Ioan Iovescu

Notă pentru exercitarea de către senatori a dreptului de sesizare a Curții Constituționale asupra următoarelor legi depuse la secretarul general al Senatului, conform prevederilor art. 15 alin. (2) și (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, republicată: – Lege pentru finanțarea revistelor de cultură reprezentative din România; – Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 39/2014 privind aprobarea scoaterii din stocurile disponibile ale rezervelor de stat a unor cantități de carburanți și acordarea, cu titlu gratuit, Ministerului Afacerilor Interne, Ministerului Apărării Naționale, Serviciului de Protecție și Pază și Serviciului Român de Informații, precum și stabilirea regimului taxei pe valoarea adăugată și al accizelor pentru aceste cantități – procedură de urgență; Pagina 4; 6–8; 16–17 4–5

150 cuvinte

Discurs

## **Domnul Ioan Iovescu:**

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Dragi colegi, am două regrete. Unul pentru că nu sunt unul dintre semnatarii acestei inițiative și, al doilea, am regretul că comisia din care fac parte a dat aviz negativ. Nu mă așteptam ca noi, drepturile omului... mă rog, probabil că s-au luat mai mult drepturile adultului, dar au uitat că, nu cu mult timp înainte, noi am lucrat pe Legea nr. 272/2004 privind protecția copilului și am lucrat în 2013 vreo două luni.

## Din expunerea de motive am reținut așa:

„Drepturile copilului sunt reglementate de Convenția asupra Drepturilor Copilului, adoptată de către Adunarea Generală a Națiunilor Unite la data de 20 noiembrie 1989. Convenția a fost asumată și de România prin adoptarea Legii nr. 18/1990 pentru ratificarea Convenției cu privire la drepturile copilului (publicată în Monitorul Oficial al României nr. 314/13 iunie 2001). Documentul definește drepturile și principiile dezvoltării normale a unui copil.

Acest discurs nu este încă acoperit de analiza de discurs (acoperire curentă: 2020 →). Vezi metodologia.

În contextul ședinței