Eliza Mădălina Peța-Ștefănescu

„Constituția României, actul de bază al țării noastre”

Constituția României este Legea fundamentală a țării și stă la baza democrației din statul nostru. Pentru a marca principiile sale și a ne reaminti importanța ei, în data de 8 decembrie marcăm Ziua Constituției României.

Deși pare un act simplu, Constituția României înseamnă mult mai mult decât o înșiruire de titluri, capitole și articole. Constituția este garantul democrației, iar respectarea ei înseamnă o îndatorire a fiecărui cetățean român. Ceea ce o face și mai importantă în statul democrat este faptul că ea poate fi modificată numai prin voința poporului, astfel că însemnătatea ei capătă și mai multe valențe.

Chiar dacă a trecut prin numeroase schimbări de-a lungul timpului și până în prezent, din 1866 până în 2003, nu putem să nu ne referim măcar la două momente importante ale Constituției României din acest interval de timp. În anul marcării Centenarului este de datoria noastră să ne reamintim de prima Constituție, adoptată după Marea Unire de la 1918, „Constituțiunea României din 29 martie 1923” sau Constituția Unificării. Aceasta a fost promulgată de Regele Ferdinand I și vorbea despre România ca despre un stat național unitar și indivizibil, cu un teritoriu nealienabil. Actul din 1923 a însemnat o contribuție masivă la consolidarea Marii Uniri, creând cadrul democratic al vieții politice din România.

După ani și ani, a venit vremea căderii comunismului, când o nouă constituție a văzut lumina zilei. Constituția din 21 noiembrie 1991, adoptată prin referendum constituțional în data de 8 decembrie 1991, a marcat reinstaurarea statului de drept, pe principii sănătoase, precum separarea puterilor în stat, drepturile și libertățile cetățenești, dar și pe principiul pluralismului, un alt garant al democrației. Respectarea Constituției României, în forma pe care o cunoaștem astăzi, înseamnă respectarea muncii înaintașilor noștri care, de-a lungul timpului, au luat măsurile necesare și au pus bazele statului român modern. Faptul că ea există îl datorăm celor care au pus umărul la construirea României, indiferent de apartenența lor politică sau de forma de guvernământ a țării noastre. Ea este moștenirea pe care o lăsăm celor care ne vor urma, iar modificarea ei, în cazul în care cetățenii solicită, este ideal să fie făcută în conformitate cu principiile europene, după care și România se ghidează astăzi.

Ca deputat, consider că fidelitatea față de țară este sacră, așa cum ne spune și Constituția. Mai mult decât atât, cred că este de îndatorirea noastră să facem ceea ce este mai bine pentru a continua să construim România, din respect pentru cei care ne-au dat încrederea lor prin vot, dar și pentru cei care ne-au lăsat ca moștenire România modernă.