Stenogramă plen

## **Domnul Dan-Mircea Popescu:**

Stima˛i colegi,

Declar deschis„ ∫edin˛a Senatului din data de 1 martie 2004.

Din 140 de senatori, 9 sunt absen˛i motivat: Alexandru Athanasiu, Rodica St„noiu, R„zvan Theodorescu, Ghiorghi Pris„caru, Petre Roman, Csaba Sógor, Ioan Belu, Eugen Florescu. Un domn senator este bolnav, iar unul este Ónvoit.

Programul de lucru al Senatului, pe perioada 1—6 martie 2004, dup„ cum Ól ave˛i ∫i dumneavoastr„, prevede:

— pentru luni, 1 martie, ∫edin˛„ Ón plen;

— mar˛i diminea˛„, lucr„ri Ón comisiile permanente; mar˛i la ora 15,00, ∫edin˛a comun„ a Senatului ∫i Camerei Deputa˛ilor;

— miercuri, 3 martie, lucr„ri Ón comisiile permanente;

— joi, lucr„ri Ón plenul Senatului;

— vineri, 5 martie, ∫i s‚mb„t„, 6 martie, activit„˛i Ón circumscrip˛iile electorale.

Dac„ ave˛i comentarii vizavi de acest program? Nu sunt. Œn acest caz,

V„ mul˛umesc.

Ordinea de zi de ast„zi, pe care o cunoa∫te˛i, declara˛ii politice, p‚n„ la ora 16,30, program legislativ, iar dup„ aceea, Óntreb„ri ∫i interpel„ri, p‚n„ la ora 19,30.

Dac„ sunt Óntreb„ri cu privire la ordinea de zi de ast„zi? Nu sunt.

## **Din sal„:**

Nu este cvorum!

## **Domnul Ion Solcanu**

**:**

S„ refacem votul!

V„ rog s„ v„ concentra˛i, refacem votul. V„ rog s„ v„ concentra˛i asupra acestui vot. Rog to˛i senatorii s„ intre Ón sala de ∫edin˛„.

Vot„m ordinea de zi de ast„zi; v„ rog s„ vota˛i.

Cu 72 de voturi pentru, nici un vot Ómpotriv„ ∫i dou„ ab˛ineri, s-a aprobat ordinea de zi.

- V„ mul˛umesc.

Trecem la primul punct al ordinii de zi, declara˛ii politice.

Din partea Grupului Partidului Social Democrat, Ól invit la tribun„ pe domnul pre∫edinte, domnul Ion Solcanu. Ave˛i cuv‚ntul, domnule pre∫edinte!

## **Domnul Ion Solcanu:**

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte de ∫edin˛„. Doamnelor ∫i domnilor colegi,

Joi, 26 februarie 2004, am participat cu to˛ii la un act istoric, c‚nd Parlamentul a aprobat Legea de aderare a Rom‚niei la Tratatul de la Washington.

Prin acest act, desigur, cel mai important eveniment de dup„ Revolu˛ia din Decembrie, s-a consacrat Óntoarcerea ˛„rii noastre Ón comunitatea statelor libere ∫i democratice.

Aderarea la Alian˛a Nord-Atlantic„ Ónseamn„ un succes al societ„˛ii rom‚ne∫ti, Ón ansamblul s„u. La Ónf„ptuirea acestui obiectiv strategic ∫i-au adus contribu˛ia Parlamentul ˛„rii, institu˛ia preziden˛ial„, guvernele postdecembriste, toate for˛ele politice, parlamentare ∫i neparlamentare, biserica, sindicatele, societatea civil„, Ón general.

Este de remarcat faptul c„ aderarea la NATO nu a fost un subiect de disput„, de controverse Óntre for˛ele politice, ∫i aceasta spre binele societ„˛ii rom‚ne∫ti.

Œn ceea ce ne prive∫te, Partidul Social Democrat s-a pronun˛at Ón mod constant ∫i a ac˛ionat de-a lungul Óntregii perioade pentru aderarea la NATO cu convingerea c„ realizarea acestui obiectiv corespunde interesului na˛ional al ˛„rii, cauzei stabilit„˛ii ∫i p„cii Ón zon„ ∫i Ón lume.

Nu Ónt‚mpl„tor grupul parlamentar pe care Ól reprezint, prin vocea domnului Adrian N„stase, a fost la Ónceputul anilor ’90 sufletul Consiliului Na˛ional pentru Integrare Euroatlantic„, creat pe l‚ng„ Parlamentul Rom‚niei cu scopul de a stimula Ón opinia public„ un curent favorabil integr„rii Ón NATO.

De asemenea, cum a∫ putea s„ nu amintesc ini˛iativa domnului pre∫edinte Ion Iliescu, de organizare a Forumului de la Snagov consacrat ader„rii la NATO, unde toate for˛ele politice ∫i-au adus contribu˛ia?!

De aceea, Ón numele Grupului social democrat din Senatul Rom‚niei doresc s„ adres„m mul˛umiri tuturor acelora din societatea rom‚neasc„ — ∫i ace∫tia reprezint„ majoritatea cov‚r∫itoare a popula˛iei ˛„rii —, armatei ∫i diverselor personalit„˛i care au contribuit, prin activitatea sau numai prin atitudinea lor, la realizarea acestui important obiectiv.

Evenimentul la care m„ refer, adoptarea Legii de aderare a Rom‚niei la NATO, constituie Óncununarea unor eforturi sus˛inute Ón vederea compatibiliz„rii societ„˛ii rom‚ne∫ti cu societ„˛ile democratice occidentale ∫i cu standardele militare ∫i politice ale Alian˛ei Nord-Atlantice, dup„ cum ratificarea de c„tre cele 19 state membre a Protocolului de Aderare la NATO, semnat la 26 martie 2003 la Bruxelles, reprezint„ o recunoa∫tere a faptului c„ Rom‚nia este un stat cu democra˛ie consolidat„, Ón care sunt respectate drepturile fundamentale ale omului ∫i ale minorit„˛ilor na˛ionale.

V„ mul˛umesc ∫i eu.

Din partea Grupului parlamentar al Partidului Rom‚nia Mare, Ól invit la tribun„ pe domnul senator Nicolae P„tru. Ave˛i cuv‚ntul, domnule senator!

## **Domnul Nicolae P„tru:**

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Domnule pre∫edinte de ∫edin˛„, Doamnelor ∫i domnilor colegi,

Tot de la aceast„ tribun„, Ón urm„ cu trei s„pt„m‚ni, atr„geam aten˛ia asupra unui grav caz de nesocotire a intereselor na˛ionale Ón domeniul Ómbun„t„˛irilor funciare ∫i iriga˛iilor, caz puternic mediatizat ∫i neinfirmat de Ministerul Agriculturii, P„durilor, Apelor ∫i Mediului.

Cazul prive∫te inten˛ia Guvernului de a asocia viitoarea regie autonom„, Agen˛ia Na˛ional„ a Œmbun„t„˛irilor Funciare, cu firma METAFIM, Óntr-un program uria∫ de administrare a sistemului na˛ional de iriga˛ii.

Dac„ dezvoltarea unui program de administrare eficient„ ∫i durabil„ a lucr„rilor complexe de Ómbun„t„˛iri funciare, Ón special iriga˛iile, reprezint„ o prioritate absolut„ a Guvernului Ón agricultur„, pe care Partidul Rom‚nia Mare o sus˛ine necondi˛ionat, respingem categoric orice manevr„ care ar aduce atingere interesului na˛ional.

Necesarul lucr„rilor de preg„tire a suprafe˛elor agricole ale Rom‚niei, pentru produc˛ia agricol„, este imens: 6.000.000 hectare de iriga˛ii, 2.000.000 hectare de lucr„ri de combatere a eroziunii solului, peste 6.000.000 hectare desec„ri ∫i altele, investi˛ii necesare pentru o produc˛ie competitiv„.

Costurile lucr„rilor Ón domeniul Ómbun„t„˛irilor funciare, dup„ calculele efectuate de institutul de specialitate al Ministerului Agriculturii, P„durilor, Apelor ∫i Mediului, I.S.P.I.F., ating valori uria∫e; numai pentru realizarea unui milion de hectare de iriga˛ii cu conducte Óngropate sunt necesare peste 5 miliarde dolari.

La sf‚r∫itul anului 2003, suprafe˛ele irigate Ónsumeaz„ 1.000.000 hectare, dup„ raport„rile Ministerului Agriculturii, P„durilor, Apelor ∫i Mediului, specialist Ón raport„ri umflate, date contrazise de Institutul Na˛ional de Statistic„, ce avanseaz„ cifra de aproximativ 450.000 hectare.

Chiar dac„ am da crezare ministerului, tot mai trebuie executate lucr„ri de iriga˛ii pe aproximativ 5.000.000 hectare, ceea ce Ónseamn„ c„ sunt necesari peste 20 miliarde dolari.

Aceste investi˛ii care se vor realiza, dac„ nu cu fondurile statului, Ón mod sigur cu garan˛ii guvernamentale, deci cu bani publici, Ói oblig„ pe cei care angajeaz„ banul public s„ ∫tie c„ nu au dreptul s„ o fac„ oricum ∫i nici cu oricine. Partidul nostru este con∫tient c„ pentru punerea Ón valoare a poten˛ialului agricol din Rom‚nia este nevoie ∫i de atragerea capitalului str„in, iar aceast„ atragere s„ se produc„ prin Ómbun„t„˛irea mediului de afaceri, ∫i nu prin cadorisirea unor firmuli˛e str„ine cu avu˛ie na˛ional„ ∫i cu bani publici rom‚ne∫ti, cu at‚t mai mult cu c‚t se are Ón vedere privatizarea actualei Societ„˛i de Œmbun„t„˛iri Funciare.

V„ mul˛umesc, domnule senator.

Din partea Grupului parlamentar al P.N.L., Ól invit la tribun„ pe domnul senator Paul P„curaru.

Ave˛i cuv‚ntul, domnule senator!

## **Domnul Nicolae Paul Anton P„curaru:**

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Doamnelor ∫i domnilor senatori, interven˛ia mea de azi vrea s„ descrie dou„ momente politice de actualitate, care pot fi integrate Ón tabloul pe care Ól putem numi îRom‚nia pitoreasc„“.

Un prim tablou al Rom‚niei pitore∫ti pe care Ól prezint azi se refer„ la sondajele de opinie. Exist„, sigur, un obicei, ca, atunci c‚nd rezultatele sondajelor de opinie Ó˛i convin, s„ le comentezi favorabil, dar exist„ acela∫i obicei, ca, atunci c‚nd nu-˛i convine, s„ le comentezi nefavorabil. Eu nu-mi voi putea permite s„ comentez cifrele ultimului raport I.M.A.S., pentru c„ nu am avut posibilitatea s„ am acces la metodologia de cercetare, la datele de teren, la sistemul de colectare a datelor ∫i a∫a mai departe, la tot ceea ce se nume∫te îbuc„t„ria intern„“ a unei cercet„ri de teren.

Ceea ce pot s„ spun, Óns„, cu certitudine, Ón calitate, dac„ vre˛i, de observator exterior ∫i de persoan„ de specialitate, de data asta, este c„ Rom‚nia sufer„ de o brambureal„ a sondajelor de opinie aproape f„r„ precedent.

Dac„ ne vom uita la un anumit institut de sondaj al opiniei publice, vom constata, de exemplu, c„ Ón mod constant, la el, partidul de guvern„m‚nt este creditat cu 50—51% din inten˛iile de vot, uneori peste.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 21/9.III.2004 Dac„ ne uit„m la alte sondaje de opinie, vom vedea c„ acela∫i partid de guvern„m‚nt este creditat undeva Ón bara a 40%, cu tendin˛e accentuate ∫i sigure de sc„dere, evident, datorit„ erod„rii guvernamentale.

Sigur c„ 10% Ón plus sau Ón minus spun foarte mult, fiindc„ doresc s„ v„ spun c„ ∫tiin˛a sociologic„ ∫i cercetarea de teren este o ∫tiin˛„ exact„, totu∫i, ea are reguli de cercetare extrem de precise, ea las„ destul de pu˛in loc interpret„rii ∫i, Ón drumul de la concepte, de la ipoteze de lucru la opera˛ionalizarea conceptelor, la indicatori, la indici, la m„sur„torile de teren, pa∫ii trebuie s„ fie riguro∫i din punct de vedere metodologic, astfel Ónc‚t s„ se asigure obiectivitatea cercet„rii.

Din p„cate, Ón Rom‚nia lucrurile stau exact pe dos ∫i, dac„ vre˛i, lucrurile se Óntorc pe dos din simplul fapt c„ institutele de sondaj, de regul„, sunt alocate fiecare c‚te unui partid politic.

V„ mul˛umesc, domnule senator.

Din partea Grupului parlamentar U.D.M.R., Ól invit la tribun„ pe domnul senator György Frunda.

Ave˛i cuv‚ntul, domnule senator!

## **Domnul Frunda György:**

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Doamnelor ∫i domnilor senatori, s‚mb„t„ ∫i duminic„, 21 ∫i 22 februarie, mai mul˛i tineri ∫i tinere din mai multe ˛„ri din Europa Central„ ∫i de Est au Óncercat s„ stabileasc„ un record cu care s„ intre Ón _Guiness Book_ , citind din operele scriitorului maghiar Wass Albert.

Copiii au citit 24 de ore Ón Rom‚nia, Ungaria, Slovacia, Ucraina, Cehia ∫i Ón alte c‚teva ˛„ri, ∫i se pare c„ recordul lor, sper, va fi omologat.

Œmpotriva tinerilor unii reprezentan˛i ai unui partid au f„cut sesiz„ri la Poli˛ie ∫i la Parchet, sus˛in‚nd c„ cei care au citit din opera lui Wass Albert au Ónc„lcat prevederile Ordonan˛ei Guvernului nr. 31 din 13 martie 2002 privind interzicerea organiza˛iilor ∫i simbolurilor cu caracter fascist, rasist sau xenofob ∫i a promov„rii cultului persoanelor vinovate de s„v‚r∫irea unor infrac˛iuni contra p„cii ∫i omenirii.

Doamnelor ∫i domnilor senatori,

Persoana lui Wass Albert este controversat„. F„r„ doar ∫i poate, este unul din cei mai mari scriitori ai secolului al XX-lea, care, prin scrierile sale, a c‚∫tigat recunoa∫terea interna˛ional„. A fost, printre altele, pre∫edintele PENCLUB-ului din Statele Unite ale Americii.

Wass Albert a tr„it Ón zona Clujului ∫i, imediat dup„ Al Doilea R„zboi Mondial, Ón ianuarie 1946, un tribunal popular de la Cluj l-a condamnat la moarte at‚t pe el, c‚t ∫i pe tat„l s„u, sub acuza de instigare la omor.

Adev„rul este c„ trupele maghiare care au ocupat partea de nord a Transilvaniei au executat ∫ase persoane, dintre care patru de na˛ionalitate rom‚n„ ∫i dou„ de na˛ionalitate evreiasc„, ∫i unii s„teni au sus˛inut c„ Wass Albert ar fi fost cel care a cerut comandantului trupelor horthyste s„-i execute pe cei ∫ase.

Wass Albert nu a fost la proces, nu a avut posibilitatea s„ se apere. La ora aceea, el se afla Ón Germania, de unde i s-a permis de c„tre autorit„˛ile americane s„ emigreze Ón Statele Unite. Œn Statele Unite a ∫i tr„it p‚n„ la moartea sa, iar guvernul ceau∫ist a cerut extr„darea lui, Ón a doua parte a anilor ’70. Extr„darea lui a fost cerut„ de dou„ ori. Guvernul american a refuzat aceast„ extr„dare. Mai mult,

organiza˛ii de ap„rare a drepturilor omului din Israel au cerut extr„darea lui Wass Albert, pentru a fi judecat Ón Israel, dac„ a s„v‚r∫it sau nu crime de r„zboi. ™i aceast„ cerere a fost refuzat„.

Institu˛iile statului american au stabilit c„ Wass Albert nu s-a f„cut vinovat de crime de r„zboi.

Exist„ indicii c„ Ón zilele Ón care se sus˛ine c„ armata de ocupa˛ie le-a executat pe cele ∫ase victime Wass Albert s-ar fi aflat la Reghin, la cererea ∫efului Casei de v‚n„toare a Casei Regale a Rom‚niei, a contelui Mocioni. Acesta i-a cerut lui Wass Albert s„ mearg„ la Reghin, unde s-au Ónt‚lnit la prim„ria ora∫ului, Ón prezen˛a primarului Popescu, pentru ca Ón acele perioade tulburi, de r„zboi, Wass, care era ∫i este recunoscut ca un foarte mare v‚n„tor, s„ ia m„surile necesare ca animalele s„lbatice s„ fie ocrotite c‚t se poate Ón perioada r„zboiului. Dac„ aceast„ sus˛inere este adev„rat„, atunci, el, fizic, nu putea determina pe nimeni la s„v‚r∫irea unei infrac˛iuni.

A fost tradus„ Ón limba rom‚n„, de Cornel C„l˛ea fost tradus„. A∫a este, cum spune domnul senator.

Deci pe baza acestor c„r˛i, tineri din ˛„rile pe care vi le-am amintit au citit Ón limba maghiar„ din c„r˛ile lui Wass.

Wass a fost ur‚t Ón perioada comunist„, pentru c„, Óntr-adev„r, Ón toat„ via˛a lui a fost profund anticomunist ∫i, Ón unele dintre c„r˛ile sale, ca, de exemplu, îC„derea stelei ro∫ii“, Ón care descrie perioada imediat„ de dup„ Al Doilea R„zboi Mondial, arat„ tragedia satelor transilvane, arat„ cum cei mai puturo∫i oameni, cei care nu lucrau, cei care erau criminali ie∫eau din pu∫c„rie ∫i erau pu∫i ∫efi, cei care aveau bunuri erau deposeda˛i de bunurile lor, cei care voiau s„ fac„ ceva ∫i aveau o pozi˛ie social„ erau Ónchi∫i pe nedrept. Deci el descrie toate fr„m‚nt„rile astea, de unde ∫i atacurile Ómpotriva lui, p‚n„ Ón 1990.

Dup„ 1990, c„r˛ile lui au fost publicate. P‚n„ Ón 1990, Wass a fost interzis nu numai Ón Rom‚nia, dar ∫i Ón Ungaria, tocmai datorit„ acestui lucru. Dup„ 1990, c„r˛ile lui au ap„rut ∫i Ón Rom‚nia, ∫i Ón Ungaria, ∫i Ón celelalte ˛„ri, ∫i din aceste c„r˛i s-a citit, timp de 24 de ore, de c„tre mii de copii, din toate aceste ˛„ri din centrul ∫i din estul Europei.

Eu cred c„ a porni acum o urm„rire penal„ sau o ac˛iune judiciar„ Ómpotriva acestora ar fi o mare nedreptate ∫i ar contraveni spiritului statului de drept.

A citi din cartea îSub scaunul Domnului“, a citi din celelalte c„r˛i Ón nici un caz nu poate s„ constituie nici contraven˛ie ∫i cu at‚t mai pu˛in infrac˛iune, nici dac„ iau foarte strict Ordonan˛a Guvernului nr. 31/2002. Dimpotriv„, eu cred c„ Wass Albert, prin faptul c„ este transilvan, face parte ∫i din cultura acestei ˛„ri.

Eu cred c„ prin operele pe care le-a scris el a Ómbog„˛it cultura, spiritualitatea Rom‚niei. Nu cred c„ exist„ unul Óntre noi, Ón seara aceasta, c„ruia s„-i fie ru∫ine de ceea ce a scris, de opera literar„ a lui Wass Albert. Dimpotriv„, este un om care a c‚∫tigat premii interna˛ionale, care a fost pre∫edintele PENCLUB-ului american, care a avut curajul s„ hot„rasc„ el momentul Ón care vrea s„ plece dintre cei vii, c‚nd era Óntr-o metastaz„ avansat„, ∫i care, pentru foarte mul˛i dintre noi, ar trebui s„ fie o literatur„ obligatorie, indiferent de faptul c„ suntem rom‚ni sau unguri, pentru c„ eu, da˛i-mi voie, a∫ face cadou c„r˛ile lui unora dintre dumneavoastr„. Nu pot s„ cump„r 143 de volume, nici nu ∫tiu dac„ mai exist„, dar v„ rog, dac„ ave˛i posibilitatea, s„ citi˛i c„r˛ile lui Wass Albert.

Mul˛umesc.

Œn continuare, Ól invit la tribun„ pe domnul senator Iuliu P„curariu, senator al Partidului Democrat.

Senator independent.

## **Domnul Iuliu P„curariu:**

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Calitatea de independent este c‚nd Ó˛i dai demisia din partid. Dac„ ˛i-o dai ∫i revii, nici independent, m„car, nu mai e∫ti.

Am trei probleme pe care vreau s„ le ridic ast„zi.

Prima: vreau s„ pun Óntrebarea pre∫edintelui de ∫edin˛„ ∫i majorit„˛ii parlamentare, Grupului P.S.D., dac„ Guvernul Rom‚niei mai respect„ statutul Senatului ∫i dac„ crede c„ mai are obliga˛ia de a r„spunde la interpel„ri?

Sunt la a patra s„pt„m‚n„ de c‚nd am f„cut o interpelare adresat„ primului-ministru, care se referea la situa˛ia din medicina muncii, la faptul c„ Ministerul Muncii, Solidarit„˛ii Sociale ∫i Familiei Óncaseaz„ o tax„ pentru a finan˛a politica Ón domeniu, de la 1 ianuarie 2003, ∫i, Ón acest moment, un bolnav de o boal„ profesional„ nu prime∫te nici un cent asisten˛„ Ón gratuitatea asupra medicamentelor, ceea ce duce la consecin˛a c„ bolnavii nici nu mai vin la centrele medicale, unde tratamentul este gratuit, pentru c„ li se d„ o re˛et„ pe care n-o pot onora.

Vreau s„ primesc un r„spuns, dac„… Sigur, Regulamentul Senatului, art. 157, 158 ∫i 159 reglementeaz„ aceast„ problem„. Se spune c„ se poate solicita ∫i un nou termen. Poate reprezentantul Guvernului face acest gest de bun„voin˛„ vizavi de Senat, eu zic, ∫i de un respect elementar de a solicita acest nou termen atunci c‚nd nu respect„ cele dou„ s„pt„m‚ni impuse de lege Ón a da un r„spuns.

A doua problem„. Am s„ m„ refer din nou la votul din Comisia de politic„ extern„ a Parlamentului European, pe ni∫te exemple concrete, care arat„ c„ acest vot a fost unul corect, pe fond. ™i am s„ m„ refer la dou„ situa˛ii din jude˛ul Cluj.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 21/9.III.2004 ™ti˛i c„ am aprobat acum dou„ s„pt„m‚ni Ordonan˛a Guvernului nr. 45/2003, noua Lege a finan˛elor publice locale. Am avut acolo un amendament Ón care ceream sanc˛iunea, lovirea de nulitate a hot„r‚rii de consiliu jude˛ean care nu respect„ criteriile de alocare. A˛i respins acel amendament. Œn r„spuns a˛i spus c„ este obligatoriu s„ respecte criteriile. Consiliul Jude˛ean Cluj a aprobat o hot„r‚re privind bugetul pe 2004, care este o monstruozitate juridic„, a fundamentat hot„r‚rea pe Legea bugetului pe 2004 ∫i pe Legea nr. 189/1998 a finan˛elor publice, care, Óncep‚nd cu 1 ianuarie 2004, este abrogat„. Am ac˛ionat hot„r‚rea la contencios, Ómpreun„ cu un grup de ∫ase primari. Prima Ónf„˛i∫are a fost Ón 6 februarie, ∫i ea s-a am‚nat o dat„ pe 26 februarie, ∫i o dat„ pe 4 martie.

V„ mul˛umesc.

Œl invit la tribun„, Ón continuare, pe domnul senator Adrian P„unescu.

Ave˛i cuv‚ntul, domnule senator.

## **Domnul Adrian P„unescu:**

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Nu am dec‚t s„ regret faptul c„ domnul senator Frunda a plecat din sal„ dup„ ce a lansat, cu o ciudat„ bl‚nde˛e de voce ∫i de comportament, una dintre cele mai delicate probleme pe care le putea lansa un parlamentar al Rom‚niei, ∫i anume **problema Wass, pe care, de mai mult„ vreme, intelectuali rom‚ni ∫i maghiari, intelectuali evrei, intelectuali de st‚nga ∫i de dreapta Ól consider„, conform procesului pe care l-a avut acest om, un criminal de r„zboi notoriu** .

Am spus Ón c‚teva lu„ri de pozi˛ie anterioare c„ nici **eu nu cred c„ este vorba de un scriitor prost, nu cred c„ este vorba despre un scriitor peste care istoria literaturii maghiare s„ poat„ trece** . Nici de aceast„ dat„ nu voi c„dea Ón p„catul de a amesteca politica ∫i cultura, politica ∫i literatura, dar nici nu voi putea sus˛ine absurdit„˛i cu at‚ta senin„tate de cuget, care pe mine m-a Ónsp„im‚ntat, pur ∫i simplu m-a Ónsp„im‚ntat, mi s-a p„rut c„ ipocrizie mai mare dec‚t s„ transferi subtil criteriile ∫i s„ le amesteci nu poate exista. **Nu pot amesteca un proces pentru crim„ repetat„ la adresa unor rom‚ni ∫i a unor evrei din Ardeal, din Sucutard ∫i din alte locuri, nu pot amesteca un asemenea proces cu o judecat„ literar„, axiologic„, poate ∫i moral„, pentru scriitorul respectiv, dac„ via˛a lui ar fi numai c„r˛ile lui, ∫i deci nu voi c„dea Ón eroarea de a acuza literatura scriitorului Wass Albert, dar nici nu voi cere reabilitarea lui Ón justi˛ie, cum a f„cut domnul Frunda, care Ól sus˛ine ∫i aici, Ón Senatul Rom‚niei** .

Domnul senator se temea c„ nu o s„ aib„ suficien˛i bani ca s„ ne ia la to˛i c‚te o carte de Wass. Suntem mul˛i.

Dar din c‚te Ómi dau eu seama, b„ie˛ii lui Wass Albert au destui bani pentru a-∫i pl„ti avoca˛ii. ™i e bine c„ ei s-au afirmat Ón via˛„, nu-i nici o problem„, numai c„ nu poate fi b„gat pe g‚t unei ˛„ri, unei culturi, ∫i eu cred c„ nici unei minorit„˛i na˛ionale, nu ne poate fi b„gat pe g‚t un criminal de r„zboi cu ideea c„ noi

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 21/9.III.2004 suntem aici naivi, habar n-avem, nu ∫tim date ale culturii, nu ∫tim date ale procesului.

_**:**_

Care justi˛ie?

Justi˛ia care te-a Ónv„˛at ∫i pe dumneata rom‚ne∫te, domnule senator. Justi˛ia ∫i ∫coala din acea vreme. Care justi˛ie?! Acum a devenit ∫i ap„r„torul lui Wass Albert domnul P„curariu. Asta este culmea-culmilor!

Nu mai dialoga˛i cu sala! Spune˛i-v„ opinia, pentru c„ noi v„ ascult„m.

## **Domnul Adrian P„unescu:**

™i dumneavoastr„ nu dialoga˛i cu tribuna. Domnule pre∫edinte,

Cred c„ e drept s„ pretind acest minim respect.

A∫adar, **eu sunt stupefiat de felul Ón care se poate jongla aici cu m„∫tile. Se sus˛ine c„ Wass Albert nu a putut fi judecat Ón epoca anterioar„ corect** ∫i amestec„m Ón jocul cinic ni∫te copii, exact ca femeia vietnamez„ care d„dea cu bombe Ón solda˛ii cu care lupta ∫i care, c‚nd „ia vroiau s„ trag„ Ón ea, scotea copilul Ón fa˛„ ∫i zicea: î **Trage˛i Ón copii?!** “

A∫a este ∫i chestia asta. Sunt b„ga˛i ni∫te copii absolut nevinova˛i Óntr-o treab„ care nu e a lor. Este a unor parlamentari, este a unor bog„ta∫i, este a unor iredenti∫ti, este a unor fundamentali∫ti.

Iat„ ce spune domnul deputat U.D.M.R. Vekov Károly: **Trebuie stabilit dac„ acesta** — Wass Albert — **a fost criminal de r„zboi** — trebuie stabilit de acum Óncolo —, **oferind posibilitatea ast„zi de a avea acces la ap„rare, dar, indiferent de aceast„ decizie, activitatea sa literar„ nu poate fi amestecat„ cu cea politic„** .

™i aten˛ie: **Vom continua, Ómpreun„ cu senatorul György Frunda, activitatea de reabilitare juridic„ a contelui Wass** .

Deci nu era nici o Óndoial„, cum p„rea c„ las„ s„ ne g‚ndim noi, Ón ceea ce spunea domnul senator ∫i avocat Frunda. Nu era nici o Óndoial„. **D‚nsul continu„ lupta pentru reabilitarea** , cum zice domnul Vekov, **juridic„ a lui Wass** . Nu este hamletiana problem„ a fi sau a nu fi criminal, ci domnul Frunda sus˛ine c„ nu e criminal. A∫a spune.

Or, este inadmisibil, dup„ p„rerea mea, s„ ajungem la asemenea lucruri care sunt reglementate prin ni∫te legi. Eu nu am nimic Ómpotriv„ s„ se judece iar procesul, dac„ instan˛ele Ón drept vor considera necesar. Dar nu s„ influen˛„m ∫i s„ speriem, ∫i s„ timor„m instan˛ele, ∫i s„ cerem ceea ce **noi** credem c„ e drept Ón cazul Wass Albert.

## **Dac„ instan˛ele vor considera c„ Wass Albert nu e vinovat, cu at‚t mai bine pentru literatura maghiar„, cu at‚t mai bine ∫i pentru patrimoniul european al literaturilor** .

Dar, deocamdat„, a∫a cum func˛ioneaz„ Ón toate cazurile, prezum˛ia de vinov„˛ie Ón cazurile Ón care vinov„˛ia a fost stabilit„ de justi˛ie, haide˛i s„ respect„m justi˛ia pe care o invoc„m de c‚te ori ni se pare c„ ar fi de folos pentru noi s„ o invoc„m.

V„ rog!

Sigur c„ da. I-am oferit domnului Paul P„curaru cu fraternitate posibilitatea de a mai veni o dat„ la microfon.

Ultima chestiune ∫i cea mai grav„, am f„g„duit s-o fac ∫i o voi face pentru c„ mi se pare c„ nu putem tolera la nesf‚r∫it un abuz, o ilegalitate, o sfidare.

S-a furat acum 14 ani o federa˛ie sportiv„. **Cei care mi s-au adresat ∫i care au toate argumentele Ón aceast„**

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 21/9.III.2004

Federa˛ia Rom‚n„ de Fotbal nu exist„ la nici o instan˛„, exist„ doar F.R.F.A., o Federa˛ie Rom‚n„ de Fotbal Asocia˛ie din 1930 **.**

S-a f„cut, Ón 1990, un tabel din 30 de persoane fizice, or, juri∫tii ∫tiu c„ nu se poate o federa˛ie din persoane fizice, ci din persoane juridice. Acest tabel s-a Ónregistrat sub numele de Asocia˛ia de interes privat F.R.F. ∫i ei s-au substituit, Ón acest fel, Federa˛iei Rom‚ne de Fotbal Asocia˛ie, singura legal format„.

A fost p„c„lit„ F.I.F.A., amintindu-se doar schimbarea pre∫edintelui, nu ∫i modificarea de statut cu care nu putem s„ ne afiliem ∫i nu puteam, nu aveam dreptul s„ ne afiliem la F.I.F.A. **Au func˛ionat 12 ani, din 1991 p‚n„ Ón 2002, f„r„ o Adunare General„ a Cluburilor, singurele care pot forma o federa˛ie a acestor cluburi** .

Din 1930 p‚n„ Ón martie 1991 exist„ F.R.F. Asocia˛ie, singura afiliat„ la F.I.F.A. ∫i format„ pe baza unor legi din anii ’23, ’29, ’33, ’44, ’67, ’77. Toate aceste legi spun c„ o federa˛ie este un organism de interes public, numai a∫a se poate consfin˛i. Federa˛iile trebuie s„ se Ónregistreze numai ∫i numai la Tribunal, nu la Judec„torie, cum a dorit Asocia˛ia F.R.F., Ón 1991.

Concluzie, **la Tribunalul Municipal Bucure∫ti nu exist„ nici o federa˛ie de interes public Ón afara celei vechi ∫i uzurpate. Orice federa˛ie trebuie, prin lege, s„ se Ónscrie Ón Registrul Comer˛ului, exist„ aici Ónregistrat„ la vreun tribunal rom‚n, dar Ón fals, Ón∫el„ciune, fals, uz de fals, abuz de Óncredere.**

Solicit autorit„˛ilor s„ cear„ Federa˛iei Rom‚ne de Fotbal actuale s„ dovedeasc„, Ón vreun fel, c„ Ón 1991 asocia˛ia, cu acel tabel cu portarii, cu femeia de serviciu de la F.R.F., s-a afiliat la F.I.F.A. **Pot fi desfiin˛a˛i dac„ cel mai obscur legiuitor este l„sat s„-∫i fac„ meseria. Toate aceste dovezi exist„! Neav‚nd adunare general„, nu au avut nici m„car cont, peste 50 milioane dolari S.U.A. au intrat Ón 12 ani ∫i au fost cheltui˛i. S-au premiat Óntre ei Óntr-un mod absolut incredibil. Oamenii care nu au nici un merit Ón succesele echipei na˛ionale de fotbal s-au premiat Óntre ei cu zeci de mii de dolari.**

## Mul˛umesc.

Œl invit la tribun„ pe domnul senator George Pruteanu, Ón timpul alocat Grupului parlamentar al Partidului Rom‚nia Mare.

Ave˛i cuv‚ntul, domnule senator.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Stimate colege ∫i stima˛i colegi,

Mie alocu˛iunea domnului senator Frunda mi-a provocat o reac˛ie polemic„ pe care, Ónainte de a trece la subiectul propriu-zis, v„ voi expune-o, c‚t se poate de succint, Ón trei puncte.

Œn primul r‚nd, vreau s„-i reamintesc domnului senator Frunda ∫i celor dintre dumneavoastr„ care nu cunosc c„ Ón Fran˛a de dup„ r„zboi pentru p„cate mult mai mici, pentru crime mult mai pu˛in dovedite, practic, doar pentru c‚rd„∫ie literar„, cultural„ cu inamicul nazist, un mare scriitor ca Robert Brasillach a fost condamnat la moarte, ∫i Ón ciuda interven˛iei unor mari intelectuali ai Fran˛ei, unor mari scriitori ca Maurois, Mauriac, care s-au dus personal la de Gaulle, repet, Ón fruntea unei delega˛ii ample, Ón ciuda acestor interven˛ii, scriitorul Robert Brasillach a fost condamnat la moarte ∫i executat pentru, repet, crime de natur„ pur cultural„. Nu a fost vorba de s‚nge v„rsat acolo.

Punctul doi. Œn alocu˛iunea avocatului Frunda exista o escamotare c‚t se poate de… aproape naiv„, la un jurist de talie cum este Domnia sa.

Faptul c„ acest Wass Albert a refuzat s„ fie judecat, s-a sustras judec„˛ii statului Israel, nu pledeaz„ deloc Ón favoarea nevinov„˛iei sale, ci, dimpotriv„, este, o, cum se spune, bil„ neagr„, este un semn c„ se ∫tie vinovat.

™i, Ón al treilea r‚nd, o rectificare de natur„ axiologic„, de valoare, sunt de acord, cum spunea ∫i Adrian P„unescu, c„ este un scriitor citibil, l-a∫ califica drept un scriitor onorabil, dar Ón nici un caz cum a afirmat aici, Ón fa˛a noastr„, domnul senator Frunda, c„ ar fi unul dintre marii scriitori ai secolului al XX-lea. Nici vorb„ de a∫a ceva. Mai e mult p‚n„ acolo.

Aceasta, Óns„, ar fi ultima problem„ Ón acest litigiu. ™i trec acum la subiectul pentru care Óndr„znesc s„ v„ re˛in aten˛ia.

14 MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 21/9.III.2004

Este vorba de o problem„, onorat Senat, care se cuvine s„ ne preocupe acut, ∫i anume cea a Bibliotecii Na˛ionale.

M-am implicat Ón nefericirile acestei institu˛ii ∫i Ón vara ∫i toamna lui 2002, c‚nd Guvernul inten˛ionase s„-i r„peasc„ pur ∫i simplu sediul din Splaiul Unirii, aflat, la 14 ani de la schimbarea din 1989, tot Ón construc˛ie.

Mul˛umesc ∫i eu.

O invit la tribun„ pe doamna senator Elena Sporea. Ave˛i cuv‚ntul, doamna senator.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Stima˛i colegi,

Œn declara˛ia mea politic„ de ast„zi o s„ fac referire la Programul SAPARD.

Programul SAPARD este un instrument financiar care a fost oferit de Uniunea European„ pentru a ajuta statele candidate, ˛„rile care ∫i-au depus cererea de aderare la Uniune, Ón procesul de preaderare Ón domeniul agriculturii ∫i dezvolt„rii rurale.

Uniunea European„ va aloca anual Rom‚niei 153,2 milioane euro pe o perioad„ de 7 ani, sub form„ de credite nerambursabile, pentru a facilita adoptarea legisla˛iei comunitare din domeniu ∫i pentru Ómbun„t„˛irea competitivit„˛ii sectorului agricol. Ad„ug‚nd ∫i contribu˛ia na˛ional„ de 25%, care reprezint„ 50 milioane euro anual, plus contribu˛ia privat„, costul total al punerii Ón practic„ a programului rom‚nesc de dezvoltare va fi de aproximativ 300 milioane euro Ón fiecare an.

Programul SAPARD are la baz„ Planul Na˛ional pentru Agricultur„ ∫i Dezvoltare Rural„ a Rom‚niei, con˛in‚nd 11 m„suri, care vor fi finan˛ate prin acest program. SAPARD-ul este accesibil de la 1 ianuarie 2000, cu un buget alocat p‚n„ Ón 2006, ˛„rile candidate fiind beneficiarele directe ale acestui program.

Implementarea programului Ón Rom‚nia a n„scut puternice controverse, de la adoptarea legii ∫i p‚n„ la Ónfiin˛area structurilor care lucreaz„ pe baza acestui program.

Guvernarea 1996—2000, c„reia Ói revenea implementarea SAPARD-ului, nu a reu∫it Óncheierea negocierilor la timp, Rom‚nia a pierdut astfel o perioad„ important„ pentru demararea proiectelor. Disputele — sunt de notorietate — dintre fostul ministru al agriculturii ∫i premierul Is„rescu au f„cut ca nu numai o dat„ delega˛ia Comisiei Europene s„ vin„ la Bucure∫ti s„ constate c„ toate aceste negocieri s-au transformat Óntr-o puternic„ miz„ politic„.

Preluarea guvern„rii de c„tre P.S.D., Ón 2001, a presupus urgentarea formalit„˛ilor de finan˛are a Programului SAPARD. Acest program a Ónceput s„ func˛ioneze, el fiind at‚t de necesar oric„rui stat candidat la Uniunea European„. De altfel, mai toate ˛„rile candidate s-au confruntat cu perioade grele Ón aplicarea acestui program de dezvoltare rural„, iar Rom‚nia a avut handicapul de a nu fi implementat programul, datorit„ neÓn˛elegerilor alian˛ei aflate la guvernare Ón perioada

Mul˛umesc.

Are cuv‚ntul pentru 4 minute domnul senator P.R.M., Eugen Marius Constantinescu.

## **Domnul Eugen Marius Constantinescu:**

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte de ∫edin˛„. Domnule pre∫edinte,

## Onorat Senat,

Œn ultima perioad„ de timp a revenit Ón centrul interesului societ„˛ii rom‚ne∫ti problema deosebit„ a proiectelor edilitare privind Parcul Carol, Ón general, ∫i Catedrala M‚ntuirii Neamului, Ón special.

Ambele obiective, at‚t prin concep˛ie ∫i realizare, c‚t ∫i prin finan˛are, apar˛in poporului rom‚n, iar monumentele din Parcul Carol sunt componente ale istoriei na˛ionale, ca ∫i mormintele vechi din perimetrul respectiv.

Pornind de la faptul incontestabil c„ nu a existat Ón istoria na˛iunii rom‚ne o autoritate mai acceptat„ ∫i mai dorit„ dec‚t Biserica Ortodox„ Rom‚n„, pilon moral al poporului rom‚n, ortodox ∫i el, de la origini, se impune pregnant necesitatea ca orice gest sau hot„r‚re major„ care se ia, chiar la nivelul Sf‚ntului Sinod, cu privire la biserica noastr„ s„ fie reflec˛ia imediat„ ∫i necesar„ a Óntregii comunit„˛i cre∫tine rom‚ne∫ti. Œn tripla calitate de care o am, ca arheolog, cercet„tor al istoriei neamului meu, ca senator ∫i, mai ales, ca simplu membru dreptcredincios al bimilenarei noastre biserici, cu smerenie m„ adresez conduc„torilor Bisericii Ortodoxe Rom‚ne, de aici, de la tribuna Senatului Rom‚niei, pentru a le re˛ine aten˛ia asupra gravit„˛ii unor declara˛ii care angajeaz„ nu numai pe conduc„torii bisericii, dar ∫i milioanele de rom‚ni drept-credincio∫i ∫i Ón ascultare.

Cu siguran˛„, proiectul construirii Catedralei M‚ntuirii Neamului a preocupat multe guverne ∫i a fost purtat pe buze de numeroase personalit„˛i laice ori sacerdotale. O dat„ ce marea majoritate a credincio∫ilor, a oamenilor politici, a inteligen˛ei rom‚ne∫ti este real interesat„ de construirea Catedralei M‚ntuirii Neamului, se poate trece, f„r„ discu˛ii o˛ioase, la analiza temei, sub toate aspectele. Pentru corecta abordare a problemei trebuie precizat de la Ónceput at‚t cadrul ideatic, c‚t ∫i mijloacele care pot duce la realizarea acestui obiectiv cu semnifica˛ie deosebit„ pentru tot neamul rom‚nesc. Foarte important„ este, Ón acest context, stabilirea cu fermitate a amplasamentului Catedralei. Spa˛iul Ón care va fi construit„ Catedrala M‚ntuirii Neamului trebuie s„ asigure cel pu˛in urm„toarele condi˛ii:

## V„ mul˛umesc.

Œl invit la tribun„ pentru 4 minute pe domnul senator Ioan Nicolaescu, senator P.S.D.

Ave˛i cuv‚ntul, domnule senator!

## **Domnul Ioan Nicolaescu:**

## Domnule pre∫edinte,

## Doamnelor ∫i domnilor senatori,

Scurta mea interven˛ie de ast„zi se vrea a fi un omagiu pe care, de altfel, transilv„nenii l-au adus s„pt„m‚na trecut„ marelui c„rturar Gheorghe ™incai, de la a c„rui na∫tere au trecut 250 de ani. Fiu al c‚mpiei

transilvane, a v„zut lumina zilei la 28 februarie 1754, la R‚ciu din C‚mpie, Ón comitatul Turda, din rodul dragostei unui harnic ∫i bogat nobil f„g„r„∫ean cu o fiic„ a locului. Cazul nu este singular, deoarece discipolul s„u, Alexandru Papiu Ilarian, Ó∫i avea mama originar„ tot de aici, motiv Ón plus pentru simpatia fa˛„ de Ónainta∫ul ∫i mentorul s„u spiritual. De peste coline, C„pu∫ul de C‚mpie ne aduce aminte de Petru Maior, iar Bandu l-a dat pe Iosif Hodo∫, revolu˛ionarul care ∫i-a legat via˛a de opera lui Dimitrie Cantemir.

Gheorghe ™incai ∫i Petru Maior r„m‚n cele mai alese spirite ale acestor meleaguri, av‚nd la baza activit„˛ii lor luminarea. De la latinescul _lumen_ , din care provine ∫i _lume_ , care devine _iluminism_ , ca doctrin„, ideologie ∫i cultur„. Primele argumente ale originii noastre nobile au stat la baza **Supplexului** , reluate apoi Ón toate operele de istoriografie elaborate pe baz„ de documente de Samuel Micu, Petru Maior, Gheorghe ™incai ∫i Ioan Budai-Deleanu.

Tot at‚t de important„ era istoria ecleziastic„ a tr„irii Óntru credin˛„, fiecare dintre ei consacr‚ndu-i o lucrare de valoare. Mai mult dec‚t at‚t, ei au fost aceia care au fundamentat legitimitatea lumin„rii ∫i, prin ea, aspira˛ia la lumea civilizat„. Gra˛ie lor, tipografiile, tributare p‚n„ acum c„r˛ilor de cult, ∫i-au oferit neÓnt‚rziat spiritul luminator — cartea. Primul manual a fost **Gramatica** . I-a urmat **Catehismul** , c„r˛i de pov„˛uire, Óndreptare de Ónv„˛„tur„ elaborate de ace∫ti titani sau traduse din literatura altor neamuri. Peste Transilvania se a∫terne un suflu nou. ™colile Ónfrunt„ ne∫tiin˛a ∫i ignoran˛a. Roma, Viena, Budapesta au devenit centre ale tinerilor rom‚ni dornici de cunoa∫tere, iar directorul lor, Gheorghe ™incai, de neegalat.

Manifest„rile omagiale t‚rgumure∫ene au constat Ón expozi˛ii de pictur„ ∫i de carte, simpozioane ∫i excursii documentare. Au fost deci, pe de o parte, evocatoare, iar pe de alt„ parte, itinerante.

Drept la replic„, un minut, domnul senator Paul P„curaru.

## **Domnul Nicolae Paul Anton P„curaru:**

## Domnule pre∫edinte,

Regret foarte mult c„ domnul senator Adrian P„unescu a deturnat sensul tezelor mele. Eu am avut dou„ teze, pe care speram ca ∫i Domnia sa s„ le sus˛in„. Prima tez„ — c„ sociologia risc„ s„ fie compromis„, c‚t„ vreme sondajele de opinie ne arat„ c„ cu c‚t popula˛iei Ói merge mai r„u, cu at‚t ne voteaz„ mai abitir. A doua tez„ — racolarea, migrarea ∫i traseismul politic au atins Ón aceast„ administra˛ie cote f„r„ precedent. Pot da o list„ Óntreag„ de nume importante din P.S.D., Óncep‚nd cu Adrian Severin, Elena Dumitru, Simona Marinescu, Bogdan-Duv„z ∫i a∫a mai departe, care ne arat„ c„ este un efort de dislocare politic„. Œn ceea ce-l prive∫te pe domnul Theodor Stolojan, fac precizarea c„ Óntre decembrie 1989 ∫i iulie 2000 nu a fost membru al nici unui partid din Rom‚nia. A devenit membru al Partidului Na˛ional Liberal Óntre iulie 2000 p‚n„ Ón decembrie 2004, iar pe urm„torii 10 ani va deveni din nou independent, ca viitor Pre∫edinte al Rom‚niei, dou„ mandate.

## **Domnul Dan-Mircea Popescu:**

Mul˛umesc.

## **Domnul Adrian P„unescu**

_**:**_

Eu nu vreau drept la replic„!

## **Domnul Dan-Mircea Popescu:**

## Am Ón˛eles.

Trecem la urm„torul punct de pe ordinea de zi — Not„ pentru exercitarea de c„tre parlamentari a dreptului de sesizare a Cur˛ii Constitu˛ionale.

Œn conformitate cu prevederile art. 17 alin (2) ∫i (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea ∫i func˛ionarea Cur˛ii Constitu˛ionale, s-au depus la secretarul general al Senatului, Ón vederea exercit„rii de c„tre senatori a dreptului de sesizare a Cur˛ii Constitu˛ionale, urm„toarele legi:

— Lege pentru modificarea ∫i completarea Legii nr. 184/2001 privind organizarea ∫i exercitarea profesiei de arhitect;

— Lege privind aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 68/2003 pentru modificarea Legii Ónv„˛„m‚ntului nr. 84/1995;

— Lege pentru Ónfiin˛area comunei Be∫tepe, prin reorganizarea comunei Mahmudia, jude˛ul Tulcea;

— Lege pentru aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 126/2003 privind operarea, func˛ionarea ∫i finan˛area asisten˛ei de urgen˛„ acordat„ cu elicopterele achizi˛ionate de Ministerul S„n„t„˛ii ∫i repartizate operatorilor medicali Institutul Clinic Fundeni ∫i Spitalul Clinic Jude˛ean de Urgen˛„ T‚rgu Mure∫;

— Lege privind aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 124/2003 pentru modificarea ∫i completarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 8/2003 privind stimularea procesului de restructurare, reorganizare ∫i privatizare a unor societ„˛i na˛ionale, companii na˛ionale ∫i societ„˛i comerciale cu capital majoritar de stat;

— Lege pentru aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 54/2003 privind interzicerea realiz„rii de cl„diri pe suprafe˛ele din fondul forestier na˛ional afectate de incendii;

— Lege pentru aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 98/2003 privind unele m„suri de Ónt„rire a pazei p„durilor, proprietatea persoanelor fizice, ∫i pentru modificarea art. 31 din Ordonan˛a Guvernului nr. 96/1998 privind reglementarea regimului silvic ∫i administrarea fondului forestier na˛ional;

— Lege pentru aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 105/2003 privind aloca˛ia familial„ complementar„ ∫i aloca˛ia de sus˛inere pentru familia monoparental„;

## Domnule pre∫edinte,

Nu am sesizat, nici din expunerea de motive, ∫i nici din alt„ surs„, care ar fi motiva˛ia pentru a aproba aceast„ procedur„ de urgen˛„ specific„ numai Ón anumite cazuri. P‚n„ acum nu ∫tiu s„ fi existat vreo asemenea lege de schimbare a statutului unei comune Ón ora∫, care s„ intre Ón procedur„ de urgen˛„.

Dac„ sunt alte comentarii?

V„ rog, domnul senator Codreanu.

## Domnule pre∫edinte,

Vreau s„-l informez pe colegul c„ eu fac parte din jude˛ul ale c„rui comune vor s„ le aprob„m Ón procedur„ de urgen˛„ pentru a deveni ora∫e.

## Domnule coleg,

Vreau s„ v„ informez c„ am avut o Óntrevedere cu domnul Oprea Ón decembrie, Ón leg„tur„ cu aceste propuneri de transformare a comunelor Ón ora∫e. Documenta˛ia nu a ajuns la Ministerul Administra˛iei Publice ∫i Internelor ∫i nu s-a cuprins Ón acel material pe care l-a˛i avut Ón caset„. Atunci s-a dorit ca aceste 3 propuneri s„ intre pe ordonan˛„ de urgen˛„ pentru a le da drumul o dat„ c„tre Comisia pentru administra˛ie public„ ∫i organizarea teritoriului. Pentru aceasta a fost solicitarea pentru ordonan˛a de urgen˛„.

V„ mul˛umesc pentru Ón˛elegere.

## **Domnul Dan-Mircea Popescu:**

Precizez, domnule senator, c„ nu este vorba de ordonan˛a de urgen˛„, ci este vorba de procedur„ de urgen˛„, ceea ce este pu˛in diferit. Domnul senator Popa a fost la ∫edin˛a Biroului permanent ∫i acolo nu a ridicat asemenea probleme.

Sunt alte comentarii? Nu sunt.

Acela∫i lucru pentru proiectul de Lege privind declararea ca ora∫ a comunei Fl„m‚nzi, jude˛ul Boto∫ani.

Dac„ sunt comentarii? Nu sunt.

Comentarii dac„ sunt? Nu sunt.

Dac„ sunt comentarii? Œn˛eleg c„ nu sunt.

Comentarii? Nu sunt.

V„ mul˛umesc.

Trecem la punctul urm„tor de pe ordinea de zi — constituirea comisiilor de mediere la:

— proiectul de Lege privind aprobarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 66/2003 pentru modificarea ∫i completarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 125/1998 privind Ónfiin˛area, organizarea ∫i func˛ionarea Agen˛iei Na˛ionale a Medicamentului.

Se propune o comisie de mediere format„ din 7 senatori.

Domnule pre∫edinte, procedur„!

L„sa˛i-m„ s„ termin, domnule!

Patru senatori din partea Partidului Social Democrat, dou„ candidaturi din partea Partidului Rom‚nia Mare ∫i o candidatur„ din partea Partidului Na˛ional Liberal.

V„ rog.

## Domnule pre∫edinte,

Am constatat ast„zi, v„z‚nd toate notele privind constituirea comisiei de mediere, c„, Ón absolut toate acestea, apare Partidul Social Democrat cu 4 membri. Asta duce la un calcul, ∫i anume c„ se dep„∫e∫te cu mult cota pe care… sau mai bine zis algoritmul stabilit a∫a cum spune art. 72 ini˛ial, o dat„ cu Ónceperea activit„˛ii actualului Senat.

Sigur c„ datorit„ acestei Ómp„r˛eli pe care eu o socotesc nejust„, Partidul Na˛ional Liberal nu figureaz„ dec‚t Ón jum„tate din comisiile de care vorbim ast„zi. Œmp„r˛eala corect„ ar fi fost 3 candidaturi pentru P.S.D., dou„ pentru P.R.M., una pentru P.N.L., iar Ón leg„tur„ cu

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 21/9.III.2004 U.D.M.R., dac„ se restr‚nge num„rul respectiv, ∫i U.D.M.R. are un loc Ón aceste comisii de mediere.

Este evident. Toate calculele care se fac nu pot s„ demonstreze c„ din 7 membri ai unei comisii de mediere, P.S.D. are dreptul la 4, la mai mult de 50%.

I.M.A.S.-ul!

## **Domnul Nicolae-Vlad Popa:**

Da, probabil c„ I.M.A.S.-ul a avut aici un rol de…,

rolul de regulator Ón calculul respectiv. Domnule pre∫edinte,

Propunerea mea, pe care o consider conform„ cu art. 72 alin. (3) ∫i 41 din regulament, este: 3 senatori din r‚ndul P.S.D.-ului, 2 din r‚ndul P.R.M.-ului, una din r‚ndul P.N.L.-ului ∫i una din r‚ndul U.D.M.R.-ului.

Asta este p„rerea dumneavoastr„. V„ mul˛umesc. Dac„ sunt alte…

Este un calcul, este calculul algoritmului actual.

Hai, domnule, gata!

Alte comentarii dac„ sunt? Nu sunt. Stima˛i colegi, sunt 4 propuneri din partea P.S.D.-ului. V„ rog!

Doamna senator Fevronia Stoica, domnii senatori Ioan Pop de Popa, Ion Iliescu ∫i Sorin Oprescu.

V„ mul˛umesc. Dou„ din partea Partidului Rom‚nia Mare.

Domnii senatori Ion C‚rciumaru ∫i Constantin G„ucan.

Mul˛umesc.

O propunere din partea Partidului Na˛ional Liberal.

Domnule pre∫edinte,

Lua˛i act c„ refuz„m s„ facem parte, dat fiind c„ a˛i respins propunerea noastr„ ∫i nu a˛i supus modificarea pe care Senatul poate s„ o hot„rasc„ Ón aceast„ direc˛ie.

Alt grup parlamentar? U.D.M.R.-ul, o propunere, v„ rog.

Nu se poate. Œn locul cui?

Œn locul dumneavoastr„, domnule!

U.D.M.R.-ul, rog o propunere.

Domnule pre∫edinte,

V„ rog s„ lua˛i act de faptul c„ nu fac nici un fel de calcul Ón leg„tur„ cu problematica algoritmului. Noi o deleg„m pe doamna senator Vajda Borbála.

## **Domnul Dan-Mircea Popescu:**

V„ mul˛umesc, domnule senator.

Comisie de mediere la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 91/2003 privind organizarea G„rzii Financiare. 7 membri Ón comisie. 3 propuneri din partea Partidului Social Democrat.

V„ rog.

Domnii senatori Constantin Toma, Avram Cr„ciun ∫i Ion H‚r∫u.

Mul˛umesc.

3 propuneri din partea Partidului Rom‚nia Mare.

Domnii senatori Vasile Horga, Maria Ciocan ∫i Nicolae Rah„u.

Mul˛umesc.

O propunere din partea U.D.M.R.

Domnul senator Puskás Valentin-Zoltán.

## **Domnul Dan-Mircea Popescu:**

Dac„ sunt comentarii cu privire la nominaliz„rile f„cute? Œn˛eleg c„ nu sunt.

Propuneri pentru constituirea unei comisii de mediere la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 66/1997 privind scutirea de plat„ a impozitelor pe salarii ∫i/sau pe venituri realizate de consultan˛i str„ini pentru activit„˛ile desf„∫urate Ón Rom‚nia Ón cadrul unor acorduri de Ómprumut.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 21/9.III.2004 Comisia este format„ din 7 senatori, 4 propuneri P.S.D., dou„ propuneri P.R.M., o propunere P.N.L.

Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat — 4 propuneri, v„ rog.

Domnii senatori Constantin Toma, Avram Cr„ciun, Ion H‚r∫u ∫i Constantin Alexa.

Mul˛umesc.

Dou„ propuneri din partea Partidului Rom‚nia Mare.

Domnii senatori Vasile Horga ∫i Nicolae Rah„u.

O propunere din partea Partidului Na˛ional Liberal.

Aceea∫i pozi˛ie, domnule pre∫edinte.

Mul˛umesc pentru pozi˛ia dumneavoastr„. Solicit Grupul parlamentar U.D.M.R. cu o propunere.

Domnul senator Németh Csaba.

## **Domnul Dan-Mircea Popescu:**

## V„ mul˛umesc.

Dac„ sunt comentarii cu privire la nominaliz„rile f„cute? Nu sunt.

V„ mul˛umesc.

Comisie de mediere la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 113/2003 privind protec˛ia social„ a salaria˛ilor disponibiliza˛i prin concedieri colective din sectorul sanitar, Ón cadrul procesului de restructurare ∫i reorganizare.

Se propune o comisie format„ din 7 membri, 3 din partea Partidului Social Democrat, 3 din partea Partidului Rom‚nia Mare, o propunere din partea U.D.M.R.

Cele 3 propuneri din partea P.S.D., v„ rog.

Doamna senator Rodica ™elaru, domnii senatori Alin Cioc‚rlie ∫i Emilian Prichici.

## Mul˛umesc.

3 propuneri din partea Grupului parlamentar P.R.M.

Domnii senatori Corneliu Bichine˛, Doru Liviu Bindea ∫i Constantin G„ucan.

Mul˛umesc.

O propunere din partea Grupului parlamentar U.D.M.R.

Domnul senator Németh Csaba.

Mul˛umesc.

Dac„ sunt comentarii Ón privin˛a membrilor comisiei? V„ rog, domnul senator Eckstein.

™i acest caz, domnule pre∫edinte, eu cred c„ totu∫i este o problem„ de principiu. Œntr-adev„r, prin faptul c„ Partidul Democrat nu are, Ón momentul de fa˛„, un grup parlamentar, pe undeva s-a rupt echilibrul care a existat p‚n„ acum.

Din c‚te ∫tiu eu, Ón Biroul permanent nu s-a discutat aceast„ problem„ ∫i — cum s„ zic — din punct de vedere al faptului c„ un grup parlamentar nu mai are reprezentan˛i Ón aceste comisii de mediere, eu v„d c„ situa˛ia noastr„ ∫i a colegilor liberali, care pierdeam fiecare a treia comisie, noi am p„strat acela∫i statut, deci au devenit îc‚∫tiga˛i“, Ón ghilimele, desigur, Grupurile parlamentare ale P.S.D.-ului ∫i P.R.M.-ului. Eu cred c„…

Nu ∫tiu cine a f„cut aceast„ Ómp„r˛ire, dar cred c„ trebuie discutat.

De principiu, la aceste comisii de mediere este bine ca fiecare grup parlamentar s„ aib„ un reprezentant.

Cred c„ totu∫i nu am primit un r„spuns, respectiv nu a primit colegul Nicolae-Vlad Popa un r„spuns concret. De ce arat„ astfel aceste comisii de mediere cu privire la componen˛a lor?

## Domnul senator,

Sigur c„ da, se poate r„spunde cu situa˛ia pe care o avem Ón acest moment.

Aceast„ chestiune putea fi ridicat„ Ón Biroul permanent ∫i putea fi solu˛ionat„ de comun acord de c„tre reprezentan˛ii tuturor grupurilor Ón Biroul permanent. Este cel pu˛in straniu s„ ni se cear„ acum s„ calcul„m potrivit unui nou algoritm c‚t revine ∫i c‚t nu revine unui grup sau altuia. Problema poate fi discutat„ la modul ra˛ional, constructiv, Ón Biroul permanent.

Singurul r„spuns care-mi vine Ón minte Ón acest moment este principiul de drept, pe care Ól ∫ti˛i cu to˛ii, _pacta servanda_ sunt dac„ _rebus sic stantibus._ Situa˛ia este cu totul alta.

Deci, Ón Biroul permanent, s„ ridice domnul senator Nicolae-Vlad Popa aceast„ chestiune. Ajungem la o concluzie.

Acestea au fost 4 comisii de mediere pe care le-am solu˛ionat Ón aceast„ manier„ ∫i cred c„ putem continua ordinea de zi.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 21/9.III.2004

Cu o singur„ precizare, domnule pre∫edinte, dac„ Ómi permite˛i.

V„ rog.

Aceste propuneri. Vede˛i, notele sunt semnate de Departamentul legislativ. Este adev„rat c„ regulamentul spune: îBiroul permanent propune Senatului“, dar Senatul hot„r„∫te, deci numai aici se hot„r„∫te. Nu se poate, nici m„car Biroul permanent nu poate hot„rÓ c‚t„ vreme aprobarea o d„ Senatul. De aceea am ∫i pus-o Ón Senat. Discu˛ia la Biroul permanent nu poate fi… Eventual, discutat„ teoretic. Aici, cine poate mai mult poate ∫i mai pu˛in. Biroul permanent nu poate s„ nu se supun„ unei hot„r‚ri a Senatului. C‚t„ vreme aceste comisii sunt adoptate efectiv numai de c„tre Senat, discu˛ia are loc aici, ∫i nu Ón Biroul permanent.

## Domnule senator,

Œmi permite˛i ∫i mie. V-am ascultat, ave˛i un punct de vedere. Senatul a hot„r‚t prin votul membrilor Senatului de aceast„ manier„. Deci Senatul a hot„r‚t. Chestiunea o pute˛i ridica miercuri la ∫edin˛a Biroului permanent ∫i cred c„ vom ajunge la o solu˛ie constructiv„, care s„ mul˛umeasc„ toate grupurile ∫i to˛i senatorii prezen˛i Ón aceast„ sal„.

Mi-e greu acum s„ v„ spun c„ ave˛i dreptate sau nu ave˛i dreptate. Mi-e greu s„ calculez c‚t revine sau c‚t nu revine fiec„rui grup parlamentar, Ón func˛ie de noul algoritm. De aceea v-am invocat principiul constitu˛ional pe care vi l-am invocat.

Domnul senator T„r„cil„.

V„ rog.

## Domnule pre∫edinte,

## Domnilor colegi,

V„ rog s„-mi permite˛i ca, Ón dou„ minute, s„ Óncerc s„ aduc o serie de preciz„ri Ón leg„tur„ cu constituirea comisiilor de mediere.

V„ rog s„ observa˛i c„, Ón momentul Ón care intervin divergen˛e Óntre cele dou„ Camere, cealalt„ Camer„, respectiv, Senatul, hot„r„∫te dou„ lucruri: pe de o parte, constituirea comisiei de mediere, sigur c„ la propunerea pe care o avem Ón map„, ∫i, Ón al doilea r‚nd, componen˛a comisiei de mediere, componen˛„ Ón func˛ie de reprezentarea grupurilor parlamentare.

Deci, de∫i noi d„m un singur vot, Ón plenul Senatului d„m un vot pe dou„ chestiuni: Ón primul r‚nd, constituim comisia pe algoritm ∫i, Ón al doilea r‚nd, stabilim componen˛a Ón func˛ie de propunerile grupurilor parlamentare.

A doua chestiune: aceast„ desemnare nu este aleatorie. Noi avem un departament Ón Senat care se

ocup„ de aceast„ chestiune ∫i, dac„ un grup parlamentar, respectiv, Grupul parlamentar liberal, are Óndoieli Ón leg„tur„ cu corectitudinea desemn„rii reprezentan˛ilor grupurilor parlamentare Ón comisiile de mediere, sigur c„ poate s„ ridice aceast„ problem„, a∫a cum a f„cut-o domnul senator Nicolae-Vlad Popa ast„zi, iar miercuri ea urmeaz„ s„ fie inclus„ pe ordinea de zi ∫i vom prezenta din partea _staff_ -ului Senatului modul Ón care, Ón func˛ie de num„rul de senatori, s-au f„cut desemn„rile pe anul acesta, pe anul trecut, c‚nd dore∫te, pentru c„ aceasta este o chestiune care rezult„ din calculator ∫i nu este aleatorie pentru Biroul permanent sau pentru altcineva.

## **Domnul Dan-Mircea Popescu:**

## V„ mul˛umesc.

Deci continu„m Ón aceast„ manier„, cu rug„mintea pentru reprezentan˛ii Grupului parlamentar al Partidului Na˛ional Liberal de a ridica chestiunea pe ordinea de zi a proximei ∫edin˛e de Birou permanent.

Revin la nominaliz„rile f„cute, la cele 7. N-am re˛inut din partea U.D.M.R. care a fost propunerea.

## **Domnul Szabó Károly-Ferenc**

**:**

Domnul senator Németh Csaba.

## **Domnul Dan-Mircea Popescu:**

Domnul senator Németh Csaba. Deci, dac„ nu sunt alte comentarii cu privire la nominaliz„ri, v„

- V„ mul˛umesc.

Urm„toarea comisie de mediere la proiectul de Lege privind aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 40/2003 pentru modificarea ∫i completarea Legii nr. 161/2003 privind unele m„suri pentru asigurarea transparen˛ei Ón exercitarea demnit„˛ilor publice, a func˛iilor publice ∫i Ón mediul de afaceri, prevenirea ∫i sanc˛ionarea corup˛iei.

Se propune o comisie de mediere format„ din 7 senatori: 4 din partea Partidului Social Democrat, dou„ propuneri din partea Partidului Rom‚nia Mare, o propunere din partea Partidului Na˛ional Liberal.

V„ rog, Partidul Social Democrat, 4 propuneri.

Domnii senatori Ion Predescu, Antonie Iorgovan, Octavian Opri∫ ∫i Emilian Prichici.

Mul˛umesc.

Dou„ propuneri din partea Partidului Rom‚nia Mare.

Domnii senatori Aron Bela∫cu ∫i Dumitru Petru Pop.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 21/9.III.2004

## **Domnul Dan-Mircea Popescu:**

Mul˛umesc.

O propunere din partea Partidului Na˛ional Liberal.

**Domnul Szabó Károly-Ferenc**

**:**

Domnul senator Eckstein-Kovács Péter.

**Domnul Nicolae-Vlad Popa**

**:**

Domnul senator Eckstein-Kovács Péter.

## **Domnul Dan-Mircea Popescu:**

V„ mul˛umesc pentru cooperare, domnul senator.

## **Domnul Nicolae-Vlad Popa**

**:**

Vreau s„-l ajut pe domnul senator Szabó.

V„d.

## Domnule pre∫edinte,

O s„ Ónaint„m factura pentru o astfel de presta˛ie. V„ rog s„ mi-o lua˛i de bun„. Deci vom Ónainta factura pentru o astfel de presta˛ie.

Domnul senator Eckstein-Kovács Péter.

## **Domnul Dan-Mircea Popescu:**

## Mul˛umesc.

Comentarii cu privire la nominaliz„ri? Nu sunt.

Constituirea comisiei de mediere la proiectul de Lege privind aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 78/2003 pentru modificarea ∫i completarea Legii nr. 290/2002 privind organizarea ∫i func˛ionarea unit„˛ilor de cercetare-dezvoltare din domeniile agriculturii, silviculturii, industriei alimentare ∫i a Academiei de ™tiin˛e Agricole ∫i Silvice îGheorghe Ionescu-™i∫e∫ti“.

Se propune o comisie format„ din 7 membri: 3 propuneri — Partidul Social Democrat, 3 propuneri— Partidul Rom‚nia Mare, o propunere — U.D.M.R.

V„ rog, 3 propuneri — P.S.D.

Doamna senator Elena Sporea, domnii senatori Victor Apostolache ∫i Ioan Nicolaescu.

## Mul˛umesc.

Trei propuneri din partea Partidului Rom‚nia Mare.

Domnii senatori Gheorghe Buzatu, Gheorghe Bunduc ∫i Dumitru Codreanu.

Mul˛umesc.

O propunere din partea U.D.M.R.

Domnul senator Pete István.

## **Domnul Dan-Mircea Popescu:**

Mul˛umesc.

Comentarii cu privire la nominaliz„ri? Nu sunt.

**:**

Ba da, domnule pre∫edinte!

## **Domnul Dan-Mircea Popescu:**

## V„ rog!

## **Domnul Viorel Matei**

**:**

Este incorect, pentru c„ modific„rile au fost f„cute de senatorii Vasile Mocanu ∫i Viorel Matei, ∫i mi se pare incorect s„ fim cu to˛ii Ón aceast„ comisie de mediere. Mi se pare incorect. Adic„, unde s-au f„cut amendamente au fost senatorii Vasile Mocanu ∫i Viorel Matei ∫i mi se pare incorect s„ fim da˛i la o parte. Noi ne-am zb„tut pentru Academie, noi ne-am zb„tut pentru aceast„ lege ∫i de aceea v„ spun c„ nominaliz„rile nu sunt corect f„cute.

V„ rog, se revine din partea grupului asupra nominaliz„rilor? V„ rog, face˛i noile propuneri.

Da, omolog„m cele dou„ propuneri. Deci, r„m‚ne doamna senator Elena Sporea ∫i intr„ cei doi senatori anun˛a˛i, Vasile Mocanu ∫i Viorel Matei.

## **Domnul Dan-Mircea Popescu:**

Mul˛umesc.

Trei propuneri din partea P.R.M., v„ rog. V„ rog, domnul senator Otiman.

## Domnule pre∫edinte,

Dac„ Ómi permite˛i, vorbesc Ón calitate de pre∫edinte al Comisiei pentru Ónv„˛„m‚nt ∫i ∫tiin˛„.

V„ rog, domnule senator.

Departe de mine g‚ndul de a m„ amesteca Ón chestiunea form„rii structurilor din partea colegilor de la P.S.D., dar prima comisie care a fost sesizat„ Ón fond pentru a discuta acest proiect de lege a fost Comisia pentru Ónv„˛„m‚nt ∫i ∫tiin˛„, dup„ care Comisia pentru agricultur„, industrie alimentar„ ∫i silvicultur„ a solicitat

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 21/9.III.2004 Biroului permanent s„ i se atribuie, Ómpreun„ cu Comisia pentru Ónv„˛„m‚nt ∫i ∫tiin˛„, dreptul de a discuta pe fond acest proiect de lege, chestiune care a fost aprobat„ dup„ discu˛ii Ón Biroul permanent.

Œn aceast„ situa˛ie, dat fiind faptul c„ obiectul legii Ól reprezint„ cercetarea ∫tiin˛ific„, de fapt, normal, ar trebui ca doi membri ai Comisiei pentru Ónv„˛„m‚nt ∫i ∫tiin˛„ s„ fac„ parte din partea dumneavoastr„ ∫i unul de la Comisia pentru agricultur„, industrie alimentar„ ∫i silvicultur„. Aceasta este rigoarea logicii. Restul este aritmetic„, pe care v„d c„ o folosi˛i cu dezinvoltur„. Mul˛umesc.

## **Domnul Dan-Mircea Popescu:**

V„ mul˛umesc.

Domnule senator,

Sunt nevoit, totu∫i, s„ v„ reamintesc c„ Grupul parlamentar al P.S.D. este cel care face nominaliz„rile Ón ceea ce-l prive∫te.

Deci Óntreb Ónc„ o dat„ reprezentantul Grupului parlamentar al P.S.D., care sunt propunerile grupului pentru aceast„ comisie de mediere. V„ rog.

Cele trei propuneri sunt: domnii senatori Ioan Nicolaescu, Viorel Matei ∫i Vasile Mocanu.

## **Domnul Dan Mircea Popescu:**

V„ mul˛umesc.

Grupul parlamentar al P.R.M., v„ rog.

## **Domnul Ioan Aurel Rus**

**:**

I-am spus, domnule pre∫edinte.

## **Domnul Dan-Mircea Popescu:**

V„ rog, mai spune˛i-i o dat„.

## **Domnul Ioan Aurel Rus**

**:**

Domnii senatori Aron Bela∫cu, Gheorghe Bunduc ∫i Dumitru Codreanu.

## V„ mul˛umesc.

Din partea Grupului parlamentar al U.D.M.R. — o propunere.

Domnul senator Pete István. Dar a∫a ∫tiu, c„ am nominalizat deja.

Comisie de mediere la proiectul de Lege pentru modificarea ∫i completarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 96/1998 privind reglementarea regimului silvic ∫i administrarea fondului forestier na˛ional, republicat„, modificat„ ∫i completat„ prin Legea nr. 75/2002.

Comisia de mediere se propune a fi format„ din 7 senatori: 4 —P.S.D., 2 — P.R.M., unul — P.N.L. Propunerile din partea Grupului parlamentar al P.S.D.

Doamna senator Elena Sporea, domnii senatori Vasile Mocanu, Viorel Matei ∫i Victor Apostolache.

Patru propuneri, da? Dou„ propuneri — P.R.M.

Domnii senatori Dumitru Codreanu ∫i Nicolae P„tru.

## **Domnul Dan-Mircea Popescu:**

Mul˛umesc.

Din partea Grupului parlamentar al P.N.L.

## **Domnul Nicolae-Vlad Popa**

_**:**_

Nu propunem.

Nu propune˛i.

Rog colegii de la U.D.M.R.

Domnul senator Pete István.

## **Domnul Dan-Mircea Popescu:**

Mul˛umesc.

Comentarii? Nu sunt.

Œn sf‚r∫it, ultima comisie de mediere, la proiectul de

Lege privind modificarea ∫i completarea Legii nr. 349/2002 pentru prevenirea ∫i combaterea efectelor consumului produselor din tutun.

Comisia se propune a fi format„ din 7 senatori: 3 —

- P.S.D., 3 — P.R.M., unul — U.D.M.R. Propunerile din partea P.S.D.

## **Domnul Marin Dinu:**

Nu, nu, era la cealalt„ comisie.

V„ mul˛umesc.

Doamna senator Elena Sporea, domnii senatori Sorin Oprescu ∫i Vasile Mocanu.

V„ mul˛umesc.

Grupul parlamentar al P.R.M. — 3 propuneri.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 21/9.III.2004

Domnii senatori Nicolae P„tru, Ion C‚rciumaru, Constantin G„ucan.

O propunere din partea Grupului parlamentar al U.D.M.R.

Domnul senator Puskás Valentin-Zoltán.

## **Domnul Dan-Mircea Popescu:**

V„ mul˛umesc.

Comentarii? Nu sunt.

Trecem la urm„torul punct de pe ordinea de zi: raportul comisiei de mediere pentru solu˛ionarea textelor Ón divergen˛„ la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 45/2003 privind finan˛ele publice locale.

La punctul 1 din raport este textul Senatului.

Punctul 2 — acela∫i text al Senatului.

Punctul urm„tor: raportul comisiei de mediere pentru solu˛ionarea textelor Ón divergen˛„ la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 89/2003 pentru modificarea ∫i completarea Legii nr. 360/2003 privind Statutul poli˛istului.

Primul punct din raport este textul Senatului.

Punctul 2 — acela∫i text al Senatului.

Punctul 3 — text comun al membrilor comisiei de mediere. Dac„ sunt, aici, comentarii cu privire la textul comun?

La pct. 4, de asemenea, un text comun votat Ón unanimitate de c„tre membrii comisiei de mediere. Dac„ sunt comentarii? Nu sunt.

## **Domnul Nicolae-Vlad Popa**

**:**

Solicit cuv‚ntul, domnule pre∫edinte.

V„ rog!

Domnule pre∫edinte,

Am votat la Ónceputul acestei ∫edin˛e programul de lucru, cu rigurozitate ne-a˛i cerut. ™i noi v„ cerem acela∫i lucru. Programul a fost dep„∫it ∫i este vremea s„…

Da, domnule senator, programul de lucru este p‚n„ la ora 19,30. V„ mul˛umesc foarte mult.

De la ora 18,00 sunt Óntreb„ri, interpel„ri. Deci, acest program l-am votat. Dac„ dori˛i, sigur c„ pute˛i prelungi programul, dar, deocamdat„ avem un program astfel votat.

## **Domnul Dan-Mircea Popescu:**

V„ mul˛umesc.

Proiectul de Lege pentru ratificarea Scrisorii de Acord dintre Rom‚nia ∫i Banca Interna˛ional„ pentru Reconstruc˛ie ∫i Dezvoltare, Ón calitate de agen˛ie de implementare a Facilit„˛ii Globale de Mediu (FGM) privind asisten˛a financiar„ nerambursabil„ acordat„ Rom‚niei pentru preg„tirea proiectului de diminuare a riscurilor Ón cazul producerii dezastrelor naturale ∫i preg„tirea pentru situa˛ii de urgen˛„, semnat„ la Zagreb la 28 iulie 2003 ∫i la Bucure∫ti la 15 octombrie 2003.

V„ rog!

## **Doamna Maria Manolescu** — _secretar de stat_

_Ón Ministerul Finan˛elor Publice_ **:**

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Doamnelor ∫i domnilor senatori,

Obiectivele proiectului finan˛at vizeaz„ ridicarea capacit„˛ii de reac˛ie Ón situa˛ii de criz„, reducerea riscului seismic, reducerea riscului Ón caz de inunda˛ii ∫i alunec„ri de teren, precum ∫i alte probleme de interes pentru Rom‚nia.

Finan˛area proiectului, evaluat la 245.000.000 dolari, va fi asigurat„ prin intermediul unui Ómprumut acordat de Banca Mondial„, precum ∫i pe baza unei dona˛ii, sus˛inute de Banca Mondial„.

Camera Deputa˛ilor a adoptat actul normativ Ón data de 17 februarie 2004. Comisiile de specialitate ale Senatului au Óntocmit raport de adoptare Ón forma Camerei Deputa˛ilor, iar ini˛iatorul, Ministerul Finan˛elor Publice, propune adoptarea proiectului de act normativ Ón varianta respectiv„.

V„ mul˛umesc.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 21/9.III.2004

V„ mul˛umesc.

Domnule pre∫edinte Viorel ™tefan, raportul comisiei.

## Domnule pre∫edinte,

Comisia noastr„, cu unanimitate de voturi, a adoptat raport favorabil ∫i supune spre dezbatere ∫i adoptare plenului proiectul de lege Ón forma transmis„ de Camera Deputa˛ilor, f„r„ amendamente.

Men˛ionez c„ legea are caracter ordinar, urm‚nd a fi adoptat„ Ón conformitate cu art. 76 alin. (2) din Constitu˛ie.

V„ mul˛umesc.

## Domnule pre∫edinte,

De asemenea, comisia noastr„ a adoptat, cu unanimitate, raport favorabil ∫i supune spre dezbaterea ∫i adoptarea plenului proiectul de lege Ón forma transmis„ de ini˛iator, cu men˛iunea c„ proiectul de lege se Óncadreaz„ Ón categoria legilor ordinare.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc. Dezbateri generale.

Doamna Ciocan, pofti˛i, ave˛i cuv‚ntul!

Domnule pre∫edinte,

## **Domnul Dan-Mircea Popescu:**

## V„ mul˛umesc.

Dezbateri generale? Nu sunt. Œn aceste condi˛ii, av‚nd Ón vedere faptul c„ nu exist„ amendamente,

V„ mul˛umesc.

La punctul 8 de pe ordinea de zi avem proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 13/2004 privind aprobarea plafonului de Óndatorare public„ a Rom‚niei pentru anul 2004.

V„ rog, doamna ministru!

## V„ mul˛umesc.

Œn conformitate cu prevederile Legii datoriei publice nr. 81/1999, Guvernul, prin Ministerul Finan˛elor Publice, stabile∫te anual plafonul de Óndatorare public„ ce este supus Parlamentului.

Plafonul de Óndatorare public„ intern„ reprezint„ limita maxim„ de Óndatorare din surse financiare interne, iar pentru anul 2003 a fost aprobat un plafon de Óndatorare public„ intern„ Ón sum„ de 34,6 mii de miliarde, iar pentru anul 2004 se propun 33,4 mii de miliarde.

Plafonul de Óndatorare public„ extern„ a Rom‚niei, pentru anul 2004, se stabile∫te la suma de 4.400 milioane dolari, fa˛„ de anul 2002 ∫i, respectiv, anul 2003, c‚nd acest plafon a fost la 3,4 miliarde dolari.

Comisiile de specialitate ale Senatului au Óntocmit raport de adoptare Ón forma promovat„ de Guvern, iar Ministerul Finan˛elor Publice propune ∫i sus˛ine adoptarea actului normativ Ón forma respectiv„.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc. Domnule pre∫edinte Viorel ™tefan.

Stima˛i colegi,

Cu privire la Ordonan˛a nr. 13/2004 privind aprobarea plafonului de Óndatorare public„ a Rom‚niei pentru anul 2004 se face men˛iunea c„ plafonul de Óndatorare public„ extern„ a Rom‚niei a fost stabilit la 4,4 miliarde dolari, respectiv peste 14.000 miliarde lei, iar plafonul de Óndatorare public„ intern„ a Rom‚niei a fost stabilit la 33.400 miliarde lei.

De∫i Ón expunerea de motive s-a ar„tat c„ plafonul de Óndatorare public„ extern„ a Rom‚niei reprezint„ doar 10,6% din exportul de bunuri ∫i servicii, iar Ón alte ˛„ri procentul fiind mult mai mare, noi consider„m c„ at‚t datoria public„ extern„, c‚t ∫i datoria public„ intern„ vor greva foarte mult bugetul de stat al Rom‚niei.

Œn ce sens? Garan˛iile date, at‚t de actualul Guvern, c‚t ∫i de guvernele anterioare marilor companii de stat, c‚t ∫i unor agen˛i economici priva˛i, s-au f„cut, deseori, f„r„ discern„m‚nt ∫i transparen˛„, mul˛i dintre ace∫tia nu ∫i-au mai onorat rambursarea Ómprumuturilor primite cu garan˛ii guvernamentale, Ministerul Finan˛elor Publice fiind obligat s„ restituie, el, aceste Ómprumuturi.

Este bine cunoscut faptul c„ Ón aceast„ situa˛ie ∫i Ón contul acestor Ómprumuturi acordate anterior s-au recuperat, de la cei care au beneficiat de aceste Ómprumuturi, doar aproximativ 4%, iar cu diferen˛a a fost grevat bugetul de stat.

Pentru acest motiv ∫i ca urmare a celor men˛ionate mai sus, Grupul parlamentar P.R.M. va vota Ómpotriva acestei ordonan˛e.

V„ mul˛umesc.

## **Domnul Dan-Mircea Popescu:**

V„ mul˛umesc.

Dac„ sunt alte interven˛ii? Nu sunt. Stima˛i colegi,

Av‚nd Ón vedere raportul favorabil al comisiei ∫i faptul c„ nu exist„ amendamente,

V„ mul˛umesc.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 21/9.III.2004 Trecem la punctul urm„tor: proiect de Lege privind aprobarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 37/2004 pentru modificarea ∫i completarea reglement„rilor privind auditul intern.

V„ rog, ave˛i cuv‚ntul!

Prin acest act normativ se asigur„ o mai precis„ delimitare a domeniilor reglementate ∫i armonizarea dispozi˛iilor privind auditul intern ∫i entit„˛ile publice prev„zute de Legea nr. 672/2002 privind auditul intern, respectiv Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 75/1999 privind activitatea de audit financiar.

Comisiile de specialitate ale Senatului au Óntocmit raport de adoptare Ón forma prezentat„ de Guvern, iar Ministerul Finan˛elor Publice propune adoptarea actului normativ Ón forma respectiv„.

V„ mul˛umesc.

## Mul˛umesc.

Din partea comisiei de specialitate, domnul pre∫edinte Viorel ™tefan.

## Domnule pre∫edinte,

Cu precizarea c„ am primit aviz favorabil din partea Comisiei juridice, de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri, aduc la cuno∫tin˛a plenului c„ s-a adoptat raport favorabil, cu unanimitate de voturi, fapt pentru care supunem spre dezbaterea ∫i adoptarea plenului proiectul de lege Ón forma prezentat„ de Guvern.

Men˛ionez c„ legea are caracter ordinar. V„ mul˛umesc.

Mul˛umesc. Dezbateri generale. Pofti˛i, domnul senator Szabó Károly!

## Domnule pre∫edinte,

## Onora˛i colegi,

Numai pentru acurate˛e, aici nu ministerul sau vreun departament propune, ci Guvernul, eventual. Dac„ persoana care a venit Ón numele Guvernului face aceasta, atunci s„ o fac„ Ón numele Guvernului.

Noi aici trebuie s„ respect„m ni∫te reguli care par a fi rigide, dar eu cred c„ a∫a este bine.

Eu am luat not„ de faptul c„ Guvernul a propus aceast„ lege, nu Ministerul Finan˛elor Publice.

## **Domnul Dan-Mircea Popescu:**

## V„ mul˛umesc.

Alte interven˛ii, dac„ sunt? Dac„ nu sunt,

V„ mul˛umesc.

Propunerea legislativ„ privind sus˛inerea financiar„ gratuit„ a produc„torilor agricoli care exploateaz„ terenuri agricole cu suprafe˛e calamitate Ón vederea efectu„rii Óns„m‚n˛„rilor din prim„vara anului 2003.

Am votat pentru dou„ proiecte de lege.

Acesta este ultimul, este aceea∫i comisie de specialitate; ne oprim dup„ acest proiect.

V„ rog, ave˛i cuv‚ntul!

## Domnule pre∫edinte,

™tiu c„ este t‚rziu, dar t‚rziu a venit ∫i acest proiect de lege, pentru c„ a fost depus cu un an de zile Ón urm„. Trebuie s„ remarc acest lucru.

Sigur, este raport de respingere, a∫a s-a Ón˛eles urgen˛a ∫i, dup„ cum vedem, ajutorul Ón agricultur„ oricum a venit t‚rziu, am v„zut ∫i Ón fundamentarea venit„ de la Guvern c„ s-au dat ajutoare, dar ele s-au dat anul trecut, Óntre iunie ∫i septembrie, pentru cei care au avut culturi ce au suferit din cauza Ónghe˛ului.

Œn primul r‚nd, am dorit s„ subliniez Ónt‚rzierea cu care a venit punctul de vedere ∫i cum lucr„m noi, aici, Ón Senatul Rom‚niei, ∫i Ón special aceste propuneri legislative care vin de la Opozi˛ie.

Am v„zut punctul de vedere al comisiei— respingerea— Óns„ am dorit s„ subliniez c„ aceast„ ini˛iativ„ legislativ„ a venit cu o Ónt‚rziere foarte mare ∫i nu pot fi de acord cu a∫a ceva.

Eu sus˛in Ón continuare acest proiect de lege.

## V„ mul˛umesc.

Din partea comisiei de specialitate, domnul pre∫edinte Viorel ™tefan, ave˛i cuv‚ntul!

## Domnule pre∫edinte,

Œn urma examin„rii proiectului de lege Ón ∫edin˛a din 18 februarie 2004, Comisia pentru buget, finan˛e ∫i b„nci a constatat c„ Ón baza Legii nr. 381/2002 privind acordarea desp„gubirilor Ón caz de calamit„˛i naturale Ón agricultur„ ∫i ale Hot„r‚rii Guvernului nr. 440/2003 privind declararea st„rii de calamitate natural„ Ón agricultur„ ∫i stabilirea nivelului maxim al sumelor care pot fi acordate ca desp„gubiri, Ón anul 2003 au fost acordate produc„torilor agricoli desp„gubiri Ón sum„ total„ de 691,5 miliarde lei.

Œn aceast„ situa˛ie, membrii comisiei au hot„r‚t, cu majoritate de voturi, respingerea propunerii legislative.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 21/9.III.2004 Fac precizarea c„ ∫i Comisia pentru agricultur„, industrie alimentar„ ∫i silvicultur„ a avizat negativ proiectul de lege.

## **Domnul Dan-Mircea Popescu:**

## V„ mul˛umesc.

Dezbateri generale, dac„ sunt interven˛ii? Dac„ nu sunt,

V„ mul˛umesc.

Ne oprim aici…

## **Domnul Mircea Ionescu-Quintus**

**:**

Mai este un punct pentru aceea∫i comisie.

## **Domnul Dan-Mircea Popescu:**

Œmi pare r„u, se radiodifuzeaz„ punctul de Óntreb„ri, interpel„ri. Ne oprim aici cu acest punct de pe ordinea de zi.

Punctul urm„tor — Óntreb„ri, interpel„ri.

V„ rog s„ ne permite˛i s„ ne desf„∫ur„m lucr„rile.

Din partea Grupului Partidului Rom‚nia Mare, Ól invit la tribun„ pe domnul senator Gheorghe Acatrinei, pentru a-∫i formula Óntrebarea.

V„ rog, domnule senator, ave˛i cuv‚ntul!

## V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Œn calitate de senator al Partidului Rom‚nia Mare, adresez urm„toarea Óntrebare domnului prim-ministru Adrian N„stase.

Problema chiria∫ilor din imobilele na˛ionalizate este una dintre cele mai grave cu care se confrunt„ actualul Guvern. Mii de familii risc„ s„ r„m‚n„ pe drumuri, fo∫tii proprietari sau mo∫tenitori ai acestora amenin˛‚nd cu scoaterea lor Ón strad„.

Potrivit legii, chiria∫ii trebuie evacua˛i din casele Ón care locuiesc Ón prezent, p‚n„ la 8 aprilie 2004, Óns„ Gabriel Oprea, ministru delegat la Ministerul Administra˛iei ∫i Internelor, a promis g„sirea unei solu˛ii doar la toamn„.

De aceea, m„ adresez primului-ministru Adrian N„stase, solicit‚ndu-i s„ intervin„ ∫i s„ dispun„ prelungirea termenului la care este prev„zut„ evacuarea, precum ∫i identificarea unor cl„diri care i-ar putea ad„posti pe cei afla˛i Óntr-o asemenea situa˛ie, care nu au nici o vin„ c„ locuiesc tocmai Óntr-un imobil na˛ionalizat.

V„ mul˛umesc.

## Domnule senator,

S„ Ói d„m cuv‚ntul doamnei Maria Ciocan, din partea Grupului parlamentar P.R.M. Obiectul Óntreb„rii am Ón˛eles c„ vizeaz„ clarificarea situa˛iei asisten˛ilor maternali, da? V„ rog, ave˛i cuv‚ntul!

Œntrebarea mea este adresat„ doamnei ministru Elena Dumitru.

Ocupa˛ia de asistent maternal este o no˛iune nou„ Ón nomenclatura noastr„ legislativ„. De aceea lipsesc Ón acest domeniu unele norme precise care s„ defineasc„ statutul acestei ocupa˛ii.

Œn acest sens, Sindicatul asisten˛ilor maternali din Maramure∫ propune stabilirea unui statut propriu Ón care s„ se ˛in„ cont de realit„˛ile pe care le implic„ responsabilitatea acestor persoane Ón cre∫terea ∫i Óntre˛inerea unui copil.

Œn prezent, aceast„ categorie este Óncadrat„ la referent social, exact ca ∫i func˛ionarii Direc˛iei pentru Protec˛ia Drepturilor Copilului, care muncesc 8 ore pe zi, av‚nd, Ón zilele de s‚mb„t„ ∫i duminic„, liber ∫i care au un salariu mult mai mare, asisten˛ii maternali fiind Óncadra˛i cu salariul minim pe economie.

Un asistent maternal este de serviciu 24 de ore din 24, inclusiv s‚mb„t„ ∫i duminic„, cre∫terea unui copil necesit‚nd prezen˛a asistentului zi ∫i noapte, chiar ∫i atunci c‚nd acesta este bolnav, fiind expus ∫i la alte riscuri.

Œntrebare: v„ rug„m s„ ne comunica˛i dac„ se are Ón vedere clarificarea situa˛iei asisten˛ilor maternali, Ón func˛ie de timpul efectiv lucrat, non-stop, ∫i Ón ce const„ aceasta?

Solicit r„spuns scris ∫i oral.

V„ mul˛umesc.

Mul˛umesc.

Œl invit la microfon pe domnul senator Constantin G„ucan, din partea Partidului Rom‚nia Mare.

Ave˛i cuv‚ntul, domnule senator!

Œntrebarea mea se adreseaz„ domnului R„zvan Theodorescu, ministrul culturii ∫i cultelor.

Domnule ministru,

V„ rog s„ prezenta˛i rezultatul oficial al anchetei f„cute la Discoteca **Blue** , aflat„ Ón sala de cursuri îNicolae Iorga“ din V„lenii de Munte.

Solicit acest rezultat oficial, deoarece comisia de la jude˛ a fost dus„ direct la restaurant, iar discoteca a r„mas nemodificat„. Singurul lucru a fost apari˛ia unui cearceaf, plasat sub orificiile de proiec˛ie, cu rol de ecran.

Dispre˛ul fa˛„ de dispozi˛ia dumneavoastr„ s-a v„zut Ón plasarea acestei c‚rpe sub orificiile de proiec˛ie. Dac„

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 21/9.III.2004 au fost f„cute ∫i comentarii grobiene pe seama dumneavoastr„, v„ Óntreb: dac„ un mic aventurier poate sfida un ministru, ce poate face un mare aventurier?

Solicit r„spunsul Ón scris.

- V„ mul˛umesc ∫i v„ asigur de considera˛ie.

Mul˛umesc, domnule senator.

Œl invit la tribun„ pe domnul senator Codreanu, din partea Partidului Rom‚nia Mare.

Ave˛i cuv‚ntul, domnule senator!

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

A∫ avea dou„ Óntreb„ri: prima este adresat„ domnului Ioan Rus, ministrul administra˛iei ∫i internelor.

## Domnule ministru,

De ce, Ón cadrul Consiliului local Boto∫ani, nu se respect„ Legea nr. 114/1996, Legea locuin˛ei ∫i, Óndeosebi, atribuirea locuin˛elor sociale?

Pun aceast„ Óntrebare Óntruc‚t, Ón cadrul Consiliului local Boto∫ani, atribuirea acestor locuin˛e se face numai prin dispozi˛ia primarului ∫i nu a hot„r‚rii consiliului local, a∫a cum este normal.

Acela∫i lucru se Ónt‚mpl„ ∫i cu locuin˛e construite prin A.N.L., unde domnul primar, dup„ bunul plac, a anun˛at c„ la dispozi˛ia Domniei sale sunt 20% din procentul acestor locuin˛e. BineÓn˛eles pentru simpatizan˛i, ziari∫ti, prieteni ∫i a∫a mai departe.

Dar nu numai aceste 20% dintre locuin˛e, nici acestea nu sunt trecute prin consiliul local, ci majoritatea lor sunt atribuite de c„tre persoana dumnealui.

Considera˛i c„ o asemenea situa˛ie este normal„? V„ rog, domnule ministru, s„ ne pune˛i la dispozi˛ie situa˛ia locuin˛elor sociale ∫i a celor construite prin A.N.L., care au fost atribuite celor Ón drept ∫i au avut ∫i aprobarea consiliului local Ón ∫edin˛ele acestuia.

Solicit r„spuns scris ∫i oral.

A doua este adresat„ domnului ministru Ilie S‚rbu, ministrul agriculturii, alimenta˛iei, p„durilor ∫i mediului.

## Domnule ministru,

Av‚nd Ón vedere suprafa˛a arabil„ destul de mare ce trebuie Óns„m‚n˛at„ Ón prim„vara anului 2004, de circa 3.221.000 ha porumb, 1.400.000 ha plante tehnice, 50.000 ha leguminoase boabe, 285.000 ha cartofi ∫i peste 237.000 ha legume — aceasta dac„ cele peste 2.400.000 ha culturi de toamn„ nu vor fi par˛ial Óntoarse — v„ rog s„-mi prezenta˛i situa˛ia actual„ a asigur„rii semin˛elor ∫i a materialului de plantat pentru culturile de prim„var„.

C‚te din acestea sunt din produc˛ie intern„?

Cam care va fi pre˛ul acestora la principalele culturi, Óntruc‚t din diferite surse am aflat c„ un kilogram de semin˛e de ro∫ii sau castrave˛i aduse din afar„ cost„ cam c‚t un kilogram de aur?

Ce semin˛e a produs Institutul de Cercetare-Dezvoltare Legume Fructe Vidra ∫i sta˛iunile de cercetare din

V„ mul˛umesc, domnule senator.

Œl invit la microfon pe domnul senator Gheorghe Flutur, din partea P.N.L.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Œntrebarea mea se adreseaz„ domnului ministru Ioan Rus, ministrul administra˛iei ∫i internelor.

Prin prezenta v„ aduc la cuno∫tin˛„, domnule ministru, un caz de Ón∫el„torie s„v‚r∫it Ón jude˛ul Suceava de c„tre firma S.C. RALEX COM. S.R.L., cu sediul Ón Bucure∫ti, str. Doamna Ghica nr.10, sectorul 2, reprezentat de domnul Ene Drago∫, directorul societ„˛ii, prin punctul s„u de lucru aflat Ón localitatea M„n„stirea Humorului, jude˛ul Suceava.

Astfel, Ón anul 2001, societatea Ón cauz„ a colectat lapte de la mai mul˛i cet„˛eni din zona punctului de lucru, prin achizitorul Rodica Andronic, din localitatea M„n„stirea Humorului, iar plata contravalorii acestuia, circa 160 de milioane lei, nu a fost efectuat„ nici p‚n„ Ón prezent.

Men˛ionez c„, de∫i organele de cercetare au fost sesizate asupra acestui fapt, cei p„gubi˛i nu au primit nici un r„spuns p‚n„ la aceast„ dat„. Solicit s„ face˛i verific„rile ∫i demersurile necesare ∫i s„-mi comunica˛i Ón scris rezultatele lor.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc, domnule senator. Domnule senator, Ave˛i, Ón˛eleg, ∫i o interpelare. V„ rog s„ o citi˛i!

Da, domnule pre∫edinte.

Este adresat„ domnilor mini∫tri Mihai T„n„sescu, ministrul finan˛elor, ∫i domnului ministru Ioan Rus, ministrul administra˛iei ∫i internelor.

îV„ aduc la cuno∫tin˛„ c„ Ón jude˛ul Suceava, autorit„˛ile locale au demarat un program numit «Utilit„˛i ∫i mediu la standarde europene», program care are la baz„ o scrisoare de garan˛ie din partea Guvernului Rom‚niei pentru derularea unui Ómprumut extern.

P.N.L., prin consilierii s„i jude˛eni, a solicitat mai multe detalii despre acest proiect, dar pre∫edintele Consiliului Jude˛ean Suceava, domnul Gavril M‚rza, a r„spuns, Ón scris, c„ informa˛iile solicitate sunt confiden˛iale.

Av‚nd Ón vedere atitudinea conducerii consiliului jude˛ean, precum ∫i o serie de articole din presa central„ referitoare la acest program, v„ solicit s„ verifica˛i dac„

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 21/9.III.2004 acest Ómprumut extern este acoperit din punct de vedere al veniturilor comunit„˛ilor din jude˛, deoarece exist„ posibilitatea ca Legea finan˛elor publice locale Ón aceast„ materie s„ fie Ónc„lcat„ cu bun„ ∫tiin˛„. Un exemplu Ón acest sens, foarte edificator, este cel din ora∫ul Siret, unde veniturile de circa 1,2 milioane euro, votate de c„tre consilierii locali, au fost majorate abuziv la nivelul jude˛ului la circa 7,7 milioane euro, tocmai Ón vederea justific„rii Ómprumutului extern.

Acest lucru Óncalc„ flagrant prevederile capitolului IV art. 59 din Legea privind finan˛ele publice locale.

Precizez c„ am solicitat public prefectului de Suceava, Ón repetate r‚nduri, s„ procedeze la verificarea acestor hot„r‚ri ale consiliilor locale, Ón vederea respect„rii legii Ón acest domeniu, solicit„ri care au r„mas nu numai f„r„ r„spuns, dar nu s-a efectuat nici un demers Ón acest sens.

V„ solicit, domnilor mini∫tri, s„ verifica˛i cele semnalate Ón prezent ∫i s„-mi transmite˛i un r„spuns Ón scris“.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc, domnule senator.

O invit pe doamna Maria Ciocan, senator din partea Partidului Rom‚nia Mare, pentru a-∫i formula interpelarea.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Interpelarea mea este f„cut„ doamnei ministru Elena Dumitru, ministrul muncii ∫i protec˛iei sociale, ∫i doamnei ministru Rodica St„noiu, ministrul justi˛iei.

Prin Decretul-lege nr. 118/30 martie 1990 s-au stabilit ∫i s-au acordat unele drepturi persoanelor persecutate pe motive politice. Persoanele refugiate Ón ˛ara noastr„ din Bucovina de Nord ∫i Basarabia, Ón anul 1944, nu s-au mai putut Óntoarce la domiciliile ∫i propriet„˛ile lor nici p‚n„ Ón prezent, deci refugiul lor dureaz„ ∫i ast„zi.

Cu toate acestea, ∫i cu toate actele doveditoare cu privire la situa˛ia lor real„, adic„ imposibilitatea reÓntoarcerii lor Ón Basarabia ∫i Bucovina, refugiul lor este limitat p‚n„ la data de 6 martie 1945. Ca urmare a acestui fapt, ei nu mai beneficiaz„ de facilit„˛ile Legii nr. 118/30 martie 1990.

V„ rug„m s„ ne comunica˛i urm„toarele:

Care este motivul limit„rii refugiului la 6 martie 1945 al celor Ón cauz„ mai sus men˛iona˛i?

Ce se poate face de c„tre Guvern ∫i, respectiv, Ministerul Muncii ∫i Protec˛iei Sociale, pentru a repara aceast„ nedreptate f„cut„ persoanelor refugiate Ón Rom‚nia din Bucovina ∫i Basarabia, persoane care ∫i azi au calitate de refugiat?

Solicit r„spuns scris ∫i oral.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc, doamna senator.

Œl invit pe domnul senator Gheorghe Acatrinei, din partea Partidului Rom‚nia Mare, pentru a-∫i formula interpelarea.

Ave˛i cuv‚ntul, domnule senator!

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Interpelarea mea este adresat„ domnului prim-ministru Adrian N„stase. Dup„ 1990, natalitatea a sc„zut Ón mod continuu, iar rezultatele s-au v„zut la ultimul recens„m‚nt, popula˛ia diminu‚ndu-se cu circa un milion de locuitori.

Evident, cauzele sunt de ordin economico-social, precum ∫i nivelul sc„zut al veniturilor, oferta redus„ de locuri de munc„ ∫i dificult„˛i legate de procurarea unei locuin˛e.

Œn alt„ ordine de idei, problemele economice cu care se confrunt„ majoritatea popula˛iei au dus la cre∫terea num„rului copiilor str„zii, marginaliza˛i, abuza˛i sau Ómpin∫i spre criminalitate.

Pe de alt„ parte, minorii institu˛ionaliza˛i au ∫anse reduse de integrare social„ atunci c‚nd Ómplinesc 18 ani ∫i trebuie s„ p„r„seasc„ institu˛iile de plasament, Óngro∫‚nd, de regul„, r‚ndurile boschetarilor.

Guvernul se preocup„ foarte pu˛in de stimularea cre∫terii natalit„˛ii, un exemplu fiind aloca˛ia de stat pentru copii, de 210.000 lei, care nu a mai fost indexat„ de peste 2 ani.

Bebelu∫ii nu mai primesc nici laptele praf, acordat gratuit, iar asisten˛a medical„ la domiciliu din partea medicilor de familie este ca ∫i inexistent„.

Statisticile spun c„ Ón 2050 popula˛ia Rom‚niei va sc„dea p‚n„ la 19 milioane locuitori, o diminuare dramatic„ ∫i de natur„ s„ duc„ la o Ómb„tr‚nire a ˛„rii, cu consecin˛ele de rigoare.

Œn aceste condi˛ii, m„ adresez premierului Adrian N„stase, Ón calitate de senator al Partidului Rom‚nia Mare, ∫i solicit adoptarea unei politici demografice stimulative care s„ creeze o atitudine corespunz„toare fa˛„ de actul procreerii ∫i responsabilitatea cre∫terii unui copil.

Totodat„, cerem ca, prin redistribuirea resurselor ˛„rii, o parte din costurile familiei s„ fie preluate de c„tre stat, astfel Ónc‚t fenomenul abandonului s„ fie limitat. Solicit r„spuns scris ∫i oral.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

## **Domnul Dan-Mircea Popescu:**

V„ mul˛umesc, domnule senator.

Trecem la r„spunsuri formulate de Executiv la Óntreb„rile ∫i interpel„rile senatorilor.

Este prezent domnul secretar de stat Mircea Alexandru, din partea Ministerului Administra˛iei ∫i Internelor, pentru a r„spunde domnului senator Gheorghe Bunduc.

Ave˛i cuv‚ntul, domnule secretar de stat!

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 21/9.III.2004 ## **Domnul Gheorghe Bunduc**

**:**

Am primit r„spunsul.

## **Domnul Dan-Mircea Popescu:**

Pe scurt, dac„ dori˛i s„ formula˛i r„spunsul, domnule secretar de stat.

**Domnul Mircea Alexandru** — _secretar de stat Ón Ministerul Administra˛iei ∫i Internelor_ **:**

Da. Œntrebarea domnului senator este de mare interes ∫i am s„-i r„spund cu pl„cere.

Am onoarea s„ v„ transmit r„spunsul domnului ministru al administra˛iei ∫i internelor, Ioan Rus.

îCu referire la interpelarea dumneavoastr„, Ónregistrat„ la Senat Ón data de 25 februarie 2004, prin care sesiza˛i amplasarea de c„tre autorit„˛ile ucrainene la Isaccea, pe Dun„re, a unei barje ce con˛ine aproximativ 2 tone de combustibil…“

## **Domnul Gheorghe Bunduc**

**:**

2.000 tone!

… 2.000 tone combustibil, ierta˛i-m„, este corect!

î... am onoarea s„ v„ comunic urm„toarele:

La data de 16 februarie 2004, Inspectoratul General al Poli˛iei de Frontier„ a informat conducerea Ministerului Administra˛iei ∫i Internelor, precum ∫i Ministerul Afacerilor Externe Ón leg„tur„ cu prezen˛a la mila marin„ 61 pe fluviul Dun„rea, la 8 km amonte de localitatea Isaccea, Ón apele teritoriale ucrainene a unei nave tip barj„ petrolier„ sub pavilion ucrainean, dotat„ cu instala˛ii de alimentare ∫i realimentare cu combustibili lichizi, av‚nd capacitatea de aproximativ 2.000 tone.

Prezen˛a navei sus-men˛ionate a determinat derularea de c„tre structurile Poli˛iei de Frontier„ a unor ac˛iuni de supraveghere atent„, at‚t pe timp de zi, c‚t ∫i noaptea a tuturor activit„˛ilor ce se desf„∫oar„ Ón zona apropiat„ navei.

Œn urma acestor activit„˛i de supraveghere, s-a constatat faptul c„, p‚n„ Ón prezent, toate ac˛iunile desf„∫urate nu au avut ca rezultat Ónc„lcarea regimului de frontier„ prev„zut de legisla˛ia na˛ional„ Ón vigoare, sub aspectul manevrelor Ón ∫enalul navigabil, ∫i nu au fost semnalate ac˛iuni cu impact asupra mediului Ónconjur„tor, fapt confirmat ∫i de structurile abilitate Ón protec˛ia mediului Ónconjur„tor.

Av‚nd Óns„ Ón vedere c„ prezen˛a navei Ón zona respectiv„ constituie un factor de risc at‚t din punct de vedere ecologic, c‚t ∫i din punct de vedere infrac˛ional, Poli˛ia de Frontier„ vam„ va monitoriza Ón continuare activit„˛ile desf„∫urate pe nav„, Ón func˛ie de evolu˛ia situa˛iei urm‚nd a se Óntreprinde m„surile legale ce se impun“.

V„ mul˛umesc foarte mult.

V„ mul˛umesc, domnule secretar de stat. Œn˛eleg c„ sunte˛i mul˛umit de r„spuns. V„ mul˛umesc.

Œl invit pe domnul ambasador Ion Diaconu, secretar general Ón Ministerul Afacerilor Externe, pentru a r„spunde aceleia∫i chestiuni, ∫i mai ave˛i o Óntrebare formulat„ de domnul senator Dumitru Codreanu.

V„ rog, domnule ambasador!

## **Domnul Ion Diaconu** — _secretar general Ón Ministerul Afacerilor Externe_ **:**

## Domnule pre∫edinte,

## Doamnelor ∫i domnilor senatori,

Œn˛eleg c„ la Óntrebarea aceasta nu mai r„spundem, c„ s-a r„spuns. Noi am lucrat Ómpreun„ ∫i am dat acela∫i r„spuns. Sigur, mai exist„ un caz, a mai ap„rut un caz. Dou„ nave ucrainene deversau aluviuni la o distan˛„ de 100—150 m de malul rom‚nesc al Dun„rii, Ón zona ucrainean„, dar aceste aluviuni pot s„ polueze. Am trimis o nou„ not„ verbal„ ambasadei Ucrainei la Bucure∫ti, Ón care am atras aten˛ia asupra acestui lucru. Am invocat tratatele Óncheiate de Rom‚nia cu Ucraina ∫i am cerut s„ ia m„suri s„ respecte prevederile acestor tratate.

La Óntrebarea domnului senator Dumitru Codreanu Ón leg„tur„ cu situa˛ia de la Ambasada din Paris, Óntrebarea se referea la basoreliefuri care ar fi fost din aur masiv ∫i ar fi fost Ónlocuite cu altele din ipsos vopsite cu bronz.

Din informa˛iile primite de la Ambasada Rom‚niei din Paris, rezult„ c„ la cl„direa ambasadei nu au existat basoreliefuri din aur sau acoperite cu aur. Exist„ Óns„ decora˛iuni acoperite cu foi˛„ de aur, care Ón anii 1994— 1997 au fost ref„cute, ∫i sunt acoperite tot cu foi˛„ de aur.

Acesta este r„spunsul Ministerului de Externe.

## **Domnul Dan-Mircea Popescu:**

V„ mul˛umesc.

Sunte˛i mul˛umit de r„spuns, da?

## **Domnul Dumitru Codreanu**

**:**

Da. V„ pun la dispozi˛ie un material.

## V„ mul˛umesc.

Œl invit pe domnul secretar de stat Radu Damian, pentru a r„spunde domnului senator Dumitru Codreanu. Ave˛i cuv‚ntul, domnule secretar de stat!

**Domnul Radu Damian** — _secretar de stat Ón Ministerul Educa˛iei, Cercet„rii ∫i Tineretului_ **:**

## Domnule pre∫edinte, Domnule senator,

La interpelarea dumneavoastr„ v„ dau, Ón numele ministrului educa˛iei, cercet„rii ∫i tineretului, urm„torul r„spuns:

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 21/9.III.2004 îŒn Ónv„˛„m‚ntul de stat ∫i particular din Rom‚nia, Ón anul ∫colar 2003—2004 studiaz„ un num„r de 16.746 cet„˛eni str„ini, dup„ cum urmeaz„:

— Ónv„˛„m‚ntul preuniversitar de stat, 3.678, conform anexei nr. 1;

— Ón Ónv„˛„m‚ntul superior de stat, 12.847, din care 10.196 Ón Ónv„˛„m‚ntul universitar ∫i 2.656 Ón Ónv„˛„m‚ntul postuniversitar, anexa nr. 2;

— Ón Ónv„˛„m‚ntul superior particular acreditat, 221, conform anexei nr. 3.

Œn ceea ce prive∫te situa˛ia cet„˛enilor str„ini care studiaz„ Ón institu˛iile militare de Ónv„˛„m‚nt din subordinea Ministerului Ap„r„rii Na˛ionale, Ón anul ∫colar 2003—2004 aceasta se prezint„ astfel:

— Ón Ónv„˛„m‚ntul preuniversitar, 165, anexa nr. 4;

— Ón Ónv„˛„m‚ntul universitar ∫i postuniversitar, 166, anexa nr. 4.

— Ón Ónv„˛„m‚ntul de perfec˛ionare ∫i specializare, 52, Ón anexa 4.

Num„rul elevilor ∫i studen˛ilor str„ini care studiaz„ Ón institu˛iile de Ónv„˛„m‚nt preuniversitar ∫i universitar din cadrul Ministerului Administra˛iei ∫i Internelor este compus Ón totalitate din tineri din Republica Moldova, astfel:

— Ón Ónv„˛„m‚ntul preuniversitar, 121;

— Ón Ónv„˛„m‚ntul superior, Academia de Poli˛ie îAlexandru Ioan Cuza“, 64.

Cu deosebit„ stim„, ministrul Alexandru Athanasiu“. Ve˛i primi Ón scris documentul cu anexele corespunz„toare.

## **Domnul Dan-Mircea Popescu:**

V„ mul˛umesc.

Mul˛umit de r„spuns, am Ón˛eles, da?

Am epuizat ordinea de zi.

V„ mul˛umesc.

Declar Ónchise lucr„rile plenului Senatului din data de 1 martie 2004.

Regia Autonom„ îMonitorul Oficial“, str. Izvor nr. 2–4, Palatul Parlamentului, sectorul 5 **,** Bucure∫ti, cont nr. 2511.1—12.1/ROL Banca Comercial„ Rom‚n„ — S.A. — Sucursala îUnirea“ Bucure∫ti ∫i nr. 5069427282 Direc˛ia de Trezorerie ∫i Contabilitate Public„ a Municipiului Bucure∫ti (alocat numai persoanelor juridice bugetare). Adresa pentru publicitate : Centrul pentru rela˛ii cu publicul, Bucure∫ti, ∫os. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 411.58.33 ∫i 411.97.54, tel./fax 410.77.36. Tiparul : Regia Autonom„ îMonitorul Oficial“, tel. 490.65.52, 335.01.11/2178 ∫i 402.21.78, E-mail: marketing@ramo.ro, Internet: www.monitoruloficial.ro

**ISSN** 1220–4870

**Monitorul Oficial al Rom‚niei, Partea a II-a, nr. 21/9.III.2004 con˛ine 32 de pagini.**

Pre˛ul 60.800 lei