Frunda György

Copiii au citit 24 de ore Ón Rom‚nia, Ungaria, Slovacia, Ucraina, Cehia ∫i Ón alte c‚teva ˛„ri, ∫i se pare c„ recordul lor, sper, va fi omologat.

Œmpotriva tinerilor unii reprezentan˛i ai unui partid au f„cut sesiz„ri la Poli˛ie ∫i la Parchet, sus˛in‚nd c„ cei care au citit din opera lui Wass Albert au Ónc„lcat prevederile Ordonan˛ei Guvernului nr. 31 din 13 martie 2002 privind interzicerea organiza˛iilor ∫i simbolurilor cu caracter fascist, rasist sau xenofob ∫i a promov„rii cultului persoanelor vinovate de s„v‚r∫irea unor infrac˛iuni contra p„cii ∫i omenirii.

Doamnelor ∫i domnilor senatori,

Persoana lui Wass Albert este controversat„. F„r„ doar ∫i poate, este unul din cei mai mari scriitori ai secolului al XX-lea, care, prin scrierile sale, a c‚∫tigat recunoa∫terea interna˛ional„. A fost, printre altele, pre∫edintele PENCLUB-ului din Statele Unite ale Americii.

Wass Albert a tr„it Ón zona Clujului ∫i, imediat dup„ Al Doilea R„zboi Mondial, Ón ianuarie 1946, un tribunal popular de la Cluj l-a condamnat la moarte at‚t pe el, c‚t ∫i pe tat„l s„u, sub acuza de instigare la omor.

Adev„rul este c„ trupele maghiare care au ocupat partea de nord a Transilvaniei au executat ∫ase persoane, dintre care patru de na˛ionalitate rom‚n„ ∫i dou„ de na˛ionalitate evreiasc„, ∫i unii s„teni au sus˛inut c„ Wass Albert ar fi fost cel care a cerut comandantului trupelor horthyste s„-i execute pe cei ∫ase.

Wass Albert nu a fost la proces, nu a avut posibilitatea s„ se apere. La ora aceea, el se afla Ón Germania, de unde i s-a permis de c„tre autorit„˛ile americane s„ emigreze Ón Statele Unite. Œn Statele Unite a ∫i tr„it p‚n„ la moartea sa, iar guvernul ceau∫ist a cerut extr„darea lui, Ón a doua parte a anilor ’70. Extr„darea lui a fost cerut„ de dou„ ori. Guvernul american a refuzat aceast„ extr„dare. Mai mult,

organiza˛ii de ap„rare a drepturilor omului din Israel au cerut extr„darea lui Wass Albert, pentru a fi judecat Ón Israel, dac„ a s„v‚r∫it sau nu crime de r„zboi. ™i aceast„ cerere a fost refuzat„.

Institu˛iile statului american au stabilit c„ Wass Albert nu s-a f„cut vinovat de crime de r„zboi.

Exist„ indicii c„ Ón zilele Ón care se sus˛ine c„ armata de ocupa˛ie le-a executat pe cele ∫ase victime Wass Albert s-ar fi aflat la Reghin, la cererea ∫efului Casei de v‚n„toare a Casei Regale a Rom‚niei, a contelui Mocioni. Acesta i-a cerut lui Wass Albert s„ mearg„ la Reghin, unde s-au Ónt‚lnit la prim„ria ora∫ului, Ón prezen˛a primarului Popescu, pentru ca Ón acele perioade tulburi, de r„zboi, Wass, care era ∫i este recunoscut ca un foarte mare v‚n„tor, s„ ia m„surile necesare ca animalele s„lbatice s„ fie ocrotite c‚t se poate Ón perioada r„zboiului. Dac„ aceast„ sus˛inere este adev„rat„, atunci, el, fizic, nu putea determina pe nimeni la s„v‚r∫irea unei infrac˛iuni.

El a ajuns acas„, Ón Sucutard, Ón satul s„u, c‚teva zile mai t‚rziu, pentru c„ i-a murit unul dintre copii. A mers la Ónmorm‚ntare ∫i, din spusele lui, care apar Óntr-un memoriu pe care l-a scris Ón 1979, rezult„ c„ tat„l s„u ∫i el au f„cut demersuri pe l‚ng„ autorit„˛ile maghiare ca comandantul care a dispus executarea s„ fie tras la r„spundere penal„.