛ie ∫i s„ previn„ apari˛ia fenomenelor de corup˛ie Ón sistemul autorit„˛ii judec„tore∫ti.

Totodat„, cred c„ s-ar impune completarea legisla˛iei actuale Ón scopul elimin„rii birocra˛iei ∫i pentru asigurarea unor formul„ri clare ∫i transparente, care s„ elimine posibilit„˛ile de interpretare subiectiv„ ∫i arbitrar„ a prevederilor legale, precum ∫i Ón„sprirea sanc˛iunilor ∫i pedepselor Ón vederea diminu„rii substan˛iale a corup˛iei, a fenomenelor de evaziune fiscal„, de contraband„ ∫i sp„lare a banilor, implicit a economiei subterane.

îFlutur reÓnvie plenarele P.C.R.“

Aflat la Oradea cu ocazia lans„rii programului îFermierul“, domnul ministru al agriculturii, Gheorghe Flutur, a ˛inut dinadins s„ Óndeplineasc„ un vis mai vechi al s„u: prezidarea unei adun„ri a Partidului Comunist Rom‚n Ón care to˛i participan˛ii Ól aplaud„ ∫i sunt de acord cu planurile de distrugere ale agriculturii rom‚ne∫ti. Prezen˛i Ón sal„, fermieri ale∫i pe spr‚ncean„, to˛i unul ∫i unul, cu îorigine s„n„toas„“, a se citi culoare politic„ portocalie.

Œnt‚lnirea decurgea conform scenariului prestabilit, cu multe laude de sine, p‚n„ c‚nd un fermier a f„cut impardonabila gre∫eal„ de a supune aten˛iei domnului prim-secretar problemele reale ale agricultorilor din aceast„ zon„: lipsa pre˛ului de referin˛„ la cereale, a celui de interven˛ie din partea statului rom‚n ∫i a mult

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 197/13.XII.2005 contestatei Legi nr. 247/2005. R„spunsul primit poate fi caracterizat Óntr-un singur fel: aerian sau, dup„ cum se exprima un participant la Óntrevedere, îparalel ca ∫inele de tren“.

Legea nr. 247/2005 este un nou exemplu al unei legi date pentru satisfacerea clientelei proprii, ∫i nicidecum pentru sprijinirea tinerelor familii care au ghinionul s„ nu fi mo∫tenit mii de hectare de p„m‚nt.

Dup„ mintea cea de pe urm„ a ministrului, reconstituirea integral„ a propriet„˛ii, indiferent de m„rimea ei ∫i de consecin˛e, este mult mai important„ dec‚t sprijinirea tinerelor familii care doresc s„ fac„ agricultur„, dar nu au p„m‚nt.

Poate domnul ministru ar trebui s„ ∫tie c„ marea reform„ agrar„ care s-a f„cut dup„ Primul R„zboi Mondial, Ón Transilvania cel pu˛in, s-a bazat pe p„m‚nturile fo∫tilor grofi, ai c„ror urma∫i au acum posibilitatea, mul˛umit„ acestei legi, s„-∫i revendice mo∫iile.

Ce se va Ónt‚mpla cu oamenii care au titluri de proprietate pentru acele p„m‚nturi primite de la statul rom‚n? Dup„ opinia domnului ministru, ei vor r„m‚ne cu ele, dar Ón acela∫i timp ∫i urma∫ilor fo∫tilor mo∫ieri li se vor retroceda propriet„˛ile.

De unde, domnule ministru? Poate s-a m„rit f„r„ s„ ∫tim noi suprafa˛a Rom‚niei. De c‚nd cancerul portocaliu a preluat guvernarea, Agen˛ia Domeniilor Statului nu g„se∫te p„m‚nt pentru tinerii care au nevoie, dar pentru mo∫tenitorii reali sau imaginari ai fo∫tilor mo∫ieri g„se∫te. Ciudat, nu crede˛i, domnilor colegi?

Œncepe˛i odat„ s„ guverna˛i pentru rom‚ni, nu pentru grupurile de interese care v„ sunt at‚t de dragi. Sau a˛i uitat cine v„ voteaz„?

## Declara˛ie politic„: îSitua˛ia pensionarilor“

Œntotdeauna c‚nd m„ Ónt‚lnesc cu pensionari, at‚t Ón audien˛ele de la fiecare sf‚r∫it de s„pt„m‚n„ pe care le am Ón teritoriu, c‚t ∫i efectiv, pe strad„, ace∫tia Ómi spun c„ sunt nemul˛umi˛i de situa˛ia lor actual„. Pensii mici, nivel de trai tot mai sc„zut, lipsa oric„rei speran˛e Óntr-o via˛„ mai bun„.

Pentru v‚rstnici, cel mai important este modul Ón care Guvernul Ó∫i respect„ angajamentele ∫i promisiunile, precum ∫i efectul politicilor guvernamentale asupra vie˛ii lor.

Modific„rile aduse legisla˛iei pensiilor prin abrogarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 4/2005 privind recalcularea pensiilor din sistemul public, precum ∫i a Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 98/2005 pentru modificarea art. 81 din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii ∫i alte drepturi sociale acord„ o indexare periodic„ a tuturor pensiilor cu indicele de cre∫tere al pre˛urilor.

Am adus la cuno∫tin˛a lor faptul c„ recalcularea pensiilor a condus Ón fiecare etap„ la cre∫teri de circa 7% ale pensiei medii pentru toate persoanele ale c„ror dosare de pensie au fost recalculate. Este foarte pu˛in, dar este un Ónceput, care ne face s„ ne g‚ndim c„ suntem pe un drum bun.

M„ Óncearc„ un sentiment puternic c‚nd un pensionar vine ∫i-mi spune c„ nu-i ajunge pensia pentru m‚ncare, Óntre˛inere ∫i medicamente. Orice promisiune i-a∫ face este sortit„ e∫ecului. Cei peste 3 milioane de pensionari s-au s„turat de promisiuni, vor ceva real, pentru c„ au contribuit toat„ via˛a la fondurile sociale, iar c‚nd s„

primeasc„ ceea ce li se cuvine de drept, statul le Óntoarce spatele.

Va trebui s„ ne aplec„m cu responsabilitate ∫i decen˛„ asupra acestei categorii defavorizate, pentru a crea p‚rghiile necesare scoaterii lor din mizeria Ón care tr„iesc, l„s‚nd promisiunile deoparte ∫i trec‚nd la fapte.

îSiguran˛„... haotic„!“

Ministrul agriculturii, liberalul moldav Gheorghe Flutur, s-a obi∫nuit, de un an Óncoace, s„ ne dea asigur„ri c„ o s„ o ducem mai bine, c„ va face, c„ va drege, c„ se lupt„ cu ilegalit„˛ile, cu corup˛ia, c„, peste un an, doi, trei, Ón Rom‚nia va curge lapte ∫i miere... Vorbe! Rom‚nul o duce din ce Ón ce mai greu. Pomenile oferite de actualii guvernan˛i ˛„ranului rom‚n (expresia apar˛ine unui director portocaliu, entuziasmat de programul îFermierul“), sub form„ de prime, subven˛ii, cupoane, proiecte, sunt himere. Picuri de speran˛„, transforma˛i Ón jocuri de imagine.

Gripa aviar„, pe care se l„uda Flutur c„ a Ónvins-o, afirm‚nd cu siguran˛a haotic„ pe care o afi∫eaz„: îGata, totul este sub control!“, Ó∫i face Ón continuare de cap. Le-a venit r‚ndul rom‚nilor din Br„ila s„ fie atin∫i de acest co∫mar tocmai acum, Ón prag de s„rb„tori.

Œn lupta cu acest flagel, ministrul agriculturii nu are nici un plan. A devenit deja obi∫nuin˛„ ca veterinarii, Ómbr„ca˛i Ón costume speciale ∫i flanca˛i de poli˛ie ∫i de jandarmi, s„ dea iama prin cur˛ile oamenilor ∫i s„-i lase muritori de foame.

Cine s„ caute alte solu˛ii de rezolvare a crizei aviare? Ministrul Flutur de un an de zile scotoce∫te, Óncearc„ s„-∫i pun„ la punct adversarii politici. C‚nd astea Ói sunt priorit„˛ile, la ce ne-am a∫tepta bun?

îŒntoarcerea fiului risipitor“ Stima˛i colegi,

Biblia ne d„ o pild„ c‚nd ne poveste∫te despre revenirea printre ai s„i a fiului bog„ta∫ului care, s„tul de traiul Ómbel∫ugat, de pl„ceri, de patimi ∫i de risipirea Óntregii averi, revine acas„ sp„∫it ∫i mai Ón˛elept.

Legenda biblic„ este reluat„ ceva mai t‚rziu Óntr-o alt„ manier„ de Goethe Ón celebra sa oper„ îFaust“, la care a lucrat peste 40 de ani, pentru a impune umanit„˛ii un model de comportament. Eroul lui Goethe, Ón baza unui contract cu diavolul (vede˛i, deci, c„ anteriorul contract cu Rom‚nia nu a fost deloc original), Ó∫i irose∫te via˛a Ón pl„ceri trec„toare, pentru ca la b„tr‚ne˛e s„ descopere c„ munca, at‚t de hulit„, at‚t atunci, c‚t ∫i ast„zi, r„m‚ne singura ra˛iune de a exista, precum ∫i izvorul tuturor Ómplinirilor materiale ∫i morale ale omului.

S-ar putea ca acest comportament s„-l fi dat ∫i germanicul nostru Fiu Œncoronat, r„mas, Ón Ómprejur„ri istorice potrivnice, f„r„ tron ∫i f„r„ ˛ar„. Ca s„ nu se plictiseasc„ Ón pribegia de jum„tate de veac, ∫i-a c„rat cu el ∫i juc„riile cele mai Óndr„gite, care abia au Ónc„put Óntr-o garnitur„ special„ de tren, p„zit„ cu str„∫nicie de aceea∫i armat„ glorioas„ pe care el o abandonase pe c‚mpurile de lupt„ ale r„s„ritului ∫i apusului. Printre ele se aflau ∫i valoroasele tablouri din patrimoniul na˛ional ale unor pictori nemuritori.

Ce-i po˛i spune Óns„ unui t‚n„r necopt, obi∫nuit cu traiul pe picior mare?! Garnitura de tren s-a dus, Ónc„rcat„ cu daruri rege∫ti, ∫i nu s-a mai Óntors niciodat„.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 197/13.XII.2005 Œn schimb, t‚n„rul nostru, ajuns la v‚rsta germanicului Faust, Ónso˛it de garnitura sa de Bourboni (n-am g„sit femininul de la acest cuv‚nt, probabil bourboane...), a revenit acas„ pentru a vedea ce se mai poate agonisi. A avut puternici sus˛in„tori matusalemici din r‚ndul cori∫tilor de la gr„dini˛„, c„rora le pl„cea s„ se joace Ón praf. Ba, a mai achizi˛ionat ∫i ceva Dude...

Dup„ ce primele guverne l-au h„ituit ca pe un animal la v‚n„torile lui f riac, la protestele zgomotoase ale lui Dinu P„turic„ ∫i ale celorlal˛i sus˛in„tori, s-a hot„r‚t, clar, c„ a fost nedrept„˛it. A∫a c„ Pre∫edin˛ia, Parlamentul, Guvernul ∫i celelalte institu˛ii ale statului au fost nevoite s„ se declare Ónvinse, pornind o adev„rat„ Óntrecere... socialist„, Ón a-i face pomeni peste pomeni peste pomeni, ca la un adev„rat parastas. Au lipsit doar lum‚n„rile ∫i coliva, dar momentul nu este Ónc„ pierdut, c„ci urmeaz„ noi episoade, care vor anima din nou spiritele republicane sau regaliste Ón egal„ m„sur„.

Poate c„ Sf‚nta Biseric„ Ó∫i va lua Ón serios rolul ei de a marca evenimentul Óntoarcerii fiului risipitor Ón ieslea regal„ de la Pele∫, Ón care sunt pe cale s„ se nasc„ speran˛ele ∫i n„dejdile rom‚nilor, s„tui de aceast„ prelungit„ tranzi˛ie.

Dac„ vom tr„i, vom vedea! Mul˛umesc.

Sunt convins c„ globalizarea, ca fenomen macroeconomic, nu difer„ de planul Valev. Doar deciden˛ii par — doar par! — s„ se fi schimbat.

Œn plan artistic, globalizarea poate fi comparat„ cu tembelizarea. Monumentul Eroilor Revolu˛iei are conota˛ii falice — ce ru∫ine! —, literatura e plin„ de descrieri elucubrante ale unor acte sexuale perverse, filmele au ca subiecte doar cazuri de psihiatrie, muzica se adreseaz„ cimpanzeilor afoni zbenguindu-se, expozi˛iile sunt pline cu buc„˛i de saci pe care au c„zut cutii de vopsele, iar arhitecturii Casei Poporului — care cas„? care popor? — Ói lipse∫te mo˛ul.

Via˛a social„ te oblig„ s„ asi∫ti, s„ participi ∫i la exhibi˛ia unor neuroni financiari pu∫i pe bigudiuri. NeÓn˛eleg‚nd prea multe din bugetul pe anul 2006 — de parc„ a∫ fi Ónconjurat numai de lucruri inteligibile (!?) —, m„ adresez retoric creatorilor acestui act de îcultur„ financiar„“, produs Ón laboratoarele secrete de creiere ale viitorului mileniu.

1. Œn structura bugetului consolidat exist„, printre celelalte bugete care fac obiectul execu˛iei bugetare a Rom‚niei pe care ∫i-o asum„ Guvernul pentru anul 2006, bugetul activit„˛ilor de privatizare, din care va rezulta un deficit de 2.730 ROL. Probabil c„ îrealiz„rile“ vor veni la investi˛ii?! Abia a∫teapt„ marile firme ca, pe l‚ng„ Ónalta tehnologie, s„ ne roage ∫i cu c‚teva miliarde, numai s-o primim.

2. Bugetele cu voca˛ie social„ evident„, finan˛ate integral din contribu˛ii private — asigur„ri sociale, asigur„ri de ∫omaj, de s„n„tate, locale — au prev„zute excedente de 9.879 miliarde ROL!?

3. B.N.R. are un deficit anual care a ajuns Ón 2004 la 20.410 miliarde ROL din opera˛iuni, iar Ón 2005 pierderea este estimat„ la circa 800 de milioane de euro. C„p∫unarii muncesc ∫i pentru B.N.R.?

4. De∫i are o nevoie cronic„ de finan˛are, iar rezervele B.N.R. au dep„∫it 17 miliarde de euro. Nu folosim aceste rezerve pentru autofinan˛area dezvolt„rii economice.

5. Suma de 1,5 miliarde de euro o vom cheltui Ón 2006 prin atragerea de fonduri externe rambursabile, deci se va face prin contractare de datorie extern„. Aceast„ sum„ nu este luat„ Ón considerare, fiind consolidat„ extrabilan˛ier. De ce nu este eviden˛iat„ Ón cheltuielile aferente bugetului?

Sunt Óntreb„ri adresate economi∫tilor de un medic. Eram obi∫nuit, mai ales Ón ultimii ani, ca economi∫tii s„ pun„ Óntreb„ri ∫i, asemenea tovar„∫ului Bl„nculescu, s„ se dea ∫tiutori de medicin„. Nu am nici cea mai infim„ veleitate de finan˛ist. Nu sunt, dup„ spusa Bl„ncule∫tilor actuali, nici feudal, mandarin sau faraon medical. Declar aici, Ón plenul Camerei Deputa˛ilor, domnilor reformatori ai sistemului sanitar, c„ diferen˛ele de finan˛are a spitalelor s-au datorat influen˛elor politice. Œntreb„rile privind bugetul Rom‚niei pe 2006 sunt ale unui simplu cet„˛ean.

Declara˛ie politic„: îScandal, minciun„ ∫i b‚lbe guvernamentale“

Actuala guvernare ne-a demonstrat c‚t e de capabil„ s„ f„ureasc„ proiecte electorale care s„ atrag„ voturi cu orice pre˛. Adev„rul r„m‚ne Ón urma cenu∫ii pres„rate peste inten˛iile nobile, iar dreptatea Ó∫i risipe∫te ignoran˛a printre g‚ndurile unor ale∫i nepreg„ti˛i s„-i poarte drapelul.

Privim cu durere la toate scandalurile peste care sunt cl„dite noi ∫i noi dezastre ∫i nu putem s„ ne oprim nedumerirea Ón fa˛a unei presta˛ii jalnice cu nume de îguvernare portocalie“. M„ exprim at‚t de Ónver∫unat la adresa actualei puteri ∫i din cauza nemul˛umirilor tot mai numeroase ale popula˛iei din Transilvania, c„reia i s-a promis sprijin pentru construirea unei infrastructuri decente ∫i care a fost abandonat„ odat„ cu instalarea portocalie Ón func˛ii.

Œn condi˛iile Ón care o parte Ónsemnat„ a bugetului statului vine din aceast„ regiune, Ón condi˛iile Ón care votul lor a c‚nt„rit mult Ón Ónvestirea Alian˛ei, ar trebui s„ privi˛i cu real interes la nevoile unei regiuni care nu a cerut niciodat„ favoruri sau privilegii. Ei au crezut Ón promisiunile portocalii, v-au adus la putere ∫i nu vor uita niciodat„ dezinteresul manifestat prin uitarea brusc„.

Pentru Transilvania, o infrastructur„ adecvat„ statului european nu este un moft, ci o necesitate ∫i ar fi timpul s„ se treac„ de la ezit„ri ∫i declara˛ii la decizii ferme, care s„ asigure reluarea grabnic„, cu toate capacit„˛ile, a construc˛iei Autostr„zii Bucure∫ti–Bra∫ov–T‚rgu-Mure∫— Cluj-Napoca–Bor∫. E uimitor cum Ón campania electoral„ era˛i at‚t de con∫tien˛i de oportunitatea pe care Autostrada Transilvania o constituie pentru localit„˛ile de pe traseul acesteia, iar acum considera˛i c„ traficul din zon„ nu justific„, Ón acest moment, necesitatea acestui proiect.

Faptul c„ v„ aminti˛i de aceast„ regiune doar Ón campania electoral„, moment Ón care deveni˛i brusc con∫tien˛i de îtraficul din zon„“, nu v„ d„ dreptul s„ ne minimaliza˛i prin declara˛ii ireale. Statisticile au demonstrat c„ la frontiera Bor∫ trec cele mai multe ma∫ini, Óns„, la felul Ón care ac˛iona˛i Ón aplicarea promisiunilor din campania electoral„, vom beneficia de ea peste 30 de ani.

Din p„cate pentru dumneavoastr„, m„surile ultimului an nu v„ vor mai men˛ine mult Ón func˛iile smulse cu minciuni, a∫a c„ ar trebui s„ v„ apuca˛i acum cu adev„rat de treab„, pentru a mai salva din dezastrul unei guvern„ri catastrofale.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 197/13.XII.2005 Ardelenii nu au uitat cum le vorbea˛i Ón pelerinajul electoral despre oportunit„˛ile economice ale unei autostr„zi, care, brusc, a devenit o povar„, fa˛„ de care v„ manifesta˛i dezacordul ∫i considera˛i c„ nu e de actualitate.

De la instalarea la putere, v-a˛i contrazis permanent pe aproape toate subiectele la ordinea zilei. De la alegerile anticipate la remanierea guvernamental„ ∫i de la construc˛ia Autostr„zii Bra∫ov–Bor∫ p‚n„ la bugetul pentru educa˛ie, a˛i dat un spectacol al lipsei de coeren˛„ fa˛„ de propriul program de guvernare.

Acum, c„ ne-a˛i demonstrat prin declara˛ii oficiale c„ unitatea Alian˛ei D.A. a fost doar praf Ón ochii electoratului, e timpul s„ trece˛i la construirea unui plan coerent de dezvoltare a zonei de nord-vest a ˛„rii. Pentru a v„ merita locul Ón fruntea Guvernului, ar„ta˛i un interes pentru problemele reale ale societ„˛ii rom‚ne∫ti, construirea unei autostr„zi Ón Transilvania fiind o prioritate ce va atrage doar beneficii!

Dincolo de un apel politic, fac o chemare la responsabilizarea fa˛„ de cet„˛enii din Transilvania, care a∫teapt„ sus˛inere ∫i respect din partea guvernan˛ilor.

Domnule pre∫edinte, stima˛i colegi,

Ast„zi voi vorbi despre situa˛ia militar„ a ˛„rii noastre, domeniu care este foarte pu˛in abordat Ón plenul Camerei Deputa˛ilor.

Aceast„ declara˛ie vine o dat„ cu semnarea Acordului de acces dintre ˛ara noastr„ ∫i Statele Unite ale Americii. Acordul d„ dreptul de Ónfiin˛are pe teritoriul ˛„rii noastre unor baze militare americane. Cel mai probabil, acestea vor fi amplasate Ón estul ˛„rii, Ón jude˛ul Constan˛a.

Secretarul de stat al Statelor Unite ale Americii, Condoleezza Rice, va sosi, azi, Óntr-o vizit„ oficial„ Ón Rom‚nia ∫i urmeaz„ s„ se Ónt‚lneasc„ cu pre∫edintele Traian B„sescu la Cotroceni.

Dup„ convorbirile oficiale dintre cei doi demnitari, va avea loc, la Palatul Cotroceni, semnarea, Ómpreun„ cu ministrul afacerilor externe, Mihai R„zvan Ungureanu, a îAcordului de acces privind amplasarea facilit„˛ilor militare americane pe teritoriul ˛„rii noastre“.

Semnarea acestui acord marcheaz„ o etap„ esen˛ial„ Ón consolidarea Parteneriatului Strategic dintre Rom‚nia ∫i S.U.A., care dob‚nde∫te astfel o dimensiune nou„ ∫i este expresia Óncrederii reciproce ∫i a solidarit„˛ii rom‚noamericane.

Cu aceast„ ocazie, Rom‚nia ∫i Statele Unite ale Americii vor evalua principalele aspecte ale rela˛iei bilaterale din perspectiva cooper„rii politice, economice ∫i militare, inclusiv Ón contextul s„rb„toririi, Ón 2005, a 125 de ani de la stabilirea rela˛iilor diplomatice Óntre Rom‚nia ∫i S.U.A. Vor fi abordate problematica regional„, cu accent pe zona M„rii Negre ∫i cea a Balcanilor de Vest, promovarea pe plan regional ∫i interna˛ional a valorilor comune de libertate ∫i democra˛ie, cooperarea Ón lupta Ómpotriva terorismului ∫i conlucrarea Ón cadrul N.A.T.O. V„ mul˛umesc.

îSprijin pentru legumicultura rom‚neasc„“ Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

Spuneam Óntr-o alt„ declara˛ie politic„ ∫i repet ast„zi faptul c„ noi to˛i suntem trimi∫i aici de c„tre cei care ne-au votat cu un scop precis ∫i simplu: promovarea unui cadru legislativ care s„ vin„ Ón sprijinul lor, al cet„˛enilor.

Atunci c‚nd con∫tientiz„m acest lucru suntem mul˛umi˛i de ceea ce s-a realizat, cu at‚t mai mult cu c‚t semnalele pe care le primim din partea oamenilor sunt pozitive.

Tot ast„zi m„ bucur s„ pot spune c„ am reu∫it s„ trecem Ón contul reu∫itelor, ob˛inute la mai pu˛in de un an de guvernare T„riceanu, o ordonan˛„ de mult a∫teptat„, a∫teptare care a durat aproape 15 ani de guvernare ∫tears„. M„ refer aici la Ordonan˛a de Guvern nr. 37/2005 privind recunoa∫terea ∫i func˛ionarea grupurilor de produc„tori pentru comercializarea produselor agricole ∫i silvice. Au trecut — sau, mai bine zis s-au Óncheiat — cei 15 ani de speran˛„ disperat„ a legumicultorilor din jude˛ul Arad, care au, Ón sf‚r∫it, posibilitatea de a se constitui Ón grupuri de produc„tori pentru a-∫i valorifica produsele.

Sunt fericit ast„zi s„ v„ pot spune c„ ar„denii n-au stat prea mult pe g‚nduri ∫i au ∫i trecut la fapte. Œn jude˛ul pe care-l reprezint, mai exact Óntr-un ora∫ cu oameni foarte harnici, cum este localitatea Curtici, au ∫i fost constituite astfel de grupuri de produc„tori, pentru ca, nu peste multe luni, ordonan˛a s„-∫i produc„ efectele. Curticenii, cum le spunem noi, sunt recunoscu˛i Ón Óntreaga ˛ar„ datorit„ legumelor ce poart„ marca îCurtici“, care a reu∫it s„ se impun„ pe pia˛a noastr„ datorit„ calit„˛ii produselor, care nu a fost pus„ p‚n„ acum la Óndoial„.

Sunt m‚ndru, totodat„, c„ ar„denii au fost primii care au sperat ∫i care doresc ca ro∫iile de Curtici, de exemplu, sau piparca de la Apateu, sau vinetele de Seleu∫, ∫i toate produsele legumicole din Óntreg jude˛ul Arad s„ poat„ fi valorificate Ón Óntreaga ˛ar„.

Aceast„ ordonan˛„ este cu at‚t mai important„ pentru agricultori cu c‚t, p‚n„ acum, timp de 15 ani de zile, ace∫tia s-au aflat Ón situa˛ia de a nu avea posibilitatea de a-∫i valorifica produsele pentru a ob˛ine din v‚nzarea lor m„car investi˛iile f„cute.

Am îreu∫it“ astfel, cu ajutorul guvernan˛ilor pesedi∫ti, s„ cre∫tem nivelul importurilor de legume, Óntr-o ˛ar„ cu un poten˛ial mult peste al altor ˛„ri, dar care nu se vroia a fi valorificat.

Ordonan˛a de Guvern nr. 37/2005 d„, totodat„, posibilitatea grupurilor de produc„tori de a solicita recunoa∫terea lor de la autoritatea competent„ a statului pentru unul sau mai multe grupe de produse. De asemenea, d„ posibilitatea membrilor s„i s„ beneficieze de asisten˛„ tehnic„ privind tehnologiile de cultur„ ∫i protec˛ia mediului.

Tot gra˛ie acestei ordonan˛e, orice produc„tor agricol sau silvic care de˛ine legal o baz„ de produc˛ie, poate ob˛ine aceast„ calitate de membru al unui grup de produc„tori ∫i, nu Ón ultimul r‚nd, grupurile de produc„tori pot s„ beneficieze de sprijin financiar de la bugetul de stat prin bugetul Ministerului Agriculturii, P„durilor ∫i Dezvolt„rii Rurale, c‚t ∫i de credite de investi˛ii acordate de la bugetul de stat, pe baza unor programe de finan˛are.

Œn ultima perioad„, jude˛ul Arad, precum ∫i municipiul Arad cunosc o real„ dezvoltare ∫i cre∫tere a locurilor de munc„, lucru care nu poate dec‚t s„ ne bucure. Aceast„ dezvoltare se datoreaz„, Ón mare parte, investitorilor pe care am reu∫it s„-i atragem Ón jude˛ul nostru. Am reu∫it Ón scurt timp s„ deschidem c‚teva spa˛ii comerciale gen supermarket, care vor oferi, cu siguran˛„, ∫i legumicultorilor ar„deni posibilitatea de a Óncheia contracte reciproc avantajoase cu aceste societ„˛i ∫i

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 197/13.XII.2005 astfel produsele vor fi cunoscute pe pia˛a intern„ ∫i, de ce nu, ulterior, ∫i pe cea extern„.

Sunt convins c„ ar„denii nu se vor opri aici ∫i, conform semnalelor pe care le primesc din jude˛, vor urma ∫i alte localit„˛i unde se vor pune bazele unor astfel de grupuri de produc„tori, care, cu to˛ii ne dorim, s„ ridice legumicultura din Rom‚nia la un nivel c‚t mai apropiat de cel al Uniunii Europene.

Doamne, ajut„!

Declara˛ie politic„: î1 Decembrie, Ziua Na˛ional„ a Rom‚niei“

Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

Mi se pare inacceptabil„ ∫i intolerant„ atitudinea conducerii Parlamentului Rom‚niei de a nu organiza Ón acest an o ∫edin˛„ solemn„ a Camerei Deputa˛ilor ∫i Senatului cu ocazia Zilei Na˛ionale. Revin ast„zi asupra acestui subiect, tratat foarte superficial, cu at‚t mai mult cu c‚t este pentru prima dat„ dup„ decembrie 1989 c‚nd Parlamentul nu ∫i-a f„cut o datorie de onoare fa˛„ de istoria ˛„rii, prin organizarea ∫edin˛ei solemne, ignor‚nd astfel cu des„v‚r∫ire ziua de 1 decembrie. Toate explica˛iile date de conducerile celor dou„ Camere sunt, Ón opinia mea, simple pove∫ti. Consider c„ ∫edin˛a solemn„ s-ar fi putut organiza Ón timp util, mai ales c„ legea bugetului de stat ∫i a bugetului asigur„rilor sociale pentru anul 2006 era deja votat„. Principala vin„ pentru faptul c„ Parlamentul Rom‚niei nu a desf„∫urat o ∫edin˛„ solemn„ dedicat„ Zilei Na˛ionale a Rom‚niei apar˛ine pre∫edin˛ilor Senatului ∫i Camerei Deputa˛ilor, domnii Nicolae V„c„roiu ∫i Adrian N„stase, reprezentan˛ilor P.S.D. de la conducerea celor dou„ Camere, care, ca ∫i Ón cazul dezbaterilor de la noul regulament ∫i buget, Óncearc„ cu orice pre˛ s„ boicoteze ac˛iunile Alian˛ei D.A. ∫i ale Óntregii coali˛ii de guvern„m‚nt. Reamintesc c„ ∫edin˛a solemn„ prilejuit„ de Ziua Na˛ional„ nu a lipsit Ón nici un an de la Ónfiin˛area Parlamentului Rom‚niei, indiferent de contextul politic, iar motiva˛iile g„site acum sunt greu de acceptat. Explica˛ia pre∫edintelui Camerei Deputa˛ilor, domnul Adrian N„stase, potrivit c„reia îo astfel de decizie ar fi fost neserioas„“, mi se pare cel pu˛in deplasat„, indiferent de motivele invocate, iar pozi˛ia pre∫edintelui Senatului, Nicolae V„c„roiu (îNu se putea face o improviza˛ie de Ziua Na˛ional„“) este, de asemenea, lipsit„ de sim˛ul realit„˛ii. Œn calitate de deputat al jude˛ului Alba, consider c„ parlamentarii puteau foarte bine s„ fie prezen˛i at‚t la o ∫edin˛„ solemn„, c‚t ∫i la manifest„rile din teritoriu dedicate Zilei Na˛ionale a Rom‚niei. F„r„ a da dovad„ de un na˛ionalism ieftin, reafirm faptul c„ neorganizarea ∫edin˛ei solemne a Parlamentului Rom‚niei cu ocazia Zilei Na˛ionale a Rom‚niei a fost o ac˛iune lipsit„ de respect fa˛„ de genera˛ia care a f„cut posibil„ Marea Unire din 1918, datorit„ c„reia ∫i noi suntem aici, Ón aceste demnit„˛i. Ar fi bine s„ nu uit„m acest lucru ∫i s„ Ónv„˛„m s„ ne facem cu adev„rat datoria fa˛„ de cet„˛enii care ne-au trimis aici.

Consiliul Na˛ional pentru Studierea Arhivelor Securit„˛ii a trimis Parlamentului Rom‚niei rapoartele de activitate pe 2003 ∫i 2004. M„car Ón ochii posterit„˛ii, C.N.S.A.S.-ul Óncearc„ s„ apar„ drept o institu˛ie ce ∫i-a Óndeplinit misiunea. De∫i f„cut Ón acest an, raportul pe 2003 este

datat 2004. Ca ∫i cum ar fi fost Óntocmit la timp, ca ∫i cum ar fi un adev„rat raport de activitate... Nu este a∫a ceva ∫i nici raportul pe 2004 nu este. Cele dou„ rapoarte poart„ Ón mod evident un titlu nepotrivit. Ar fi fost mult mai bine s„ se numeasc„ îRaport de inactivitate“. Este un adev„rat îManual despre cum se poate perverti politic ∫i birocratic orice idee, oric‚t de bun„, pe cheltuiala contribuabilului“.

Scopul fundamental pentru care a fost Ónfiin˛at C.N.S.A.S.-ul a fost Óns„n„to∫irea societ„˛ii rom‚ne∫ti. Aceast„ institu˛ie urma s„ asigure cet„˛enilor rom‚ni accesul la propriul dosar ∫i s„ deconspire Securitatea ca poli˛ie politic„. Pe 2004, C.N.S.A.S.-ul a primit, potrivit propriului raport, 2071 de cereri de accesare a propriului dosar ∫i 196 de cereri de deconspirare. C‚te a solu˛ionat? Doar 1350 de cet„˛eni ∫i-au v„zut propriul dosar ∫i ∫tim adev„rul numai despre 60 de compatrio˛i ai no∫tri. Cam pu˛in, orice s-ar spune. Dac„ ne uit„m la verific„rile f„cute cu ocazia alegerilor din noiembrie 2004, vom observa c„ C.N.S.A.S.-ul a g„sit doar 8 colaboratori ∫i 2 ofi˛eri ai fostei Securit„˛i din c‚teva mii de candida˛i. Nici un rom‚n care a tr„it perioada comunist„ nu poate s„ nu se mire. Zece oameni doar? Doar 10? Œndoiala este mai mult dec‚t fireasc„ ∫i ridic„ serioase semne de Óntrebare cu privire la felul Ón care C.N.S.A.S.-ul ∫i-a Óndeplinit datoria.

Ce nu spune raportul de activitate este Ónc„ ∫i mai grav. Nu spune c„ S.R.I.-ul a dus o politic„ clar obstructiv„ la adresa C.N.S.A.S.-ului Ónc„ de la Ónfiin˛are ∫i p‚n„ cel pu˛in Ón prim„vara acestui an. Nu spune c„ activitatea sa a fost blocat„ aproape doi ani din cauza lipsei cvorumului, membrii colegiului sus˛inu˛i de P.S.D., Domnii Aurel Pricu, Florian Chiri˛escu ∫i Mihai Gheorghe lipsind de la ∫edin˛e. Timp Ón care nu au uitat s„ Ó∫i Óncaseze indemniza˛iile pentru posturi considerate de demnitate public„. Unde-i demnitatea de a boicota activitatea unei institu˛ii, a Óntregii societ„˛i, dar de a lua banii cet„˛enilor? Cet„˛eni care nu au uitat rostul institu˛iei, care au f„cut ∫i un lan˛ uman Ón jurul Parlamentului pentru deblocarea activit„˛ii C.N.S.A.S.-ului. Fostul partid de guvern„m‚nt a tratat cu dispre˛ul bine cunoscut orice inten˛ie de a cur„˛a societatea rom‚neasc„.

Dup„ ∫ase ani de activitate ca pre∫edinte al Colegiului C.N.S.A.S., dl Gheorghe Oni∫oru se face c„ nu ∫tie ce Ónseamn„ sintagma îcolaborator al serviciilor de informa˛ii Ónainte de 1989“ ∫i cere ca Parlamentul Rom‚niei s„ i-o explice. Domnul Oni∫oru Óncearc„ s„ foloseasc„ institu˛ia pe care o conduce Óntr-un r„zboi cu multe conota˛ii morale. Sub conducerea domnului Oni∫oru, C.N.S.A.S.-ul a devenit doar o parte a otr„vitei mo∫teniri P.S.D.-iste, al„turi de dl Dan Lupa∫cu, pre∫edintele Consiliului Superior al Magistraturii, care urm„re∫te ca judec„torii ∫i procurorii s„ nu fie nevoi˛i s„ r„spund„ pentru eventuala lor colaborare cu Securitatea. Domnii Oni∫oru ∫i Lupa∫cu nu fac dec‚t s„ conspire pentru ca rom‚nii s„ r„m‚n„ lipsi˛i de repere morale, de Óncredere Ón institu˛iile Statului, s„-i lipseasc„ de ∫ansa de a fi condu∫i de oameni ne∫antajabili. C.N.S.A.S.-ul ∫i C.S.M.-ul, institu˛ii construite ca adev„rate garan˛ii ale legalit„˛ii ∫i moralit„˛ii, ∫i-au dat m‚na, la indica˛iile P.S.D.-ului, pentru a Ómpiedica schimbarea profund„ a Rom‚niei.

Raportul pe 2004 al C.N.S.A.S. este un raport despre cum poate fi pervertit„ birocratic o idee generoas„ pe cheltuiala contribuabilului ∫i sus˛in‚nd scopuri politice dintre cele mai dubioase.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 197/13.XII.2005 De altfel, de∫i dup„ schimbarea puterii Ón decembrie 2004, C.N.S.A.S. a primit de la S.R.I. — prin interven˛ia direct„ a pre∫edintelui B„sescu — 12 km liniari de arhiv„ a fostei Securit„˛i, semnale de schimbare a mentalit„˛ii C.N.S.A.S. nu au fost evidente. Œn ultimul an nu au existat deconspir„ri importante ale persoanelor ce ocup„ func˛ii publice ca ∫i colaboratori ai fostei Securit„˛i sau ofi˛eri ce au f„cut poli˛ie politic„. Cazul Ristea Priboi ∫i alte cazuri asem„n„toare sunt Ón continuare ascunse sub pre∫ de C.N.S.A.S., demonstr‚nd astfel c„ un adev„rat proces al comunismului nu a Ónceput Ónc„, de∫i actuala putere este interesat„ de o cur„˛ire moral„ a societ„˛ii rom‚ne∫ti. Dar, f„r„ sprijinul institu˛iilor abilitate Ón acest sens, iar C.N.S.A.S. este cea mai important„, un asemenea demers nu este posibil.

## îDiletan˛ii...“

A trecut aproape un an de c‚nd Alian˛a D.A. (Diletan˛i Adev„ra˛i) a preluat puterea, Ón fapt o formul„ rebusistic„, ob˛inut„ prin anagramarea unor reprezentan˛i de partidule˛e ∫i etnii c„rora le place numai parfumul puterii, ∫i nicidecum interesul cet„˛enilor!

Vechile ∫i bine cunoscutele metehne ale guvern„rii C.D.R-iste se reg„sesc, iat„, ∫i la noua guvernare, de parc„ nu am fi uitat c‚te nenorociri ne-au adus. Nici dup„ ace∫ti 5 ani care au trecut n-au reu∫it s„ Ón˛eleag„ ∫i s„ Ónve˛e nimic din experien˛a perioadei 1996-2000.

Œn nici un an de guvernare, aceast„ coali˛ie îcontra naturii“ a intrat Ón conflict cu nu mai pu˛in de 6 categorii sociale diferite. Grevele din sistemul de Ónv„˛„m‚nt, minerit, func˛ionariatul public, de la metrou ∫i din alte domenii au paralizat Rom‚nia.

Mare noroc cu domnul pre∫edinte Traian B„sescu, care le rezolv„ pe toate, c„ altfel nu ∫tiu ce ne mai f„ceam. Cum o fi reu∫it s„ conving„ pe cineva c„ o cre∫tere salarial„ de 11,83% este bun„ ∫i suficient„, dup„ trei s„pt„m‚ni de grev„, nu ∫tiu ∫i nici nu cred c„ o s„ Ómi pot explica vreodat„!

Acum mai sufer„ ∫i copiii, care, Ón loc s„ mearg„ la ∫coal„, au stat Óntr-o nedorit„ ∫i prelungit„ vacan˛„, iar acum vor trebui s„ recupereze materia ∫i, probabil, s„ piard„ din vacan˛a de iarn„ ∫i, implicit, din s„rb„torile de Cr„ciun ∫i de Anul Nou.

Sistemul sanitar este total bulversat ∫i dat peste cap de c„tre un ministru novice Ón probleme de s„n„tate, care habar nu are de liberalism ∫i economie de pia˛„, pachetul de legi cu privire la reformarea amintitului sistem nefiind agreat nici de U.E.

Cu privire la Legea bugetului de stat pe anul 2006 a˛i reu∫it s„ Ól trece˛i prin cea mai imoral„ f„c„torie politic„ postdecembrist„!

Dac„ P.R.M. ∫i P.S.D. nu p„r„seau lucr„rile Parlamentului, dup„ jigniri repetate ale pre∫edintelui de ∫edin˛„ la adresa amendamentelor depuse de P.R.M. ∫i la cvorumul pe care Ól asigura˛i (b„nuiesc ar fi trebuit s„ vi-l asigur„m noi), cred c„ nu Ól mai adopta˛i nici p‚n„ la Pa∫ti.

Ultima dintre dovezile de diletantism politic ar fi s„ fie votat Statutul minorit„˛ilor Ón forma propus„ de organiza˛ia antirom‚neasc„ U.D.M.R. Declara˛iile unor lideri de frunte ai organiza˛iei sunt f„r„ echivoc ∫i las„ s„ se Ón˛eleag„, foarte clar, c„ se dore∫te autonomie administrativteritorial„ pe criterii etnice, mai ales Ón jude˛ele Harghita ∫i Covasna.

Din ceea ce spune onor prim-ministrul Rom‚niei, domnul C„lin Popescu-T„riceanu, am Ón˛eles c„ este considerat„ ca nefiind deloc o lege excesiv„, ci o reglementare normal„ ∫i fireasc„!

Nu este deloc a∫a ∫i via˛a ne va dovedi, tuturor, c„ am avut dreptate!

Alegerile anticipate, dac„ le mai dori˛i, v„ vor fi fatale, cele la termen v„ vor scoate din Istorie, a∫a cum a ie∫it, pe u∫a din dos, P.N.fi.C.D.-ul, ∫i asta pentru c„ da˛i dovad„ numai de lips„ de experien˛„ ∫i de maturitate politic„.

îGuvernul T„riceanu Óncurajeaz„ corup˛ia“ Domnule pre∫edinte, Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

Ne amintim c„ una dintre primele m„suri luate de Guvernul T„riceanu a uluit ∫i membrii Parlamentului, ∫i Óntreaga opinie public„ rom‚neasc„, ∫i institu˛iile europene: desfiin˛area Autorit„˛ii Na˛ionale de Control, autoritatea statului care avea sarcina de a coordona institu˛iile cu atribu˛ii de control.

La acel moment nu au fost multe reac˛ii, probabil pentru c„ ne-am Ónchipuit cu to˛ii c„ acest organism a fost desfiin˛at pentru c„ lupta cu îsistemul tic„lo∫it“ se va duce din celelalte institu˛ii abilitate ale statului sub directa coordonare a primului-ministru.

La Óncheierea unui an de guvernare, constat„m cu stupoare c„ Guvernul dore∫te s„ reÓnfiin˛eze Autoritatea de Control a Guvernului, un fel de îM„rie cu alt„ p„l„rie“ a fostei Autorit„˛i Na˛ionale de Control.

Œn mod cinic, dar ∫i infantil, se invoc„ ∫i motiva˛ia reÓnfiin˛„rii, Ón baza unui raport de evaluare al Funda˛iei Freedom House, care arat„ necesitatea unui mecanism unic de coordonare a activit„˛ii de control, de parc„ domnul prim-ministru T„riceanu sau mini∫trii s„i nu ∫tiau de aceast„ recomandare a Uniunii Europene, Ónainte de desfiin˛area Autorit„˛ii Na˛ionale de Control.

Pentru mine ∫i, cred, pentru majoritatea membrilor acestei onorate Camere a Parlamentului, r„m‚ne un mister cine a coordonat lupta Ómpotriva corup˛iei Ón primul an de mandat al acestui jalnic Guvern, poate unul dintre cele mai proaste Guverne pe care le-a avut Rom‚nia Ón toat„ istoria sa modern„.

Nu exclud nici varianta Ón care desfiin˛area organismului de control la nivel na˛ional s„ fi fost motivat„ doar de inten˛ia perfid„ de a deregla mecanismele luptei Ómpotriva corup˛iei, iar aceast„ reÓnfiin˛are a Autorit„˛ii de Control a Guvernului s„ fie Ónc„ o m„sur„ luat„ sub presiunea Uniunii Europene, dar de manier„ de a Ón∫ela vigilen˛a acesteia.

Ce a r„mas din sloganul mincinos al luptei Ómpotriva îsistemului tic„lo∫it“ declamat emfatic, Ón campania electoral„, de c„tre Alian˛a D.A.— îDiversiune ∫i Am„gire“?

îOpozi˛ia f„r„ bilan˛“

Œn toate democra˛iile contemporane exist„ obiceiul ca cei afla˛i la putere s„ fac„ bilan˛uri periodice ale actului de guvernare, astfel Ónc‚t cei care i-au ales s„ poat„ deslu∫i mai bine at‚t realiz„rile ∫i Ómplinirile, c‚t ∫i neÓmplinirile. Consider Óns„ ca deosebit de util, av‚nd Ón vedere mai ales realit„˛ile noastre politice, ca ∫i opozi˛ia s„ aib„ ini˛iativa prezent„rii unui bilan˛ al activit„˛ii sale, tocmai datorit„ faptului c„ Ón Rom‚nia postdecembrist„ opozi˛ia nu s-a manifestat Óntotdeauna constructiv, ci mai

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 197/13.XII.2005 degrab„ a aplicat tactica îjocului pe gre∫eala adversarului“.

Prezentarea de c„tre actuala opozi˛ie a unui bilan˛ de activitate la un an dup„ pierderea puterii ar fi benefic„ pentru to˛i: pentru noi, cei afla˛i la putere, bilan˛ul realiz„rilor opozi˛iei ar da m„sura neÓmplinirilor noastre. Pentru cet„˛eni ar deveni mai clar dac„ Rom‚nia are sau nu are o opozi˛ie; sim˛ind rezultatele guvern„rii ∫i cunosc‚nd activitatea opozi˛iei, aleg„torii ne-ar putea judeca numai dup„ faptele noastre, iar votul la alegerile viitoare ar fi unul Ón cuno∫tin˛„ de cauz„. Consider c„ cet„˛enii trebuie s„ fie informa˛i nu doar cu privire la activitatea celor care au guvernat ˛ara, ci ∫i cu privire la ceea ce a f„cut opozi˛ia, pentru a putea constata dac„ Rom‚nia a avut sau nu Ón ultimul an o opozi˛ie constructiv„, dac„ a fost o opozi˛ie care a lucrat pentru ˛ar„ sau doar pentru a reveni ea la putere.

Pentru Ónceput a∫ dori s„ recunosc faptul c„, dup„ un an de guvernare a Alian˛ei, cet„˛enii nu tr„iesc Ónc„ at‚t de bine pe c‚t noi dorim ∫i pe c‚t ei Ón∫i∫i ∫i-ar fi dorit, c„ mai sunt Ónc„ multe de f„cut. Nimeni nu poate nega Óns„ determinarea politic„ a actualei Guvern„ri de a schimba lucrurile Ón mai bine, de a recupera timpul pierdut, de a face adev„ratele reforme de care avem nevoie pentru a ajunge la termen Ón Uniunea European„. Un an de zile este Óns„ un termen at‚t de scurt pentru a restitui toate propriet„˛ile, pentru a reforma justi˛ia, pentru a elimina corup˛ia, pentru a elimina pierderile din sistemul sanitar, pentru a reforma administra˛ia public„ ∫i pentru a asana clasa politic„. Totu∫i, am deschis fronturi de lucru Ón toate aceste direc˛ii: adoptarea pachetului Legilor reformei Ón domeniile propriet„˛ii ∫i justi˛iei, definitivarea pachetului Legilor reformei Ón domeniul s„n„t„˛ii, precum ∫i a pachetului Legilor reformei Ón administra˛ia public„. Contractul E.A.D.S. a fost renegociat, Rom‚nia reu∫ind s„ recupereze aproape jum„tate de miliard de euro; contractul Bechtel este pe cale de a fi renegociat, astfel Ónc‚t continuarea finan˛„rii proiectului s„ se poat„ face Ón condi˛ii de legalitate. Nu pun la socoteal„ faptul c„ actuala guvernare a trebuit s„ fac„ fa˛„ celor patru valuri de inunda˛ii sau gripei aviare.

Ce a f„cut opozi˛ia Ón tot acest r„stimp? Cu tot regretul trebuie s„ afirm c„ Ón timpul scurs de la alegeri Rom‚nia nu a avut o opozi˛ie constructiv„, c„ via˛a politic„ rom‚neasc„ a fost lipsit„ de conlucrarea constructiv„ din partea celor afla˛i Ón opozi˛ie, astfel Ónc‚t obiectivul 1 ianuarie 2007 s„ fie mai apropiat de noi to˛i. Singura preocupare a opozi˛iei actuale a fost aceea de a cenzura Ón mod negativ ∫i distructiv actul de guvernare, Ón Óncercarea disperat„ de a aduna puncte electorale cu orice pre˛. Œn fapt, strategia principalului partid de opozi˛ie, P.S.D., a fost aceea de a sabota cu orice pre˛ toate ini˛iativele ∫i m„surile guvern„rii, pentru ca aceasta s„ nu poat„ face nimic, astfel Ónc‚t P.S.D.-ul s„-∫i poat„ aroga exclusiv capacitatea ∫i competen˛a de a guverna ∫i a conduce Rom‚nia.

La pachetul legilor reformei propriet„˛ii ∫i justi˛iei, opozi˛ia a r„spuns cu sesizarea Cur˛ii Constitu˛ionale, opun‚ndu-se, Ón consecin˛„, at‚t propriet„˛ii, c‚t ∫i independen˛ei reale a justi˛iei. Atacul la Curtea Constitu˛ional„ s-a Óngem„nat cu scrisorile otr„vite adresate la Bruxelles oficialilor Uniunii Europene, Ón scopul denigr„rii reformei justi˛iei ∫i implicit al activ„rii clauzei de salvgardare.

Tot la metoda scrisorilor otr„vite a recurs P.S.D. ∫i Ón problema modific„rii Regulamentelor celor dou„ Camere

ale Parlamentului ∫i a revoc„rii pre∫edin˛ilor acestora. Pentru a salva pielea politic„ a doi oameni, P.S.D. a aruncat Ón lupt„ Ónsu∫i interesul comun al tuturor rom‚nilor, de a adera la U.E. Ón 2007.

Cerbicia cu care P.S.D.-ul, aliat cu fratele politic de cruce, P.R.M., s-a opus modific„rii Regulamentelor Camerelor a avut un dublu scop: pe de o parte, p„strarea nemeritat„ a celor dou„ func˛ii de conducere ale Camerelor; pe de alt„ parte, blocarea activit„˛ii parlamentare a actualei majorit„˛i, pentru a z„d„rnici legiferarea necesar„ ader„rii la Uniunea European„. Compromiterea ideii de opozi˛ie a fost ridicat„ de P.S.D. la rang de art„: pentru a Ónt‚rzia modificarea celor dou„ Regulamente, P.S.D., aliat cu P.R.M., a aruncat Ón derizoriu mo˛iunea simpl„, ca instrument de manifestare a opozi˛iei parlamentare. Prin aceasta, P.S.D. nu a f„cut dec‚t s„-∫i demonstreze cinismul, juc‚nd la ruleta func˛iilor domnilor N„stase ∫i V„caroiu probleme sociale ∫i economice reale.

Œn cele din urm„, confruntat cu ridicolul luptei pentru p„strarea îciolanului“, P.S.D.-ul a recurs la arbitrajul fo∫tilor tovar„∫i de cas„ de la Curtea Constitu˛ional„ care, a∫a cum era ∫i previzibil, i-au dat c‚∫tig de cauz„.

Ca ∫i cum inunda˛iile ∫i gripa aviar„ nu erau destule pe capul Guvernului, P.S.D., aliat din nou cu P.R.M., a Óncercat s„ pun„ be˛e Ón roate guvern„rii, prin atitudinea demagogic„ demonstrat„ cu ocazia dezbaterii Ón Parlament a proiectului Legii bugetului de stat pentru anul viitor. Œnt‚mpl„tor sau nu, Ón timp ce P.S.D. ∫i P.R.M. Óncercau s„ ˛in„ Guvernul la foc mic Ón Parlament, prin sutele de amendamente depuse la Legea bugetar„, mi∫c„rile sindicale aduceau ∫i ele aportul lor de culoare la acest tablou politic de prost gust realizat de opozi˛ie. Œnt‚mpl„tor sau nu, ultima mare grev„ a dasc„lilor se produsese Ón 1999, adic„ tot c‚nd P.S.D. era Ón opozi˛ie; Ónt‚mpl„tor sau nu, ultima tentativ„ a minerilor de a veni la Bucure∫ti avusese loc tot c‚nd P.S.D. era Ón opozi˛ie; Ónt‚mpl„tor sau nu, grevi∫tii de la metroul bucure∫tean aveau ca lider sindical pe un senator P.S.D. ∫i fin al secretarul general al P.S.D., Miron Mitrea.

Tr„g‚nd linie ∫i adun‚nd, se poate spune c„ Ón ultimul an Rom‚niei i-a lipsit unul din elementele cele mai importante ale unei democra˛ii: opozi˛ia constructiv„. Cei afla˛i Ón opozi˛ie au avut ∫i au un singur scop, acela de a reveni cu orice pre˛ la putere ∫i nicidecum acela de a-∫i aduce ∫i ei contribu˛ia pentru ca Rom‚nia s„ adere la U.E. la 1 ianuarie 2007. Preocupate de scopul lor Óngust, cele dou„ partide aflate Ón opozi˛ie au uitat s„ se reformeze pe sine ∫i, de dragul cenzur„rii puterii, au ascuns propria mizerie politic„ sub covor: îarogantul“ Geoan„ i-a luat locul îarogantului“ N„stase la conducerea P.S.D.; P.R.M., metamorfozat temporar Ón P.P.R.M., a involuat la ceea ce a fost ∫i mai r„u dec‚t at‚t.

îRom‚nia, pe axa S.U.A. — Europa“

Ast„zi, secretarul de Stat Condoleezza Rice se afl„ Ón Rom‚nia. T‚n„rul nostru ministru de externe a dat lini∫tea c„minului conjugal pe o conferin˛„ de pres„ extraordinar„, anun˛‚ndu-ne, duminic„ la pr‚nz, Óntr-o retoric„ pe c‚t de teatral„ ∫i desuet„, pe at‚t de neconving„toare, c„ îvin americanii“. Visul p„rin˛ilor ∫i al bunicilor no∫tri este, a∫adar, pe cale s„ se Ómplineasc„. Evident, toat„ lumea era interesat„ s„ afle de la ∫eful diploma˛iei de ce vine doamna Rice, tocmai de Mo∫ Nicolae, la Bucure∫ti. Ei bine, Domnia sa ne-a asigurat

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 197/13.XII.2005 c„ va fi semnat un acord îeminamente politic“, privind prezen˛a trupelor americane Ón ˛ara noastr„, un îaliat foarte apropiat“ al S.U.A. Nu ne-a spus nici m„car ceea ce ∫tiam, faptul c„ ar fi vorba despre bazele aeriene de la Mihail Kog„lniceanu, Babadag ∫i Fete∫ti.

Nu ne-a spus, de asemenea, c„ aceast„ îmi∫care“ are loc Ón cadrul proiectului S.U.A de a redesf„∫ura Ón Europa de Est ∫i Asia circa 60-70.000 de oameni, afla˛i Ón prezent Ón Germania ∫i Coreea de Sud, Óntre altele ∫i pentru o mai bun„ pozi˛ionare fa˛„ de Rusia. Ar mai fi de ad„ugat c„ noile baze americane din Rom‚nia ∫i Bulgaria reprezint„ tot at‚tea escale spre teatrele de opera˛iuni ale Statelor Unite Ón Orientul Mijlociu. Dar cel mai evaziv a fost ministrul nostru de externe atunci c‚nd s-a referit la eventualele centre de deten˛ie ∫i tortur„ pe care C.I.A. le-ar fi instalat ∫i Ón Rom‚nia, opera˛iune murdar„, care a iritat Europa Ón cel mai Ónalt grad, ceea ce poate duce la luarea Ón calcul a unei îscurgeri de informa˛ii“ venite dinspre Washington, tocmai pentru divizarea b„tr‚nului continent ∫i stoparea procesului de extindere a Uniunii, proces aflat Ón plin„ desf„∫urare pe agenda de la Bruxelles. La Berlin, doamna Rice a fost informat„, f„r„ menajamente, c„ numai Ón spa˛iul aerian german au fost Ónregistrate 430 de zboruri ale avioanelor C.I.A. – Óndeosebi Boeinguri 737.

îPentru noi este o problem„ secundar„, o furtun„ Óntr-un pahar de ap„“, ne asigur„ domnul R„zvan Ungureanu, care estimeaz„ c„ nu are nici un motiv s„ Ói cear„ explica˛ii doamnei Rice, dup„ cum inten˛ioneaz„ mai mul˛i omologi europeni ai s„i, Óntre care britanicul Jack Straw, implicat Ón pre∫edin˛ia Uniunii. Ei bine, pentru domnul Ungureanu, îaceasta nu face parte din inventarul nostru bilateral“. îEste o pur„ coinciden˛„, mai spune Domnia sa, c„ aceast„ vizit„ intervine Ón contextul suspiciunilor legate de prezen˛a Ónchisorilor conduse de CIA Ón Rom‚nia“, declar‚ndu-se s„tul s„ repete la nesf‚r∫it c„ toate institu˛iile rom‚ne∫ti au dezmin˛it prezen˛a unor asemenea locuri de deten˛ie.

C‚nd a fost Ón Rom‚nia, pre∫edintele Adun„rii Parlamentare a Consiliului Europei, René van der Linden, a ˛inut s„-l Ónt‚lneasc„ pe pre∫edintele Partidului Rom‚nia Mare ∫i vicepre∫edinte al Senatului, domnul Corneliu Vadim Tudor, c„ruia i-a cerut unele l„muriri cu privire la Ónchisorile C.I.A. pe teritoriul Rom‚niei. Domnul Corneliu Vadim Tudor l-a informat pe distinsul s„u interlocutor c„, Ón mod categoric, aceste lag„re de tortur„ au existat, dar li s-a ∫ters orice urm„, pun‚ndu-i la dispozi˛ie, Ón limba englez„, ampla documenta˛ie pe care o de˛ine Ón acest sens.

Ce ne facem Óns„ cu ministrul nostru de externe, agasat deja de discu˛iile pe aceast„ tem„? Pe unde va scoate Domnia sa c„ma∫a Ón situa˛ia Ón care, fereasc„ Dumnezeu, Europa ne va Óntoarce spatele, iar exponen˛ii terorismului ne vor taxa Ón consecin˛„? Pentru domnul Ungureanu totul Ónseamn„, deocamdat„, prejudiciu de imagine. Œntr-un interviu acordat canalului britanic de televiziune I.T. News, fostul director al C.I.A., Stansfield Turner, a confirmat faptul c„ Ón Europa de Est exist„ Ónchisori secrete. Œn tot acest timp, retorica domnului R„zvan Ungureanu r„m‚ne aceea∫i: îAtunci c‚nd se va calma acest scandal (al Ónchisorilor secrete – n.n.), vom discuta – ne asigur„ Domnia sa — despre posibilele consecin˛e negative asupra imaginii Rom‚niei, cu responsabilii organiza˛iei Human Rights Watch a c„rei activitate este, de altfel, meritorie“.

îEste posibil ca Europa s„ fie distrus„ de C.I.A.“, scria Óns„ Ón ultimul s„u num„r importanta publica˛ie ruseasc„ îIzvestia“, ∫i cerem domnului pre∫edinte Traian B„sescu s„ vin„ Ón fa˛a Parlamentului pentru a prezenta situa˛ia exact„, concluziile la care s-a ajuns Ón urma vizitei fulger de mar˛i a doamnei Rice Ón Rom‚nia, at‚t Ón ceea ce prive∫te amplasarea bazelor americane, c‚t ∫i existen˛a presupuselor centre de deten˛ie ale C.I.A. Ón ˛ara noastr„.

«Programul îFermierul“, pa∫aportul ˛„ranului rom‚n pentru Uniunea European„»

Stima˛i colegi,

Vedem cu to˛ii cum ne zbatem s„ g„sim resurse pentru acoperirea at‚tor ∫i at‚tor urgen˛e bugetare.

Avem nevoie de mai mul˛i bani pentru Ónv„˛„m‚nt, pentru infrastructur„, pentru transporturi, pentru cultur„, pentru s„n„tate, pentru ap„rare...

Fiecare dintre noi sus˛ine, totodat„, suplimentarea fondurilor alocate propriilor noastre jude˛e, pentru c„ ∫tim cu c‚te greut„˛i se confrunt„ administra˛iile locale ∫i mai ales cet„˛enii care, vot‚ndu-ne, au sperat c„ le vom putea reprezenta mai bine interesele.

Iat„ de ce, ast„zi, vin Ón fa˛a dumneavoastr„ cu o ofert„ pe care nu ar trebui s„ o ignora˛i, ci chiar s„ o aprecia˛i, indiferent de gruparea politic„ din care face˛i parte:

Programul îFermierul“, recent lansat de Guvernul Rom‚niei, poate ∫i trebuie s„ fie una dintre solu˛iile de relansare a agriculturii aflate la Óndem‚na fiec„rui ˛„ran proprietar de p„m‚nt.

Ideea esen˛ial„ este c„ ˛„ranul rom‚n, at‚t de reticent Ón a-∫i pune casa gaj pentru a putea ob˛ine un credit de la banc„, va putea accesa fonduri, par˛ial nerambursabile, garant‚nd cu investi˛ia pe care dore∫te s„ o fac„ (microferm„ zootehnic„, Ónfiin˛area unei planta˛ii, achizi˛ionarea de utilaje agricole etc.).

La nivel macro, accesarea si folosirea acestor fonduri vor crea premisele Ónfiin˛„rii a circa 6.000 de ferme zootehnice ∫i vegetale, a 500 de unit„˛i de servicii neagricole, plus 570 de unit„˛i de procesare a laptelui ∫i a c„rnii, investi˛ii care ne vor ajuta s„ a∫ez„m Ón limitele normalit„˛ii domeniul agriculturii, Ón perspectiva integr„rii europene.

Programul îFermierul“ este o oportunitate uria∫„ pentru ˛„ranul rom‚n, este o oportunitate uria∫„ pentru agricultura Rom‚niei!

Iat„ de ce v„ rog, c‚nd merge˛i Ón jude˛ele dumneavoastr„, s„ Ói Óndemna˛i pe oamenii din mediul rural cu care v„ ve˛i Ónt‚lni s„ nu iroseasc„ aceast„ ∫ans„. Informa˛i-i, Óndemna˛i-i s„ cear„ consultan˛„ la direc˛iile agricole, da˛i-le curaj, pentru c„, de data aceasta, chiar pot beneficia de sprijin!

V„ mul˛umesc.

## **Domnul Gheorghe Eugen Nicol„escu** _– ministrul s„n„t„˛ii_ **:**

Parcurg‚nd fi˛uica cu preten˛ie de declara˛ie politic„ a domnului Zgonea am remarcat o singur„ propozi˛ie corect„: sistemul sanitar rom‚nesc se afl„ Óntr-o situa˛ie dificil„. Da, este adev„rat, tocmai de aceea noi pornim la reformarea lui.

Nu putem disocia declara˛ia politic„ de autorul ei. Din punctul nostru de vedere, un antireformist creat la ∫coala

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 197/13.XII.2005 P.S.D. nu poate Ón˛elege termeni precum reforma ∫i eficientizarea actului medical.

Este adev„rat ca drumul reformei este lung, dar noi am con∫tientizat necesitatea acesteia.

Pe scurt, domnul Zgonea ne acuz„ de Ónchiderea Spitalului Poiana Mare. De fapt, domnul Zgonea se acuz„ pe sine de incompeten˛„ ∫i de lips„ de informare. Spitalul Poiana Mare nu se va Ónchide.

Av‚nd Ón vedere c„ nu s-a f„cut remarcat Ón cei cinci ani de prezen˛„ inutil„ Ón Camera Deputa˛ilor, parlamentarul Zgonea nu a avut nici m„car bunul-sim˛ ∫i responsabilitatea de a se informa asupra situa˛iei reale a Spitalului Poiana Mare.

Aceast„ declara˛ie politic„ este o dezinformare Ón scopul manipul„rii opiniei publice ∫i nu reflect„ dec‚t modul superficial ∫i complet lipsit de substan˛„ al Ón˛elegerii no˛iunii de reform„ de c„tre P.S.D.

Œn paragraful Ón care face trimitere la îÓncredin˛„ri directe“ consider„m c„ domnul deputat confunda mandatele. Acestea au fost f„cute cu succes Ón perioada 2001–2004.

Mai mult dec‚t at‚t, dup„ domnul deputat, profilaxia nu este necesar„. Noi v„ inform„m c„ tratamentul profilactic este o component„ esen˛ial„ a actului medical.

Domnul Zgonea dovede∫te sistematic c„ este incapabil (probabil ideologic) s„ Ón˛eleag„ necesitatea reformei Ón sistem. Expresii precum îsute de nebuni pe strad„“, îÓnchiderea spitalelor de psihiatrie“, îvaccinuri inutile“, îpacien˛ii pot fi l„sa˛i s„ moar„“ reprezint„ sintagme ale manualului P.S.D.-ist de dezinformare.

Trec‚nd peste faptul c„ a trebuit s„ citesc o asemenea fi˛uic„, Ón calitate de ministru al s„n„t„˛ii m„ simt responsabil s„ v„ informez corect cu privire la situa˛ia spitalului Ón cauz„. V„ repet, domnilor, Spitalul Poiana Mare nu se Ónchide, se reorganizeaz„ Ón sensul c„ devine spital de psihiatrie-cronici; bolnavii interna˛i Ón baza art. 114 Cod penal vor fi transfera˛i la alte spitale de psihiatrie, cu m„suri de Ónalt„ siguran˛„.

Aceste m„suri s-au luat Ón urma controalelor efectuate dup„ numeroasele sesiz„ri venite din partea Amnesty International, Comitetului European pentru Prevenirea Torturii ∫i Tratamentelor Inumane ∫i a mai multor organiza˛ii neguvernamentale din Rom‚nia care au ca obiect de activitate drepturile omului, din care a reie∫it c„ nu sunt respectate drepturile elementare ale omului, condi˛iile de trai ∫i hran„ sunt inadecvate, tratamentele medicale nu sunt corect aplicate ∫i c„ bolnavii interna˛i Ón baza art. 114 Cod penal sunt Ón acelea∫i saloane cu bolnavii psihici cronici, fapt ce prezint„ un pericol real pentru siguran˛a ∫i via˛a acestora.

Fraza de final a domnului Zgonea este incomplet„. Ne permitem s„ o complet„m noi. Da, portocaliul este culoarea mor˛ii P.S.D.

E lunga reform„ pentru care Óncerc„m s„ convingem oameni ca dumneata, domnule Zgonea.

îCauze ∫i efecte... portocalii“

Mai devreme dec‚t de obicei a venit iarna, ∫i guvernarea portocalie ˛ine 65 la sut„ dintre supravie˛uitorii inunda˛iilor din acest an sub cerul liber. Majoritatea sinistra˛ilor nu au un acoperi∫ decent deasupra capului, copiii trebuie s„ Ónfrunte gerul, iar guvernan˛ii se ceart„ precum ˛a˛ele, Ón v„zul na˛iunii.

Nu exist„ un program coerent de asigurare a locuin˛elor ∫i de supravie˛uire pentru iarn„ Ón ceea ce

prive∫te pe neferici˛ii care ∫i-au pierdut locuin˛a ∫i toat„ agoniseala Ón c‚teva clipe, din cauza inunda˛iilor.

De asemenea, Alian˛a a dat dovad„ de dispre˛, egoism ∫i cinism fa˛„ de grevi∫ti, Ón mod special fa˛„ de cadrele didactice care au fost nevoite s„ cer∫easc„ drepturile care li se cuvin conform Constitu˛iei.

P.N.L.-P.D. le-a preg„tit rom‚nilor o iarn„ cumplit„: facturile la Óntre˛inere au crescut Ón mod exorbitant, nu mai sunt bani pentru medicamente, iar puterea Óncearc„ s„ acopere problematica social„ cu scandaluri politice ∫i atacuri la adresa opozi˛iei.

Din nefericire, guvernarea portocalie se mai poate l„uda cu o îrealizare“: a reu∫it s„ demonstreze c„ incompeten˛a poate ucide. Œn timp ce Ón restul Europei rujeola se num„r„ printre bolile eradicate, Ón Rom‚nia anului 2005 opt copii au murit ∫i alte c‚teva sute sunt bolnavi de pojar.

Cauza este clar„: p‚n„ acum, Ón fiecare an, se vaccinau antirujeolic copiii de un an ∫i de ∫apte ani. Anul acesta, vaccinarea nu s-a f„cut deloc. Vina Ói apar˛ine Ón exclusivitate Ministerului S„n„t„˛ii, Ón mod special celor doi mini∫tri din acest an, Nicol„escu ∫i Cintez„.

Neglijen˛a lor a produs victime: copii care nu trebuiau s„ moar„. Œn fi∫a postului de ministru al s„n„t„˛ii prevenirea epidemiilor este sarcina fundamental„. Dar fiind prea ocupat de propria imagine, ministrul Nicol„escu s-a trezit dep„∫it de situa˛ie ∫i iat„ c„ Ón Rom‚nia, o ˛ar„ care se vrea integrat„ Ón U.E., se moare de rujeol„.

Adev„rul este trist, realitatea tragic„, iar pre∫edintele B„sescu, la un an de la alegeri, este pe punctul de a ob˛ine o victorie Ómpotriva tuturor prin Ónfiin˛area Comunit„˛ii Na˛ionale de Informa˛ii, f„r„ a avea acordul Parlamentului.

Œncet, dar sigur, Rom‚nia sub regimul B„sescu face un pas Ónapoi, spre timpurile de trist„ amintire c‚nd oamenii se temeau s„ vorbeasc„ la telefon ∫i c‚nd dreptul la opinie era considerat un delict. Este inadmisibil ca o ˛ar„ aflat„ Ón pragul integr„rii Ón Uniunea European„ s„ fie condus„ de o suprastructur„ aflat„ la discre˛ia unui singur om, precum Securitatea, care era condus„ direct de fostul dictator Nicolae Ceau∫escu. Œn realitate, Ónfiin˛area C.N.I. este o nou„ etap„ Ón r„zboiul dintre cele dou„ palate ∫i reprezint„ dorin˛a pre∫edintelui B„sescu de a transforma aceast„ institu˛ie Óntr-o arm„ politic„ Ómpotriva adversarilor politici.

S„ nu fie, oare, de ajuns?

îComunitatea Na˛ional„ de Informa˛ii — o manevr„ pentru siguran˛a pre∫edintelui“

At‚t mediul politic, c‚t ∫i opinia public„ rom‚neasc„ au Ónceput s„ se obi∫nuiasc„, din p„cate, cu tehnicile utilizate de Traian B„sescu de a manevra prin imagine probleme de interes na˛ional.

O nou„ dovad„ Ón acest sens este modul Ón care ia fiin˛„ ∫i este conceput„ Ón laboratoarele Cotrocenilor Comunitatea Na˛ional„ de Informa˛ii.

La o prim„ ∫i superficial„ vedere, institu˛ia Ón cauz„ ar fi menit„ doar s„ acopere o necesitate viz‚nd siguran˛a na˛ional„: riscurile mereu mai ridicate, ap„rute ca urmare a escalad„rii terorismului ∫i integr„rii noastre Ón structurile euroatlantice, justific„ integral crearea unei organiza˛ii informative integratoare. De altfel, un asemenea proiect institu˛ional a existat ∫i Ón politica de securitate a guvern„rii noastre.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 197/13.XII.2005 Manipularea perfid„ ∫i ∫mechereasc„ practicat„ de Traian B„sescu const„, Ón primul r‚nd, Ón transformarea unei teme tehnice Óntr-una de ordin politic. Œn al doilea r‚nd, B„sescu utilizeaz„ tema siguran˛ei na˛ionale a Rom‚niei ca pe un instrument care s„-i consolideze siguran˛a politic„ personal„, fiind, Ón acela∫i timp, un mijloc de domina˛ie ∫i dominare a celorlalte institu˛ii ale statului.

Nu Ón ultimul r‚nd, sunt vizate ∫i urm„rite pas cu pas Óngenuncherea ∫i punerea sub ascultare a Guvernului, Ón spe˛„, a primului-ministru.

Debutul acestui demers malefic ∫i neconstitu˛ional a fost realizat Ónc„ din martie 2005, c‚nd pe pia˛a media a fost lansat„ intoxicarea privind un posibil atentat mafiot la via˛a pre∫edintelui.

Œn continuare, s-a pus Ón scen„ cu mijloace demne de o cauz„ mai bun„ criza ziari∫tilor ostatici Ón Irak, Óncheiat„ printr-un adev„rat spectacol de imagine, Ón care lacunele ∫i incoeren˛ele din explica˛iile pre∫edintelui au l„sat mai multe umbre dec‚t lumini Ón memoria poporului spectator.

Nevoia normal„ a opiniei publice de a se ∫ti protejat„ de riscurile terorismului interna˛ional este speculat„ de B„sescu cu metode tipic autoritare: Domnia sa se identific„ cu Rom‚nia Óns„∫i ∫i, Ón numele acestei identific„ri, Ó∫i subordoneaz„ personal toate serviciile de informa˛ii.

Ne afl„m Ón situa˛ia Ón care pre∫edintele B„sescu este foarte aproape de a proclama îStatul sunt eu!“, aceasta at‚ta timp c‚t nici o alt„ institu˛ie a statului de drept nu mai de˛ine vreun control asupra suprastructurii informative nou-create.

Œn noul context, creat de manevrele oculte ale lui B„sescu, formulez Óntrebarea: care este rolul Parlamentului, care Ón mod evident a fost ocolit, voit ∫i discre˛ionar, ca reprezentan˛„ na˛ional„?

Fac un apel c„tre dumneavoastr„, stima˛i colegi, s„ intervenim pentru a opri procesul de erodare a mecanismelor constitu˛ionale ale statului. Securitatea na˛ional„ este primul dintre interesele strategice ale Rom‚niei ∫i nu poate fi speculat Ón avantajul unor conjuncturi de imagine sau al unor avanposturi politice de partid.

## îUn exerci˛iu de iarn„“

V„ propun un exerci˛iu de iarn„. Ia∫iul are circa 360.000 de locuitori. Dintre ace∫tia, peste 30 de mii (adic„ aproximativ unul din 10 ie∫eni) sunt obliga˛i s„ supravie˛uiasc„ frigului din aceast„ iarn„ Ón mod miraculos. ™i se anun˛„ o iarn„ cumplit„!

Potrivit statisticilor, aproximativ 700 de sc„ri de bloc din municipiul Ia∫i au fost debran∫ate de la sistemul centralizat de Ónc„lzire fie pentru neplata facturilor la c„ldur„, fie pentru debite la apa cald„. Œn total, datoria pe care Uzina de Furnizare a Energiei Termice ∫i CET Ia∫i o au de recuperat de la restan˛ieri este de peste 720 de miliarde de lei vechi.

Acestea sunt datele ini˛iale ale problemei.

Pe acest fond de veritabil„ criz„ social„ s-a suprapus ideea Guvernului de a majora pre˛ul energiei termice cu 20%. Decizia guvernan˛ilor a sosit la bra˛ cu o m„sur„ social„: tarifarea binom„, adic„ posibilitatea pentru cet„˛ean de a-∫i pl„ti Óntre˛inerea Ón rate aproximativ egale at‚t iarna, c‚t ∫i vara.

Din p„cate, incapacitatea autorit„˛ilor de a informa corect ∫i la timp popula˛ia a f„cut ca din cele 1.500 de asocia˛ii de proprietari din Ia∫i doar 28 s„ fi Ón˛eles despre ce este vorba ∫i s„ opteze pentru tarifare binom„. Cu alte cuvinte, exist„ posibilitatea ca ∫i asocia˛iile care au f„cut eforturi s„ ˛in„ pasul cu cuantumul Óntre˛inerii s„ nu mai fie Ón stare s„-∫i pl„teasc„ utilit„˛ile Ón urm„toarele luni.

Œn aceste condi˛ii, nu te po˛i ab˛ine s„ nu Óntrebi Guvernul: c‚˛i ie∫eni vor mai fi Ón stare s„-∫i pl„teasc„ Óntre˛inerea Ón aceast„ iarn„? Dintre ie∫enii debran∫a˛i de la sistemul centralizat c‚˛i vor mai ajunge Ón prim„var„ s„n„to∫i?

Am trista impresie c„ problema Ónc„lzirii ie∫enilor, ∫i nu numai a lor, este una f„r„ solu˛ii din partea actualului Executiv.

## îRom‚nia bulversat„“

Œn anul de gra˛ie 2005, tr„im Óntr-o Rom‚nie cu adev„rat bulversat„. Conducerea Alian˛ei portocalii merge din scandal Ón scandal, neav‚nd alt scop dec‚t acela de a turna gaz pe foc, indiferent de riscurile economice ∫i sociale.

O retrospectiv„ sumar„ a tuturor faptelor petrecute Ón primul an de mandat liberalo-P.D.-isto-U.D.M.R.-istoconservator nu arat„ nimic bun. Lupta din interiorul partidelor care compun vremelnica Alian˛„ portocalie a declan∫at o avarie devastatoare la barca guvern„rii. Circul politic, f„r„ p‚ine, func˛ioneaz„ zilnic de un an Óncoace. Este penibil s„ vedem cum politicienii puterii se ceart„ Óntre ei, de luni de zile, Ón timp ce rom‚nii tr„iesc din ce Ón ce mai greu.

Toate angajamentele luate de premierul C„lin Popescu-T„riceanu (reconstruc˛ia ˛„rii dup„ valul de inunda˛ii; reforma justi˛iei; integrarea european„), atunci c‚nd ∫i-a asumat r„spunderea Ón fa˛a Parlamentului, Ón sf‚nta zi de 20 iulie 2005, s-au dovedit a fi ap„ de ploaie.

La patru luni de c‚nd primul-ministru liberal s-a prezentat Ón fa˛a noastr„ ∫i a rostit un discurs patetic, pres„rat cu sloganuri electorale, constat„m cu to˛ii c„ incompeten˛a actualei puteri a dus ˛ara Ón pragul colapsului.

Sute de familii sinistrate dorm ∫i acum, Ón pragul iernii, sub cerul liber, Ón timp ce minerii, func˛ionarii publici, lucr„torii de la vam„, aproape 100.000 de oameni au ajuns la limita disper„rii ∫i vor intra Ón grev„.

Nu exist„ un program coerent de reconstruc˛ie a locuin˛elor distruse de inunda˛iile din var„. Alia˛ii Ói trateaz„ cu dispre˛ pe grevi∫ti, c„rora nu vor s„ le ofere nimic, nici m„car nu vor s„ le asculte p„surile.

Viitorul ˛„rii este pus Ón pericol de faptele iresponsabile ale guvern„rii portocalii. Alian˛a a Ómp„r˛it ˛ara Ón dou„: Rom‚nia celor cu venituri mici, care se lupt„ s„ supravie˛uiasc„ unei ierni ce se anun˛„ a fi capricioas„, ∫i Rom‚nia lor, a Ómbuiba˛ilor, a Ómbog„˛i˛ilor peste noapte. Numai o guvernare social-democrat„ mai este capabil„ s„ scoat„ ˛ara din aceast„ stare de haos f„r„ precedent!

Partidul Social Democrat solicit„ guvern„rii portocalii s„ nu-∫i mai bat„ joc de ˛ar„, s„ nu mai lupte pentru propriile interese ∫i s„ guverneze pentru to˛i rom‚nii!

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 197/13.XII.2005

Unul dintre cele mai mediatizate ∫i contestate subiecte din acest an este cel referitor la introducerea abonamentelor la gaze naturale.

A∫adar, o prim„ problem„ a intervenit Ón momentul Ón care Ón luna aprilie a acestui an a fost introdus abonamentul la gazele naturale, abonament la care ulterior s-a renun˛at printr-o hot„r‚re a primului-ministru C„lin Popescu-T„riceanu.

Œn condi˛iile Ón care Capitolul 14, cel al Energiei, impune o majorare semnificativ„ a pre˛ului la gaze naturale, Óngrijorarea popula˛iei se accentueaz„ semnificativ, ∫i pe bun„ dreptate, Ón ceea ce prive∫te costurile care vor fi impuse de Uniunea European„ la 1 ianuarie 2007.

Œn leg„tur„ cu acest subiect exist„ o serie de inadverten˛e, una dintre acestea fiind aceea c„ prin schimbarea sistemului de tarifare introdus prin Ordinul nr.199/2005, noile forme de contracte au ca parametru principial presiunea gazelor, f„r„ a se pomeni nimic de puterea caloric„.

A∫adar, consider c„ Agen˛ia Na˛ional„ de Reglementare Ón Domeniul Gazelor Naturale va trebui s„ l„mureasc„ aceast„ problem„, lu‚nd Ón considerare ∫i nemul˛umirile sindicatelor, care solicit„ Guvernului s„ renegocieze cu Bruxelles-ul pre˛ul gazelor naturale, cu at‚t mai mult cu c‚t Rom‚nia consum„ 70% gaze naturale indigene.

Œn cur‚nd, anul 2005 va deveni istorie. Pentru noi, rom‚nii, o istorie trist„, marcat„ de mari ∫i multe nenorociri: inunda˛ii catastrofale, dezl„n˛uite din prim„var„ p‚n„-n toamn„, gripa aviar„, Ón premier„ milenar„ pe meleagurile noastre, lupta politicianist„ antidemocratic„, prin intermediul c„reia actuala putere vrea s„ acapareze toate p‚rghiile pe care le-a ratat la urne, Legea minorit„˛ilor, un grav act de tr„dare na˛ional„, Raportul de ˛ar„ privind Rom‚nia care, de∫i Óncurajator, ne d„ de pe acum frisoane Ón leg„tur„ cu integrarea noastr„ Ón Uniunea European„. Despre fiecare dintre aceste grele Óncerc„ri s-ar putea vorbi zile Ón ∫ir, ceea ce ∫i fac anali∫tii politici. Œn interven˛ia pe care o supun ast„zi aten˛iei dumneavoastr„, nu doresc dec‚t s„ trag Ónc„ un semnal de alarm„ asupra consecin˛elor nefaste ale calamit„˛ilor naturale, cauzate, Ón mare m„sur„, de degradarea mediului Ónconjur„tor ∫i, Ón primul r‚nd, de dispari˛ia unor Óntinse suprafe˛e de p„duri.

S-a spus, dintotdeauna, c„ p„durea este la fel de important„ pentru om, Óntocmai ca solul, subsolul ∫i atmosfera, ca apa, ca aerul ∫i ca p‚inea. Œntr-adev„r, p„durea este un scut al p„m‚ntului, Óndeosebi pentru terenurile accidentate ∫i instabile, Óntruc‚t arborii Ó∫i Ónfig r„d„cinile la 30—120 cm, iar sistemul lor radicular devine ceea ce plasa de fier-beton este pentru pere˛ii sau plan∫eele unei cl„diri. Desp„duririle pr„dalnice ne-au ar„tat, de-a lungul timpului, dar mai ales Ón acest an, c‚t de u∫or pot s„ alunece la vale coastele unor dealuri neclintite de la apari˛ia lor ∫i s„ Ónmorm‚nteze case ∫i a∫ez„ri omene∫ti sub valuri imense de p„m‚nt. Dispari˛ia p„durii deschide, Ón acela∫i timp, larg por˛ile eroziunii solurilor, mai ales a acelora situate pe pant„. Faptul acesta este cu at‚t mai grav cu c‚t, pentru realizarea unui strat gros de 2—3 cm de sol, natura are nevoie de mai multe secole, Ón timp ce o ploaie zdrav„n„ poate s„ distrug„ aceast„ oper„ Óntr-o singur„ zi, pe terenurile

despuiate de vegeta˛ia forestier„ protectoare. De asemenea, prin protec˛ia pe care o ofer„ Ómpotriva v‚nturilor ∫i a secetei, p„durea devine o condi˛ie _sine qua non_ pentru agricultur„. S„ mai amintim c„ p„durile re˛in Ón coronamentul lor cam 30—50% din cantitatea de ap„ c„zut„ Ón timpul ploilor normale.

Œn afara faptului c„ ne ofer„ lemn, fructe, v‚nat ∫i alte bunuri, p„durea se dovede∫te o veritabil„ uzin„ de s„n„tate ∫i de energii pentru om, ∫i nu doar pentru cel ce tr„ie∫te Ón mijlocul ei. Œn procesul de fotosintez„, pentru a îfabrica“ o ton„ de lemn, arborii elibereaz„ 1,3 tone de oxigen ∫i consum„ din aer 1,8 tone de dioxid de carbon, acel gaz care a devenit cel mai mare du∫man al planetei (Ón atmosfer„ s-au acumulat peste 700 miliarde tone de dioxid de carbon). S-a calculat c„ actualul covor vegetal al ˛„rii noastre (p„duri, culturi agricole, ierburi, vegeta˛ie acvatic„) produce anual 40 milioane tone de oxigen, peste 60% din aceast„ cantitate fiind realizat„ Ón regim forestier. Rolul de filtru biologic al p„durii Ómpotriva polu„rii rezult„ ∫i din faptul c„ un hectar de vegeta˛ie forestier„ re˛ine Ón decursul unui an 580—600 kg de pulberi emanate pe co∫urile furnalelor, topitoriilor de metale neferoase, cocseriilor, uzinelor chimice ∫i altor Óntreprinderi. S-a constatat c„ acolo unde p„durea a disp„rut, atmosfera este Ómb‚csit„ de noxe ∫i alte substan˛e poluante care o separ„ de stratul de ozon ∫i o determin„ s„ reverse asupra noastr„ c„lduri ecuatoriale ori geruri polare, v‚nturi turbate, secete p‚rjolitoare ori ploi diluviene.

Dac„ nu putem tempera canicula, dac„ nu avem posibilitatea s„ Ómpiedic„m excesul de precipita˛ii sau alte fenomene nefaste ale naturii, nu ne r„m‚ne dec‚t o singur„ variant„ pentru a restabili echilibrul Ón mediul Ónconjur„tor at‚t de deteriorat Ón ultimele cinci-∫ase decenii — reducerea drastic„ a cantit„˛ilor de dioxid de carbon pe care industria le revars„ cu at‚ta d„rnicie pervers„ Ón atmosfer„ fie prin retehnologizarea uzinelor poluante ∫i ecologizarea altor activit„˛i Ón cadrul c„rora se produc diverse noxe, dar mai ales prin regenerarea p„durii.

Din p„cate, statisticile ultimelor dou„ decenii arat„ c„ anual de pe glob dispar 10 milioane hectare de p„∫uni, c‚nd, Ón mod normal, o suprafa˛„ mai mare ar trebui Ómp„durit„ Ón fiecare an. ™i trebuie s„ spunem c„ noi, rom‚nii, ne Ónscriem printre agresorii cei mai activi ai p„durii. Str„vechea ∫i Ón˛eleapta zical„ — îCodru-i frate cu rom‚nul“ — a murit de mult. Cei mai mul˛i oameni intr„ ast„zi Ón p„dure nu cu acel sentiment sf‚nt al str„bunilor, ci cu toporul Ón m‚n„ pentru a devasta fie din s„r„cie, fie din prea mare l„comie. Un Ón˛elept dicton german spune c„ îDac„ dobor‚m copacii f„r„ s„ replant„m, pu˛ini vor mai r„m‚ne pentru copiii no∫tri ∫i pentru copiii lor“. Cred c„ mult mai mult dec‚t germanii, noi, rom‚nii, ar trebui s„ reflect„m asupra viitorului p„durii.

Declara˛ie politic„ cu tema: îReforma de imagine pentru purt„torul de cuv‚nt, ∫i nu o reform„ adev„rat„ pentru sistemul de s„n„tate public„“

Domnule pre∫edinte,

Stima˛i colegi,

Pachetul de legi prin care noul ministru al s„n„t„˛ii anun˛„ Ónceperea unei noi reforme, cea adev„rat„, are o singur„ calitate, noutatea referindu-se doar la domnul ministru, care se prevaleaz„ Óns„ de o scuz„: provine din

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 197/13.XII.2005 afara sistemului. Nout„˛ile propuse de Domnia sa sunt menite nu numai s„ reformeze sistemul, dar chiar s„-l trimit„ Ónapoi cu peste 15 ani, pe vremea c‚nd centralismul democratic reprezenta un concept glorificat de majoritatea celor care ast„zi se pretind mari anticomuni∫ti.

Œn majoritatea cazurilor, din noul pachet legislativ revolu˛ionar, de noutate absolut„, noi sunt doar titlurile ∫i ordinea articolelor, Ón rest, ele reprezint„ elemente pe deplin armonizate cu legisla˛ia din Uniunea European„, adus„ de vechea putere Ón dorin˛a de a a∫eza legisla˛ia, procedurile ∫i ac˛iunile la nivelul celor europene, modificate dup„ dorin˛ele neeuropene de actuala putere. Un exemplu ar fi Legea exercit„rii profesiei de medic ∫i organizarea Colegiului Medicilor, precum ∫i cele referitoare la exercitarea profesiilor de medic dentist, farmacist ∫i a colegiilor respective la care Óns„ s-a introdus un mic artificiu prin care Ministerul S„n„t„˛ii s„ de˛in„ butonul de control Ón a∫a-zisa monitorizare a acestor institu˛ii, un artificiu prin care Ministerul S„n„t„˛ii, Ón spiritul centralismului democratic, s„ poat„ de˛ine un control eficient asupra unei categorii socioprofesionale îfeudalizate ∫i corupte“.

Œntr-o alt„ situa˛ie sunt fie legi la care doar titlul ∫i denumirea institu˛iilor legiferate au fost schimbate, astfel Ónc‚t prin noua lege s„ poat„ fi introdu∫i pe func˛iile nou create acoli˛ii momentului (un exemplu ilustrativ este Legea asisten˛ei de s„n„tate public„ Ón care fostele direc˛ii de s„n„tate public„ sunt transformate Ón autorit„˛i de s„n„tate public„, av‚nd acelea∫i atribu˛ii ca ∫i defunctele direc˛ii, dar care vor fi conduse nu de un director executiv, ci, probabil, de un autoritar general, termenul nefiind Ónc„ definit, Óntruc‚t organigrama noilor autorit„˛i va fi elaborat„ ulterior printr-un ordin de ministru).

Noutatea cu adev„rat remarcabil„ a acestui pachet legislativ o reprezint„ Óns„ proiectul de Lege a malpraxisului, proiect de lege necesar, dar care se constituie ca o sinistr„ arm„ Ómpotriva corpului medical. Dac„ Ón esen˛„ sunt clarificate prin aceast„ lege numeroase aspecte referitoare la practica medical„, la r„spunderea medical„ a persoanei fizice sau juridice, la raporturile existente Óntre pacient, personalul medical asigurat ∫i asigur„tor, c‚teva prevederi ale acestei legi vin s„ Óndep„rteze tot mai mult corpul medical de actul medical. Prin crearea Comisiei de monitorizare ∫i competen˛„ profesional„ Ón cazurile de malpraxis, comisie prezidat„ de un secretar de stat din cadrul M.S. — Ón spiritul aceluia∫i centralism democratic anterior men˛ionat — poate cel de la rela˛ia cu Parlamentul, care nu este obligatoriu medic, se urm„re∫te subminarea competen˛elor Colegiului Medicilor pe linie de jurisdic˛ie profesional„ (Legea privind exercitarea profesiei de medic ∫i de organizare ∫i func˛ionare a Colegiului Medicilor, art. 33 lit. r): îorganizeaz„ judecarea cazurilor de abateri de la normele de etic„ profesional„, de deontologie medical„ ∫i de la regulile de bun„ practic„ profesional„, Ón calitate de organ de jurisdic˛ie profesional„“). Œns„ cel mai agresiv alineat la adresa corpului medical Ól reprezint„ articolul 37: îActele de malpraxis Ón cadrul activit„˛ii medicale de preven˛ie, diagnostic ∫i tratament se prescriu Ón termen de 5 ani de la producerea prejudiciului, cu excep˛ia faptelor ce reprezint„ infrac˛iuni“. Acest articol, ale c„rui prevederi dep„∫esc cu doi ani termenul de prescriere a r„spunderii civile delictuale, pe l‚ng„ c„ este ilegal, fiind Ón afara termenului prin care instan˛a de judecat„ poate

acorda daune civile, denot„ o rea-voin˛„ cras„ la adresa corpului medical, care pentru fiecare act medical efectuat la care rezultatul nu este cel dorit de pacient poate fi urm„rit timp de cinci ani.

Œn plus fa˛„ de acestea se Óncalc„ prevederile unui alt articol, tot din Legea de exercitare a profesiei de medic ∫i de organizare a Colegiului Medicilor din Rom‚nia (Art. 76 — (1) îAc˛iunea disciplinar„ poate fi pornit„ Ón termen de cel mult 6 luni de la data s„v‚r∫irii faptei sau de la data cunoa∫terii consecin˛elor prejudiciabile“).

Œn condi˛iile unei asisten˛e medicale subfinan˛ate cronic, ale unui buget record Ón sens negativ Ón ultimii 15 ani, cine Ó∫i mai poate asuma r„spunderea unui act medical, nu numai a unei interven˛ii chirurgicale, dar ∫i a unei simple injec˛ii? Cunosc‚nd faptul c„ nu exist„ standarde unanim acceptate de practic„ medical„, cine crede˛i c„ va mai face ceva mai mult dec‚t un simplu consult la un pacient Ón stare critic„? Cine crede˛i c„ va mai dori s„ urmeze o carier„ medical„ c‚nd el devine automat un om urm„rit mai abitir ca un infractor de drept comun recidivist?

Œn condi˛iile Ón care progresele realizate Ón medicin„ aduc modific„ri de practic„ medical„ nu doar anual, ci uneori chiar Ón c‚teva luni, cum po˛i stabili un termen de prescrip˛ie de cinci ani? Se aplic„ aceste reglement„ri numai medicilor sau ∫i autorit„˛ii de stat care acum o lun„ a furnizat 13.400 de tablete de Tamiflu Ón focarul de grip„ aviar„ de la Ceamurlia, care erau recomandate ca fiind cele mai eficiente medicamente antivirale, iar azi afl„m c„ sunt raportate pe plan mondial 12 cazuri de deces ∫i alte c‚teva zeci de cazuri de tulbur„ri psihice dup„ administrarea aceluia∫i medicament Ón scop profilactic? Avea cuno∫tin˛„ Ministerul S„n„t„˛ii de aceste rapoarte, sau ∫tia actualul ministru c„ acest medicament se administreaz„ numai Ón primele 48 de ore dup„ apari˛ia primelor simptome de boal„? Cine va fi r„spunz„tor dac„ din ordinul ministrului se vor consemna efecte negative ale administr„rii medicamentului Ón special la copii? Poate fi disculpat ministrul c„ a semnat un ordin Ón necuno∫tin˛„ de cauz„, el fiind doar manager, nu ∫i medic?

Cum nimic nu este l„sat la voia Ónt‚mpl„rii de actualul pachet legislativ, nici asisten˛a medical„ primar„ nu a fost l„sat„ de izbeli∫te, fiind subliniat ca o noutate absolut„ faptul c„ asisten˛a medical„ primar„ este asigurat„ de medicul de familie, care medic de familie are un îpraxis“, acest lucru Ónsemn‚nd c„ are un cabinet medical ∫i pacien˛i pe list„. Iar ca noutate absolut„ este definit„ no˛iunea de îdispensare-santinel„“, un fel de îpui santinel„“ a asisten˛ei medicale primare. Dac„ Ón articolul 4, medicul de familie este definit ca un fel de filtru, Ón urm„toarele dou„ articole este subliniat„ ∫i latura artistic„ a acestui filtru: îArt 5. — Medicul de familie acord„ Óngrijiri persoanelor Ón contextul familiei ∫i familiilor Ón cadrul comunit„˛ii, f„r„ s„ produc„ discrimin„ri“. îArt 6. Medicul de familie este competent din punct de vedere profesional s„ furnizeze Óngrijirile de care are nevoie o persoan„, ˛in‚nd seama de fondul cultural, socioeconomic ∫i psihologic al acesteia“.

Poate c„ prin aceste preciz„ri se va face cu adev„rat reforma Ón s„n„tate. Din p„cate Óns„ o serie de prevederi din aceast„ lege sunt menite nu s„ apropie, ci s„ Óndep„rteze medicul de familie de pacient. Dac„ prin legisla˛ia aflat„ Ón vigoare medicul de familie este obligat s„-∫i organizeze timpul de lucru astfel Ónc‚t 5 ore s„ asigure asisten˛„ medical„ Ón cabinet ∫i dou„ ore Ón

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 197/13.XII.2005 teren, deci la domiciliul pacien˛ilor nedeplasabili, prin art. 13, îServicii medicale extinse sunt acele servicii care pot fi furnizate la nivelul asisten˛ei primare Ón mod op˛ional, Ón anumite condi˛ii de organizare, precum: servicii speciale de consiliere; planificare familial„; unele proceduri de mic„ chirurgie; servicii medico-sociale: Óngrijiri la domiciliu, Óngrijiri terminale“.

Aceast„ categorie de servicii devin op˛ionale deci la solicitarea pacientului ∫i nu intr„ Ón pachetul de baz„ decontat prin sistemul de asigur„ri sociale de s„n„tate, fiind pl„tite fie prin asigurarea voluntar„, fie direct de c„tre pacient. Pentru acea categorie de persoane care necesit„ o supraveghere medical„ la domiciliu, un cost suplimentar poate fi un serviciu mai costisitor dec‚t via˛a.

Nout„˛ile aduse de acest proiect de lege nu se opresc Óns„ aici, textul continu‚nd s„ ne uimeasc„ cu lucruri din ce Ón ce mai interesante, ∫i anume: îArt. 16. — Cabinetele medicale Ón care Ó∫i desf„∫oar„ activitatea medici formatori de medicina familiei pot oferi servicii de educa˛ie medical„ continu„ sau de formare, Ón cadrul colabor„rii cu universit„˛i de medicin„ sau cu organiza˛ii acreditate ca furnizori de E.M.C., precum ∫i activit„˛i de cercetare conform dispozi˛iilor legale Ón vigoare.“ Cu alte cuvinte, anumi˛i medici de familie se constituie Ón unit„˛i de Ónv„˛„m‚nt medical universitar ∫i postuniversitar, iar alte cabinete pot efectua activitate de cercetare ∫tiin˛ific„, adev„rate laboratoare de s„n„tate.

L„s‚nd la o parte aspectul aducerii Ón derizoriu a Ónv„˛„m‚ntului medical ∫i a educa˛iei medicale continue, pentru care exist„ universit„˛i de medicin„ ∫i oameni care muncesc ∫i dau examene pentru a putea Ónv„˛a pe al˛ii ∫i a putea fi numite cadre didactice, ne exprim„m Óngrijorarea fa˛„ de aspectul legat de cercetarea ∫tiin˛ific„ din cabinetele de medicin„ de familie. Cunosc‚nd dotarea existent„ Ón aceste cabinete, singura activitate de cercetare care se poate efectua este cea legat„ de studiul efectelor medicamentelor asupra pacien˛ilor de pe lista proprie ∫i nu numai. Pacientul rom‚n devine astfel Ón mod legal un cobai de lux pentru studiile pseudo∫tiin˛ifice ale diver∫ilor produc„tori de medicamente. Spunem pseudo∫tiin˛ifice deoarece cu dotarea din aceste cabinete nu se pot face studii aprofundate legate de efectele medicamentului, medicul de familie put‚nd consemna cel mult starea de bine, de r„u, lipsa de senza˛ii subiective sau decesul pacientului Ón raport cu medicamentul aflat Ón studiu.

™i pentru ca toate acestea s„ nu fie interpretate ca o sc„pare legislativ„, Ón art. 17(1) îCabinetul medical de medicin„ de familie poate realiza venituri din: plata direct„ de la consumatori pentru serviciile necontractate cu ter˛i pl„titori; contracte de cercetare; contracte pentru activitatea didactic„ Ón educa˛ia universitar„ ∫i postuniversitar„; se fac preciz„rile necesare pentru a nu exista nici un dubiu cu privire la o adev„rat„ reform„ a s„n„t„˛ii, cercet„rii ∫tiin˛ifice medicale ∫i a Ónv„˛„m‚ntului medical.“

Despre coeren˛a ∫i unitatea acestui pachet legislativ nu vom oferi dec‚t un alt exemplu, de altfel nu minor, Óntruc‚t pe acest exemplu se bazeaz„ dou„ legi distincte. Este vorba, Ón primul r‚nd, de Legea privind Ónfiin˛area ™colii Na˛ionale de S„n„tate Public„ ∫i Management Sanitar, o lege prin care se atribuie monopolul form„rii speciali∫tilor Ón managementul sanitar unei singure institu˛ii, Ónc„lc‚ndu-se flagrant autonomia universitar„ ∫i duc‚nd la desfiin˛area catedrelor de s„n„tate public„ ∫i management sanitar din universit„˛i, care Ó∫i pierd astfel

obiectul muncii, totul Ón favoarea unei catedre formate din cinci cadre didactice cu sediul la Bucure∫ti, un fel de Academie ™tefan Gheorghiu a managementului sanitar, singura abilitat„ s„ produc„ managerii din unit„˛ile sanitare. Dar nu acesta este lucrul care ne intrig„ cel mai tare, ci faptul c„ prin art. 1 se Ónfiin˛eaz„ ™coala Na˛ional„ de S„n„tate Public„ ∫i Management Sanitar (SNSPMS), institu˛ie public„ cu personalitate juridic„, cu sediul in municipiul Bucure∫ti, Str. Vaselor nr. 31, sector 2, coordonat„ direct de Ministerul S„n„t„˛ii Publice (sic!) ∫i Ministerul Educa˛iei ∫i Cercet„rii, prin reorganizarea Institutului Na˛ional de Cercetare ∫i Dezvoltare care se desfiin˛eaz„.“

Toate bune p‚n„ aici, dar ce ne facem c„ Ón acela∫i pachet legislativ, la proiectul de Lege privind asisten˛a comunitar„, îArt. 7. — (1) Pentru realizarea programelor na˛ionale de asisten˛„ comunitar„ se Ónfiin˛eaz„ Unitatea de Management a Programelor de Asisten˛„ Comunitar„ (U.M.P.A.C.) Ón cadrul Institutului Na˛ional de CercetareDezvoltare Ón S„n„tate, numit„ Ón continuare U.M.P.A.C.

Pe cine s„ credem deci? Pe domnul ministru, c‚nd propune s„ se desfiin˛eze Institutul Na˛ional de Cercetare ∫i Dezvoltare, sau pe domnul ministru, c‚nd semneaz„ constituirea unei noi structuri Ón cadrul institutului proasp„t desfiin˛at?

Nu vreau s„ Ónchei Ónainte de a face referire ∫i la un singur aspect din mult discutata ∫i disputata Lege a spitalelor. Dac„ Ón Legea nr. 270/2003, aflat„ Ón vigoare, la îArt. 45. — (1) Salarizarea personalului de conducere din spitalele publice, precum ∫i a celorlalte categorii de personal se stabile∫te potrivit legii.

(2) Cadrele didactice care Ó∫i desf„∫oar„ activitatea Ón unit„˛ile sanitare prev„zute la art. 6 ∫i 7 (spitalele clinice ∫i universitare), precum ∫i Ón unit„˛ile asimilate acestora, beneficiaz„ de o indemniza˛ie de 50% din drepturile salariale cuvenite func˛iei ∫i gradului profesional, acordat„ Ón plus fa˛„ de retribu˛ia cuvenit„ din Ónv„˛„m‚nt.“

Œn noul proiect de lege, cu toate complet„rile ulterioare, alineatul 2 este abrogat. Ceea ce Ónseamn„ c„ pentru munca desf„∫urat„ la patul bolnavului, Ón sala de opera˛ie, Ón laboratorul clinic, cadrul didactic nu prime∫te nici o indemniza˛ie, singurul lui venit fiind cel de la Ónv„˛„m‚nt. Mai grav este c„ prin dispari˛ia acestei prevederi, cadrul didactic nu este angajat al spitalului clinic respectiv, put‚nd fi cel mult tolerat! ™i asta Ón timp ce medicul de familie are prevederi bugetare pentru educa˛ia universitar„ ∫i postuniversitar„!

Aceasta este Óntr-adev„r reform„ sanitar„, chiar o r„sturnare cu susul Ón jos!

V„ mul˛umesc pentru aten˛ie.

îOpri˛i etatizarea Registrului Comer˛ului!“

S„pt„m‚na trecut„ au avut loc la comisii dezbaterile proiectului de Lege privind camerele de comer˛ ∫i industrie din Rom‚nia. Acesta are ca scop reglementarea ∫i Ómbun„t„˛irea activit„˛ii din acest domeniu important pentru comunitatea de afaceri din ˛ara noastr„. Cele mai aprige discu˛ii s-au desf„∫urat pe marginea trecerii Oficiului Na˛ional al Registrului Comer˛ului — o institu˛ie foarte important„ Óntr-o economie de pia˛„ — de sub autoritatea Ministerului Justi˛iei spre cea a Camerei de Comer˛ ∫i Industrie. Dup„ mai bine de trei ani de c‚nd Ministerul Justi˛iei a pus m‚na pe valoroasa institu˛ie, disputele privind subordonarea acesteia au fost reluate ∫i mai vehement.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 197/13.XII.2005 Œntre anii 1990—2002, Registrul Comer˛ului a func˛ionat Ón cadrul camerelor de comer˛ ∫i industrie, acestea fiind organiza˛ii nonguvernamentale independente, persoane juridice de plin drept, care nu se afl„ sub controlul nici unei alte entit„˛i publice, cu caracter autonom, av‚nd drept scop promovarea comer˛ului ∫i industriei rom‚ne∫ti pe plan intern ∫i extern. Œnc„ din 1868, Registrul Comer˛ului a fost, cum este ∫i normal, de altfel, sub tutela Camerei de comer˛, ∫i fiecare negustor trebuia s„ se Ónscrie Ón acesta.

De la preluarea O.R.C. de c„tre Ministerul Justi˛iei, activitatea acestui organism a func˛ionat greoi, Ón sensul c„ au crescut Ón mod nejustificat costurile tuturor opera˛iunilor care, Ón loc s„ fie simplificate ∫i eficientizate, au intrat sub inciden˛a unor proceduri de multe ori aberante ∫i la costuri total nejustificate.

Motivele pentru care ministrul justi˛iei, Monica Macovei, se opune trecerii Registrului Comer˛ului Ón organizarea Camerelor teritoriale sunt eronate. Ministrul se opune acestei ini˛iative legislative invoc‚nd îexisten˛a unei directive europene“ ∫i înecesit„˛ile de integrare european„ pe Capitolul 5“. Œns„ nu exist„ nici o directiv„ european„ care s„ solicite ca eviden˛a firmelor s„ fie ˛inut„ de Ministerul Justi˛iei. Dimpotriv„, acesta este un domeniu Ón care Comisia European„ nu intervine ∫i pe care fiecare ˛ar„ ∫i-l reglementeaz„ dup„ cum crede de cuviin˛„. Iar tendin˛a Ón Uniunea European„ ar putea fi ilustrat„ de cele mai recente m„suri legislative de acest fel, cele din Luxemburg ∫i Italia, care aloc„ responsabilitatea Ónregistr„rii firmelor ∫i a gestion„rii bazei de date referitoare la acestea sistemelor camerale din ˛„rile respective.

îCelebrul“ Capitol 5 se refer„ doar la medicamente ∫i la trademark U.E., ∫i nu poate fi invocat pentru a men˛ine Registrul la Ministerul Justi˛iei. Œn organizarea Ministerului Justi˛iei, Registrul Comer˛ului nu a func˛ionat mai bine, ci a func˛ionat mai prost ∫i mai scump. Ministerul respectiv a m„rit num„rul de personal angajat, de∫i procedurile fuseser„ simplificate, iar registrul a fost, prin efortul Camerelor de comer˛, masiv modernizat, s-au m„rit cheltuielile cu spa˛iile utilizate, pe care a fost nevoit s„ le Ónchirieze la pre˛uri uneori spectaculoase. Men˛inerea Ón continuare a Registrului Comer˛ului la Ministerul Justi˛iei este o decizie care reduce transparen˛a mediului economic rom‚nesc, Óngreuneaz„ sau face imposibil„ ob˛inerea rapid„ a informa˛iilor referitoare la firme ∫i afaceri, ∫i m„re∫te inutil birocra˛ia Ón economie. Registrul Comer˛ului poate ∫i trebuie s„ revin„ Ón organizarea Camerelor de comer˛, spre binele Óntregii comunit„˛i de afaceri din Rom‚nia.

Ne punem Óntrebarea, de altfel fireasc„, de ce vrea s„-∫i subordoneze Ón continuare aceast„ institu˛ie Ministerul Justi˛iei. R„spunsul este simplu, de fapt, actuala putere vrea s„-∫i extind„ din ce Ón ce mai mult controlul politic asupra c‚t mai multor institu˛ii.

îTeama str„zii ∫i educa˛ia de compromis“

S„pt„m‚na trecut„, o Ónt‚mplare nefericit„ a umbrit s„rb„toarea Zilei Na˛ionale. O elev„ din Bucure∫ti a fost Ónjunghiat„ de prietenul ei chiar Ón biroul directorului institu˛iei. Acest fapt aduce Ón prim-plan o discu˛ie mai veche despre siguran˛a din ∫coli ∫i gradul tot mai mare de violen˛„, care fac din copiii no∫tri subiecte pentru ∫tirile s‚ngeroase.

Sunt foarte greu de g„sit adev„ra˛ii responsabili pentru aceste lucruri. Cui s„ apar˛in„ vina? Direc˛iunii ∫colii, care a oferit cadrul pentru ca a∫a ceva s„ se Ónt‚mple, p„rin˛ilor, pentru neimplicarea Ón via˛a copilului, sistemului, care nu are grij„ de cei lipsi˛i de ap„rare? Cazul acesta trebuie extras dintr-un context mai amplu ∫i sumbru, al„turi de altele, similare. Recent a mai fost un episod Ón care un elev Ó∫i amenin˛a cu pumnul profesoara, iar prin septembrie, jurnalele vorbeau despre dou„ eleve care s-au luat la b„taie Ón curtea ∫colii. Extinz‚nd aria de discu˛ie, ne putem, de asemenea, referi, la multiplele cazuri de filme pentru adul˛i cu actri˛e ∫i actori minori.

Aceste fapte sunt de o gravitate maxim„ ∫i trebuie s„ ne Óntreb„m: unde am gre∫it? Undeva, pe drum, ne-am pierdut copiii din ochi ∫i ne-am bizuit pe al˛ii s„ ni-i Óndrume — educatori, Ónv„˛„tori, profesori, oricare alt str„in din afara c„minului, îdelegat“ cu educa˛ia copiilor. O educa˛ie de compromis. Asta Ón timp ce noi avem alte priorit„˛i.

Ce-ar fi de f„cut? Consider c„ solu˛iile nu stau Ón regulamente de ordine interioar„ sau Ón proiecte de lege drepte, croite pe schelete sociale str‚mbe. Solu˛iile ar trebui s„ fie formulate Ón interiorul fiec„rui c„min Ón parte, cu p„rin˛ii ∫i copiii deopotriv„, la aceea∫i mas„ invizibil„ a tratativelor. Pentru c„ familia va fi mereu celula de baz„ a societ„˛ii ∫i acolo trebuie centrat„ toat„ aten˛ia.

™i poate c„, apoi, vom putea ie∫i pe u∫„ cu Óncredere ∫i f„r„ teama str„zii.

V„ mul˛umesc.

## îM‚ndria de a fi rom‚n!“

Am uneori impresia c„ Ónc„ nu ∫tim cum s„ ne bucur„m de Ziua Na˛ional„. Sentimentul apartenen˛ei la o comunitate na˛ional„ este ceva ce nu se poate Ónv„˛a dec‚t Ón cadrul familiei, poate ∫i Ón ∫coal„, la orele de istorie.

Dar este de datoria noastr„ ca rom‚ni, ∫i Ón primul r‚nd a parlamentarilor, s„ oferim importan˛a cuvenit„ Zilei Na˛ionale. M„car o dat„ pe an putem renun˛a la diferen˛ele doctrinare Óntre partidele noastre, la micile îÓmpuns„turi“ caracteristice, de altfel, lumii politice, ∫i trebuie s„ oferim viitoarei genera˛ii o imagine c‚t mai bun„.

Deja, ziua de 1 Decembrie a devenit un eveniment media asem„n„tor cu unul monden, Ón care persoanele publice fac totul pentru a fi v„zute de mass-media la diverse manifest„ri.

Drapelul, simbolul cel mai simplu al unei na˛iuni, lipse∫te Ónc„ din casele noastre ∫i chiar din institu˛iile statului, ceea ce este ru∫inos. Am v„zut, cel pu˛in Ón Constan˛a, doar c‚teva case Ón fa˛a c„rora era arborat drapelul na˛ional.

Observ cu regret la t‚n„ra genera˛ie un dezinteres din ce Ón ce mai mare fa˛„ de istoria na˛ional„ ∫i mai ales fa˛„ de evenimentele cele mai Ónsemnate ale poporului nostru. Vina este exclusiv a noastr„, a p„rin˛ilor, a profesorilor, a formatorilor de opinie.

Ceva trebuie schimbat Ón comportamentul nostru, al tuturor, Ón ceea ce prive∫te felul cum vedem Ziua Na˛ional„ ∫i ce reprezint„ acest prilej de bucurie ∫i de m‚ndrie pentru noi, rom‚nii.

V„ mul˛umesc.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 197/13.XII.2005

îP.S.D. este obsedat de adoptarea bugetului de c„tre alte for˛e politice“

V„ m„rturisesc c„ spectacolul scrisorilor, oferit de liderii P.S.D., devine din ce Ón ce mai interesant. Dup„ ce un timp Ion Iliescu a l„sat deoparte beletristica pentru a se dedica stilului epistolar, dup„ ce am asistat ∫i la Óncerc„rile succesorului s„u Ón ale pre∫edin˛iei P.S.D. de a se afirma Ón acela∫i domeniu, iat„, acum asist„m la o nou„ etap„: probabil neb„gat Ón seam„ de destinatarii P.S.D.-i∫ti, Geoan„ nu le mai scrie alor lui, acum le scrie alor no∫tri.

Astfel, s„pt„m‚na trecut„, numitul Geoan„ i s-a adresat prin intermediul unei scrisori deschise primuluiministru, domnul C„lin Popescu-T„riceanu. Apoi, ca ∫i cum asta nu ar fi fost nimic sau poate pentru a-∫i m„ri ∫ansele ca epistola s„ Ói fie de cineva citit„, i s-a adresat ∫i pre∫edintelui Rom‚niei, domnul Traian B„sescu.

L„s‚nd la o parte traficul epistolar aflat Ón cre∫tere la P.S.D., l„s‚nd la o parte ∫i preten˛ia aiuritoare exprimat„ de semnatar de a nu se promulga Legea bugetului, nu putem s„ nu remarc„m argumentele folosite de autor Ón scrisoarea adresat„ pre∫edintelui. Citez doar c‚teva pasaje din respectivul text: îa vota bugetul pe band„ rulant„, profit‚nd de absen˛a opozi˛iei, (...) arat„ lips„ de cultur„ democratic„ (...) Nicolae Ceau∫escu (?) ar putea fi invidios (...) Coali˛ia de dreapta a reu∫it s„ dep„∫easc„ performan˛ele Marii Adun„ri Na˛ionale prin ritmicitatea cu care parlamentarii Alian˛ei au ridicat m‚na la fiecare articol...“.

Nu ∫tiu dac„ primul-ministru s-a distrat la citirea acestei scrisori sau dac„ a aruncat-o la co∫. ™tiu Óns„ cu certitudine c„ plagiatul este o boal„ care nu s-a eradicat Ónc„ din P.S.D. Pasaje Óntregi din scrisoarea c„tre primulministru sunt copiate ∫i folosite ∫i Ón scrisoarea c„tre pre∫edinte. Sau nu e vorba de plagiat?... Atunci e vorba de economie la fondul lexical...

Oricum, noi, cei care ne afl„m sub aceea∫i cupol„ cu autorii acestor scrisori, trebuie s„ facem c‚teva preciz„ri.

Emil Bobu nu ar fi putut s„ fie invidios pentru modul Ón care s-a votat proiectul de buget pe 2006, dintr-un motiv foarte simplu: ∫i-ar fi consumat Óntreaga doz„ de invidie cu un an Ón urm„, cu ocazia dezbaterii ∫i vot„rii proiectului de buget pe 2005. Pentru cine a uitat, Ói reamintesc c„ atunci, Ón numai c‚teva ore, banda rulant„ coordonat„ de P.S.D. a func˛ionat irepro∫abil. A acuza actuala putere c„ dup„ trei s„pt„m‚ni de lupt„ cu obstruc˛iile ∫i blocajele generate de tandemul P.S.D. — P.R.M. a Óncercat s„ adopte bugetul Óntr-un timp relativ util, mi se pare un nonsens ∫i o dovad„ de lips„ de respect fa˛„ de colegii de Parlament.

Este adev„rat, ultimele articole ale bugetului au fost votate Ón absen˛a opozi˛iei. Nu este vina majoritarilor c„ parlamentarii opozi˛iei au p„r„sit lucr„rile. De altfel, p„r„sirea lucr„rilor nu a avut alt scop dec‚t blocarea total„ a dezbaterilor, calculele celor care au decis ie∫irea din sal„ fiind date Óns„ peste cap de mobilizarea parlamentarilor coali˛iei.

Mai trebuie clarificat un aspect: pre∫edintele de ∫edin˛„ nu a îjignit deliberat“ opozi˛ia. M„ mir Óns„ c„ reprezentan˛ii P.S.D., Ón calitatea lor de parlamentari, nu s-au sim˛it jigni˛i de faptul c„ au fost ∫i ei angrena˛i s„ suporte, la un proiect de lege capital pentru Rom‚nia, amendamentele b„taie de joc ale domnului Funar. Nu numai c„ nu s-au sim˛it jigni˛i de aruncarea Ón desuet a unor proceduri parlamentare, dar au fost ∫i p„rta∫i. Dar

despre toate aceste aspecte liderii P.S.D. nu i-au scris nimic pre∫edintelui B„sescu.

P.S. Pentru urm„toarele scrisori pe care domnul Geoan„ inten˛ioneaz„ s„ le redacteze pentru bugetele din anii urm„tori, Ól rug„m s„ instituie rela˛ii de invidie Óntre T„riceanu ∫i Constantin D„sc„lescu pentru bugetul 2007, cu Petru Groza pentru bugetul 2008, cu Ion Gheorghe Maurer pentru 2009, Ilie Verde˛ pentru 2010, Manea M„nescu pentru 2011...

™i lista poate continua.

îGhi˛„ Funar: de la m„sc„rici local spre bufon na˛ional“

A∫ fi dorit ca aceast„ declara˛ie politic„ s„ o sus˛in Ón plen s„pt„m‚na trecut„, dar nu am reu∫it, deoarece nu s-a alocat timp pentru interven˛ii Ón ultima perioad„.

M„ simt Óndrept„˛it ∫i dator s„ fac urm„toarea declara˛ie politic„, care Ól are Ón centrul ei pe îminunatul“ om al vorbelor, pe fostul îve∫nic primar“, pe actualul parlamentar — colegul nostru Gheorghe Funar. Œn primul r‚nd, a∫ vrea s„ punctez c‚teva dintre cele mai importante îrealiz„ri“ ale primarului Gheorghe Funar, dup„ care voi reaminti unele ini˛iative legislative ale actualului senator, at‚t de îimportante“ pentru ˛ar„ ∫i pentru bun„starea cet„˛enilor ei.

Dup„ ce, timp de 12 ani de zile, cele mai importante preocup„ri ale mandatelor sale au fost colorarea municipiului Cluj-Napoca Ón ro∫u, galben ∫i albastru (b„nci, st‚lpi, trotuare, co∫uri de gunoi stradale), construirea unor statui de prost gust ∫i izgonirea investitorilor, domnul parlamentar Ghi˛„ Funar s-a g‚ndit s„ nu-∫i iroseasc„, Ón ace∫ti ani de deta∫are for˛at„ din Cluj, talentul ∫i s„ coloreze dezbaterile cu zeflemele f„r„ sens, cu glumi˛e de care numai Domnia sa ∫i c‚˛iva colegi din b„ncile P.R.M., veni˛i Ón concediu Ón Parlament, se mai distreaz„.

Dup„ ce ani de zile a blocat activitatea Consiliului Local Cluj-Napoca ∫i implicit a municipiului, prin interpretarea Legii nr. 215 de la sine putere, ∫i dup„ ce a recurs la tot soiul de m„suri abuzive sau hilare, precum expunerea de oase Ón sala de consiliu, domnul parlamentar Funar dore∫te s„ blocheze ∫i activitatea Parlamentului Rom‚niei, prin depunerea a sute de amendamente aberante, complet„ri f„r„ sens la Legea bugetului, alocu˛iuni f„r„ finalitate, toate cu inten˛ia v„dit„ de a tergiversa adoptarea unei legi de care Rom‚nia are nevoie.

Ce a f„cut domnul Funar de c‚nd ne onoreaz„ cu prezen˛a sa Ón Parlamentul Rom‚niei? Domnul Funar s-a g‚ndit c„ cea mai important„ problem„ a Rom‚niei Ón acest moment este U.D.M.R. ∫i a propus o ini˛iativ„ neconstitu˛ional„ pentru a interzice accesul la func˛ii guvernamentale a cet„˛enilor rom‚ni posesori de legitima˛ii de maghiar. O alt„ tr„snaie legislativ„ a constituit-o ini˛iativa de a instala pl„cu˛e portocalii la intrarea Ón ora∫e, cu inscrip˛ia: îS„ tr„i˛i bine!“. Sim˛ind nevoia s„ Ó∫i justifice indemniza˛ia, domnul Funar s-a g‚ndit s„ oblige prin lege familiile de rom‚ni s„ de˛in„ o Biblie, cump„rat„ din fonduri de la bugetul de stat. Probabil uimit de propriile idei, din ce Ón ce mai ap„s„toare, domnul senator Funar ∫i-a g„sit o metod„ de controlare a geniului creator, a∫a c„ ∫i-a propus o ini˛iativ„ legislativ„: controlul psihiatric periodic ∫i obligatoriu al demnitarilor.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 197/13.XII.2005 ## Stima˛i colegi,

M„ simt nevoit, Ón calitate de parlamentar al jude˛ului Cluj, s„ va informez c„ domnul Funar nu este ceea ce se poate numi un reprezentant al Circumscrip˛iei num„rul 13. Clujenii sunt oameni cu bun-sim˛, ∫tiu s„ fie responsabili, toleran˛i, au un umor inteligent ∫i prefer„ s„ fac„ mai mult dec‚t s„ vorbeasc„. Prin urmare, domnul Funar nu se reg„se∫te Ón nici una dintre aceste calit„˛i specifice locuitorilor de pe malul Some∫ului. Domnul Funar crede c„ dac„ face pe îbau-bau“ cu maghiarii din Rom‚nia poporul rom‚n va tr„i mai bine, iar dac„ face pe m„sc„riciul Ón Parlament, Ó∫i va retr„i îperioada de glorie“ de la Prim„ria Cluj-Napoca ∫i va ap„rea din nou pe prima pagin„ a ziarelor.

Faptele colegului nostru arat„ cu siguran˛„ c„ locul lui Gheorghe Funar nu este la Cluj-Napoca, nici Ón Parlamentul Rom‚niei. Clujenii au ales, dup„ ani de propagand„, izolare ∫i manipulare, s„ Ól trimit„ pe Ghi˛„ Funar la co∫ul de gunoi al istoriei municipiului ClujNapoca. Singura lui ∫ans„ a fost P.R.M., care a considerat c„ locul ideal de desf„∫urare pentru un om care nu a realizat Ón via˛a lui dec‚t kitsch ∫i conflict este Parlamentul Rom‚niei. Dup„ trei mandate de bufon-∫ef Ón subiectele zilnice ale mass-mediei clujene, Ghi˛„ Funar, prin interven˛iile sale, tinde acum s„ devin„ m„sc„rici na˛ional; asta dup„ ce clujenii l-au eliminat din cursa pentru Prim„ria Cluj-Napoca pentru simplul motiv c„ au Ón˛eles c„ el nu mai reprezint„ Clujul — dac„ l-a reprezentat vreodat„...

Prin aceast„ declara˛ie politic„, doresc, de asemenea, s„ fac un apel c„tre toate partidele politice, pentru a nu mai folosi Parlamentul Rom‚niei ca pe o debara Ón care s„-∫i depoziteze produsele expirate. Nu acesta este rolul acestui for ∫i nu aici este locul Ón care s„-∫i exprime frustr„rile vie˛ii diver∫i politicieni afla˛i la apusul carierei. Este un deserviciu pentru tinerii care doresc s„ fac„ lucruri pozitive Ón Legislativul rom‚nesc, este o fr‚n„ pus„ Ón calea bunului mers al procesului de legiferare din Rom‚nia ∫i este o pat„ neagr„ aruncat„ pe fa˛a unei clase politice care Óncepe s„ promoveze valori ∫i nu imagini.

V„ mul˛umesc pentru aten˛ie.

## îAlegeri parlamentare Ón Cecenia“

Pe data de 28 noiembrie anul curent au avut loc Ón Cecenia alegeri parlamentare, Ón urma c„rora au fost ale∫i 58 de parlamentari din cei aproximativ 350 de candida˛i Ónscri∫i Ón cursa pentru ob˛inerea unui mandat Ón noul Parlament bicameral cecen, primul dup„ adoptarea noii Constitu˛ii republicane, prin care a fost stabilit statutul Ceceniei ca subiect al Federa˛iei Ruse.

Este Ómbucur„tor faptul c„, Ón ciuda istoriei zbuciumate a acestei mici republici ∫i a violen˛elor din zon„, democra˛ia se instaureaz„ sim˛itor, dup„ mai bine de 10 ani de conflict. Organizarea ∫i desf„∫urarea alegerilor parlamentare f„r„ incidente majore a dovedit Ónc„ o dat„ c„ regiunea Caucazului de Nord este suficient de matur„ s„ reintre pe un f„ga∫ economic, politic ∫i social normal.

Prezen˛a observatorilor trimi∫i de Rusia, Liga Arab„ ∫i Organiza˛ia Conferin˛ei Islamice, care au monitorizat scrutinul, precum ∫i validarea alegerilor au confirmat desf„∫urarea Ón condi˛ii normale a alegerilor, Ón ciuda atacurilor virulente din pres„, care au catalogat scrutinul drept o fars„.

La scrutin a participat ∫i un grup de deputa˛i ai Adun„rii Parlamentare a Consiliului Europei nu Ón calitate

de observatori, ci Óntr-o vizit„ de documentare, Ón urma c„reia a fost salutat faptul c„ alegerile s-au desf„∫urat f„r„ violen˛e ∫i s-a reafirmat speran˛a c„ acest eveniment va reprezenta un pas hot„r‚tor Ón instaurarea unui climat de pace ∫i stabilitate Ón regiunea Caucazului de Nord.

Orice om cu fric„ de Dumnezeu dore∫te s„ tr„iasc„ Ón pace, Ón Ón˛elegere cu to˛i vecinii, Óntr-un climat politic democratic.

Cu groaz„, de-a lungul anilor, am primit ve∫ti despre anumite atrocit„˛i ∫i atacuri bandite∫ti s„v‚r∫ite de terori∫ti asupra popula˛iei pa∫nice, asupra oamenilor nevinova˛i ∫i chiar asupra copiilor ∫i b„tr‚nilor.

Consider c„ o dat„ cu alc„tuirea noului Parlament ales Ón mod democratic se va pune cap„t actelor teroriste.

Salut cu bucurie reinstaurarea democra˛iei Ón mult Óncercata Republic„ Cecen„, ∫i-mi exprim speran˛a c„ vom vorbi pe viitor de o Cecenie stabil„, pa∫nic„, intrat„ pe f„ga∫ul normal ∫i firesc al dezvolt„rii economice durabile ∫i stabile.

îConven˛ia Carpatic„“

Œn zilele de 18 — 19 noiembrie 2005, la invita˛ia Centrului Regional de Mediu pentru Europa Central„ ∫i de Est (R.E.C.) a avut loc la Bucure∫ti o reuniune consacrat„ problematicii Conven˛iei Carpatice. Organizarea s-a realizat prin Asocia˛ia PRONATURA UNESCO (O.N.G.); aici au participat reprezentan˛i R.E.C., reprezentan˛i PRONATURA (dnii Peter Lengyel ∫i Emilian Br‚ndu∫el) ∫i alte organiza˛ii nonguvernamentale. Printre participan˛i, pentru prima dat„ au fost invita˛i ∫i reprezentan˛i ai Forumului Montan din Rom‚nia, ∫i anume domnii prof. dr. Radu Rey — pre∫edinte, conf. dr. arh. Gh. Iona∫cu — vicepre∫edinte. Alte asocia˛ii prezente la reuniune au fost: Asocia˛ia pentru Dezvoltare Rural„ Montan„—îRomontana“, Agen˛ia Na˛ional„ a Zonei Montane—M.A.P.D.R. reprezentat„ de dr. ing. Gheorghe Pogan, Centrul de Formare ∫i Inova˛ie pentru Dezvoltare Ón Carpa˛i — CEFIDEC — Vatra Dornei, precum ∫i reprezentan˛ii M.A.P.D.R. (conf. N. Cr„ciun) ∫i M.M.G.A. — punct focus pentru Conven˛ia Carpatic„, dl Ilie Maxim.

Œn cadrul acestei reuniuni s-a prezentat situa˛ia la zi din cadrul Conven˛iei Carpatice, la care ˛„ri precum Ungaria, Republica Ceh„ ∫i Ucraina au ratificat conven˛ia, Óns„ Rom‚nia, Polonia, Serbia ∫i Muntenegru nu au ratificat-o.

A fost clar„ insisten˛a Ungariei, prin reprezentantul Peter Lengyel — cet„˛ean rom‚n de etnie maghiar„ — care nu reprezint„ interesele Rom‚niei, de a de˛ine o influen˛„ major„ Ón Carpa˛i, Ón ciuda faptului c„ aceast„ ˛ar„ este una f„r„ mun˛i. Totodat„, s-a reliefat c„ prezen˛a Rom‚niei la aceste Óntruniri a fost insuficient„, propor˛ia de participare a reprezentan˛ilor din celelalte ˛„ri mai sus men˛ionate a fost de circa 10 la 1, chiar dac„ ace∫ti reprezentan˛i nu aveau o preg„tire corespunz„toare unei asemenea Ónt‚lniri.

Leg„tura Ón Rom‚nia s-a ˛inut doar cu Asocia˛ia PRONATURA, Ministerul Mediului ∫i Gospod„ririi Apelor, fiind evitate institu˛iile specializate, ca: M.A.P.D.R., Centrul de Formare ∫i Inova˛ie pentru Dezvoltare Ón Carpa˛i ∫i altele.

O concluzie important„ la aceast„ reuniune a fost aceea c„ de∫i Conven˛ia Carpatic„ nu va fi ratificat„, ea va intra oricum Ón func˛iune, Óns„ se vor pierde toate oportunit„˛ile.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 197/13.XII.2005 Aceast„ conven˛ie se refer„ explicit la zonele de munte ∫i popula˛ia care ocup„ aceste zone pe care Peter Lengyel, f„c‚nd jocul Ungariei, le dore∫te de∫ertificate ∫i depopulate.

Prin pozi˛ia Forumului Montan din Rom‚nia s-au exprimat urm„toarele sugestii:

— aducerea de amendamente la textul Conven˛iei Carpatice. Prin aceste amendamente, arealul de aplicare s„ se refere numai la zonele montane ale Carpa˛ilor care sunt delimitate prin acte oficiale, Ón conformitate cu Rezolu˛ia nr. 1257/1999 ∫i complet„rile ulterioare ale Comisiei Europene, ∫i textul Conven˛iei s„ fie completat prin acordarea unei mai mari importan˛e problemelor de mediu ∫i biodiversitate, Ón concordan˛„ cu problemele popula˛iei stabile, ∫i m„surile restrictive s„ fie acompaniate de compensa˛ii, pentru a evita golirea de popula˛ie din zonele de munte, ca Ón Slovacia, Ucraina, care nu sunt un bun exemplu pentru Rom‚nia;

— se propune ∫i reformularea art. 7 privind îagricultura ∫i silvicultura durabil„“, prin men˛inerea modului tradi˛ional de exploatare a paji∫tilor naturale ∫i de cultivare a terenurilor, lu‚ndu-se m„suri adecvate Ón planificarea ∫i implementarea politicilor agricole specifice zonelor montane, ˛in‚ndu-se cont de importan˛a florei naturale furajere ∫i de interesele economice vitale ∫i durabile ale locuitorilor stabili din zonele montane carpatice. Totodat„, p„r˛ile vor urm„ri aplicarea de politici agricole specifice muntelui, ˛in‚ndu-se cont de importan˛a ecologic„ a ecosistemelor montane din Carpa˛i ∫i politicile care au ca scop desemnarea ariilor naturale protejate, f„r„ a se aduce afect„ri semnificative popula˛iei locale ∫i cu atribuirea de compensa˛ii durabile echivalente.

Privind ratificarea Conven˛iei Carpatice avem urm„toarele observa˛ii ∫i propuneri:

— av‚nd Ón vedere faptul c„ Rom‚nia de˛ine circa 60% din Mun˛ii Carpa˛i, ar avea dreptul legitim de a deveni îpilot“ Ón cadrul Conven˛iei Carpatice ∫i este de neacceptat ca Secretariatul permanent al Conven˛iei s„ fie Ón alt„ ˛ar„ dec‚t Rom‚nia. Conven˛ia de la Viena ar accepta, Ón acest sens, Bra∫ovul;

— o adev„rat„ problem„ este c„ Ungaria poate pretinde o pozi˛ie semnificativ„, de∫i de˛ine un num„r de 9 localit„˛i, fa˛„ de Rom‚nia, care are 745 de localit„˛i Ón zone montane;

— Ministerul Afacerilor Externe, Ministerul Agriculturii, P„durilor ∫i Dezvolt„rii Rurale ∫i M.M.G.A. trebuie s„-∫i defineasc„ o pozi˛ie clar„ ∫i s„ ˛in„ cont de interesele popula˛iei montane Ón mod egal cu cele ale mediului ∫i biodiversit„˛ii, neaccept‚nd nici o clip„ amestecul Budapestei Ón problema Carpa˛ilor rom‚ne∫ti;

— extrem de important este s„ se ˛in„ cont c„ sistemul agricol din Cehia, Slovacia ∫i Ucraina a condus la depopularea mun˛ilor, care este incompatibil cu sistemul agricol montan din Rom‚nia, transferul de idei put‚nd avea doar un singur sens, dinspre Rom‚nia spre alte ˛„ri carpatice;

— este necesar„ promovarea unui Plan coordonator de amenajare a teritoriului euroregiunii mun˛ilor Carpa˛i, dar, totodat„, ∫i promovarea unui Program de dezvoltare montan„ durabil„;

— una dintre propuneri se refer„ la echipa de exper˛i ∫i la preg„tirea pe care trebuie s„ o aib„ la urm„toarele reuniuni;

— de luat Ón considerare ar fi ∫i costurile pe care ratificarea Conven˛iei Carpatice le implic„ pentru Rom‚nia;

— elemente importante de realizat Ón Rom‚nia ar fi ca M.M.G.A. s„ coopereze activ cu M.A.P.D.R. pe tema Conven˛iei ∫i crearea unui grup de lucru la nivel na˛ional, fiind reprezentate de un calificat al M.A.E. care s„ asigure continuitatea membrilor grupului de lucru, dar care s„ nu fie de etnie maghiar„, aten˛ie!

Pentru asigurarea cadrului democratic ar fi necesar„ organizarea unei consf„tuiri pe tema Conven˛iei Carpatice, la care s„ participe primarii localit„˛ilor montane, institu˛iile centrale ∫i cele specifice implicate ∫i organiza˛iile neguvernamentale ce activeaz„ Ón zona montan„.

De ce Rom‚nia a fost reprezentat„ de un ungur ∫ovin, care dore∫te mutarea centrului de greutate al Conven˛iei Carpatice Ón Ungaria? Ce m„suri vor fi Óntreprinse pentru ca Bra∫ovul s„ fie ora∫ul ce g„zduie∫te Secretariatul Conven˛iei? Ac˛iunea Guvernului trebuie Óndreptat„ spre promovarea interesului Rom‚niei Ón acest sens ∫i nicidecum acceptarea jocului Ungariei, care duce o politic„ de de∫ertificare ∫i depopulare a Carpa˛ilor Rom‚niei, pentru acoperirea afacerilor murdare cu lemn ale ∫acalilor din U.D.M.R.

Una dintre problemele importante pe care actuala putere trebuie s„ o rezolve c‚t mai repede, pentru a-∫i putea pune Ón aplicare programul de reform„, este opozi˛ia continu„ pe care o Ónt‚mpin„ din partea acelora numi˛i de P.S.D. Ón aproape toate structurile statului, la nivel local sau central, care au Ón continuare o mare putere de decizie Ón institu˛iile Ón care se afl„.

Œn cei patru ani — tri∫ti pentru Rom‚nia — de guvernare P.S.D., acesta a reu∫it s„-∫i impun„ oamenii Ón cele mai importante sectoare ale societ„˛ii — justi˛ie, poli˛ie, administra˛ie public„, servicii secrete, sindicate etc. — control‚nd, Ón acest fel, total aceste sectoare pe perioada guvern„rii sale, reu∫ind ca ∫i ast„zi, de∫i nu se mai afl„ la putere, prin ace∫ti oameni s„ ac˛ioneze ca o contraputere la ini˛iativele Guvernului T„riceanu.

Degeaba sus˛in membrii actualului Guvern ini˛iative benefice pentru ˛ar„, care ne apropie ∫i mai mult de standardele Uniunii Europene, pentru c„ aceste ini˛iative, transformate Ón legi de votul Parlamentului, trebuie puse Ón aplicare de un num„r important de institu˛ii ∫i, din p„cate, multe dintre aceste institu˛ii sunt controlate ∫i ast„zi de oameni fideli P.S.D.-ului.

Am s„ v„ dau un exemplu Ón acest sens. Œn Raportul de ˛ar„ al Rom‚niei, de acum c‚teva s„pt„m‚ni, Comisia European„, de∫i remarca progresele enorme f„cute de actualul Guvern Ón a asigura independen˛a justi˛iei, sugera c„ ar fi mai bine ca membrii Consiliului Superior al Magistraturii, care sunt ∫i pre∫edin˛i de instan˛e, s„ aleag„ una dintre aceste dou„ func˛ii.

Or, dac„ v„ aduce˛i aminte, o propunere exact Ón acest sens se g„sea Ón pachetul de legi ale justi˛iei ini˛iat de doamna ministru Monica Macovei, propunere pe care Óns„ Curtea Constitu˛ional„ ai c„rei membri sunt, Ón mare parte, numi˛i de P.S.D., unii dintre ei chiar din r‚ndurile membrilor P.S.D., a considerat c„ aceast„ propunere este neconstitu˛ional„, trebuind s„ fie scoas„ din lege.

™i acesta este numai un exemplu din multele de acest fel Ón care au fost implicate numeroase institu˛ii rom‚ne∫ti, la nivel central, c‚t ∫i local.

De aceea, consider c„ actualul Guvern nu va putea realiza ceea ce ∫i-a propus dec‚t atunci c‚nd, Ón conformitate cu legea, va reu∫i s„ Ói Ónlocuiasc„ pe cei

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 197/13.XII.2005 numi˛i de P.S.D. Ón diverse func˛ii de conducere ∫i care nu fac altceva dec‚t s„ boicoteze reformele actualului Guvern.

Eu nu m„ g‚ndesc la declan∫area unei v‚n„tori a membrilor P.S.D. din institu˛iile publice, ci propun s„ se ac˛ioneze conform legii ∫i, acolo unde se va dovedi c„ singurul criteriu de numire Ón func˛ie a fost unul politic, s„ se treac„ la Ónlocuirea acestora. Criteriul care trebuie s„ dicteze este cel al competen˛ei. Nu trebuie s„-i Ónlocuim pe oamenii lor cu oamenii no∫tri, pentru c„ nu po˛i Óndrepta un r„u prin alt r„u, ci trebuie Ónlocui˛i cei incompeten˛i, ajun∫i Óntr-o func˛ie numai datorit„ sus˛inerii unui partid, cu oameni competen˛i, indiferent de op˛iunea lor politic„ personal„.

îLegi clare pentru un viitor mai sigur“

S„pt„m‚na trecut„ s-a Óncheiat greva profesorilor, un protest de propor˛ii care, mai presus de temele pragmatice ∫i de ordin financiar pe care le-a lansat, a zdruncinat con∫tiin˛a celor dispu∫i s„ fie aten˛i la dimensiunile cu adev„rat profunde ale subiectului. Mai exact, ne-am Óndreptat privirea spre acele aspecte sistemice, generatoare de probleme.

Este evident faptul c„, Ón aceast„ chestiune, punctul de greutate Ól reprezint„ lipsa banilor. Este foarte dificil s„ ne Óntoarcem, de fiecare dat„, spre Executiv, Ón speran˛a c„ buzunarele Guvernului nu se golesc, indiferent de revendic„rile sindicale. Œn aceea∫i m„sur„, domeniul educa˛iei este extrem de sensibil la fiecare manevr„ politic„ executat„ ambiguu sau, mai r„u, Ón necuno∫tin˛„ de cauz„. Iat„ cum, Ón rela˛ia educa˛ie— sistem ne afl„m Óntr-un cerc vicios, pe care trebuie s„-l facem s„ dispar„.

O prim„ solu˛ie ar putea fi crearea unui cadru pentru dezvoltarea unor parteneriate public—privat care s„ vin„ Ón ajutorul unit„˛ilor de Ónv„˛„m‚nt. Mai exact, ∫i comunitatea local„ s„ aib„ un rol important Ón sprijinirea procesului educativ, nu doar autorit„˛ile centrale. Motiva˛ia este evident„: copiii sunt ajuta˛i s„ creasc„ prin ∫coal„, iar ∫colile, prin finan˛„ri ∫i sponsoriz„ri venite dinspre partenerii priva˛i locali, sunt Óncurajate s„ dezvolte programe ∫i s„-∫i ajute elevii s„ creasc„.

Desigur, aceste Óntrajutor„ri pot func˛iona doar asigur‚ndu-le p‚rghiile ∫i mecanismele optime. Aici intervine rolul nostru, al oamenilor politici. Legea sponsoriz„rii este ambigu„. Numero∫i agen˛i economici reclam„ cadrul legal ineficient, care, prin limit„rile impuse, nu-i motiveaz„ suficient Ón a sprijini ∫colile. Pe l‚ng„ aceast„ lege, mai exist„ c‚teva prevederi, din alte legi, cum sunt cele care privesc Codul fiscal ∫i finan˛ele publice, care genereaz„, la r‚ndul lor, confuzii.

Œn ˛„rile cu tradi˛ie democratic„, aceste mecanisme sunt foarte bine puse la punct, astfel Ónc‚t fenomenul se deruleaz„ lin, pentru ca ambele p„r˛i s„ aib„ de c‚∫tigat. Pe acela∫i sistem, vom putea Óncuraja competi˛ia Óntre unit„˛ile de Ónv„˛„m‚nt ∫i ne vom putea l„uda cu un management educa˛ional cu adev„rat performant. Duc‚nd ra˛ionamentul mai departe, putem afirma c„, la final, Óntreaga societate are de c‚∫tigat.

Vom putea astfel pe viitor evita producerea unor proteste de propor˛ii, legitime ∫i drepte, cum a fost cazul recent Óncheiatei greve a cadrelor didactice.

V„ mul˛umesc.

Marea Unire din 1918 a fost ∫i r„m‚ne fapta istoric„ a Óntregii na˛iuni rom‚ne, realizat„ cu inteligen˛„ de frunta∫ii politici prin voin˛a poporului. Nu victoria militar„ a stat la baza Óntemeierii Rom‚niei unite, ci voin˛a na˛iunii de a crea temelia teritorial-institu˛ional„ care este statul na˛ional.

Aceast„ unire a dus la libertatea na˛ionalit„˛ilor conlocuitoare care au reprezentat mereu na˛iunea rom‚n„, dreptul fiec„rui cet„˛ean de a se instrui, a-∫i p„stra identitatea etnic„ ∫i cultural„, egalitate ∫i libertate pentru toate confesiunile din stat ∫i instituirea unui regim democratic Ón via˛a public„ rom‚neasc„.

Cu ocazia comemor„rii acestor importante momente din via˛a politic„ a Rom‚niei, comunitatea turc„ din Rom‚nia salut„ acest eveniment istoric care reprezint„ unitatea teritorial„ ∫i cultural„ a statului rom‚n.

F„r„ Óndoial„, una din principalele probleme cu care se confrunt„ societatea rom‚neasc„ o reprezint„ nivelul tot mai ridicat al infec˛iilor HIV depistate, care a ajuns Ón ultima vreme la cote alarmante.

Dac„ rom‚nii au devenit mult mai responsabili Ón ceea ce prive∫te virusul HIV, fapt dovedit de num„rul tot mai mare de persoane care se adreseaz„ centrelor de consiliere ∫i testare, b„c„uanii de˛in un trist record la nivel na˛ional, 1% din cei testa˛i fiind diagnostica˛i pozitiv.

Œn urma analizei efectuate la nivel na˛ional au fost testate voluntar peste 11.600 de persoane, de unde au rezultat, Ón 16 centre deschise, un num„r de 40 de persoane depistate pozitiv. La Bac„u, din cele 800 de persoane testate opt au fost declarate seropozitive, ceea ce indic„ cea mai mare rat„ de infec˛ie din Rom‚nia.

Av‚nd Ón vedere aceast„ situa˛ie Óngrijor„toare, Ómpreun„ cu factorii politici responsabili la nivelul jude˛ului Bac„u am avut consult„ri Ón vederea dezvolt„rii unui program amplu, care s„ cuprind„ ac˛iuni de informare a popula˛iei Ón ceea ce prive∫te bolile cu transmitere sexual„. Elevii din liceu, dar ∫i din clasele terminale ale gimnaziului vor primi calendare ∫i bro∫uri care cuprind o descriere a ceea ce Ónseamn„ HIV ∫i SIDA, diferitele boli venerice, modalitatea de infectare, metodele contraceptive, dar ∫i date importante despre organiza˛iile care sunt active Ón domeniul HIV/SIDA.

Centrul din Bac„u deserve∫te dou„ programe: îExtinderea capacit„˛ii de consiliere ∫i testare voluntar„“ ∫i îPrevenirea transmiterii infec˛iei HIV de la mam„ la copil.“

Primul program const„ Ón programarea test„rii HIV, cu consiliere Ón r‚ndul popula˛iei, proiect Ón cadrul c„ruia este Óncurajat„ accesarea gratuit„ a testului HIV.

Cel de-al doilea program are ca scop informarea femeilor gravide cu privire la riscurile infec˛iei cu HIV ∫i promovarea testului HIV, care reprezint„ singura modalitate prin care poate fi depistat„ prezen˛a virusului Ón organism. Persoanele infectate vor beneficia de Óngrijire multidisciplinar„ de specialitate: asisten˛„ medical„, social„ ∫i psihologic„. Femeilor gravide infectate li se va asigura pachetul complet de m„suri de prevenire a virusului HIV la f„t.

Statisticile arat„ c„, Ón cazul depist„rii HIV Ón primele luni de sarcin„, prin aplicarea procedurilor de prevenire,

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 197/13.XII.2005 doar 2% din copiii n„scu˛i din mame seropozitive vor fi infecta˛i.

Toate aceste eforturi pot fi multiplicate ∫i aplicate eficient dac„ o parte din aceste servicii gratuite vor fi preluate de Ministerul S„n„t„˛ii, Ón conformitate cu strategia na˛ional„ HIV/SIDA.

De asemenea, cu participarea activ„ a Ministerului S„n„t„˛ii, sunt absolut necesare dezvoltarea ∫i extinderea Programului na˛ional pentru sus˛inerea pe termen lung a centrelor de prevenire, consiliere ∫i testare a epidemiei HIV, ca o condi˛ie necesar„ ∫i obligatorie Ón perspectiva integr„rii Ón Uniunea European„.

îViolen˛a asupra femeilor — o problem„ Ónc„ nerezolvat„!“

Prevederile interna˛ionale cu privire la drepturile omului vizeaz„ ast„zi cu siguran˛„ ∫i persoanele de sex feminin.

Principiul conform c„ruia nici o persoan„ nu trebuie s„ aib„ de suferit din pricina faptului c„ apar˛ine unui anumit sex a fost Ónc„ de la Ónceputuri parte esen˛ial„ a declara˛iilor O.N.U. Totu∫i, discriminarea femeilor mai continu„ ∫i ast„zi s„ fie o realitate peste tot Ón lume, femeilor fiindu-le limitate drepturi esen˛iale ∫i fundamentale, precum dreptul la via˛„ ∫i la integritate corporal„.

Feministele critic„ conceptul drepturilor omului, sus˛in‚nd c„ acesta ar viza doar societatea occidental„, ∫i mai ales problemele cu care se confrunt„ doar b„rba˛ii.

Prima problem„ grav„ este diferen˛ierea omniprezent„ dintre sfera public„ ∫i cea privat„. Œn mod tradi˛ional, femeia este destinat„ sferei private, Ón timp ce b„rbatul ocup„ sfera public„.

Protec˛ia sferei private este unul din elementele Ónsemnate ancorate Ón drepturile omului. Acest element deosebit de important a fost introdus pentru a limita puterea ∫i influen˛a statului. Totu∫i multe state se deservesc de acesta pentru a considera actele de Ónc„lcare a drepturilor omului o problem„ privat„, Ón care statul nu poate ∫i nu dore∫te s„ se amestece. Violen˛a asupra femeilor are loc Ón cea mai mare parte Ón sfera privat„.

25 noiembrie a fost Ziua Interna˛ional„ pentru Eliminarea Violen˛ei asupra Femeilor.

Œn fiecare an, lumea Óntreag„ consider„ acest subiect deosebit de important; seminare, simpozioane, talk-showuri, mitinguri sus˛inute pentru a demonstra Ónc„ o dat„ c„ problema violen˛ei asupra femeilor nu s-a rezolvat. Numeroase cazuri devin cunoscute prin intermediul massmedia, Óns„ cele mai multe r„m‚n Ón anonimat.

Rom‚ncele continu„, din p„cate, s„ se confrunte ∫i Ón secolul al XXI-lea cu destule probleme, Óns„, dac„ azi ele au drept de vot sau aspir„ la egalitatea de ∫anse pe pia˛a muncii, nu acela∫i lucru putem spune ∫i despre modul Ón care sunt tratate Ón familie.

Referitor la datele statistice care s„ eviden˛ieze fenomenul violen˛ei Ómpotriva femeilor, rom‚ncele prefer„ Ónc„ s„ p„streze t„cere, r„m‚n‚nd refractare la a deschide ac˛iune penal„ at‚t Ón situa˛iile de violen˛„ domestic„, c‚t ∫i Ón cele Ón care sunt agresate Ón afara casei. Se estimeaz„ totu∫i, pe baza celor c‚teva sondaje realizate Ón ultimii ani, c„ 30% de˛ine violen˛a domestic„, abuzul sexual Óntre 5 ∫i 14%, iar violen˛a Ómpotriva femeii, cu toate formele ei, undeva Óntre 40 ∫i 60%,

adic„ cel pu˛in una din dou„ femei a trecut printr-o experien˛„ de abuz sau agresare fizic„, sexual„ ori psihologic„ din partea unui b„rbat, cel pu˛in o dat„ Ón via˛a ei.

Cauzele violen˛ei Ómpotriva femeilor sunt plasate Ón zona economicului, patologiei medicale, derutei axiologice, anomiei sociale, Ón mod excep˛ional legate de inegalitate de gen ori de sfera drepturilor umane.

Un caz cu totul neobi∫nuit s-a petrecut Ón comuna Comanda, jude˛ul Mehedin˛i, ∫i a fost mediatizat Óntr-o oarecare m„sur„.

Œn dup„-amiaza zilei de 6 noiembrie 2005, Popescu Alexandru Violet, de 35 de ani, Óntr-un exces de furie, a dat foc Óntregii familii, apoi s-a sinucis. Familia sa era format„ din so˛ie, concubin„ ∫i patru copii. To˛i locuiau Ón acela∫i imobil de mai mult„ vreme, recidivistul nevoind s„ renun˛e la nici una dintre femei.

Œn ziua dezastrului, so˛ia i-a spus b„rbatului s„u c„ nu mai suport„ regimul la care este supus„ (umilin˛e, b„t„i) ∫i-l va p„r„si.

Nebun de furie, criminalul le-a Ónchis Ón cas„ pe ambele femei, pe cei patru copii ai lor, a turnat benzin„ Ón Ónc„pere ∫i le-a dat foc. Apoi ∫i-a dat, la r‚ndul s„u, foc. Un copil de 12 ani, concubina ∫i uciga∫ul au murit asfixia˛i, restul persoanelor implicate sc„p‚nd doar cu c‚teva arsuri.

Se pune Óntrebarea dac„ a fost de vin„ doar uciga∫ul. Din p„cate, o parte din vin„ se revars„ ∫i asupra femeilor, care s-au compl„cut Óntr-un asemenea regim de via˛„. ™i nu sunt pu˛ine astfel de femei ∫i asemenea situa˛ii.

Politica rom‚neasc„ Ón problema femeilor a izolat tematica ∫i rezolv„rile necesare, pas‚ndu-le unui minuscul departament guvernamental, consfin˛ind astfel la nivel decizional ∫i administrativ credin˛a larg Ómp„rt„∫it„ de rom‚ni c„ tema discrimin„rii ar fi una îimportat„“, ca de altfel multe altele. Nici m„car rom‚ncele nu se consider„ discriminate, dup„ cum arat„ rezultatele unui studiu efectuat Ón ˛„rile Europei de Est ∫i care plaseaz„ popula˛ia feminin„ din Rom‚nia pe ultimul loc Óntre ˛„rile foste comuniste Ón ce prive∫te recunoa∫terea discrimin„rii la care sunt supuse, la o diferen˛„ extrem de Óngrijor„toare, peste 10 procente!

Ca parlamentar, dar Ón special ca femeie, consider c„ a sosit momentul s„ facem tot ce ne st„ Ón putin˛„ ca asemenea cazuri, tip comando, s„ nu mai aib„ loc.

Lev Tolstoi spunea c„ îtoate familiile seam„n„ una cu alta, dar fiecare familie nefericit„ este nefericit„ Ón felul ei“. Œns„ la fel de adev„rate sunt ∫i afirma˛iile lui Henri Amiel c„ înumai prin mijlocirea familiei po˛i suporta restul lumii ∫i po˛i lucra pentru lume“.

Œn acest sens, consider c„ femeile nu vor putea avea un statut corespunz„tor Ón familie ∫i Ón societate at‚ta timp c‚t statul nu se preocup„ cu adev„rat s„ le rezolve ∫i s„ le garanteze interesele, s„ le motiveze corespunz„tor.

Ca o concluzie, esen˛ial„ mai ales din perspectiva mijloacelor necesare organiz„rii sistemului de protec˛ie a victimelor violen˛ei domestice, st„ obligativitatea Guvernului de a Ónfiin˛a ∫i finan˛a serviciile de sprijin ∫i protec˛ie pentru femeile ∫i copiii abuza˛i domestic.

Œns„, f„r„ un schimb îviu“ de idei, principii de lucru ∫i experien˛„, colaborare cu completare/Ómpletire de mijloace ∫i resurse specifice Óntre factorii de decizie politic„ ∫i administrativ„ ∫i ini˛iativele comunitare, nu se vor ob˛ine

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 197/13.XII.2005 rezultate palpabile ∫i cu adev„rat suportabile pentru femeile victime ale violen˛ei ∫i Ónspre stoparea violen˛ei.

Œn campania electoral„, Alian˛a D.A. a promis foarte multe, inclusiv aspecte legate de protec˛ia femeii, c‚t ∫i a tinerelor familii.

La un an de îguvernare portocalie“, Rom‚nia se confrunt„ cu probleme mai mari dec‚t cele de dup„ conflagra˛iile mondiale — ∫omaj, infla˛ie, lipsa investi˛iilor, violen˛e de tot felul — iar concluzia este una singur„: azi, majoritatea rom‚nilor nu tr„iesc bine!

M„ adresez ast„zi plenului Camerei Deputa˛ilor pentru a saluta modul de organizare a examenului de reziden˛iat din acest an.

Organizarea din acest an a examenului de reziden˛iat nu a mai Ónregistrat incidente ∫i scandaluri de propor˛ii, ca Ón anii trecu˛i, fiind demne de salutat m„surile luate de Ministerul S„n„t„˛ii.

Candida˛ii au apreciat pozitiv m„surile de siguran˛„ dispuse de organizatori. Ei au fost pu∫i s„ Ó∫i Ónchid„ telefoanele mobile, aceasta fiind una dintre m„surile de siguran˛„ luate de minister.

Ministerul S„n„t„˛ii a dispus maxim„ securitate la concursul de reziden˛iat pentru a evita fraude, astfel c„, pentru prima dat„, autorii subiectelor au fost ale∫i prin tragere la sor˛i, comisia a fost izolat„ pe durata elabor„rii testelor, iar biletele p„zite ∫i distribuite sub paza jandarmilor.

Jandarmii au asigurat at‚t paza unor s„li, c‚t ∫i transportul subiectelor la concursul de reziden˛iat din patru centre universitare: Bucure∫ti (pentru specialit„˛i chirurgicale ∫i medicin„ dentar„), Cluj-Napoca (specialit„˛i medicale ∫i medicin„ de familie), Craiova (medicin„ de laborator) ∫i T‚rgu-Mure∫ (farmacie).

La aceast„ ac˛iune au participat 58 de jandarmi de la Direc˛ia General„ Jandarmi a Municipiului Bucure∫ti, care au asigurat paza la centrul de multiplicare a subiectelor de la Izvorani, iar 170 de jandarmi au p„zit 58 de s„li ∫i trei centre de colectare ∫i tip„rire Ón Cluj-Napoca.

Concursul din 2005 aduce o serie de nout„˛i, una fiind aceea c„, pentru prima dat„, persoanele care au participat la realizarea Óntreb„rilor pentru concursul de reziden˛iat au fost desemnate prin tragere la sor˛i.

Œn plus, lista cu cei care au fost tra∫i la sor˛i a fost securizat„ ∫i transmis„ Ón teritoriu prin intermediul serviciilor speciale de comunica˛ii, ea fiind f„cut„ public„ duminic„, dup„ desf„∫urarea concursului.

Pe l‚ng„ aceste aspecte pozitive, este important de remarcat totu∫i faptul c„ a fost nevoie de o asemenea desf„∫urare de for˛e pentru a se evita incidentele, Óntr-un mediu de intelectuali. Este regretabil c„ Ón Rom‚nia anului 2005, medicii trebuie p„zi˛i cu arma pentru a se putea organiza Ón bune condi˛ii un concurs.

V„ mul˛umesc.

1 Decembrie, Ziua Na˛ional„ a Rom‚niei, zi de s„rb„toare pentru Óntregul popor rom‚n, a fost transformat„ de edilii municipiului Re∫i˛a, dup„ modelul mai marilor conduc„tori portocalii de la nivel na˛ional, Óntr-o zi s„rac„ Ón evenimente, umbrit„ de o lips„ total„ de organizare ∫i condimentat„ cu mesaje politice.

Spre surprinderea noastr„, de ziua Ónf„ptuirii Rom‚niei Mari, Ón Re∫i˛a nu au fost organizate depuneri de

coroane la nici unul dintre monumentele dedicate eroilor neamului rom‚nesc, deoarece autorit„˛ile municipiului, conduc„torii municipiului considerau c„: îZiua Na˛ional„ a Rom‚niei se s„rb„tore∫te, nu se comemoreaz„“. Ei uit„ Óns„ c„ pentru Ónf„ptuirea idealului na˛ional, Unirea Principatelor ∫i formarea Rom‚niei Mari, a curs mult s‚nge rom‚nesc de-a lungul secolelor, iar Ziua Na˛ional„ a Rom‚niei este un bun prilej pentru a-i comemora pe cei care ∫i-au dat via˛a pentru p„m‚ntul str„mo∫esc, deoarece f„r„ jertfa lor nu am fi ajuns s„ s„rb„torim Ónf„ptuirea Rom‚niei Mari.

Partidul Rom‚nia Mare, filiala Cara∫-Severin, a considerat necesar ca la 87 de ani de la Marea Unire de la 1918, Ón absen˛a autorit„˛ilor locale ∫i a reprezentan˛ilor celorlalte partide, s„ aduc„ un omagiu eroilor neamului ∫i s„ depun„ o coroan„ de flori tricolore la Monumentul Eroilor din municipiul Re∫i˛a.

Œn acest an, s-a v„zut din plin lipsa de organizare a ceremoniilor desf„∫urate cu ocazia Zilei Na˛ionale a Rom‚niei, iar lipsa steagurilor tricolore de pe majoritatea institu˛iilor publice, ∫i nu numai, ca ∫i parada unor militari care ar„tau exact ca Armata Rom‚n„ Ón prezent, adic„ pu˛ini, mici ∫i slabi, a f„cut ca aceast„ zi s„ aib„ o coloratur„ cenu∫ie, culoarea portocaliului decolorat ∫i murdar.

## îSindicatul P.S.D.“ Stima˛i colegi,

Œn urm„ cu 10 ani, un mare lider sindical f„cea un pas uria∫ pentru cariera sa, schimb‚nd haina sindical„ str‚mt„ ∫i murdar„ cu una elegant„, de politician. ™i ca o simpl„ coinciden˛„, domnul Miron Mitrea a s„rit direct Ón barca puterii din acea vreme. Asta pentru a demonstra c‚t a luptat pentru drepturile ∫i libert„˛ile sindicali∫tilor...

Œn prezent, nu se mai face trecerea de la lider de sindicat la via˛a politic„. Calitatea de lider sindical nu este nicidecum Ón conflict de interese cu cea de om politic. Sau cel pu˛in a∫a vrea domnul senator Ion R„doi s„ ne fac„ s„ credem.

Sindicatul cu ideologie social-democrat„ ne puncteaz„ fiecare mandat de opozi˛ie al P.S.D. cu c‚te o grev„.

Totul a Ónceput Ón 1996, a continuat Ón 1999, a luat o pauz„ de 4 ani, pentru c„, a∫a cum nimeni altcineva nu poate s„ o fac„, guvernarea P.S.D. a reu∫it s„ le satisfac„ de fiecare dat„ toate cererile, urm‚nd s„ se finalizeze acum, cu o grev„ ilegal„, ce a durat doar dou„ zile.

De∫i P.S.D. declara c„ nu are nici o leg„tur„, politica grevist„ a acestuia este evident„. Atunci c‚nd interesele P.S.D. ∫i cele ale sindicatelor de la metrou au un numitor comun, Ón persoana domnului Ion R„doi, mai este de parcurs un singur pas p‚n„ la declan∫area grevei. Leg„turile dintre grevele de la metrou ∫i P.S.D. au r„d„cini ad‚nci, sindicatele de la metrou ac˛ion‚nd de fiecare dat„ ca o mas„ de manevr„ la dispozi˛ia P.S.D.

Lupta sindicalistului-parlamentar Ion R„doi este departe de a fi una pentru drepturile angaja˛ilor. Eviden˛a caracterizeaz„ acest r„zboi politic.

Este p„cat ∫i Ón acela∫i timp nedemocratic ca domnul R„doi s„ se foloseasc„ de dubla calitate de lider sindical ∫i de parlamentar Ón lupta sa pentru putere ∫i avere ∫i sper„m cu toat„ sinceritatea ca ∫i d‚nsul s„-∫i dea seama de acest lucru ∫i s„ renun˛e la una dintre cele dou„ func˛ii.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 197/13.XII.2005

îSuntem Óntr-un impas constitu˛ional? Da, suntem!“ Decizia Cur˛ii Constitu˛ionale privind neconstitu˛ionalitatea unor dispozi˛ii din regulamentele Camerelor Parlamentului, inclusiv prin motiva˛ia acesteia, pe l‚ng„ faptul c„ a generat un conflict institu˛ional, introduce sistemul democratic Óntr-un grav impas constitu˛ional. Œn motiva˛ia deciziei, unii dintre membrii Cur˛ii, dep„∫indu-∫i grav competen˛ele, ∫i-au permis chiar s„ formuleze texte de regulament.

Cu siguran˛„, prin dep„∫irea competen˛elor sale, Curtea Constitu˛ional„ atenteaz„ grav la Ónse∫i fundamentele statului de drept. Dar pentru a Ón˛elege mai bine situa˛ia creat„, trebuie s„ facem o analiz„ critic„ ∫i lucid„, Ón egal„ m„sur„, analiz„ care trebuie s„ porneasc„ de la principiile consacrate Ón Constitu˛ie, principii care vizeaz„ inclusiv separa˛ia puterilor ∫i autonomia institu˛iilor.

Separa˛ia puterilor este consacrat„ prin rolul ∫i responsabilitatea fiec„reia, asigur‚ndu-se partajarea puterii, Ón a∫a fel Ónc‚t conflictul de competen˛e s„ fie eliminat. Eliminarea conflictului de competen˛e presupune c„, pe un anumit domeniu, nu pot exista dou„ sau mai multe autorit„˛i egal capabile s„ hot„rasc„. Dac„ a∫a ceva ar fi posibil, ar Ónsemna c„ pentru acel domeniu exist„ cel pu˛in dou„ autorit„˛i care îfac legea“, iar Ón cazul Ón care acestea nu au aceea∫i opinie, cel care trebuie s-o aplice nu poate ∫ti pe care anume s-o aplice. Situa˛ia este similar„ cu acel: îCopilul cu dou„ moa∫e r„m‚ne cu buricul net„iat!“.

Œn cazul de fa˛„, conform art. 64 alin. 1 din Constitu˛ie, cele dou„ Camere ale Parlamentului sunt singurele competente s„-∫i adopte, prin hot„r‚re, regulile dup„ care func˛ioneaz„ pentru a-∫i Óndeplini rolul ∫i responsabilitatea de for legiuitor. Aceste reguli constituie regulamentul fiec„reia. Totodat„, Curtea Constitu˛ional„ este competent„ s„ decid„ asupra constitu˛ionalit„˛ii dispozi˛iilor regulamentare. Dac„ fiecare institu˛ie ar fi r„mas Ón limitele propriei competen˛e, atunci am fi putut afirma c„ situa˛ia a r„mas Ón cadrul reglementat al normalit„˛ii constitu˛ionale... Dar decizia Cur˛ii Constitu˛ionale, prin motiva˛ia acesteia, se instituie Ón izvor de dispozi˛ii ale regulamentelor celor dou„ Camere. Aceast„ situa˛ie, inacceptabil„ de altfel, este un abuz asupra Constitu˛iei Ónse∫i, at‚ta vreme c‚t aceasta consacr„ dreptul inalienabil al Camerelor de a-∫i adopta propriile regulamente. Dreptul Cur˛ii Constitu˛ionale de a analiza ∫i, eventual, declara ca fiind neconstitu˛ionale anumite prevederi din regulamente, nu Ónseamn„ ∫i dreptul acesteia de a formula dispozi˛ii de regulament. Faptul c„ a f„cut-o demonstreaz„ imixtiunea Óntr-un domeniu Ón care nu are competen˛e, pe de o parte, ∫i lipsa de profesionalism a unora dintre membrii Cur˛ii Constitu˛ionale.

Ce-i de f„cut Ón aceast„ grav„ situa˛ie? Iat„ o Óntrebare la care exist„ dou„ moduri de a r„spunde: unul Ón afara sistemului democratic, altul Ón limitele sistemului democratic.

Cu siguran˛„, exist„ tenta˛ia de a r„spunde cu aceea∫i îmoned„“, prin Ónc„lcarea regulilor democra˛iei. Dac„ cele dou„ Camere adopt„ aceast„ cale, putem fi martori ai unui îr„zboi“ Óntre institu˛ii ∫i la o escaladare a abuzurilor. Printr-un comportament Ón îoglind„“, Parlamentul poate, prin abuz, s„ intervin„ Ón zona de competen˛„ a Cur˛ii Constitu˛ionale ∫i s„ se pronun˛e

acolo unde doar Curtea o poate face, modific‚nd astfel deciziile acesteia...

Al doilea mod de a r„spunde este cel care se p„streaz„ Ón limita sistemului democratic ∫i care face apel pentru rezolvarea impasului la instrumentele puse la dispozi˛ie de Constitu˛ie ∫i de reglement„rile Ón vigoare. Conform art. 80 din Constitu˛ie, îPre∫edintele Rom‚niei vegheaz„ la respectarea Constitu˛iei ∫i la buna func˛ionare a autorit„˛ilor publice. Œn acest scop, Pre∫edintele exercit„ func˛ia de mediere Óntre puterile statului...“. Suntem acum martori ai unui conflict institu˛ional privind arogarea de competen˛e Ón mod nelegitim de c„tre Curtea Constitu˛ional„, prin uzurparea dreptului rezervat doar Camerelor de a-∫i adopta regulamentele. A∫adar, pre∫edintele trebuie s„ asigure respectul principiilor consacrate Ón Constitu˛ie ∫i s„ g„seasc„, prin mediere, solu˛ia pentru a restabili cadrul democratic Ón care autorit„˛ile sunt obligate s„-∫i desf„∫oare activitatea. Abia dac„ acest examen va fi trecut, putem s„ ne pronun˛„m asupra capacit„˛ii sistemului democratic din Rom‚nia. Cu alte cuvinte, vom putea constata dac„ democra˛ia este una func˛ional„. ™tiu c„ examenul acesta nu este unul u∫or, dar odat„ ∫i odat„ el trebuie dat, iar rezultatul ne va spune dac„ l-am trecut sau am r„mas repeten˛i.

Suplimentar, este nevoie de o modificare a reglement„rilor care vizeaz„ numirile membrilor Cur˛ii Constitu˛ionale, Ón sensul elimin„rii conflictului de interese. Nevoia este justificat„ tocmai de suspiciunea unei nepermise influen˛e politice la momentul lu„rii deciziilor. Rolul pe care unii dintre membrii acesteia l-au jucat Ón partide politice parlamentare, unele leg„turi de rudenie, sau asimilate acestora, cu membri marcan˛i ai partidelor politice, pun Ón eviden˛„ existen˛a conflictului de interese.

Œncrederea Ón deciziile Cur˛ii Constitu˛ionale nu poate exista at‚ta vreme c‚t conflictul de interese este prezent ∫i se face sim˛it Ón modul de promovare a deciziilor. Ca un efect nedorit al pierderii de Óncredere Ón institu˛ie ∫i Ón deciziile acesteia, dispare treptat ∫i capacitatea Cur˛ii Constitu˛ionale de a asigura rolul de îgarant al Constitu˛iei“. A∫adar, este evident c„ trebuie f„cut ceva, ∫i aceasta c‚t mai repede, c„ci orice Ónt‚rziere este nociv„ pentru sistemul democratic Ón ansamblul s„u.

Dac„ nu se va Óntreprinde nimic, ne vom confrunta cu situa˛ii deloc dorite Ón care legi care nu convin Partidului Social Democrat vor fi contestate la Curtea Constitu˛ional„, iar Curtea va executa comanda politic„!

## îZiua Minerului“

S„rb„torirea Zilei Minerului tocmai acum, c‚nd se instrumenteaz„ o nou„ disponibilizare Ón industria extractiv„ a Rom‚niei, ar putea p„rea unora paradoxal„. ™i totu∫i ziua de 4 decembrie, indiferent de conjunctura economic„, a fost ∫i va r„m‚ne s„rb„toarea celor ce trudesc Ón ad‚ncuri. Iar disponibiliz„rile au ∫i ele ra˛iunea lor de a fi. Men˛in‚ndu-m„ pe linia paradoxului anterior, Óndr„znesc s„ afirm c„ sunt la fel de necesare ca ∫i mineritul Ón sine. Pentru c„ modernizarea mineritului nostru este singura sa posibilitate de a supravie˛ui.

C‚ndva, Ón Europa, inclusiv Ón ˛ara noastr„ existau foarte mul˛i mineri. Ast„zi au mai r„mas pu˛ini. Un proces amplu de restructurare a mineritului, pe c‚t de dur, pe at‚t de necesar, a zguduit din temelii aceast„ milenar„ profesie.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 197/13.XII.2005 Disponibilizarea excedentului de for˛„ de munc„ din minerit Ón schimbul unor pl„˛i compensatorii nu este o inven˛ie rom‚neasc„. Toate ˛„rile Uniunii Europene au recurs la aceast„ metod„, bazat„ pe libera op˛iune a angaja˛ilor, pentru a-∫i restr‚nge activitatea minier„, unele merg‚nd chiar p‚n„ la desfiin˛area acesteia.

Mineritul rom‚nesc are o bogat„ tradi˛ie. Resursele naturale ale ˛„rii, at‚tea c‚te ne-a l„sat natura, se afl„ cantonate, Ón marea lor majoritate, Ón subsol. Acestea, fie c„ e vorba de sare, aur, c„rbune sau cupru, sunt scoase la suprafa˛„ prin munca grea ∫i plin„ de priva˛iuni a minerilor. Ei sfredelesc p„m‚ntul la ad‚ncimi de sute de metri. Activitatea lor nu este totdeauna profitabil„, Ón sensul negustoresc al cuv‚ntului, dar pe termen lung, privit Ón perspectiva timpurilor ce vin, mineritul este vital pentru securitatea energetic„ a fiec„rui stat.

M-am n„scut ∫i tr„iesc Ón jude˛ul Hunedoara, c‚ndva o for˛„ a mineritului na˛ional, care a dat economiei noastre fier de la Teliuc ∫i Ghelari, cupru de la B„i˛a, aur de la Brad ∫i c„rbune din Valea Jiului.

E adev„rat, industria noastr„ extractiv„ s-a dezvoltat Ón primul r‚nd pe baz„ de subven˛ii. Dar nici subven˛iile pentru minerit nu sunt o inven˛ie rom‚neasc„. Ele pot fi Ónt‚lnite Ón aproape toate statele continentului ∫i Ón primul r‚nd Ón Germania, Ón chiar inima Uniunii Europene.

Œn Rom‚nia mineritul a ie∫it Ónfr‚nt din ciocnirea dur„ cu realitatea economiei de pia˛„. Sprijinul politic, asemenea suportului social, at‚t de necesar acestei activit„˛i, a sc„zut considerabil. Unii oameni politici n-au Ón˛eles nici p‚n„ ast„zi c„ mineritul nu poate deveni profitabil prin nesf‚r∫ite schimb„ri de directori, prin simpla r„sucire a organigramelor. Rea∫ezarea mineritului rom‚nesc pe o temelie economic„ solid„, salvarea p„r˛ii sale viabile, Ón perspectiva unei strategii energetice Ón˛elepte, retehnologizarea ∫i modernizarea, valorificarea eficient„ a resurselor minerale indigene, iat„ c‚teva deziderate valoroase. Dar cine dore∫te desfiin˛area mineritului rom‚nesc poate fi socotit pe deplin iresponsabil.

Cu siguran˛„, atitudinea fa˛„ de mineri este Ón mare m„sur„ grevat„ de mineriade, grave tulbur„ri sociale care au fr‚nat procesul de democratizare a ˛„rii, diminu‚nd sever credibilitatea extern„ a statului rom‚n. Ast„zi ∫tim exact c„ aceste mineriade nu au fost crea˛ii minere∫ti, ci forme, mai mult sau mai pu˛in abile, de manipulare politic„. Minerii au fost simple marionete. Adev„ra˛ii p„pu∫ari, artizanii acelor acte anarhice, Ó∫i v„d lini∫ti˛i de afaceri ori stau tol„ni˛i confortabil Ón fotolii parlamentare.

## Doamnelor ∫i domnilor parlamentari,

A∫ fi Ónc‚ntat„ s„ v„ al„tura˛i mesajului meu de felicitare adresat minerilor rom‚ni cu ocazia zilei de 4 decembrie, s„rb„toarea lor de suflet. S„ le ur„m succes Ón dificilul ∫i indispensabilul proces de restructurare. Noroc bun! ™i s„ nu uit„m c„ nici o economie din lume nu poate func˛iona mult timp f„r„ resurse naturale!

La sf‚r∫itul s„pt„m‚nii trecute am organizat la Foc∫ani o Ónt‚lnire cu reprezentan˛ii corpului profesoral din jude˛ul Vrancea. Cu aceast„ ocazie, am dorit s„ men˛inem contactul cu aceast„ important„ categorie socioprofesional„ ∫i, Ón acela∫i timp, s„ ne inform„m Ón mod direct, f„r„ intermediari, asupra problemelor pe care le Ónt‚mpin„ Ónv„˛„m‚ntul rom‚nesc.

Œn urma acestei discu˛ii, am Ón˛eles cu to˛ii care sunt cu adev„rat problemele pe care le reclam„ cei care timp de c‚teva s„pt„m‚ni au fost Ón grev„. Aceste probleme Óns„ nu sunt de ieri sau de azi, ele reflect„ o stare de fapt existent„ Ón Ónv„˛„m‚nt ca urmare a unui management defectuos, practicat Ón ultimii ani de c„tre fosta guvernare P.S.D.

Niciodat„ P.S.D. nu a avut interesul ca Ónv„˛„m‚ntul rom‚nesc s„ progreseze, s„ fie cu adev„rat acel element de baz„ al societ„˛ii rom‚ne∫ti, capabil s„ aduc„ plusvaloare.

De ce aceast„ politic„? Fostul partid de guvern„m‚nt a Ón˛eles, Ón politica pe care a promovat-o, s„ aplice metodele patentate Ón anii ’50 de regimul comunist de trist„ amintire, Óncerc‚nd prin toate mijloacele îaruncarea Ón bezn„“ a tinerei genera˛ii, probabil singura Ón stare s„ aduc„ acea schimbare de mentalitate de care are nevoie societatea rom‚neasc„.

Rezultatul acestei politici se vede ast„zi.

De∫i foarte important, aspectul financiar nu este determinant Ón ceea ce prive∫te reformarea Ónv„˛„m‚ntului. Adoptarea ∫i aplicarea unui set de criterii de performan˛„ ∫i premierea Ón func˛ie de aceste reguli, modificarea programelor ∫colare ∫i adaptarea lor la cerin˛ele actuale ale societ„˛ii rom‚ne∫ti sunt doar c‚teva din aspectele pe care Guvernul T„riceanu le are Ón vedere pentru Ómbun„t„˛irea situa˛iei actuale din sistemul de Ónv„˛„m‚nt. De altfel, una dintre priorit„˛ile strategice ale actualului Guvern este tocmai Ónv„˛„m‚ntul.

Personal, la nivelul Filialei P.N.L. — Vrancea, voi continua seria de Ónt‚lniri cu reprezentan˛ii corpului profesoral, consider‚nd problema Ónv„˛„m‚ntului una deosebit de important„, iar profesorii au nevoie din partea noastr„ de Óntreg sprijinul necesar, ace∫tia fiind pe bun„ dreptate considera˛i cea mai important„ component„ a intelectualit„˛ii rom‚ne∫ti.

V„ mul˛umesc.

Declara˛ie politic„ intitulat„: îEduca˛ia — Óntre prioritate ∫i neglijen˛„ na˛ional„.“

Educa˛ia trebuia s„ fie domeniul care, potrivit Programului de campanie electoral„ al Alian˛ei îD.A.“, trebuia s„ primeasc„ 6% din P.I.B., Óns„ se vede treaba c„ nu a fost altceva dec‚t praf Ón ochii electoratului ∫i, mai mult dec‚t at‚t, Ón ochii profesorilor ∫i ai celor care activeaz„ Ón acest sistem.

Nu spune nimeni c„ este u∫or ∫i c„ problemele nu sunt dintre cele mai acute, dar de aici ∫i p‚n„ la a afirma c„ norma didactic„ este dintre cele mai sc„zute din Europa ∫i b„taia de joc ce reprezint„ bugetul alocat Educa˛iei pe 2006 Ól recomand„ pe ministrul de finan˛e, Sebastian Vl„descu, ca unul dintre membrii Cabinetului T„riceanu c„ruia ∫coala Ói este indiferent„.

Cu siguran˛„ c„ actualul Guvern Ón totalitatea lui nu prea a iubit ∫coala, ∫i iat„ c„ s-a ivit un moment prielnic de a se r„zbuna pe toate nepl„cerile provocate de trezitul de diminea˛„, f„cutul temelor, ie∫itul la tabl„, corigen˛ele din var„ ∫i notele sc„zute la purtare, din copil„ria ∫i tinere˛ea acestor bravi mini∫tri.

Domnilor guvernan˛i,

Trebuie s„ Ón˛elege˛i c„ f„r„ educa˛ie aceast„ societate Ón care tr„im cu to˛ii deraiaz„ precum un tren s„rit de pe ∫ine. Nu lua˛i exemplul pre∫edintelui ˛„rii, Traian B„sescu, care nu prea a trecut pe la ∫coal„, ci

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 197/13.XII.2005 lua˛i exemplul marilor scriitori, filozofi, muzicieni, cercet„tori care ∫i-au dedicat tot talentul ∫i priceperea lor pentru ca noi ∫i copiii no∫tri s„ ne putem m‚ndri cu ceea ce ei au creat ∫i l„sat Ón urma lor.

Au dreptul profesorii la salarii mai mari ∫i la o via˛„ mai bun„? Poate da, poate nu!

Important este ca tensiunile din cadrul Alian˛ei îD.A.“ s„ nu degenereze, pentru c„ atunci prioritatea Rom‚niei — o bun„ rela˛ie Óntre P.N.L. ∫i P.D. — s-ar transforma Óntr-o îmare pierdere na˛ional„“.

A avea îun pre∫edinte juc„tor“ nu este ceva r„u, dar Ón condi˛iile Ón care acesta s„ nu fie p„rtinitor ∫i adeptul culorii portocalii, altfel din ceva bun se ajunge la ceva foarte r„u ∫i din nou Curtea Constitu˛ional„ va fi cea care va trebui s„ decid„ dac„ greva este sau nu legal„, dac„ convine sau nu aceast„ decizie actualilor guvernan˛i ∫i, Ón final, dac„ verdictul este cumva Ón defavoarea Coali˛iei, membrii Cur˛ii vor fi apostrofa˛i drept sus˛in„tori ∫i adep˛i ai îsistemului educa˛ional tic„lo∫it“ sau cei care doresc ca Ón Rom‚nia s„ se fac„ carte.

Dac„ se vrea, se poate ∫i, Ón consecin˛„, ar trebui revizuit bugetul pe fiecare minister Ón parte, pentru ca educa˛ia s„ nu fie neglijat„ ∫i catalogat„ ca Cenu∫„reasa actualului Guvern, ci s„ reprezinte o prioritate na˛ional„, privind Ón perspectiva cerin˛elor unei societ„˛i cu direc˛ie european„.

îApel pentru o cre∫tere a transparen˛ei actului de control“

Relat„rile din pres„ au adus aten˛iei mele o situa˛ie din jude˛ul Gorj pe care Ól reprezint Ón Parlament.

Directorul îcu delega˛ie“ al Direc˛iei Agricole Gorj risc„ s„ fie demis Ón urma unui control al ministerului de specialitate. Se pare c„ ocuparea func˛iei s-a f„cut cu Ónc„lcarea prevederilor Legii îanticorup˛ie“, nr. 161/2002, iar activitatea depus„ nu a respectat Óntotdeauna legea. Raportul comisiei de control nu este public.

Pericolul cel mai mare pentru ˛ara noastr„, din punct de vedere al integr„rii europene, Ól reprezint„ corup˛ia. Lupta Ómpotriva corup˛iei nu Ónseamn„ arestarea unor mari oameni de afaceri corup˛i sau a unor politicieni. Acest efort de redresare trebuie s„ Ónceap„ de la niveluri mai apropiate de cet„˛ean, de la ghi∫eul de rela˛ii cu popula˛ia, la institu˛iile descentralizate ∫i de aici, pas cu pas, p‚n„ la v‚rful Guvernului.

Pentru a reveni la exemplul acestei declara˛ii politice, directorul îcu delega˛ie“ are Ón mod cert trecere pe l‚ng„ cei care l-au numit sau i-au mijlocit numirea. Uneori, Óntre ace∫tia, a∫a cum se pare c„ este ∫i cazul persoanei Ón discu˛ie, exist„ ∫i str‚nse leg„turi de rudenie. Este de a∫teptat ca, dup„ finalizarea controlului, s„ Ónceap„ o furibund„ goan„ pentru ∫tergerea urmelor, tocmai cu sprijinul celor care l-au numit. Deschidem, astfel, u∫a domeniului mult mai vast al traficului de influen˛„.

Aceast„ situa˛ie aduce Ón discu˛ie dou„ elemente care pot fi corectate prin voin˛„ politic„: impunerea de sanc˛iuni pentru Ónc„lcarea Legii nr. 161/2002 ∫i asigurarea unei minime transparen˛e Ón ceea ce prive∫te actul de control.

Corectarea Legii îanticorup˛ie“ este o necesitate. O lege f„r„ sanc˛iuni este ca ∫i inutil„. Cel care o Óncalc„ nu este obligat nici s„ returneze banii primi˛i, nici nu este condamnat penal.

Transparen˛a actului de control taie elanul traficului de influen˛„ pentru ∫tergerea urmelor, sport la care rom‚nii par a fi campioni, dac„ ar fi s„ analiz„m doar ultimii 16 ani.

Œn virtutea prezum˛iei de nevinov„˛ie, semnalarea public„ pe site-ul institu˛iei a unor nereguli eviden˛iate de un raport de control nu este echivalent„ cu o sentin˛„. Un asemenea gest ar fi Óns„ un exemplu pentru to˛i cei Ón cauz„ ∫i o stavil„ Ómpotriva uit„rii, de care beneficiaz„ cei mai mul˛i care Óncalc„ legea.

Pe de alt„ parte, cei ce controleaz„ vor c‚nt„ri de dou„ ori Ónainte de a face o acuza˛ie care nu este temeinic fundamentat„.

De aceea, solicit domnului ministru al agriculturii, p„durilor ∫i dezvolt„rii rurale s„ dea un exemplu punctual ∫i personal, oferind presei rezultatele controlului, sanc˛iunile administrative adoptate ∫i dac„ a sesizat sau nu organele de anchet„ penale.

Œn ceea ce m„ prive∫te, Ómi asum sarcina de a pune Ón dezbatere un proiect de modificare a Legii nr. 161/2002, pentru a ad„uga necesarele sanc˛iuni.

îImportan˛a adopt„rii de c„tre Parlament a Legii privind aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 65/2005 privind modificarea ∫i completarea Legii nr. 53/2003 — Codul muncii“

Doamnelor ∫i domnilor,

Rom‚nia se Óndreapt„ c„tre Uniunea European„, iar dezvoltarea social-economic„ trebuie s„ ˛in„ pasul cu acest proces. Reglementarea rela˛iilor de munc„ trebuie s„ ajung„ la un nivel nou, care s„ corespund„ cerin˛elor anului 2005.

Atunci c‚nd definim aceste cerin˛e, ˛inem cont de reglement„rile interna˛ionale Ón vigoare, de importan˛a asigur„rii drepturilor salaria˛ilor, dar ∫i de necesitatea imperioas„ de a favoriza dezvoltarea mediului de afaceri din Rom‚nia. Dezvoltarea economiei private este singura cale c„tre asigurarea prosperit„˛ii tuturor cet„˛enilor.

Avem o democra˛ie consolidat„ ∫i o economie de pia˛„ func˛ional„. Numai c„ ele trebuie s„ se sprijine pe un sistem legislativ capabil s„ asigure progresul economic ∫i social. Œn prezent, realit„˛ile interna˛ionale se schimb„ Ón permanen˛„. Noi ˛„ri intr„ Ón circuitul economiei mondiale, atrag investitori ∫i caut„ s„ se dezvolte. Concuren˛a Óntre ˛„ri este tot mai puternic„, iar Rom‚nia are nevoie de o legisla˛ie competitiv„ pentru a atrage capital ∫i a se dezvolta. Dorim s„ fim o destina˛ie pentru investi˛iile economice str„ine, dar acest lucru nu se putea Ónt‚mpla Ón condi˛iile existen˛ei unor prevederi legislative descurajante pentru patroni.

Œn acela∫i timp, pe plan european general are loc un proces de revizuire a legisla˛iei muncii. Cre∫terea economic„ redus„ a determinat statele-membre s„-∫i orienteze eforturile, conform strategiei Lisabona 2000, c„tre dou„ domenii principale — cre∫terea productivit„˛ii muncii ∫i pia˛a muncii. Din iulie 2005 au fost prezentate noile linii directoare ale Strategiei europene privind pia˛a muncii (European Employment Strategy).

Deocamdat„, modific„rile aduse Codului muncii nu ˛in cont de aceste noi texte ∫i, din acest motiv, va trebui ca direc˛iile esen˛iale aduse de acestea s„ fie avute Ón vedere Ón viitor. Cu toate acestea, procesul de modernizare a legisla˛iei muncii nu mai putea Ónt‚rzia. Œn aceste condi˛ii, Guvernul ∫i Parlamentul au adus anumite

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 197/13.XII.2005 modific„ri Codului muncii. Pentru a se p„stra pacea social„, s-a Óncercat stabilirea unui consens c‚t mai larg Ón jurul acestor modific„ri. La aceasta a contribuit ∫i propunerea Guvernului ca patronatele ∫i sindicatele s„ ajung„, Ónainte de promovarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului, la un acord Ón privin˛a Codului muncii.

Noi, la nivelul Parlamentului ∫i al Comisiei pentru munc„ ∫i protec˛ie social„, am depus o activitate sus˛inut„ pentru a dezbate Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 65/2005 ∫i pentru a Ómbun„t„˛i unele dintre prevederile sale. De asemenea, la lucr„rile comisiei au participat reprezentan˛i ai sindicatelor ∫i ai patronatelor, astfel Ónc‚t s„ poat„ fi luate Ón considerare opiniile tuturor celor interesa˛i.

Au fost dezb„tute multe amendamente, unele au fost adoptate, iar altele respinse. Noi credem c„ trebuie s„ consider„m ca un progres important aprobarea unor prevederi care introduc Ón legisla˛ia rom‚neasc„ prevederi cuprinse Ón Carta Social„ European„, revizuit„, adoptat„ la Strasbourg, la 3 mai 1996, ∫i Ón unele directive europene. Astfel, s-a introdus ideea c„ informarea salaria˛ilor despre situa˛ia Óntreprinderii trebuie s„ se fac„ îcu excep˛ia informa˛iilor sensibile sau secrete, care, prin divulgare, sunt de natur„ s„ prejudicieze activitatea unit„˛ii“, Ón timp ce, p‚n„ acum, dreptul de informare nu era limitat, ceea ce era nefavorabil Óntreprinderilor.

Noua prevedere este conform„ cu Carta Social„ European„, care prevede acest principiu la art. 21 lit. A), ratificat„ de Rom‚nia prin Legea nr. 74/3 mai 1999. Acest text prevede c„ salaria˛ii au dreptul: îa) s„ fie informa˛i periodic sau la momentul oportun ∫i de o manier„ clar„ despre situa˛ia economic„ ∫i financiar„ a Óntreprinderii Ón care sunt Óncadra˛i, fiind Ón˛eles c„ divulgarea anumitor informa˛ii care pot prejudicia Óntreprinderea va putea fi refuzat„ sau c„ se va putea solicita ca acestea s„ fie confiden˛iale“.

Un alt amendament admis de comisie se refer„ la modificarea procedurii de informare a persoanei selectate Ón vederea angaj„rii. Obliga˛ia de informare se consider„ acum Óndeplinit„ la momentul semn„rii contractului de munc„ sau a actului adi˛ional, ceea ce este Ón conformitate cu Directiva C.E. 91/533/EEC, art. 3 alin. 1 lit. a). De asemenea, perioada de referin˛„ pentru calcularea duratei de munc„ medii pe s„pt„m‚n„ va fi prelungit„ de la o lun„ calendaristic„, la 3 luni. Prevederea este Ón concordan˛„ cu Directiva Consiliului UE 2003/88/EC din 4 noiembrie 2003 privind organizarea timpului de munc„ (art. 16 lit. b). Aceasta prevede o perioad„ de referin˛„, care s„ fie nu mai mare de patru luni. Limita de 48 de ore este prev„zut„ Ón aceea∫i directiv„, alin. 6 lit. b).

Credem c„ o concluzie important„ care se desprinde din discu˛iile pe marginea ordonan˛ei de modificare a Codului muncii este necesitatea refacerii legisla˛iei patronatelor, astfel Ónc‚t negocierile dintre partenerii sociali s„ se poarte Óntre structuri la fel de reprezentative. Parlamentul ar trebui s„ aib„ Ón vedere, pe viitor, modificarea criteriilor de reprezentativitate pentru confedera˛iile patronale.

îAprecieri pozitive la adresa Rom‚niei“ Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

Iat„-ne la aproape un an de zile de la data la care Rom‚nia a ales o alt„ cale spre dezvoltare, ∫i tot un an

de zile de la data la care noul Guvern ∫i-a stabilit ca obiectiv prioritar aderarea la Uniunea European„, la Ónceputul anului 2007.

Œndeplinirea Óns„ a condi˛iilor impuse de Uniune ˛„rii noastre, p‚n„ la aceast„ schimbare de Guvern, s-a aflat ∫i pe agenda vechiului Guvern pesedist, dar la modul teoretic, lucru care determin„ Europa s„ priveasc„ cu mare Óndoial„ aceast„ aderare. Asupra unor numeroase capitole planau mari Óndoieli, Óns„ iat„ c„ acestea au Ónceput Óncet, Óncet, s„ dispar„, lucru care nu poate dec‚t s„ ne bucure, ∫i pe care doresc ast„zi s„-l remarc aici, Ón fa˛a dumneavoastr„.

Œn acest moment, Rom‚nia de˛ine un raport de monitorizare a ultimului an de guvernare dintre cele mai bune ob˛inute p‚n„ acum, chiar cel mai favorabil ∫i pu˛in mai bun dec‚t al vecinilor bulgari. Acest lucru nu putea fi Óns„ ob˛inut dec‚t prin luarea unor m„suri dintre cele mai drastice ∫i deloc u∫oare, Ón domenii importante, cum ar fi transporturile, libertatea de circula˛ie a persoanelor, uniunea vamal„, dialog social, aplicarea legisla˛iei antitrust, reguli de protec˛ie a mediului, recunoa∫terea reciproc„ a calific„rilor personale sau lupta Ómpotriva crimei organizate.

Aceste aprecieri nu fac altceva dec‚t s„ demonstreze faptul c„ Rom‚nia se afl„ pe un drum bun, altul dec‚t p‚n„ acum. Avem, Ón acest moment, cel mai favorabil raport de monitorizare pe care l-a ob˛inut Rom‚nia p‚n„ acum, Ónc„ de c‚nd ∫i-a exprimat dorin˛a de a face parte ∫i ea din marea familie a Uniunii Europene. Data ader„rii, stabilit„ la 1 ianuarie 2007, Óncepe s„ prind„ ∫i pentru noi contur, datorit„, Ón primul r‚nd, punctelor pozitive, realiz„rilor pe care le-am ob˛inut Óntr-un timp scurt, de mai pu˛in de un an calendaristic. Avem, Ón acest moment, domenii Ón care s-au adus semnificative Ómbun„t„˛iri sau, de ce nu, adev„rate reforme Ón domeniul juridic, al concuren˛ei, al ajutoarelor de stat.

Sunt lucruri care ne bucur„, dar nu pot s„ nu men˛ionez faptul c„ Rom‚nia a avut la dispozi˛ie p‚n„ acum 15 ani Ón care putea s„ fac„ ace∫ti pa∫i ∫i nu i-a f„cut, mul˛umit„ fostei guvern„ri, care n-a prea avut îtragere de inim„“ spre astfel de activit„˛i, ci mai mult c„tre altele, mai pu˛in ortodoxe, ca s„ folosesc un termen mai politicos.

Raportul Óntocmit, Óns„, de Uniunea European„, cuprinde, trebuie s„ recunoa∫tem acest lucru, unul ce nu trebuie pierdut din vedere, ∫i puncte asupra c„rora mai avem de lucrat, de Ómbun„t„˛it, pentru a ajunge la performan˛e. Acestea se refer„ la punerea Ón practic„ a reformei sistemului judiciar, protec˛ia minorit„˛ilor ∫i drepturile copiilor, precum ∫i intensificarea luptei Ómpotriva corup˛iei.

Avem Ónc„ mult de recuperat, din cauza Ónt‚rzierilor ∫i fraudelor f„cute de fo∫tii conduc„tori, Ón domenii ca: agricultur„, justi˛ie, protec˛ia mediului sau impozit„ri. Cea mai mare problem„ r„m‚ne Óns„ corup˛ia, acolo unde guvernan˛ii pesedi∫ti au l„sat amprente ad‚nci, îreu∫ind“ s„ produc„ adev„rate îg„uri negre“, care greu mai pot fi acoperite.

Lupta Ómpotriva acesteia nu trebuie deloc oprit„, ci, din contr„, accelerat„, la fel ca rezolvarea corup˛iei politice la nivel Ónalt ∫i asigurarea unor structuri eficiente de aplicare a legii. Partidul Democrat a dat de mult startul la aceast„ curs„ contra cronometru. Prin mini∫trii pe care i-a desemnat Ón Guvern a dovedit c„ poate ob˛ine rezultate Ón lupta cu vechile structuri. Nu pot s„

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 197/13.XII.2005 nu remarc realiz„rile ob˛inute de domnul ministru Vasile Blaga, unul dintre cei mai eficien˛i mini∫tri ai Guvernului T„riceanu, care a ob˛inut rezultate remarcabile Ón ceea ce prive∫te securizarea ∫i controlul frontierelor, combaterea migra˛iei ilegale ∫i a traficului cu fiin˛e umane, combaterea corup˛iei, cooperarea poli˛ieneasc„, crima organizat„, combaterea traficului de droguri, acoperirea deficitului de personal la Poli˛ie, Poli˛ia de Frontier„ sau Jandarmerie, dar ∫i pe cea a doamnei ministru Monica Macovei, precum ∫i a celorlal˛i mini∫tri desemna˛i de Partidul Democrat, ∫i care nu ne fac nici ei de ru∫ine.

Un lucru de care nu ar trebui s„ ne mai Óndoim nici unul dintre noi este faptul c„ Rom‚nia a ob˛inut progrese remarcabile de aliniere a legisla˛iei interne la legisla˛ia Uniunii Europene. Sunt convins c„ ∫i capitolele care mai trebuie Óndreptate vor fi aduse acolo unde se situeaz„ ∫i a∫tept„rile Uniunii, iar ultimul raport de monitorizare ce va fi prezentat Ón prim„vara anului viitor va confirma ceea ce ne dorim a se Ónt‚mpla: Rom‚nia poate deveni membru al Uniunii Europene la 1 ianuarie 2007.

## Stima˛i colegi,

Lansat oficial pe 2 noiembrie, la T‚rgul Agricol INDAGRA 2005, Programul îFermierul“ este cel mai mare proiect de investi˛ii Ón agricultur„ de dup„ 1989. De la 1 ianuarie 2006, acest program este deschis tuturor celor care vor s„ fac„ o afacere Ón agricultur„.

Promovat de Ministerul Agriculturii, P„durilor ∫i Dezvolt„rii Rurale ∫i sus˛inut de premierul C„lin PopescuT„riceanu, Programul îFermierul“ este un program de dezvoltare a agriculturii ∫i de creare a clasei de mijloc Ón mediul rural. Peste 7.000 de miliarde de lei vechi (aproximativ 200 milioane euro, adic„ un sfert din bugetul Ministerului Agriculturii, P„durilor ∫i Dezvolt„rii Rurale pentru anul 2006) vor fi dedica˛i acestui program.

Practic, Programul îFermierul“ se adreseaz„ tuturor celor care doresc s„ fac„ investi˛ii Ón agricultur„ fie cu ajutorul fondurilor SAPARD, fie Ón alt mod, dar nu au capitalurile necesare. Ideea de baz„ a acestui program este creditarea afacerilor agricole, pe termen lung ∫i cu dob‚nzi avantajoase, astfel Ónc‚t fondurile SAPARD s„ fie absorbite. Ministerul Agriculturii, P„durilor ∫i Dezvolt„rii Rurale a stabilit plafoane de creditare specifice pentru diversele afaceri din agricultur„, cele care vor beneficia de cele mai multe fonduri fiind crearea de ferme de animale ∫i crearea de ferme vegetale. De sume importante se vor bucura ∫i investi˛iile pentru servicii Ón mediul rural (turism rural, servicii de mecanizare agricol„). Programul îFermierul“ are, de asemenea, fonduri prev„zute pentru crearea ∫i modernizarea de mici fabrici de lapte ∫i carne.

Œncep‚nd cu 1 ianuarie 2006, la b„ncile sau agen˛iile de microcreditare pe care Ministerul Agriculturii, P„durilor ∫i Dezvolt„rii Rurale le va anun˛a din timp, vor fi disponibile credite prin Programul îFermierul“.

îVechi proverbe rom‚ne∫ti transpuse Ón realitate“

îHo˛ul strig„: prinde˛i ho˛ul“ este un vechi proverb rom‚nesc. Dac„ Ól transpunem Ón realitate, Ón rolul îho˛ului“ putem transpune fostul partid de guvern„m‚nt, P.S.D. Argumente exist„ suficiente pentru aceast„ transpunere. Am s„ prezint doar c‚teva exemple.

Timp de dou„ s„pt„m‚ni, pe mai multe canale media, liderii P.S.D. informau poporul c„ dezbaterile la proiectul Legii bugetului pe 2006 nu au o desf„∫urare normal„ din cauza absenteismului masiv al parlamentarilor coali˛iei. Complet eronat. Un cotidian central a publicat Óntr-o zi Ón care s-au Ónregistrat trei apeluri nominale o îlist„ a ru∫inii“ ∫i raportul celor absen˛i a fost de 4 la 1 opozi˛ie — putere. Dou„ zile mai t‚rziu, un alt cotidian a publicat o statistic„ Ón care se putea calcula, negru pe alb, c‚˛i absen˛i au fost din partea P.S.D. ∫i c‚˛i din partea Alian˛ei P.N.L.-P.D. Faptul c„ nu reprezentan˛ii coali˛iei au fost îmajoritari“ la capitolul absen˛e o demonstreaz„ ∫i faptul c„ la voturile la care era necesar„ majoritatea simpl„, parlamentarii P.N.L.-P.D.-U.D.M.R.-P.C. nu au fost niciodat„ b„tu˛i de cei din P.S.D.

Pre∫edintele Camerei Deputa˛ilor, domnul Adrian N„stase, a declarat miercurea trecut„ c„ îmodul Ón care a fost adoptat proiectul bugetului de stat pentru 2006 se repercuteaz„ asupra credibilit„˛ii Parlamentului, precum ∫i asupra ideii de parlamentarism Ón Rom‚nia“ ∫i a precizat c„ îar fi fost mai util„ o dezbatere asupra proiectului de buget care s„ acopere ∫i s„pt„m‚na viitoare“. Nu acela∫i lucru l-a afirmat Óns„ cu un an Ónainte premierul de atunci, adic„ tot domnul Adrian N„stase, c‚nd bugetul s-a dezb„tut ∫i votat Ón numai ∫ase sau ∫apte ore. Atunci nu ar fi fost oare îmai util„ o dezbatere asupra proiectului de buget?“ Tot domnul N„stase men˛ioneaz„ c„ îde fiecare dat„ c‚nd va ap„rea o problem„ Ón leg„tur„ cu bugetul, anul viitor, se va spune c„ este bugetul coali˛iei, nu al Parlamentului“. Oare cum poate fi atunci definit bugetul pe 2005, care a fost adoptat f„r„ nici un amendament de fond al opozi˛iei? ™i se ∫tie c‚te probleme a creat el actualei guvern„ri.

îUrmare cotei unice de impozitare, Rom‚nia se mi∫c„ precum un vas pe o mare din ce Ón ce mai agitat„, din care va porni un val uria∫ provocat de acest tsunami al cotei unice de impozitare ∫i care va lovi din plin ˛ara in 2006“, a declarat presei un deputat P.S.D. ™tie oare autorul declara˛iei c„ ∫eful s„u, inclusiv pe linie de partid, domnul Adrian N„stase, este primul politician care a vehiculat ideea introducerii cotei unice de impozitare? Cred c„ da. Numai c„ la vremea respectiv„ aceast„ idee nu putea fi comparat„ cu un tsunami pentru c„ acest termen nu era de larg„ circula˛ie Ón Rom‚nia.

P.S.D. a acuzat Alian˛a D.A. de intoxicare Ón scandalul îstenogramelor Ón varianta messenger“. Liderii acestui partid uit„ Óns„ c„ totul a fost descoperit de pres„ — culmea, îflagrantul“ a fost realizat de un ziar local — ∫i c„ reac˛iile au ap„rut abia dup„ ce timp de dou„ zile marile cotidiene centrale au tocat subiectul public‚nd ∫i imagini f„r„ dubii.

Acestea sunt doar c‚teva exemple ale transpunerii Ón realitate a mai vechiului proverb rom‚nesc enun˛at mai sus. Mai exist„ ∫i alte proverbe care ar putea fi actualizate. Unul dintre ele ar fi cel care spune c„ îminciuna are picioare scurte“.

Uite cine vorbe∫te!

Dac„ ar fi s„-i dai o replic„ doamnei deputat Rovana Plumb, replic„ ce vizeaz„ afirma˛iile sale ap„rute Ón ziarul îAzi“, Óntr-un articol intitulat îRevolu˛ia portocalie a durat c‚t spuma de la ∫ampanie“, aceasta nu s-ar putea numi dec‚t îUite cine vorbe∫te!“, infantilismul titlului fiind Ón perfect„ armonie cu declara˛iile doamnei mai sus numite.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 197/13.XII.2005 N-a trecut nici un an de c‚nd este Ón opozi˛ie ∫i doamna deputat deja nu mai Ón˛elege cum este posibil ceea ce i se Ónt‚mpl„, de ce i se Ónt‚mpl„ ∫i, mai ales, nu Ón˛elege a cui e Rom‚nia. Mi-e team„ c„, dac„ se mai Óntreab„ de c‚teva ori, va dob‚ndi sindromul Lefter Popescu din îDou„ loturi“. Ar fi p„cat s„-l capete ∫i dumneaei, pentru c„ aceea∫i obsesie o vor avea Ón cur‚nd ∫i aleg„torii P.S.D.-i∫ti v‚lceni, deoarece, Ón alegeri, doamna deputat una a promis ∫i îviceversa“ a f„cut. Adic„ a trecut prin jude˛ul unde a candidat cam de tot at‚tea ori c‚te îloturi“ sunt Ón opera lui Caragiale.

A venit o dat„, c‚nd i-a min˛it, ∫i va veni ∫i a doua oar„, c‚nd va Óncerca s„-i mint„ din nou. Probabil de aici s-a inspirat conducerea partidului Domniei sale atunci c‚nd, din îFabrica de idei“, a r„s„rit ∫i inven˛ia îP.S.D. reloaded“. Pe c‚nd un program al actualei opozi˛ii, consecvent ∫i coerent, care s„ se numeasc„, de ce nu, îRom‚nia reloaded“? Pentru c„ Rom‚nia chiar merit„ ∫i are nevoie de o reÓnc„rcare, are nevoie s„-∫i revin„ dup„ mai bine de 10 ani Ón care a fost muls„ de partidul pe care Ól reprezint„ doamna Rovana Plumb.

Cred c„ nu Ói cer prea mult doamnei deputat dac„ o rog s„ se ab˛in„, din decen˛„, a mai pl‚nge pe um„rul celor s„raci, pentru c„ nu face dec‚t ceea ce a f„cut un t‚n„r care, judecat fiind pentru c„ Ó∫i ucisese p„rin˛ii, cerea instan˛ei Óndurare pentru c„, vezi Doamne, era orfan.

™i, de asemenea, iar nu cred c„ Ói cer prea mult doamnei deputat invit‚nd-o la decen˛„, fie ∫i numai pentru c„, lectur‚nd, ca orice aleg„tor, declara˛ia de avere a domniei sale, avem deja r„spunsul la Óntrebarea îA cui e Rom‚nia?“. Par˛ial a dumneavoastr„, doamn„ deputat, ∫i a colegilor dumneavoastr„ de partid, Ón averile c„rora, doar printr-un simplu exerci˛iu de citire, g„sim cea mai mare parte a Rom‚niei de mila c„reia pl‚nge˛i.

A∫adar, nu v„ cer, doamn„ deputat, dec‚t s„ v„ p„stra˛i decen˛a ∫i demnitatea. Sunt ultimele care v-au mai r„mas.

Am crezut Ón urm„ cu un an, c‚nd am p„∫it pentru prima oar„ aici, Ón Camera Deputa˛ilor, c„, Ón ciuda inevitabilelor b„t„lii politice dintre opozi˛ie ∫i putere, voi g„si totu∫i o stare de normalitate. Din p„cate, se repet„ istoria din perioada 1997—2000. P.S.D. nu poate accepta rolul de partid de opozi˛ie, nu poate accepta ca anumite legi s„ fie elaborate Óntr-o alt„ viziune dec‚t cea a propriilor s„i activi∫ti, nu poate accepta ca un proiect de lege de importan˛„ capital„ s„ aib„ drept autori alte for˛e politice, Óntr-un cuv‚nt, P.S.D. se crede depozitarul adev„rului absolut Ón materie de politic„. Chiar ∫i c‚nd este vorba de probleme stringente de interes na˛ional, iar acestea sunt rezolvate de altcineva, P.S.D. Óncearc„ prin orice mijloace s„ obstruc˛ioneze, s„ blocheze mijloacele de rezolvare, de ac˛iune, g‚ndite de al˛ii.

Este ∫i cazul adopt„rii bugetului pe 2006. Dup„ ce a Óncercat, utiliz‚nd un Óntreg arsenal lipsit de fair-play, s„ prelungeasc„ la nesf‚r∫it votarea bugetului, iar printr-o mi∫care strategic„ eronat„ a pierdut posibilitatea de a mai trage de timp, P.S.D. inten˛ioneaz„ acum ∫i dup„ ce s-a votat s„-l blocheze. Am aflat din pres„ c„ stimabilii no∫tri colegi de la P.S.D. vor coopera cu ∫i mai stimabilii lor parteneri din P.R.M. ∫i amenin˛„ s„ Ónt‚rzie promulgarea legii bugetului prin sesizarea Cur˛ii Constitu˛ionale. Chiar dac„ ieri purt„torul de cuv‚nt al

P.S.D. a infirmat aceast„ variant„, personal nu am Óncredere Ón astfel de declara˛ii. Nu trebuie s„ fii jurist pentru a Ón˛elege c„ problemele ce vor fi atacate nu au nimic anticonstitu˛ional. O ∫tiu foarte bine ∫i cei care vor sesiza Curtea Constitu˛ional„. Obiectivul colegilor din P.S.D. ∫i P.R.M. este Óns„ cu totul altul. Œnt‚rzierea c‚t mai mult a momentului promulg„rii legii bugetului. Se ∫tie, orice Ónt‚rziere ar putea genera unele repercusiuni negative la nivelul actului de guvernare. Numai c„ o Ónt‚rziere (cauzat„ de timpul necesar dezbaterii la Curtea Constitu˛ional„) a promulg„rii legii bugetului ∫i chiar ∫i sesizarea Ón sine pot crea un deficit de imagine Ón ochii str„in„t„˛ii, exact cu un an Ónainte de integrare. Probabil c„ acesta este obiectivul final al actualei opozi˛ii. Ca Rom‚nia s„ aib„ o imagine proast„ Ón ochii europenilor. Rezult„ clar c„ interesul na˛ional este doar o vorb„ Ón v‚nt pentru P.S.D. ∫i P.R.M.

P.S.: Œn ceea ce prive∫te scrisorile adresate de P.S.D. pre∫edintelui B„sescu ∫i premierului T„riceanu sunt de spus doar dou„ lucruri:

At‚t ∫eful statului, c‚t ∫i premierul ∫tiu c„ premian˛i la votul pe band„ rulant„ sunt parlamentarii P.S.D. Bugetul pe 2005 (∫i nu numai) a fost rezolvat anul trecut Ón numai c‚teva ore (iat„ pe cine ar trebui s„ fie invidios Emil Bobu). Este adev„rat, P.R.M. nu a avut atunci c‚teva sute de amendamente de sus˛inut ∫i nici nu s-a g„sit cineva din partea st‚ng„ a s„lii s„ cear„ pauze de consult„ri.

Premierul T„riceanu a fost amenin˛at cu falimentul Ón primele luni de guvernare, c‚nd a trebuit s„ lucreze cu bugetul l„sat mo∫tenire de P.S.D. Dar cum a sc„pat din aceast„ teribil„ Óncercare, Ómi este foarte greu s„ cred c„ mai este amenin˛at de sceptrul falimentului.

î29 noiembrie — Ziua Interna˛ional„ pentru Eliminarea Violen˛ei Ómpotriva Femeilor“

Secole de-a r‚ndul, violen˛a Ómpotriva femeilor a fost v„zut„ — atunci c‚nd a fost c‚t de c‚t luat„ Ón seam„ ∫i nu invizibil„ ori ignorat„ — ca fiind o chestiune privat„, cultural„ sau de familie. Actele de violen˛„ Ómpotriva femeilor, oriunde se Ónt‚mpl„, constituie un atac la demnitatea lor ca fiin˛e umane ∫i le vulnerabilizeaz„, inocul‚ndu-le teama. Condi˛ionate s„-∫i devalorizeze poten˛ialul ∫i abilit„˛ile, paralizate de temeri legate de siguran˛„, securitatea personal„, Ón familie ori Ón afara ei, femeile sunt marginalizate Ón societate ∫i ˛inute departe de zona decizional„ care determin„ dezvoltarea comunit„˛ilor Ón care ∫i ele tr„iesc.

Cauzele violen˛ei Ómpotriva femeilor sunt plasate Ón zona economicului, patologiei medicale, derutei axiologice, anomiei sociale, Ón mod excep˛ional legate de inegalitatea de gen ori de sfera drepturilor umane.

Violen˛a Ómpotriva femeilor este diferit„ de violen˛a interpersonal„ Ón general. Natura ∫i tiparele violen˛ei Ómpotriva b„rba˛ilor difer„ Ón mod specific de cea Ómpotriva femeilor. B„rba˛ii sunt mai expu∫i victimiz„rii de c„tre persoanele str„ine, cuno∫tin˛e Ónt‚mpl„toare, pe c‚nd femeile sunt mai degrab„ de membri ai familiei, prieteni intimi. Faptul c„ femeile sunt dependente at‚t emo˛ional, c‚t ∫i economic de cei care le abuzeaz„ are implica˛ii profunde asupra modului Ón care ele tr„iesc violen˛a ∫i posibilit„˛ilor de interven˛ie optim„.

Na˛iunile Unite au Ónceput s„ recunoasc„ problema violen˛ei femeilor Ón contextul decadei O.N.U. pentru

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 197/13.XII.2005 femei. La toate conferin˛ele mondiale ale femeilor precum ∫i Ón forurile guvernamentale paralele s-au depus eforturi sus˛inute pentru ca acestui fenomen s„ i se acorde aten˛ie special„, pentru ca discriminarea c„reia femeia Ói este supus„ Ón raport cu b„rbatul s„ fie eliminat„.

Trebuie reiterat„ permanent ideea promov„rii colabor„rii Óntre toate sectoarele societ„˛ii pentru combaterea acestui tip de violen˛„ ∫i pentru a le oferi victimelor compasiune, sprijin, protec˛ie ∫i integrare social„. O prioritate o reprezint„ asigurarea accesului victimelor la servicii medicale, legale ∫i psihologice. Cadrele medicale ∫i din alte domenii trebuie instruite pentru a oferi consiliere ∫i tratament adecvat. Este foarte important ca supravie˛uitoarele cazurilor de violen˛„ sexual„ s„ aib„ acces la servicii de s„n„tate a reproducerii de calitate.

Se impune s„ cre„m o Ón˛elegere mai profund„ a faptului c„ nici un stat ∫i nici o autoritate nu poate invoca obiceiurile, religia sau tradi˛ia pentru a justifica violen˛a Ómpotriva femeii.

îReforma Ón P.S.D. s-a terminat Ónainte de a Óncepe“ Zilele trecute, pu˛inele persoane care mai credeau Ón inten˛ia de schimbare a P.S.D. au suferit o grea lovitur„. Opiniile lor au fost reduse la t„cere, iar a∫tept„rile lor — privind o posibil„ reactivare a P.S.D. — Ón∫elate.

Strategia secretarului general al P.S.D., Miron Mitrea, privind denigrarea unor lideri politici ∫i a pre∫edintelui Rom‚niei arat„, de fapt, c„ P.S.D. nu ∫i-a schimbat niciodat„ n„ravul ∫i caracteristicile. Acelea de partid-stat, care — indiferent de locul pe care Ól ocup„ pe scena politic„ — este hot„r‚t ∫i obi∫nuit s„ conduc„ ∫i s„ domine totul Ón Rom‚nia. Poate c„ acesta nu este un lucru r„u pentru un partid politic, numai c„, Ón cazul fostului partid aflat la putere, vorbim de tehnici ∫i metode care ˛in mai degrab„ de regimurile totalitare.

Chiar dac„ se afl„ Ón opozi˛ie, atitudinea politic„, discursurile ∫i faptele liderilor P.S.D. tr„deaz„ aceea∫i dorin˛„ — permanent„ de dup„ 1989 — de a fi la putere cu orice chip ∫i indiferent de mijloace.

Setea P.S.D. de a-∫i atinge acest obiectiv este nem„surat„. Stilul de a face politic„ las„ Óns„ de dorit. El aminte∫te de str„mo∫easca tehnic„ a v‚natului ∫i nu trebuie s„ ne mire dac„ ne g‚ndim cine ocup„ func˛ia de pre∫edinte executiv al P.S.D. A∫a cum Adrian N„stase Ó∫i urm„re∫te nemilos v‚natul prin p„durile Rom‚niei, cu g‚ndul de a-l ucide, Miron Mitrea t„inuie∫te fel ∫i fel de strategii de distrugere a v‚natului, de data aceasta politic, indiferent de nume sau institu˛ia pe care o reprezint„.

Poate c„ Rom‚nia a uitat prea repede ce dezastru a adus guvernarea P.S.D. Ón perioada 2001—2004 pentru locuitorii ei, pentru institu˛iile sale, pentru pres„, pentru opozi˛ie, pentru libertatea de exprimare. Involuntar, Miron Mitrea a readus Ón aten˛ia opiniei publice o mic„ pat„ neagr„ din activitatea acestui partid.

Dac„ analiz„m cu aten˛ie presta˛ia politic„ a P.S.D., ini˛iativele sale politice, declara˛iile liderilor socialdemocra˛i, îrevolu˛ia binelui“ lansat„ de Geoan„, precum ∫i recenta strategie a lui Mitrea de denigrare a competitorilor politici, observ„m c„ interesul public nu apare pe nic„ieri, iar acest lucru este Óngrijor„tor.

Este motivul pentru care fac un apel la liderii P.S.D. de a renun˛a la aceste practici p„guboase pentru sistemul politic ∫i democra˛ia rom‚neasc„ ∫i de a adopta

un stil politic constructiv care s„ slujeasc„ interesul na˛ional ∫i cet„˛enii Rom‚niei.

Declara˛ie politic„

Fr„m‚nt„rile politice de pe scena politic„ rom‚neasc„ din ultimele s„pt„m‚ni, ∫i m„ refer aici la greva din Ónv„˛„m‚nt ∫i la discu˛iile din Parlament pe marginea bugetului pe 2006, s-au bucurat de toat„ aten˛ia noastr„, arunc‚nd Óntr-un con de umbr„ un moment foarte important pentru traseul european al ˛„rii noastre.

Œn dimensiunea extern„ a politicii rom‚ne∫ti s-a conturat o nou„ etap„ plin„ de semnifica˛ii. Ministrul rom‚n al afacerilor externe, Mihai R„zvan Ungureanu, ∫i-a Ónceput mandatul Ón fruntea Comitetului Mini∫trilor al Consiliului Europei pentru urm„toarele ∫ase luni. A conduce cea mai veche organiza˛ie european„ constituie pentru ˛ara noastr„ oportunitatea de a ne dovedi calit„˛ile de partener disponibil ∫i viabil pentru ac˛iunile de cooperare european„, dar ∫i prilejul de a intensifica demersurile de promovare a ratific„rii Tratatului de aderare a Rom‚niei la Uniunea European„.

Pentru urm„toarele ∫ase luni, agenda de lucru a pre∫edin˛iei rom‚ne se va axa pe continuarea eforturilor pre∫edin˛iilor anterioare, cooper‚nd totodat„ cu viitoarea pre∫edin˛ie rus„ Ón vederea asigur„rii unei continuit„˛i a activit„˛ilor Consiliului Europei. Pe l‚ng„ aceste îconstr‚ngeri“, Rom‚nia Ó∫i va pune amprenta propriei viziuni asupra activit„˛ii acestei organiza˛ii, Óntre direc˛iile principale de ac˛iune num„r‚ndu-se c‚teva care vor ajuta ˛ara noastr„ Ón finalizarea procesului de aderare la U.E.

M„ g‚ndesc Ón primul r‚nd la ini˛iativa Óndreptat„ spre Ómbun„t„˛irea eficien˛ei justi˛iei Ón statele-membre. Œn leg„tur„ cu aceast„ tem„ Rom‚nia va organiza un seminar asupra remediilor la durata excesiv„ a procedurilor judiciare, programat„ pentru prima jum„tate a lunii martie a anului viitor, precedat„ Ón ianuarie de o dezbatere asupra elabor„rii unui model european de recrutare a magistra˛ilor. Consider c„ aceste dou„ ac˛iuni se integreaz„ ∫i r„spund perfect nevoii de reform„ din sistemul nostru juridic, con∫tien˛i fiind de faptul c„ magistratul reprezint„ o component„ fundamental„ a sistemului na˛ional de protec˛ie a drepturilor omului, garant‚nd prin etica lui independen˛a justi˛iei fa˛„ de celelalte puteri Ón stat.

Rom‚nia a Ón˛eles c„ diversitatea etnic„ ∫i cultural„ a unei ˛„ri este un patrimoniu care trebuie conservat ∫i promovat prin toate mijloacele, de aceea folose∫te acest mandat pentru a reafirma o dat„ Ón plus consecven˛a cu care s-a dedicat acestui domeniu. Œn acest sens, pre∫edin˛ia rom‚n„ ∫i-a propus s„ organizeze o Conferin˛„ follow-up a comisiilor interguvernamentale comune asupra minorit„˛ilor na˛ionale, Ón scopul extinderii cooper„rii Óntre state privind protec˛ia minorit„˛ilor.

Acestea sunt doar c‚teva dintre activit„˛ile concrete pe care Rom‚nia le va organiza, Óns„ nu vreau s„ Ónchei f„r„ s„ reamintesc c„ ˛ara noastr„ nu este la prima experien˛„ de acest gen. S„ nu uit„m c„ Ón 2001 ne-am aflat la conducerea O.S.C.E., pentru ca Ón octombrie 2004 s„ de˛inem pre∫edin˛ia Procesului de Cooperare Ón Sud-Estul Europei, iar acum, paralel cu pre∫edin˛ia Comitetului Mini∫trilor al Consiliului Europei, vom exercita ∫i pre∫edin˛ia Organiza˛iei Cooper„rii Economice la Marea Neagr„. ™i pentru a Óntregi spectrul evenimentelor

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 197/13.XII.2005 europene pe care Rom‚nia le va prezida, Ón toamna anului viitor vom g„zdui summit-ul mi∫c„rii francofone.

Dac„ cineva, dup„ aceast„ succint„ expunere, mai crede c„ locul nostru nu este Ón Europa, se Ón∫al„ amarnic. Pentru a se convinge, invit acele voci eurosceptice, de la noi ∫i de pretutindeni, s„ cunoasc„ experien˛a rom‚neasc„ Ón gestionarea acestor mandate interna˛ionale.

Indiferen˛a guvernan˛ilor pune Ón pericol via˛a diabeticilor din Bra∫ov Œn urm„ cu o s„pt„m‚n„, printr-o declara˛ie politic„ Ón plenul Camerei Deputa˛ilor atr„geam aten˛ia asupra problemelor cu care se confrunt„ diabeticii din jude˛ul Bra∫ov ∫i solicitam urgent autorit„˛ilor competente m„suri concrete pentru asigurarea cantit„˛ii necesare de medicamente ∫i insulin„. De asemenea, am adresat o interpelare ministrului s„n„t„˛ii, solicit‚ndu-i prezentarea m„surilor care s„ asigure eliminarea riscului ca persoanele diabetice s„ nu poat„ ob˛ine tratamentul lunar.

Replica a venit. Œnaintea vorbelor, guvernan˛ii au pus faptele: pentru luna curent„, la nivelul jude˛ului Bra∫ov, s-au primit cu 203.000 de recipiente de insulin„ mai pu˛in. Adic„ 200 de persoane suferinde de diabet nu beneficiaz„ de medicamente.

Care sunt cuvintele care descriu cel mai bine atitudinea actualei puteri fa˛„ de o situa˛ie extrem„ care a fost prezentat„ Ón plenul Parlamentului? Departe de a fi doar simple cli∫ee, nep„sarea, cinismul ∫i batjocura sunt caracteristicile fundamentale ale actualei puteri.

Trag un puternic semnal de alarm„ asupra situa˛iei bolnavilor de diabet din jude˛ul Bra∫ov! Conducerea Ministerului S„n„t„˛ii ∫i conducerea Casei Na˛ionale de Asigur„ri sunt direct r„spunz„toare de soarta celor r„ma∫i f„r„ medicamentele vitale. Domnilor guvernan˛i, asigura˛i tratamentul tuturor suferinzilor de diabet!

Guvernarea trebuie s„ fie Ón primul r‚nd pentru oameni ∫i rezolvarea problemelor lor ∫i nu construit„ pe minciun„ ∫i dispre˛ul pentru suferin˛a acestora.

Anul 2005 a fost unul parc„ potrivnic rom‚nilor, mai ales prin calamit„˛ile naturale care s-au ab„tut asupra Rom‚niei. Astfel, o mare parte din suprafa˛a ˛„rii a ajuns sub ape. Nimic nou pentru rom‚ni, dar nici pentru autorit„˛i care s-au trezit, ca de fiecare dat„, dep„∫i˛i de evenimente. Dac„ nu s-a putut lupta contra ∫uvoaielor naturii care au m„turat case, au produs pagube materiale, au ucis oameni, am sperat ca, dup„ trecerea nenorocirii, lucrurile s„ se Óndrepte. O mare dram„ o tr„iesc oamenii ale c„ror case au fost spulberate de apele ie∫ite din matc„. De∫i ini˛ial s-au bucurat c„ au sc„pat cu via˛„ de ape, acum se v„d amenin˛a˛i cu moartea de iarna care vine ∫i Ói g„se∫te Ón corturi sau Ón ad„posturi improvizate.

Situa˛ia la nivelul jude˛ului Dolj e una disperat„. Dintr-un num„r total de 102 locuin˛e care au fost propuse spre reconstruc˛ie, ca urmare a inunda˛iilor, la ora actual„ s-a ajuns la o valoare de 88. Din acestea doar 7 sunt terminate, 77 Ón construc˛ie, 4 neÓncepute; toate acestea se petrec la Ónceput de iarn„. Oare autorit„˛ile Ó∫i dau seama de gravitatea situa˛iei Ón care se afl„ ace∫ti oameni am„r‚˛i?

Probabil, actualele autorit„˛i, Ón g‚ndirea lor portocalie, Ónc„ mai sper„ la faptul c„ sloganul campaniei electorale, S„ tr„i˛i bine!, ˛ine at‚t de foame, c‚t ∫i de frig. Nu! Noi le spunem c„ timpul promisiunilor de∫„n˛ate din campania electoral„ ∫i a sloganurilor puerile a trecut. Acum, eventual, le putem sugera urm„torul strig„t de lupt„: S„ Ónghe˛a˛i bine!

Interven˛ia mea de ast„zi se refer„ la tema: îInfla˛ia, nivelul de trai, grevele ∫i povestea cu castravetele“

O dat„ cu apropierea sezonului rece s-au multiplicat revendic„rile organiza˛iilor sindicale, Ón principal, pentru majorarea salariilor.

Ele sunt provocate de cre∫terile sensibile ale tarifelor la gazele naturale, energia electric„, combustibili, precum ∫i de apari˛ia de noi accize, taxe ∫i impozite care au contribuit la accentuarea ratei infla˛iei ∫i ca urmare la deteriorarea puterii de cump„rare a salariilor, a pensiilor ∫i Ón general a veniturilor b„ne∫ti ale popula˛iei.

Astfel, ∫tacheta ratei infla˛iei stabilit„ de actuala guvernare pentru acest an la 7% este apreciat„, Ón prezent, de Banca Na˛ional„ a Rom‚niei la 8,5% iar de unele cercuri bancare ∫i speciali∫ti chiar la sau peste 9%.

Infla˛ia, prin caracterul s„u pervers, contribuie din plin la spolierea salariilor, pensiilor ∫i a celorlalte venituri b„ne∫ti ale popula˛iei. De∫i Ón primele nou„ luni ale anului curent au avut loc cre∫teri salariale, index„ri, precum ∫i recalcularea pensiilor, datorit„ ratei infla˛iei de 5,8% Ónregistrat„ Ón septembrie a.c. fa˛„ de decembrie 2004, c‚∫tigul salarial mediu real pe economie a crescut cu numai 1,1% fa˛„ de decembrie 2004 iar pensia medie real„ de asigur„ri sociale de stat cu 2,8%.

Œntruc‚t Óns„ rata previzibil„ a infla˛iei Ón decembrie a.c. va fi de cca. 9% fa˛„ de decembrie 2004, valoarea real„ a cre∫terii salariilor ∫i a pensiilor se va apropia de zero sau poate deveni chiar negativ„. Aceasta Ónseamn„ o grea lovitur„ dat„ nivelului de trai al popula˛iei, Ón pofida faptului c„ P.I.B. a crescut Ón 2004 cu 8,3%, iar Ón acest an va cre∫te, probabil, cu 4%. Implicit, aceasta exprim„ ∫i o proast„ gospod„rire a resurselor ˛„rii noastre.

Spectrul deterior„rii Ón continuare a nivelului de trai se afl„ la originea grevelor declan∫ate de salaria˛ii din Ónv„˛„m‚nt ∫i de la metrou, precum ∫i a celor previzibile ale func˛ionarilor publici, ale celor din activitatea de s„n„tate public„, ale minerilor etc.

Principala revendicare a participan˛ilor la aceste greve se concentreaz„ asupra major„rii salariilor.

R„spunsul invariabil al Guvernului T„riceanu la aceste revendic„ri se refer„ la: lipsa de bani, cerin˛ele asigur„rii echilibrului macroeconomic, prevenirea cre∫terii deficitului contului curent al balan˛ei de pl„˛i etc.

Guvernul omite Óns„, cu bun„ ∫tiin˛„, s„ recunoasc„ c„ datorit„ politicilor sale economice ∫i financiare gre∫it orientate, Ón primele nou„ luni ale acestui an, sporul produc˛iei industriale s-a diminuat mult, Ónregistr‚nd o cre∫tere de numai 1,4% fa˛„ de aceea∫i perioad„ a anului trecut. Ca urmare, cererea de pe pia˛a intern„ a fost din ce Ón ce mai pu˛in asigurat„ at‚t ca volum c‚t ∫i ca structur„ sortimental„ cu bunuri din produc˛ia intern„, ceea ce a f„cut ca ea s„ fie n„p„dit„ de importuri masive. Acestea au contribuit din plin la cre∫terea deficitului balan˛ei comerciale, la dezechilibrele

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 197/13.XII.2005 macroeconomice, precum ∫i la Óncetinirea cre∫terii economice.

Rezult„ c„ proasta guvernare ∫i nu cre∫terea salariilor se afl„ la originea lipsei de bani la buget ∫i a dezechilibrelor macroeconomice.

Prin perseverarea Óntr-o pozi˛ie intransigent„, dublat„ cu o bun„ doz„ de arogan˛„, specific„ politicilor liberale Ón raport cu cei mul˛i ∫i am„r‚˛i, respectiv cu cei afla˛i Ón grev„, posibilit„˛ile unui dialog constructiv Óntre Guvern ∫i sindicate sunt compromise din start. Œn ultim„ instan˛„, o astfel de pozi˛ie conduce la un dialog al surzilor, politic„ contrar„ principiilor democratice.

Un exemplu este concludent Ón aceast„ privin˛„. La cererea sindicatelor din Ónv„˛„m‚nt pentru majorarea salariilor, Guvernul a oferit o cre∫tere nesemnificativ„ de 8% Ón dou„ tran∫e: 5% Ón primele opt luni ale anului 2006 ∫i de Ónc„ 3% pentru ultimele patru luni ale anului, deci Ón medie o cre∫tere de 6% pe Óntregul an. Œntruc‚t Óns„ rata infla˛iei previzibil„ pentru anul 2006 este tot de 6%, rezult„ c„ sporul real de salarii pentru profesori ∫i personalul didactic este practic egal cu zero. Totodat„, faptul c„ proiectul de Lege a bugetului de stat pe anul 2006 are Ón vedere o cre∫tere a P.I.B. de 6% Ón termeni reali, nu pare s„ aib„ nici o influen˛„, Ón concep˛ia guvernan˛ilor, asupra amelior„rii nivelului de trai.

Guvernul T„riceanu ar trebui s„ manifeste preocupare pentru acest aspect esen˛ial ∫i s„ evite irosirea eforturilor sale pentru g„sirea de chichi˛e procedurale pentru a declara nelegale grevele declan∫ate sau pentru a c„uta cine sunt manipulatorii profesorilor, ai lucr„torilor de la metrou sau ai minerilor, Ón locul promov„rii unui dialog constructiv al p„r˛ilor aflate Ón conflict.

Œn fond, profesorii, minerii ∫i alte categorii sociale nu ies Ón strad„ pe frig, ploaie sau ninsoare s„ strige c„ tr„iesc bine, cum de altfel li s-a promis Ón campania electoral„ de actuala putere.

Ca urmare, ar fi cazul ca Guvernul T„riceanu s„ abandoneze tema lament„rii cu pericolul cre∫terii infla˛iei datorit„ presiunilor salariale, ca Ón povestea cu castravetele utilizat de elevii repeten˛i, ∫i s„ se concentreze asupra elabor„rii unor m„suri fundamentate ∫i operative pentru:

— stimularea dezvolt„rii produc˛iei industriale la un nivel tehnologic, calitativ ∫i de pre˛uri competitiv, Ón scopul reducerii pe aceast„ cale a importurilor de produse alimentare ∫i nealimentare care au invadat pia˛a rom‚neasc„, produc‚nd importante deficite ale balan˛ei comerciale ∫i ale contului curent al balan˛ei de pl„˛i;

— restructurarea ramurilor economiei na˛ionale ∫i adaptarea lor la cerin˛ele mediului concuren˛ial;

— valorificarea cu mai mult„ celeritate a uria∫ului poten˛ial al agriculturii rom‚ne∫ti Ón scopul satisfacerii ∫i pe aceast„ cale a cerin˛elor Ón cre∫tere ale pie˛ei interne;

— Ómbun„t„˛irea mediului de afaceri.

Asigurarea unei rate medii anuale a cre∫terii P.I.B. de 8%, singura posibilitate de reducere sau chiar de Ónl„turare a decalajelor economice fa˛„ de ˛„rile-membre ale Uniunii Europene Ón viitorii 20 de ani, precum ∫i de ameliorare real„ a nivelului de trai.

Aplicarea unor astfel de m„suri ar fi de natur„ s„ aduc„ mai multe venituri la buget ∫i s„ contribuie la cre∫terea locurilor de munc„, precum ∫i a salariilor, f„r„ influen˛e infla˛ioniste ∫i f„r„ s„ compromit„ aderarea la Uniunea European„.

Prezentarea unui astfel de pachet de m„suri spre dezbatere Parlamentului de c„tre Guvern ar contribui la o mai bun„ orientare a eforturilor Ón direc˛ia unei dezvolt„ri economice ∫i sociale cu caracter durabil, Ón locul pierderii timpului cu discu˛ii sterile privind schimbarea pre∫edin˛ilor celor dou„ Camere ale Parlamentului, condamnarea deciziilor Cur˛ii Constitu˛ionale ∫i alte subiecte asem„n„toare.

Declara˛ie politic„ privind lipsa echilibrului ∫i a transparen˛ei procesului legislativ.

Doresc s„ supun aten˛iei dumneavoastr„ lipsa echilibrului ∫i a transparen˛ei procesului legislativ.

Œn urm„ cu aproximativ 6 luni, avertizam asupra tendin˛ei actualului Guvern de a se folosi de pretextul unor a∫a-zise recomand„ri ale Comisiei Europene pentru a impune diferite proiecte de lege sau pentru a justifica excesul de ordonan˛e de urgen˛„. C‚teodat„ se recurge la asumarea r„spunderii politice asupra unor pachete de legi sau se utilizeaz„ procedura de urgen˛„ pentru a evita dezbaterile din cadrul Parlamentului. Aceast„ practic„ Ón cazul unor legi de interes major pentru preg„tirea intern„ a ader„rii la Uniunea European„ duce la lipsa transparen˛ei procesului legislativ.

Sub pretextul solicit„rilor venite din partea oficialilor Uniunii Europene ∫i profit‚nd de lipsa de informare a unei mari p„r˛i a popula˛iei cu privire la acest subiect, sunt promovate proiecte de lege care servesc intereselor unor grup„ri clientelare actualei coali˛ii de guvernare.

Este regretabil faptul c„ pe l‚ng„ asemenea practici se mai provoac„ ∫i presiunea, via Bruxelles, de c„tre diverse grupuri de interese pentru a fi impuse amendamente care s„ le serveasc„ scopurilor Ónguste. ™i toate aceste practici au ca metod„ evitarea dezbaterii publice a unor asemenea proiecte legislative.

Astfel, Ón urma unor asemenea demersuri, care sunt prezentate ca av‚nd ∫i îgirul“ formal al unor oficiali europeni, îafirma˛ia c„ anumite reforme legislative sunt necesare ader„rii la Uniunea European„ Óncepe s„ sune derizoriu“, cum ar„ta recent, Óntr-o interven˛ie public„, Óns„rcinatul cu afaceri al Statelor Unite, Mark Taplin.

Doresc s„ v„ reamintesc c„ principalele domenii Ón care Rom‚nia a fost avertizat„ Ón recentul raport de monitorizare ∫i prin scrisorile de avertizare au fost lupta Ómpotriva corup˛iei, securizarea frontierelor, reforma administra˛iei, capacitatea administrativ„ pentru fondurile comunitare.

Nici dup„ 11 luni de la Ónvestire nu se cunoa∫te care este strategia real„ pe care se bazeaz„ activitatea actualei coali˛ii de guvernare. Politicile Ón domeniul fiscalit„˛ii, al protec˛iei mediului, al s„n„t„˛ii, educa˛iei ∫i al combaterii criminalit„˛ii se caracterizeaz„ printr-o lips„ de coeren˛„ ∫i transparen˛„ care se datoreaz„, Ón parte, ∫i lipsei dezbaterii publice.

Œn aceste condi˛ii, solicit„m executivului s„ renun˛e la procedurile netransparente ∫i s„ prezinte spre dezbatere legislativului, conform Constitu˛iei, pachetele de legi pe care le propune, astfel Ónc‚t echilibrul ∫i transparen˛a procesului legislativ s„ consacre o democra˛ie real„ Ón via˛a public„ rom‚neasc„.

Subiectul Directiva îBolkestein“ a st‚rnit proteste at‚t Ón cadrul pie˛ei for˛ei de munc„ a Uniunii Europene, dar

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 197/13.XII.2005 ∫i Ón opinia public„ autohton„ ∫i cet„˛enii rom‚ni care lucreaz„ Ón str„in„tate. Diferen˛a const„ Óns„ Ón punctul de vedere abordat de c„tre cei din urm„. Astfel, Ón Rom‚nia apar proteste fa˛„ de o posibil„ solu˛ie de Ómbun„t„˛ire a situa˛iei muncitorilor rom‚ni Ón Europa.

Cred c„ s-a ajuns la aceast„ situa˛ie Ón urma unei neÓn˛elegeri. Iar cei incrimina˛i pentru situa˛ie sunt responsabilii din ministerele de specialitate care nu reu∫esc s„ asigure o comunicare a informa˛iilor necesare pentru preg„tirea mediului de afaceri, ∫i nu numai, din Rom‚nia, pentru procesul de integrare a Rom‚niei Ón Uniunea European„.

Apreciez modul de reac˛ie ∫i implicarea sindicatelor din Rom‚nia care reu∫esc s„ treac„ peste ve∫nicele teme de dezbatere public„ ale problemelor interne ale puterii ∫i reac˛ioneaz„ fa˛„ de posibile interven˛ii ale institu˛iilor europene cu efect asupra spa˛iului na˛ional; dar de data aceasta consider c„ situa˛ia este mult mai complex„.

Problema Ón cauz„ porne∫te de la faptul c„ muncitorii rom‚ni se tem c„ vor primi Ón str„in„tate salarii îrom‚ne∫ti“, o dat„ ce Rom‚nia va fi primit„ Ón Uniunea European„. Ace∫tia sunt salariza˛i, de regul„, mult sub nivelul de salarizare din ˛ara-gazd„ ∫i doresc egalitate de salariu pentru aceea∫i munc„. Dar tocmai acest lucru Ól face ∫i Directiva îBolkestein“, numit„ dup„ autorul ei, Fritz Bolkestein, fost comisar european pentru pia˛a intern„, iar agita˛ia Ómpotriva ei corelat„ cu luarea de pozi˛ie a sindicatelor europene pare total nejustificat„. De ce? Pentru c„ de fapt sindicatele europene protesteaz„ fa˛„ de o posibil„ schimbare a condi˛iilor care favorizau cump„rarea de for˛„ de munc„ a est-europenilor la pre˛uri sc„zute, ceea ce va duce la cre∫terea salariilor acestora ∫i implicit la tensionarea competi˛iei pe pia˛a for˛ei de munc„... Situa˛ie la care europenii nu se gr„besc s„ ajung„.

Œn prezent, legisla˛iile na˛ionale din ˛„rile Uniunii Europene oblig„ la salarizarea egal„ a muncitorilor angaja˛i pe acela∫i post ∫i av‚nd aceea∫i calificare. Œn cazul Ón care directiva Bolkestein va fi adoptat„, vor fi dezavantaja˛i at‚t imigran˛ii care Ó∫i g„sesc un loc de munc„ Ón ˛„rile mai vechi ale Uniunii Europene, c‚t ∫i salaria˛ii autohtoni, deoarece Ón timp patronii europeni vor prefera s„ angajeze for˛a de munc„ mai ieftin„.

Apari˛ia acestei st„ri de conflict se datoreaz„ ∫i conjuncturii politice europene, Uniunea European„ Óncerc‚nd s„ ating„ standardele impuse prin îAgen˛ia Lisabona“, un plan strategic pe 10 ani pentru stimularea cre∫terii economice ∫i competitivit„˛ii Ón Europa, incluz‚nd obiective sociale ∫i de mediu, dar av‚nd obiectivul major ca p‚n„ Ón anul 2010 economia european„ s„ devin„ cea mai competitiv„ ∫i dinamic„ economie bazat„ pe cunoa∫tere, cu locuri de munc„ numeroase ∫i mai bune.

Œn acest context, potrivit principiului Directivei Bolkestein, dac„ un furnizor de servicii este suficient de bun pentru un stat-membru, atunci el este suficient de bun s„ func˛ioneze Ón oricare stat din Uniunea European„. Ca inten˛ie, Directiva îBolkestein“ se va aplica pentru a facilita p„trunderea I.M.M.-urilor pe pia˛a comun„ european„, va elimina birocra˛ia Ón privin˛a procedurilor de acordare a autoriza˛iilor de func˛ionare, va limita îpolitica de dumping social“, Ómpiedic‚nd companiile s„ aduc„ for˛a de munc„ ieftin„ din alte state-membre ale Uniunii Europene.

Principiul ˛„rii de origine se aplic„ numai Ón cazul furniz„rii transfrontaliere de servicii, atunci c‚nd furnizorul respectiv nu are sediul Ón ˛ara beneficiar„. Orice prestator de servicii care dore∫te s„ furnizeze servicii Óntr-un alt stat-membru, dac„ nu are o prezen˛„ permanent„ Ón acel stat, trebuie s„ se supun„ numai cerin˛elor administrative ∫i juridice ale ˛„rii Ón care are sediul principal. Principiul are ∫i unele derog„ri: salariul minim, timpul de lucru, standardele de igien„ ∫i siguran˛„ nu se supun principiului ˛„rii de origine. Un angajator cu firma Ón Rom‚nia, prest‚nd servicii Ón orice stat din Uniunea European„, va trebui s„ asigure muncitorilor rom‚ni care lucreaz„ Ón acel stat cel pu˛in salariul minim de acolo, timpul de lucru, durata minim„ de odihn„ ∫i standardele de siguran˛„ prev„zute de legea Ón vigoare a statului respectiv. Un pas important pentru condi˛ia acelor muncitori.

Deci, Ón esen˛„, Directiva îBolkestein“ asigur„ muncitorilor imigran˛i egalitate de tratament, fiind de fapt un compromis care d„ satisfac˛ie celor care se tem Ón Uniunea European„ de un val de for˛„ de munc„ ieftin„ din viitoarele state-membre (Rom‚nia ∫i Bulgaria). Astfel, apare protestul sindicatelor est-europene pentru a∫teptarea egaliz„rii salariilor Óntre ˛„rile-membre ∫i cele care ader„, dar ∫i a celor din interiorul Uniunii Europene (diferen˛a salariilor din vestul Europei fa˛„ de cele din estul Europei).

E adev„rat, Directiva îBolkestein“ va avea efecte directe asupra pie˛ei m‚inii de lucru. Statele care vor g„zdui ofertan˛i de servicii din alte ˛„ri nu vor putea s„ Ói fac„ pe ace∫tia s„ se supun„ propriei legisla˛ii. Prin aceast„ directiv„, poate se Óncearc„ ∫i diminuarea salariilor vesticilor. Trebuie men˛ionat Óns„ c„ acest principiu al ˛„rii de origine nu se refer„ dec‚t la firmele care presteaz„ servicii Ón alt stat-membru dec‚t cel de origine. Vizeaz„ deci doar persoanele juridice, iar raportul avantaje/dificult„˛i cu care s-ar confrunta Ón acest caz Rom‚nia este favorabil avantajelor.

Problema pe care doresc s„ o supun aten˛iei dumneavoastr„ ∫i societ„˛ii rom‚ne∫ti (Ón spe˛„ sindicatelor care protesteaz„) este dac„ acest protest nu va d„una obiectivului Rom‚niei de a fi primit„ Ón Uniunea European„ c‚t mai repede...

S„ nu pierdem din vedere faptul c„ protestul are loc Ón condi˛iile Ón care Rom‚nia nu este Ónc„ stat-membru, iar aceast„ directiv„ este doar la stadiul de proiect. ™i nu Ón ultimul r‚nd, prevederile sale sunt favorabile Rom‚niei ∫i vizeaz„ strict persoanele juridice, nicidecum muncitorii care pleac„ s„ c‚∫tige mai bine Ón Uniunea European„.

Œn consecin˛„, pledez pentru o tratare mai complex„ a acestei problematici, luarea unei pozi˛ii fundamentate ∫i potrivite interesului na˛ional de c„tre institu˛iile abilitate, muncitorii rom‚ni put‚nd fi de fapt avantaja˛i de prevederile propuse de aceast„ directiv„.

V„ mul˛umesc.

La aproape un an de la venirea la guvernare a îportocaliilor“ speran˛ele pensionarilor c‚t ∫i ale altor categorii sociale care au crezut c„ vor tr„i mai bine s-au spulberat.

Valul promisiunilor populiste Ómpreun„ cu celebrul salut îS„ tr„i˛i bine!“ ne-au f„cut s„ credem c„ vom avea un guvern responsabil, iar programul de protec˛ie social„, at‚t de mult mediatizat ∫i at‚t de necesar pentru

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 197/13.XII.2005 pensionari, i-a Ón∫iruit Ón num„r c‚t mai mare la sec˛iile de votare, de∫i cu multe rezerve, unii dintre ei av‚nd cuno∫tin˛e despre guvern„rile liberale, au votat totu∫i bulina portocalie. Mare p„c„leal„, domnilor guvernan˛i! Unde sunt promisiunile din campania electoral„ privind indexarea trimestrial„ a pensiilor sau protejarea b„tr‚nilor care locuiesc Ón case retrocedate ori Ón curs de retrocedare? Nivelul de trai al majorit„˛ii pensionarilor s-a degradat at‚t de mult, Ónc‚t unii Ó∫i pun cap„t zilelor. Specula este Ón plin„ ascensiune, pre˛urile la o serie de produse strict necesare ∫i la utilit„˛i au crescut, Ónc‚t cei peste 4 milioane de pensionari din totalul de aproape 6 milioane care au pensii sub 3.500.000 lei cu greu mai pot face fa˛„, iar criza financiar„ din sistemul sanitar pare s„ nu mai aib„ sf‚r∫it. Spitalele se reg„sesc Óntr-o s„r„cie f„r„ margini, iar bolnavii care de cele mai multe ori sunt pensionarii, trebuie s„ suporte aproape toate costurile, Ón condi˛iile Ón care gratuitatea este, Ón general, numai pe h‚rtie.

Am fi nedrep˛i dac„ nu am recunoa∫te c„ acest guvern este foarte îgrijuliu“ cu oamenii. Prin cota unic„ de impozitare unii au fost scuti˛i de plata impozitelor cu c‚teva zeci ∫i sute de milioane de lei, iar cei mai mul˛i au beneficiat de o scutire de c‚teva mii de lei. Acest lucru a dat peste cap lozincile electorale tr‚mbi˛ate Ón campania electoral„ ∫i pentru a ie∫i c‚t de c‚t din acest impas a˛i procedat la luarea unor m„suri antisociale ∫i antipopulare care de fapt caracterizeaz„ Alian˛a D.A. Pe l‚ng„ multe altele, au fost eliminate gratuit„˛ile la medicamente, unele unit„˛i spitalice∫ti au fost sau urmeaz„ a fi Ónchise, Ón ambulatoriu situa˛ia pacien˛ilor este dezastruoas„, cozile din fa˛a farmaciilor, formate Ónc„ din timpul nop˛ii, Ói streseaz„ ∫i Ómboln„ve∫te ∫i mai mult ∫i, pe l‚ng„ toate acestea, domnilor guvernan˛i, a˛i mai g„sit o solu˛ie salvatoare pentru echilibrarea bugetului umbl‚nd ∫i la banii lor de sicriu care, Ón sume mai mari sau mai mici, erau depu∫i Ón conturile bancare. Dob‚nzile care ∫i a∫a erau mici au fost ∫i mai mult mic∫orate ∫i Ón acela∫i timp ∫i impozitele, iar comisioanele bancare aproape c„ s-au dublat.

Recunoa∫tem c„ ghimpele cel mai mare Ón coasta guvernului portocaliu Ól reprezint„ pensionarii, dar nu v„ speria˛i c„, Ón ritmul Ón care mor datorit„ sloganului îS„ tr„i˛i bine!“, num„rul lor se va Ónjum„t„˛i Ón timpul a∫azisei guvern„ri Dreptate ∫i Adev„r.

V„ rug„m s„ lua˛i aminte c„, chiar dac„ mul˛i dintre pensionari vor ie∫i cu picioarele Ónainte Ón timpul acestei drepte guvern„ri, cei r„ma∫i mult„ vreme v„ vor ˛ine minte.

V„ mul˛umesc.

îAgent 007 Traian B„sescu“ Constitu˛ia este prima lege a unei ˛„ri.

Respectarea Constitu˛iei este obligatorie ∫i Ón acela∫i timp garan˛ie pentru fiecare cet„˛ean c„ drepturile sale sunt respectate ∫i c„ democra˛ia func˛ioneaz„. Ce te faci Óns„ c‚nd Ónsu∫i pre∫edintele o Óncalc„ pe fa˛„ ∫i f„r„ jen„?

Œnc„ de la Ónceputul mandatului Traian B„sescu s-a considerat deasupra legii ∫i s-a folosit de func˛ia de pre∫edinte pentru a-∫i pune Ón aplicare cele mai ambi˛ioase vise f„r„ a mai ˛ine cont de acel mic impediment numit legea suprem„ a statului.

Dup„ ce ∫i-a ∫ubrezit propriul Guvern, dup„ ce ∫i-a epuizat planurile de anihilare a celor care nu vedeau totul Ón portocaliu s-a apucat de treburile cu adev„rat importante.

S-a g‚ndit c„ dup„ antrenamentul reu∫it de subordonare a justi˛iei ar fi momentul s„ vin„ cu ceva spectaculos, demn de abilit„˛ile sale de comandant suprem. ™i ce putea fi mai grozav dec‚t Ónfiin˛area propriei structuri de spionaj prin care s„ fie informat despre fiecare mi∫care a adversarilor?

Prin Ónfiin˛area Comunit„˛ii Na˛ionale de Informa˛ii ne-a demonstrat c„ Ónc„ e matelotul Ón fa˛a c„ruia nu mi∫c„ nimeni, iar dorin˛ele sale, oric‚t ar fi de lipsite de logic„ sau moralitate, devin liter„ de lege, sfid‚nd Ónse∫i principiile democra˛iei clasice. Asta ne duce cu g‚ndul la perioada de trist„ amintire c‚nd Ceau∫escu a construit o structur„ a serviciilor secrete pe care a folosit-o ca arm„ de subordonare ∫i Óngenunchere a democra˛iei.

Se pare c„ acela∫i lucru Ól viseaz„ Traian B„sescu, pentru care haina de pre∫edinte Óntr-o ˛ar„ democratic„ este prea str‚mt„ pentru ambi˛iile sale de m„re˛ie.

Cel care ne promitea o nou„ politic„ cu principii noi, vine acum s„ se contrazic„ prin implementarea unui organism institu˛ional ilegal. Asta pentru c„ implementarea C.N.I. nu putea fi aplicabil„ f„r„ modificarea legilor de organizare ∫i func˛ionare a C.S.A.T., precum ∫i a celor patru structuri reprezentate Ón comunitatea de informa˛ii: S.R.I., S.I.E., M.Ap.N. ∫i M.A.I. Dac„ la articolul 5 din Legea nr. 415/2002 privind organizarea ∫i func˛ionarea C.S.A.T. s-ar fi ad„ugat un alineat 5 care ar fi consfin˛it constituirea C.N.I. Ón cadrul C.S.A.T., legalitatea hot„r‚rii ar fi fost asigurat„. Dar pentru ce s„ se mai oboseasc„ pre∫edintele cu chichi˛e constitu˛ionale c‚nd a sfidat Constitu˛ia Ónc„ de la Ónceputul mandatului?

Œn cazul s„u, scopul scuz„ mijloacele, a∫a cum au fost scuzate Ón cazul minciunii cu fraudarea alegerilor sau Ón cazul altor gafe care ne-au izolat Ón plan interna˛ional.

™i acesta e doar primul an de mascarad„ politic„ jucat cu mare art„ de cel care Ón loc de un trai mai bun ne-a oferit spectacol peste spectacol. Ce nevoie mai au rom‚nii de salarii mai mari sau cum Óndr„znim s„ ne dorim s„ ∫i m‚nc„m dup„ ce pre∫edintele nostru ne ˛ine Ón via˛„ prin ∫ocuri, scandaluri ∫i dezv„luiri spectaculoase?

Œn plus, prin ignorarea Parlamentului Ón luarea acestei decizii, la fel ca ∫i opinia public„, nu e un semn al curajului, ci al sfid„rii ∫i al iresponsabilit„˛ii care Ól va costa scump pe cel care a visat s„ aib„ toat„ puterea Ón m‚na lui.

Orice ochi obiectiv poate observa c„ at‚t modul de conducere, c‚t ∫i controlul nejustificat al pre∫edintelui asupra acestui organism fac parte din strategia sa de acaparare total„ a serviciilor secrete. De asemenea, consider c„ era mult mai important„ construirea unei strategii reale de securitate na˛ional„ a Rom‚niei pentru a fi ancorat„ Ón strategia de securitate a N.A.T.O. ∫i strategia de securitate european„, a∫a cum ni se cere de mult„ vreme de c„tre Uniunea European„.

Nu neg importan˛a unui organism care s„ se preocupe de securitatea na˛ional„, Óns„ pentru a fi eficient ∫i credibil era nevoie de o structur„ profesional„, neangajat„ politic, pentru c„, Ón Óns„∫i hot„r‚rea C.S.A.T., c‚nd sunt prezentate principiile ce stau la baza C.N.I. (la art. 1 alin. 2 pct. c) se precizeaz„ ∫i principiul îneutralit„˛ii ∫i echidistan˛ei, potrivit c„ruia conduita

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 197/13.XII.2005 profesional„ a personalului entit„˛ilor componente ale C.N.I. se situeaz„ Ón afara oric„ror cerin˛e de natur„ a favoriza ori a discrimina persoane sau organiza˛ii Ón exercitarea drepturilor legale ale acestora. Angaja˛ii C.N.I. trebuie s„ fie profesioni∫ti ∫i exper˛i care s„ pun„ la dispozi˛ia factorilor abilita˛i de stat informa˛ii necesare fundament„rii deciziilor strategice“.

Fiind adoptat„ sub umbrela politicului, Comunitatea Na˛ional„ de Informa˛ii nu va fi dec‚t arma prin care Traian B„sescu Ó∫i va lovi adversarii politici, Ói va distruge pe cei care Óndr„znesc s„ g‚ndeasc„ diferit ∫i al„turi de care va pune Ón scen„ noi ∫i noi scenarii horror pentru societatea rom‚neasc„. Toate acestea pe fondul ru∫inii cu care ne reprezint„ ∫i Ón plan interna˛ional.

V„ mul˛umesc.

s-ar cuveni nici o coroni˛„, au dispus imperativ: îinterdic˛ie la depunere de coroane!“

Toat„ suflarea ora∫ului asista perplex, Ón frig, la anularea ceremoniei depunerii coroanelor de flori, pentru c„ mai-marii jude˛ului Cara∫-Severin au _dixit!_

îDoar noi, mai-marii jude˛ului Cara∫-Severin, ne-am acordat dreptul s„ depunem o jerb„!“

Singurul partid politic care nu s-a conformat acestor ordine absurde a fost Partidul Conservator.

™i, pentru acest curaj, conservatorii au fost aplauda˛i de c„tre re∫i˛eni, veni˛i s„-i omagieze pe aceia care au f„cut posibil„ existen˛a noastr„, a peste 20 de milioane de rom‚ni.

Acest fapt f„r„ precedent sper„m s„ nu mai fie repetat niciodat„, pentru c„ atunci cu siguran˛„ îbe happy“ va fi r„zbunat cu îbe worried“.

V„ mul˛umesc.

îRom‚ni droga˛i cu fasole“

Ceea ce s-a petrecut la Bucure∫ti ∫i la Alba Iulia cu ocazia zilei de 1 Decembrie, Ziua Na˛ional„ a Rom‚niei, este, de departe, una dintre cele mai evidente demonstra˛ii despre b„taia de joc la care este supus rom‚nul. Toat„ lumea, inclusiv str„inii, a avut ocazia s„ vad„ cum se calc„ rom‚nii Ón picioare pentru un sfert de polonic de fasole, aruncat rapid ∫i Ón sc‚rb„, ca la pu∫c„rie, unor oameni care Ón cur‚nd vor fi pu∫i Ón situa˛ia s„ pl„teasc„ ∫i aerul pe care-l respir„. Aceasta e ∫i explica˛ia, de altfel, a acestui reflex def„im„tor prin care oamenii au ajuns s„ se ia de piept pentru tot ce e pe gratis. Chiar ∫i Ón timpul lui Ceau∫escu, rom‚nii mai aveau o urm„ de demnitate, permi˛‚ndu-∫i, de 23 august, s„-∫i cumpere c‚te o bere ∫i c‚˛iva mititei. Nici chiar dictatorul nu-i umilea cu fasole pe gratis ∫i nu-i f„cea s„ se calce Ón picioare. Nu, aceste atitudini nu vin din lipsa de cultur„ a rom‚nului, ci rezid„ din disperarea Ón care l-au adus ace∫ti guvernan˛i, care n-au terminat nici acum de Ómp„r˛it ispr„vnicii ∫i sinecure. Aceasta e adev„rata fa˛„, dureroas„ ∫i tragic„, a unei Rom‚nii care se preg„te∫te s„ intre Ón Uniunea European„: c„lcatul Ón picioare la fasole la cazan, de Ziua Na˛ional„ a Rom‚niei! Oare a∫a se Ónt‚mpl„ ∫i Ón Statele Unite, de 4 iulie, sau Ón alte ˛„ri europene Ón clubul c„rora, chipurile, vrem s„ accedem? Ne Óndoim. Deocamdat„, aceasta e o oglind„ pus„ Ón fa˛a guvernan˛ilor, opac„, Óns„, din p„cate, pentru ei.

V„ mul˛umesc.

Obiectul declara˛iei politice: _îDon’t worry, be happy,_ la 1 Decembrie!“

Œn Duminica Orbului, Ón 1990, un post de radio local a transmis toat„ ziua un ∫lag„r la mod„ care ne spunea îNu fi trist, fii fericit!“.

Speram atunci din tot sufletul c„ va veni ∫i la noi ziua Ón care de î4 iulie“ al rom‚nilor s„ simt Ón privirile concet„˛enilor mei acea fericire nedisimulat„ a americanilor.

Dar dup„ 14 ani de la acel moment am tr„it al„turi de re∫i˛eni una din cele mai triste ∫i confuze zile na˛ionale.

Acest fapt s-a datorat autorit„˛ilor locale, care au avut revela˛ii etimologice, Óncurc‚ndu-se Óntre verbele îa comemora“ ∫i îa omagia“. Cum s„r„cia este triumf„toare Ón jude˛ul Cara∫-Severin ∫i mai-marilor de la jude˛ nu li

## Domnule pre∫edinte,

Stima˛i colegi,

Titlul declara˛iei politice este îNeprietenul“.

Mai mult impus„ dec‚t agreat„, Alian˛a a reu∫it s„-∫i ating„ scopul pentru care a fost g‚ndit„: puterea ∫i iar puterea. Venit„ ∫i pe un sprijin popular sinonim Ón acest moment cu regretul tardiv, aceast„ construc˛ie politic„ nu este numai Ómpotriva naturii, ci, mult mai grav, Ómpotriva poporului care a fost sedus de minciun„ ∫i demagogie. Grevele Ón lan˛ nu sunt manipulate dec‚t de disperarea oamenilor, de plasa de incertitudini aruncat„ peste ei, de perspectiva unei existen˛e tot mai precare. Œntr-o coali˛ie Ón care fiecare Ó∫i urm„re∫te doar propriul interes, iar certurile ∫i scandalurile se succed ame˛itor, duhul dezbin„rii s-a Ónst„p‚nit, ∫i nu vremelnic. ™i duhul respectiv nu trebuia inventat ∫i nu trebuia s„ capete un nume pentru c„ Ól avea deja — Traian B„sescu. Spirit imprevizibil, probabil cu ascenden˛„ cumanic„, liber de conven˛ionalisme ∫i prejudec„˛i, pre∫edintele juc„tor nu se dezminte. Venerat, la Ónceputuri, ca un personaj mesianic, adulat de cei care aveau dificult„˛i Ón a pronun˛a Murfatlar sau Cerna Vod(c)a, ajuns, _o tempora!_ , Ón viziunea propriilor alia˛i — neprietenul...

Numai c„ noua apreciere este cutia de rezonan˛„ a unor ac˛iuni cu un pronun˛at caracter conflictual.

Astfel, pre∫edintele a lansat pe pia˛a ideilor de consolidare a puterii dou„ ˛inte: schimbarea pre∫edin˛ilor celor dou„ Camere ∫i Óndep„rtarea unora dintre pre∫edin˛ii P.S.D. ai consiliilor jude˛ene. Imediat dup„ revenirea din vizite strict protocolare, f„cea pasul la ofsaid, l„s‚ndu-i pe subalterni s„ aduc„ notorietate practic„ elementelor sale de g‚ndire; schimbarea pre∫edin˛ilor de consilii jude˛ene administrative Ó∫i pierdea brusc nimbul priorit„˛ii, iar pentru cele dou„ Camere a adoptat aceea∫i pozi˛ie. A dat Ónapoi ∫i Ón ceea ce prive∫te anticipatele, dup„ ce a Ón˛eles, Ónaintea alia˛ilor, dificult„˛ile ∫i riscurile organiz„rii acestora. Nici sistemul unicameral nu a dep„∫it faza sus˛inerii enun˛iative, iar schimbarea ∫efilor serviciilor secrete este un pretext pentru a plasa coali˛ia pe un orizont de a∫teptare indefinit.

Œn aceste condi˛ii, alia˛ii liberali, principalii receptori ai unor upercuturi preziden˛iale, reac˛ioneaz„ tot mai vehement.

Ludovic Orban — cel care n-a uitat c„ a pierdut Prim„ria Capitalei tot printr-un îcapri˛“ al îonorabilului

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 197/13.XII.2005 prezident“ — Ól critic„ deschis ∫i lanseaz„ tema unui candidat propriu al P.N.L. la pre∫edin˛ia Rom‚niei.

Virulentul Puiu Ha∫otti, vicepre∫edinte liberal, reia subiectul, ba mai mult, consider„ c„ pre∫edintele este îun permanent generator de conflicte“. Corolarul acestor evalu„ri Ól constituie urm„toarea afirma˛ie: îTot mai mul˛i colegi Ól identific„ ca pe un neprieten al P.N.L.“.

Nici pre∫edintele P.C., domnul Dan Voiculescu, nu-l menajeaz„ pe domnul B„sescu, relief‚ndu-i ipocrizia ce-i este specific„. Un retur de rever vine din partea pre∫edintelui-voiajor Boc, care crede c„ îP.N.L. are o percep˛ie gre∫it„. Haos ∫i tensiuni Ón Alian˛„, Ón Coali˛ie, Ón Guvern ∫i, inevitabil, Ón ˛ar„“.

Œn acest context, Alian˛a D.A. va deveni, cu certitudine, a∫a cum Ó∫i doresc bra∫ovenii ∫i nu numai ei, Alian˛a PA!

Œn jude˛ul Arad, Ón zona de c‚mpie, unde culturile de porumb sunt dintotdeauna bune ∫i peste necesarul de consum local, se pot Ónt‚lni ast„zi situa˛ii de-a dreptul nefire∫ti: gospodari care, neav‚nd unde s„-∫i v‚nd„ porumbul, nemaifiind nici unit„˛i de cre∫tere a porcilor, folosesc rodul muncii lor la f„cut focul, la Ónc„lzit casele cu porumb, Ón locul lemnelor. Asta pentru c„, Ón primul r‚nd, este mai rentabil — un transport de lemne de 8-9 metri steri cost„ c‚t 13 tone de porumb boabe, cantitate care, Ón echivalent caloric, dep„∫e∫te cu mult ceea ce se ob˛ine arz‚nd lemnele pe care le cumperi din v‚nzarea porumbului.

De fapt, despre v‚nzare nici nu se poate vorbi pentru c„, pe de o parte, nu se mai g„sesc cump„r„tori, pe de alta, pentru c„ a-l vinde sub costurile de produc˛ie este un e∫ec sigur, un faliment cert care, Ón agricultur„, Ónseamn„ abandonarea cultiv„rii p„m‚ntului Ón anul urm„tor.

Faptul este u∫or de verificat ∫i Ón jude˛ul Arad unde, cu certitudine, Ón acest nou an agricol nu se vor cultiva peste jum„tate din suprafe˛ele arabile. Fac men˛iunea c„ aceste terenuri sunt deosebit de fertile ∫i au asigurat, p‚n„ acum, mari cantit„˛i de porumb ∫i alte furaje pentru multe alte jude˛e ale ˛„rii.

Aduc Ón fa˛a Parlamentului aceste informa˛ii cu scopul de a le face cunoscute ∫i de a trage un semnal de alarm„ pentru cei care, afla˛i la putere, au uitat c„ ∫i-au asumat importante sarcini pentru a preveni agonia agriculturii, pentru a nu-i duce pe agricultori la sap„ de lemn.

Œntr-un fel, prin atitudinea lor fa˛„ de formele asociative din acest sector, prin instigare la distrugeri de unit„˛i ∫i f„r‚mi˛„ri de loturi au favorizat dezastrul din agricultur„ chiar ∫i atunci c‚nd au fost Ón opozi˛ie. Acum, la guvernare, v„d totul Ón.. portocaliu, se autoÓnc‚nt„ c„ fac acte de dreptate pe seama unor restituiri iluzorii de p„m‚nt, dar care, de fapt, nu fac altceva dec‚t s„ creasc„ num„rul de litigii Ón justi˛ie, s„ amplifice nemul˛umirile, s„ sporeasc„ specula cu terenuri ∫i abandonarea cultiv„rii p„m‚ntului.

Despre promisiunea f„cut„ Ón campania electoral„ de a organiza prin depozite ∫i baze de recep˛ie preluarea produselor agricole de la ˛„rani la pre˛uri corespunz„toare nu se mai spune nimic. Era de a∫teptat s„ se uite despre aceasta, a∫a cum s-a uitat despre tot ceea ce necesit„ bani, fonduri, finan˛„ri.

Aten˛ie Óns„ c„ socoteala nu se va face doar la sf‚r∫itul mandatului. Efectele abandon„rii sprijinului de la buget Óncep s„ apar„ peste tot Ónc„ din primul an — de la agricultur„ la infrastructur„.

îRom‚ni, renun˛a˛i la telecomand„!“

Majoritatea rom‚nilor au devenit telespectatori. Diminea˛a devreme, la pr‚nz, seara ori t‚rziu Ón noapte, rom‚nul st„ ∫i prive∫te ecranul, comut‚nd pe toate canalele de televiziune pentru a vedea ce scandal s-a mai iscat, ce infractor mai este dus spectaculos Ón arest, ce politician mai doarme Ón Parlament sau cine pe cine mai schimb„ Ón eterna lupt„ pentru ciolan, ce cucoan„ ∫i-a mai pus poalele-n cap, cine pe cine minte sau cine mai ∫tie ce.

Num„rul telespectatorilor cre∫te vertiginos datorit„ deciziilor ∫i declara˛iilor arogante ale Guvernului T„riceanu, ale Coali˛iei portocalii care, cu nesim˛ire, sfideaz„ na˛iunea rom‚n„.

Privim la televizor cum se ceart„ partenerii de guvernare, privim la televizor cum pre∫edintele B„sescu devine îsuper B„se“ ∫i principal îactor“ Ón telenovela na˛ional„ a comunit„˛ii de informa˛ii pe care a ∫i regizat-o.

Privim la televizor cum Óntreaga economie se pr„bu∫e∫te, cum cre∫te infrac˛ionalitatea, cum scade nivelul de trai, cum este blamat„ Constitu˛ia, cum este privit de sus cet„˛eanul.

Privim ∫i nu reu∫im s„ ne dumirim cum am ajuns aici. Exist„ Óns„ o explica˛ie — ca s„ parafrazez celebrele texte care sunt menite s„ Óndobitoceasc„ poporul rom‚n — foamea portocalie.

Cineva ne-a urat Ón decembrie 2004: îS„ tr„i˛i bine!“ Œn cur‚nd, Ón aceea∫i pia˛„, poate se vor aduna sutele de mii de grevi∫ti ∫i vor striga: îV„ dorim s„ tr„i˛i ca noi!“

Ca un f„cut — istoria se repet„ — Ón urm„ cu 15 ani un alt pre∫edinte, Ón acela∫i loc, spunea: îMai primi˛i 100 de lei la salarii ∫i m„rim pensiile cu 5 lei“.

Azi, Traian B„sescu comand„: da˛i 5% pentru Ónv„˛„m‚nt. Cabinetul de paie pe care-l conduce se execut„, numai c„ nu ∫tie care este comanda dat„.

Poporul rom‚n are Óns„ la Óndem‚n„ telecomanda — cei mai mul˛i, s„tui de at‚tea scandaluri politice, schimb„ canalul ∫i prefer„ telenovelele — doar acolo mai pot vedea un final fericit.

Eu cred c„ a venit timpul s„ renun˛„m cu to˛ii la telecomand„.

S„ intr„m cu to˛ii Ón grev„ general„!

Este singura solu˛ie pentru a-l convinge pe C„lin Popescu-T„riceanu s„ demisioneze ∫i pe Traian B„sescu s„ respecte Constitu˛ia ˛„rii.

Domnilor colegi, de la aceast„ Ónalt„ tribun„ m„ adresez dumneavoastr„ ∫i ˛„rii: Ómpreun„ am Ónvins un dictator. Œmpreun„ suntem responsabili de soarta ˛„rii. A venit vremea ca aceast„ Coali˛ie îimoral„“, care arunc„ ˛ara Ón haos cu fiecare decizie pe care o adopt„, s„ lase din m‚n„ îcomanda“.

Pentru c„ am intrat Ón postul Cr„ciunului ∫i este perioada cadourilor, domnilor guvernan˛i, face˛i-ne cel mai frumos cadou posibil, demisiona˛i!

V„ mul˛umesc.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 197/13.XII.2005

îUn an de doliu ∫i minciun„ al guvern„rii la nivel local!“

Ne apropiem cu pa∫i repezi de comemorarea unui an de c‚nd Alian˛a îDeparte de Adev„r“ a preluat puterea, un an de doliu ∫i minciun„. Din acel program electoral îviabil ∫i bazat 100 % pe interesul na˛ional“ s-a ales praful. Nici ceilal˛i piloni de guvernare anun˛a˛i de premierul T„riceanu nu au rezistat presiunilor. Sunt de domeniul trecutului pove∫tile ce adormeau electoratul, precum îo colaborare de excep˛ie cu pre∫edintele ˛„rii, relansarea Parlamentului ∫i o justi˛ie independent„“. Tocmai startul guvern„rii a fost ratat, de∫i se promitea de la aceast„ tribun„ c„ vor fi desc„tu∫ate for˛ele economiei prin introducerea cotei unice de impozitare. Pensii mai mari, dublarea salariilor profesorilor, majorarea aloca˛iilor de stat pentru copii, sprijinirea agricultorilor, reformarea s„n„toas„ a sistemului sanitar sunt tot at‚tea momeli electorale ce nasc acum nemul˛umiri. Pentru c„ nu ∫tiu ce s„ fac„, cum ∫i care s„ fac„, au exagerat tabloul mo∫tenirii primite pentru a-∫i argumenta incapacitatea de a face ceva.

Nici pe plan local situa˛ia nu iese din tiparele îminciunii portocalii“.

Platforma Alian˛ei D.A. f„cea mai multe angajamente Ón baza c„rora salaria˛i din educa˛ie au votat Alian˛a. Œn îdublarea salariilor Ón echivalent euro“ dasc„lii au v„zut ∫ansa nesperat„ de îa tr„i bine“. R„gazul oferit actualei guvern„ri a luat sf‚r∫it, mai ales c„ singura preocupare fa˛„ de profesori a fost s„-i dema∫te ca evazioni∫ti fiscali, ilegali∫ti care trebuie blama˛i public. Reabilitarea unit„˛ilor ∫colare, asigurarea transportului pentru elevi sunt tot at‚tea promisiuni uitate, dar nu singurele probleme ale Ónv„˛„m‚ntului bistri˛ean ∫i nu numai.

Guvernan˛ii ar fi trebuit s„ Ón˛eleag„ c„ Ón Rom‚nia problemele agriculturii ∫i alimenta˛ia sunt componente de baz„ ale strategiei economice, datorit„ aportului acestei ramuri la echilibrul social. Œn timp ce Ón toate ˛„rile dezvoltate, inclusiv Ón Statele Unite, agricultura este sus˛inut„ de stat, ca un sector strategic — Ón Fran˛a se vorbe∫te despre alimente ca despre arme agricole — la noi, micul produc„tor, care predomin„ numeric (pentru c„ fermierii Ói po˛i num„ra pe degete), va fi l„sat de izbeli∫te. Sistemul pe baz„ de cupoane s-a dovedit total ineficient, astfel c„ Ón jude˛ul Bistri˛a-N„s„ud s-au arat sub 10 procente din suprafa˛a prognozat„. Creditele agricole au fost puse la conservat, iar num„rul proiectelor prin SAPARD s-au redus sim˛itor.

Infrastructura jude˛ului nu numai c„ nu a sim˛it o infuzie de capital major„, a∫a cum promiteau cei de la Alian˛„, dar, mai mult, a fost afectat„ ∫i de inunda˛ii. La solicitarea consiliului jude˛ean a sumei de 70 miliarde lei, abia s-au g„sit 15 miliarde de lei pentru a pune c‚te o basculant„ cu balast ∫i a s„pa un ∫an˛. Mai binele promis nu se reg„se∫te nici Ón s„n„tate, protec˛ie social„ etc.; valoarea pensiei medii Ón jude˛ a crescut doar cu 7 RON, Ón timp ce major„rile tarifelor la utilit„˛i n-au contenit. Peste 15.000 de pensionari bistri˛eni din agricultur„ sunt nevoi˛i Ón acest an al îbinelui“ s„ supravie˛uiasc„ cu 91 RON. Œn toat„ aceast„ joac„ de a conduce, cu instabilitate de curs valutar, cu un cod fiscal f„cut la apelul de sear„, normal c„ a sc„zut ∫i volumul investi˛iilor, cu peste 20 de procente fa˛„ de 2004, ceea ce nu este pu˛in.

Nici celelalte promisiuni nu ∫i-au g„sit rezolvarea din lips„ de timp sau de solu˛ii. Depolitizarea administra˛iei s-a f„cut prin Ónlocuirea cu nepo˛i, cumetri ∫i clien˛i politici. Mai mult dec‚t îradem tot“, anul 2005 a Ónsemnat, pentru administra˛ia jude˛ului, un an de r„fuial„, de blocare a activit„˛ii consiliului jude˛ean. Œn loc de Adev„r, s-a venit cu o serie de practici pe care le credeam de mult apuse — calomnia, Ónveninarea, prigoana. Prin aceste diversiuni, Alian˛a Departe de Adev„r urm„re∫te s„ distrag„ aten˛ia de la problemele tot mai grave, care se accentueaz„ Ón timp, degradarea economic„ ∫i a vie˛ii oamenilor.

Acum, la ceas de bilan˛, Ón loc de aplauze ∫i aprecieri, popula˛ia s-a s„turat de v„ic„reli ∫i tot mai tare bate v‚ntul mi∫c„rilor sindicale. La Bistri˛a, Ón plin„ grev„ a cadrelor didactice, dup„ îpactul“ cu func˛ionarii publici, recoltele politicii A.D.A. se v„d Ón nemul˛umirile celor de la Proditerm, a celor de la mina Rodna, pentru c„ cei peste 500 de angaja˛i de la o fabric„ ce-i va pune pe tu∫„ Ónainte de Cr„ciun s-au resemnat.

™i atunci, Ón anul negru al Alian˛ei, pentru cine bat clopotele, domnilor guvernan˛i?

«îLegea lui Ohm Ón varianta P.S.D.: îE∫ti om cu mine, sunt om cu tine!“»

I. Œn baza sesiz„rilor nr. 348/30.05.2005 a prefectului jude˛ului Teleorman ∫i nr. 15.370/06.08.2004 a Sec˛iei de control financiar ulterior a Cur˛ii de Conturi a Rom‚niei, un colectiv format din trei controlori financiari din cadrul Direc˛iei de control financiar a Camerei de Comer˛ a Jude˛ului Teleorman, a efectuat un control la Prim„ria Municipiului Ro∫iori de Vede av‚nd ca obiectiv: îVerificarea contului anual de execu˛ie bugetar„ ∫i a bilan˛ului contabil al autorit„˛ii publice locale, plus aspectele din sesiz„rile men˛ionate mai sus“.

Doresc s„ subliniez faptul c„, de∫i din informa˛iile mele, Curtea de Conturi a fost avertizat„ de abuzurile ∫i ilegalit„˛ile comise de domnul Fier„scu Daniel Ón calitate de primar al municipiului Ro∫iori de Vede Ónc„ din 20022003, abia dup„ ce domnul Fier„scu Daniel a pierdut alegerile de primar din iunie 2004, a ap„rut ∫i sesizarea nr. 15370/06.08.2004, men˛ionat„ mai sus!?

Œn urma controlului efectuat Ón perioada 17.05.2005 — 20.06.2005, cu precizarea c„ acesta s-a efectuat prin sondaj (Ón fapt, porti˛a pe care unii controlori ai Cur˛ii de Conturi o folosesc pentru a-∫i justifica incompeten˛a sau complicitatea cu cei controla˛i ∫i afla˛i Ón defect!), cei trei controlori au Óntocmit Raportul de control intermediar din 30.06.2005.

Parcurg‚nd con˛inutul acestui raport, am constatat cu surprindere c„, Ón timpul exercit„rii mandatului s„u de primar, domnul Fier„scu Daniel a comis o serie de abuzuri ∫i ilegalit„˛i ∫i, p‚n„ Ón prezent, nu s-a Ónt‚mplat nimic.

Ceea ce frapeaz„ este c„ domnul Fier„scu Daniel îa ales“ s„ comit„ acele abuzuri ∫i ilegalit„˛i pentru care legea nu prevede nici o sanc˛iune, cu toate c„ faptele respective pot fi suspectate de luare de mit„, primire de foloase necuvenite ∫i altele, toate din sfera corup˛iei. Interesant este c„, Óncerc‚nd s„-i acord prezum˛ia de nevinov„˛ie, nu pot s„ nu observ c„ toate îgre∫elile“ domnului Fier„scu Daniel, dar absolut toate, au fost Ón defavoarea administra˛iei pe care o conducea ∫i, ca din Ónt‚mplare, a∫a cum spuneam, aceste gre∫eli au fost

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 197/13.XII.2005 alese Ónc‚t controlorii financiari s„ nu poat„ da sanc˛iuni. Acestea m„ pot face s„ g‚ndesc c„ domnul Fier„scu Daniel a administrat banii ro∫iorenilor dup„ parafrazarea de tip mafiot a Legii lui Ohm: îE∫ti om cu mine, sunt om cu tine!“? M„ pot face. ™i atunci? Bravo nou„, halal s„ ne fie!

Dup„ p„rerea mea, chiar ∫i Ón aceast„ situa˛ie sau, mai ales Óntr-o astfel de situa˛ie, Curtea de Conturi ar fi trebuit s„ fi sesizat Parchetul General de pe l‚ng„ Œnalta Curte de Casa˛ie ∫i Justi˛ie sau chiar Parchetul Na˛ional Anticorup˛ie. Nu m-ar mira s„ se fi f„cut, chiar dac„ Ónc„ înu a luat foc“, pentru c„ ∫tiu precis c„ Ón 2003 fostul P.N.A., sub conducerea domnului Ioan Amarie, a îcocolo∫it“ dosarul penal (a se vedea r„spunsul ce mi s-a transmis cu nr. 19/20.05.2004 — Biroul de informa˛ie public„) ce Ól avea ca Ónvinuit pe numitul Fier„scu Daniel, c„ruia i s-au ascultat legal telefoanele timp de trei luni etc. La rug„mintea domnului prof. Constantin Amarie, fratele procurorului general, azi deputat P.S.D., ∫i la presiunile domnului Ionel Marineci, fost deputat P.S.D., dosarul a fost clasat. Tot domnul Fier„scu Daniel este cel ce a dispus procurarea de c„tre fosta regie comunal„ S.C. îUrbis“ S.A. Ro∫iori de Vede a unei mari cantit„˛i de combustibil lichid u∫or pentru Ónc„lzire, Ón iarna 2001/2002, Ón valoare de 44,5 miliarde ROL, care nu au fost pl„ti˛i niciodat„ furnizorului. Motiv pentru care, recent, furnizorul Petrom a ob˛inut titlu executoriu ∫i a pus sechestru pe conturile prim„riei. Oameni din prim„rie afirm„ c„ Ón acel dosar cocolo∫it la P.N.A., sunt elemente ∫i din aceast„ spe˛„. Poate c„ noul procuror general al Departamentului Na˛ional Anticorup˛ie va verifica dac„ nu cumva sunt motive temeinice pentru a redeschide acest dosar.

II. Sub patronajul aceluia∫i domn Fier„scu Daniel, Ón iunie 2003, s-a produs na∫terea S.C. îTermica“ S.A. Ro∫iori de Vede prin desprindere (divizare) din S.C. îUrbis“ S.A. Ro∫iori de Vede. Divizarea s-a caracterizat prin c‚teva decizii ilegale, printre care:

— Termica S.A. Ónc„ de la Ónceput a plecat cu un gol de mijloace circulante Ón sum„ de 33,34 miliarde ROL, din cauza pierderii Ónregistrate de îUrbis“ S.A. ∫i îpredate“, prin divizare, la îTermica“ S.A.;

— pentru ca ilegalit„˛ile s„ r„m‚n„ acoperite, at‚t Urbis c‚t ∫i Termica, la momentul diviz„rii, au avut aceia∫i administratori care au semnat ∫i la pred„tor ∫i la primitor procesele-verbale de predare-primire a activului ∫i pasivului;

— prin protocolul ulterior diviz„rii, îTermica“ S.A. prime∫te un îactiv“ de 59,135 miliarde ROL, Ón care a fost inclus„ ∫i valoarea de 33,34 miliarde ROL, reprezent‚nd pierderi curente ∫i din anii anteriori. Œn acela∫i timp, Ón îpasiv“ a fost introdus„ suma de 44,5 miliarde ROL, reprezent‚nd obliga˛ii de plat„ neachitate fa˛„ de furnizori, respectiv contravaloarea cantit„˛ii de C.L.U., preluat„ de la Petrom de c„tre îUrbis“ S.A. Ón 2001/2002 ∫i neachitat„. De men˛ionat c„, la momentul diviz„rii, ea nu exista Ón depozitele Urbis ∫i, dup„ cum rezult„ din protocol, ea nu se reg„se∫te nici Ón îactivul“ predat, sub form„ de îclien˛i produc˛ie facturat„“. Cu alte cuvinte, prin protocol, îTermica“ S.A. a fost îcondamnat„“ s„ achite 44,5 miliarde ROL f„r„ s„ aib„ nimic de Óncasat Ón schimb;

— interesant este ∫i faptul c„, de∫i a fost îÓnzestrat„“ Ónc„ de la Ónfiin˛are cu o cantitate de CLU Ón sum„ de 44,5 miliarde ROL, îTermica“ S.A. nu a folosit ∫i nu va

folosi nici de acum Ónainte acest tip de combustibil pentru simplul motiv c„ nu are ce face cu el. Prin divizare Óns„ ea este ˛inut„ garan˛ie s„ pl„teasc„ ceva ce nu a preluat ∫i nici nu are nevoie s„ preia a∫a ceva.

De altfel, aceste aspecte ∫i multe altele sunt eviden˛iate Ón procesul-verbal de constatare din 28.02.2005, Óntocmit de c„tre Direc˛ia de control financiar ulterior de pe l‚ng„ Curtea de Conturi Teleorman. Interesant este faptul c„, de∫i sunt responsabilit„˛i clare, nu sunt men˛ionate ∫i sanc˛iunile pentru gravele ilegalit„˛i comise.

Cet„˛enii municipiului Ro∫iori de Vede au dreptul s„ ∫tie dac„ banii dumnealor au fost administra˛i cum se cuvine Ón mandatul 2000-2004.

V„ mul˛umesc pentru aten˛ie.

## _Pauza a durat Óntre orele 12,00 ∫i 12,15._

Œncepem ∫edin˛a de ast„zi anun˛‚ndu-v„ c„ din totalul celor 331 de deputa˛i ∫i-au Ónregistrat prezen˛a 242. Sunt absen˛i 89, din care particip„ la alte ac˛iuni parlamentare un num„r de 27 de deputa˛i.

Continu„m cu dezbaterea ini˛iativelor legislative Ónscrise pe ordinea de zi. Avem o restan˛„ de ieri, referitoare la Propunerea legislativ„ pentru completarea Legii nr. 303/2004 privind statutul judec„torilor ∫i procurorilor. Rog comisia s„ ia locul Ón banca rezervat„ comisiei.

Rog comisia s„ fie prezent„ aici Ón banc„.

Deci, s„ Ón˛eleg c„ nu este nimeni din comisie? Da, Legea nr. 303/2004 privind statutul judec„torilor ∫i procurorilor. Au fost discu˛ii ieri Ón plenul Camerei, s-a f„cut ∫i propunerea de retrimitere la comisie.

Punctul final al comisiei, v„ rog. Punctul de vedere final?

Doamn„ pre∫edinte de ∫edin˛„,

Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

Ca urmare a celor decise Ón plenul Camerei de ieri, Comisia juridic„, de disciplin„ ∫i imunit„˛i s-a reÓnt‚lnit ast„zi Ón ∫edin˛„ extraordinar„, am numit-o astfel pentru c„ era Ón afara orarului stabilit de Biroul permanent, ∫i a reexaminat proiectul de lege, hot„r‚nd cu majoritate de 9 la 6 respingerea proiectului de lege. Comisia insist„ s„ fie informat plenul Camerei Deputa˛ilor cu privire la motivul schimb„rii votului ∫i, Óntr-adev„r, este necesar acest lucru. La data la care noi am aplicat acea metod„ a votului nominal despre care am informat plenul Camerei de ieri, ∫i anume joi 28 noiembrie, ultima zi Ón care puteam hot„rÓ, conform calendarului, nu aveam punctul de vedere al Guvernului. Acest punct de vedere a sosit la secretariatul general al Camerei Ón cursul zilei de 30 noiembrie, c‚nd noi deja Ónaintaser„m raportul, iar la comisie Ón ziua de 30 noiembrie, vineri, ora 16. Repet, raportul era plecat.

A∫adar, reexaminarea de ast„zi s-a f„cut fiind colegii Ón cuno∫tin˛„ de cauz„ ∫i cu punctul de vedere al Guvernului exprimat, de altfel, ∫i ieri Ón plen, de doamna secretar de stat Katalin Kibedi. Fa˛„ de aflarea punctului

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 197/13.XII.2005 de vedere al Guvernului, o parte dintre colegi au Ón˛eles s„ voteze politic, de unde schimbarea de scor.

A∫adar, la ora actual„, dup„ dezbatere Ón plenul comisiei, dup„ reexaminare cu cvorum complet, punctul de vedere al comisiei este s„ propun„ plenului neadoptarea acestui proiect de lege.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Œn˛eleg c„ raportul comisiei este de respingere a propunerii legislative. P‚n„ s„... V„ rog, domnule deputat.

colegi au Ón˛eles s„ se ˛in„ de punctul de vedere al Guvernului, al˛ii s„ r„m‚n„ consecven˛i.

A∫adar, consider„m c„ raportul comisiei este regulamentar Óntocmit, Ón cvorum, ∫i eu sunt obligat s„ comunic plenului acest raport, chiar dac„ votul meu personal a fost tot Ón favoarea proiectului, de men˛inere a proiectului.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Raportul fiind de respingere, transfer„m la ora 12,30,

c‚nd este votul final. Mai este o luare de cuv‚nt?

## V„ mul˛umesc.

## Stima˛i colegi,

Eu cred c„ am re˛inut foarte bine ieri ceea ce s-a hot„r‚t. S-a hot„r‚t retrimiterea la comisie a acestui proiect de lege pe chestiuni legate de procedur„. Varianta stabilit„ de comisie nu mi se pare corect„, consider c„ raportul favorabil acestui proiect de lege, Óncheiat ∫i semnat ini˛ial, trebuie s„ r„m‚n„ valabil. Eventual, dac„ sunt anumite modific„ri, ele pot s„ apar„ Óntr-un raport suplimentar, care solicit Ón mod imperios s„ ne fie prezentat.

De asemenea, fac precizarea, ∫i o ∫ti˛i cu to˛ii, c„ punctul de vedere al Guvernului este unul consultativ. Nu trebuie s„ se schimbe orice proiect de lege pentru c„ a∫a vrea Guvernul. Cred c„ noi decidem care este direc˛ia unui proiect de lege.

V„ mul˛umesc.

™i eu v„ mul˛umesc. Punctul de vedere al comisiei? V„ rog, domnule pre∫edinte.

## Doamn„ pre∫edinte,

## Doamnelor ∫i domnilor colegi,

Colegul nostru Petru C„lian are dreptate, punctul de vedere al Guvernului nu este obligatoriu, iar retrimiterea la comisie s-a f„cut pentru chestiuni de procedur„. A∫adar, chestiunea de procedur„ era necesitatea ca dezbaterea s„ se fac„ Ón plen ∫i nu prin examinare individual„, cum am fost constr‚n∫i data trecut„, ∫i s-a f„cut Ón plen, inclusiv prin lu„ri de cuv‚nt la dezbateri generale, inclusiv prin Óntreb„ri adresate reprezentantului Guvernului. Inclusiv prin critici severe la adresa faptului c„ nu a sosit punctul de vedere al Guvernului la timp. Inclusiv prin explicarea politic„ a votului, ∫i din partea celor care au sus˛inut proiectul, ∫i din partea celor care l-au criticat.

Tot Ón sens procedural s-a formulat propunerea, s-a formulat de data asta Ón plenul comisiei propunerea de respingere a proiectului, care regulamentar a fost supus„ votului cu prioritate.

Œn ceea ce prive∫te schimbarea opiniei deputa˛ilor, Ón func˛ie de punctul de vedere al Guvernului, precizez ∫i mai clar dec‚t poate c„ am f„cut-o prima dat„ c„ e vorba de o parte dintre colegi, nu to˛i colegii ∫i l-au schimbat, scorul este ∫i destul de str‚ns. O parte dintre

V„ rog, din partea Grupului parlamentar al P.S.D., da? V„ rog, ave˛i cuv‚ntul.

Doamn„ pre∫edinte de ∫edin˛„,

Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat nu poate fi de acord cu aceast„ propunere de respingere a ini˛iativei legislative, ∫i nu pentru faptul c„ ea apar˛ine a doi colegi membri ai Partidului Social Democrat, ci pentru c„ argumenta˛ia Guvernului este una fals„. Practic, ast„zi, prin reprezentantul Guvernului, reprezentantul Ministerului Justi˛iei, doamna secretar de stat, ni s-a spus c„ pentru a nu comite o nedreptate trebuie s„ comitem una ∫i mai mare. Singurul argument al Ministerului Justi˛iei pentru care se opune acestei ini˛iative este faptul c„ procurorii ∫i judec„torii financiari care au trecut de la Curtea de Conturi la parchete ∫i la instan˛e nu ∫i-au demonstrat profesionalismul.

## Stima˛i colegi,

Œn jude˛ul Vrancea, la Curtea de Conturi au lucrat doi procurori financiari ∫i doi judec„tori financiari. Eu Ói cunosc foarte bine pe ace∫ti oameni, le girez profesionalismul ∫i calitatea ∫i cred c„ acela∫i lucru pute˛i s„-l face˛i fiecare dintre dumneavoastr„. Nu putem s„ fim de acord c„ putem pune aprioric un semn de Óntrebare Ón leg„tur„ cu calitatea ∫i cu onestitatea unor oameni care au servit la fel de bine interesul public, a∫a cum au f„cut-o ∫i cei cu care sunt ast„zi colegi.

Practic, sunt unii oameni care sunt la mijlocul carierei ∫i care urmeaz„ s„ mai presteze 10 ani acest serviciu public la instan˛e sau la parchete. Œi vom obliga ca, Óncep‚nd de ast„zi, Ón urm„torii ani s„ tr„iasc„ cu acest sentiment de frustrare fa˛„ de colegii lor procurori ∫i judec„tori.

## Stima˛i colegi,

Partidul Social Democrat v„ roag„ s„ lua˛i decizia privind respingerea sau aprobarea acestei ini˛iative legislative, lu‚nd Ón considerare calitatea celor care au fost procurori sau judec„tori financiari la Curtea de Conturi ∫i pe care Ói cunoa∫te˛i. ™i, din acest motiv, Partidul Social Democrat cere ast„zi vot nominal Ón leg„tur„ cu acest proiect privind respingerea acestei ini˛iative legislative.

V„ mul˛umesc frumos.

Domnul secretar Titu Gheorghiof? Imediat. Ave˛i cuv‚ntul, domnule deputat.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 197/13.XII.2005

## V„ mul˛umesc.

Stima˛i colegi,

Potrivit noului Regulament al Camerei Deputa˛ilor, Ón art. 98, atunci c‚nd raportul comisiei sesizate Ón fond solicit„ respingerea ini˛iativei legislative sau a unui proiect de lege, acest proiect de lege trece pentru ∫edin˛a de vot final, dac„ la ∫edin˛a de vot final vom avea cvorum pentru o lege organic„. Eu v„ rog s„ transmite˛i acest raport asupra proiectului de lege pentru care comisia s-a pronun˛at pentru respingere Ón ∫edin˛a de vot final ast„zi, la ora 12,30, dac„ vom avea cvorumul de ∫edin˛„ pentru lege organic„.

financiari au rezolvat anual un num„r de c‚teva dosare, au muncit din greu, au trudit din greu. Eu vreau s„ v„ spun c„ ∫i a∫a au primit salarii destul de mari pe o munc„ care n-a atins nici pe departe cotele muncii depuse de magistra˛ii din instan˛ele civile.

De aceea, eu v„ rog s„ nu primi˛i ca pe o mare nedreptate care li s-ar face acestor procurori financiari ∫i judec„tori financiari, ci, dimpotriv„, echitatea ar fi s„-∫i vad„ de treburile lor, s„ se alinieze la celelalte categorii de juri∫ti.

V„ mul˛umesc.

Alte Ónscrieri la cuv‚nt? Nu mai sunt.

V„ mul˛umesc. V„ rog, domnule deputat, ave˛i cuv‚ntul.

## **Domnul Drago∫ Ujeniuc:**

## V„ mul˛umesc, doamn„ pre∫edinte.

Aceea∫i observa˛ie cu privire la dispozi˛ia regulamentar„, dar ca s„ nu r„m‚nem cu ideea c„ ceea ce a spus domnul B„e∫u mai Ónainte, ap„r‚nd aceast„ categorie de judec„tori financiari ∫i procurori financiari, ∫i Ónf„˛i∫‚ndu-ni-i ca pe unii care s-au trudit, au trudit pe meterezele justi˛iei financiare, am s„ v„ spun c„ a uitat Domnia sa s„ v„ releve un fapt semnificativ. C„ pe rolul acestor, adic„ ace∫ti judec„tori financiari ∫i procurori

Este deja ora stabilit„ pentru voturile finale. Pentru a acorda voturile finale, rog secretarii de ∫edin˛„ s„ verifice cvorumul.

Domnule secretar Ponta, verificarea cvorumului de lucru, v„ rog.

Nu toat„ lumea are cartel„, rog secretarii de ∫edin˛„ s„ numere.

Prezen˛i Ón sal„ sunt 146 de deputa˛i.

Ca pre∫edinte de ∫edin˛„ constat c„ nu este cvorumul

necesar votului final. Mar˛ea viitoare, voturi finale.

- V„ mul˛umesc pentru participare.

O zi bun„!

**EDITOR: PARLAMENTUL ROM¬NIEI — CAMERA DEPUTAfiILOR**

Regia Autonom„ îMonitorul Oficial“, Str. Parcului nr. 65, sectorul 1 **,** Bucure∫ti, IBAN: RO75RNCB5101000000120001 Banca Comercial„ Rom‚n„ — S.A. — Sucursala îUnirea“ Bucure∫ti ∫i IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direc˛ia de Trezorerie ∫i Contabilitate Public„ a Municipiului Bucure∫ti (alocat numai persoanelor juridice bugetare) Tel. 318.51.29/150, fax 318.51.15, E-mail: marketing@ramo.ro, Internet: www.monitoruloficial.ro Adresa pentru publicitate: Centrul pentru rela˛ii cu publicul, Bucure∫ti, ∫os. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 411.58.33 ∫i 410.47.30, tel./fax 410.77.36 ∫i 410.47.23 Tiparul: Regia Autonom„ îMonitorul Oficial“

&JUYDGY|067653]

**ISSN** 1220–4870

**Monitorul Oficial al Rom‚niei, Partea a II-a, nr. 197/13.XII.2005 con˛ine 56 de pagini.** Pre˛ul: 10,78 lei noi/107.800 lei vechi