Nicolae Dobrovici-Bacalbașa

Cred că rolul nostru aici este să ne calcăm pe realități. Or, realitatea privind copiii orfani instituționalizați este una catastrofică. Întâmplarea a făcut să fiu obligat să mă ocup de această problemă, într-o calitate administrativă, timp de 4 ani. Este un eșec total la nivelul acestei țări. Și acești copii, la 18 ani, ies, de fapt, niște handicapați sociali.

Problema care se pune este să-i lăsăm să dea în cap sau să îi stipendiem, să nu moară de foame?

Sigur că acest ajutor până la 26 de ani împinge numai problema și o ascunde sub covor încă câțiva ani. Problema fundamentală este refacerea acestui sistem de orfelinate. De fapt, instituționalizarea în grup se respinge din ce în ce mai mult și se încearcă să se recurgă la adoptare sau, mă rog, la creșterea acestor copii, în grupuri de 1-2-3, cu asistenți sociali. Și aici, rezultatele sunt discutabile.

Așa încât, nu a fost în niciun caz o bravadă electorală, ci o problemă foarte acută, extrem de grea a acestei țări și care, din păcate, nu prea văd cum va fi rezolvată.