Stenogramă plen

Bună dimineața, stimați colegi!

Declar deschisă ședința de astăzi dedicată declarațiilor politice și vă anunț, pentru început, că din partea Grupului PSD au depus Vasile Cîtea, Weber Mihai, Matei Cătălin, Nistor Laurențiu, Intotero Natalia, Lupașcu Costel, Mușoiu Ștefan și Găină Mihăiță.

Îi dau cuvântul domnului Vasile Cocoș, primul, și se pregătește doamna Cherecheș.

Da.

Timpul este de 3 minute – sunt foarte mulți înscriși –, pentru a ne putea încadra în timp. Vă rog.

Bună dimineața! Domnule președinte, Stimați colegi prezenți,

Declarația mea politică de astăzi se intitulează „Românii din mediul rural vor modificarea Codului silvic, pentru tăierea de arbori și pomi din proprietatea personală”.

În campania electorală pentru alegerile parlamentare din 11 decembrie 2016, majoritatea românilor care trăiesc în mediul rural au solicitat candidaților la parlamentare să găsească soluții de modificare a Legii nr. 46/2008 – Codul silvic, modificată și actualizată, respectiv se cerea modificarea prevederilor art. 107 alin. (1) din Codul silvic, care îi condamnă dur pe cei care taie, rup, distrug, degradează, ori scot din rădăcini fără drept arbori, puieți sau lăstari din fondul forestier național și din vegetația forestieră situată în afara acestuia, indiferent de forma de proprietate.

Termenul „vegetație forestieră din afara fondului forestier național” este incomplet definit în ceea ce privește vegetația forestieră din exploatațiile agricole, de aceea interpretările și, uneori, încadrarea activităților din aceste exploatații agricole pot fi catalogate, pe nedrept, infracțiuni și foarte dur sancționate de lege. Exploatațiile agricole sunt înființate pe terenuri agricole, arabile, proprietate personală și pot fi, printre altele, livezi de: nuci, meri, peri, migdali, o plantație de arbori special cultivată pentru obținerea unui anumit material lemnos.

Totodată, în concordanță cu actualele cerințe de mediu și cu bunele practici agricole impuse de Uniunea Europeană, trebuie scoasă de sub incidența Codului silvic activitatea din exploatațiile agricole. Terenul arabil nu este fond silvic, iar vegetația forestieră de pe terenurile arabile cultivate nu este pur și simplu vegetație forestieră din afara fondului forestier, ci aceasta este cultură de pomi, arbori, arborete, parcuri dendrologice, ferme dendrologice, ferme sau exploatații de specii silvice cultivate pentru un anume tip de lemn, cum ar fi: paulovnia, plop, salcâm, salcie, trestie.

Cetățenii din mediul rural cu gospodării personale realizează lucrări de exploatații agricole fără a fi considerate acte de vandalism, lucrări strict necesare, de o tehnicitate superioară, și nu pot fi lăsate la latitudinea, la interpretarea sau chiar la reaua-credință a unor reprezentanți ai legii.

În aceste condiții, se impune modificarea prevederilor art. 107 alin. (1) din Codul silvic, în sensul să se facă distincție între sectorul agricol personal și cel silvic, între activitățile productive agricole și cele silvice.

Totodată, se impune ca tăierea de arbori și pomi situați în afara fondului forestier național, respectiv în proprietatea personală a cetățeanului, să se facă cu aprobarea autorităților locale și în anumite condiții.

Deputat Cocoș Vasile, Colegiul nr. 40 Vâlcea, Grupul parlamentar al PSD, 25 aprilie 2017.

Mulțumesc. Doamna Florica Cherecheș. De la USR, domnul Vlad Duruș.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Declarația mea politică de astăzi se intitulează „Continuitate și predictibilitate”.

Într-un sistem educațional performant, principiul sistematizării și continuității în învățare este unul dintre cele mai importante principii didactice care dezvoltă un proces instructiv-educativ de succes.

Continuitatea presupune cerințe unitare, controlate succesiv de toți factorii educativi, pe măsura dezvoltării copilului. Importanța continuității este cu atât mai mare cu cât fiecare vârstă educațională are anumite caracteristici din punct de vedere intelectual, afectiv și comportamental.

Vă propun, stimați colegi, un exercițiu de imaginație. Fiul ori fiica dumneavoastră, preșcolar fiind, pe parcursul celor

3 ani de activitate în grădiniță, a avut parte de trei educatoare diferite ori de trei învățătoare pe parcursul celor 5 ani de învățământ primar. Cu siguranță, aceste schimbări frecvente au afectat principiul continuității în activitatea didactică. Credeți că preșcolarul ori elevul, la finalizarea ciclului, a avut de suferit, cel puțin din punct de vedere afectiv, din cauza schimbărilor survenite atât de des în activitatea de la clasă?

Cu siguranță i-au fost afectate recepționarea, prelucrarea, memorizarea, precum și redarea cunoștințelor teoretice și practice. O mulțime de părinți se plâng de acest lucru și cer continuitate pentru copiii lor, pentru că aceasta îmbunătățește performanța școlară.

Pe lângă aspectele ce țin de conținuturile învățării ori de perfecționarea cadrelor didactice, cred că la fel de important într-un sistem de învățământ este modul de recrutare a personalului. În acest sens, cer Ministerului Educației Naționale să elaboreze o politică de personal care să permită respectarea tuturor principiilor didactice și, în același timp, să asigure coerență și predictibilitate.

Ținând cont de faptul că în curând se va aproba, prin ordin de ministru, Metodologia-cadru privind mobilitatea personalului didactic, îi solicit pe această cale domnului ministru Pavel Năstase să pună accent pe fixarea oamenilor la locul potrivit, astfel încât să se evite pe viitor schimbarea atât de frecventă a cadrelor didactice de la clasă.

## Vă mulțumesc.

Îl rog pe colegul nostru, domnul Vlad Duruș...

Se pregătește – de la ALDE nu e nimeni – de la PMP, Corneliu Bichineț.

Stimați colegi,

Declarația mea se numește „Românii uitați din Maramureșul de Nord”.

În acest sfârșit de săptămână, am întreprins o vizită, împreună cu alte oficialități din județele Maramureș și Satu Mare, pentru a participa la un eveniment denumit „Ziua bunei vecinătăți”. Acest eveniment s-a desfășurat în Ucraina, în Maramureșul de Nord, regiunea Transcarpatia, într-o zonă locuită preponderent de etnici români. Sunt oameni care au făcut timp de sute de ani parte din Maramureș, fie că a fost el voievodat sau comitat sau altceva, iar, mai apoi, ca multe alte exemple din istorie, s-au trezit de partea greșită a graniței.

Acest discurs este ca urmare a unei promisiuni făcute românilor de acolo. Aceștia m-au rugat să fiu o voce pentru ei și să aduc la cunoștința Parlamentului, printr-o luare de cuvânt, greutățile pe care le întâmpină pentru a-și putea păstra vie identitatea națională.

În primul rând, aceștia mi s-au plâns de faptul că sunt reale obstacole în procesul de obținere a cetățeniei române, obstacole care nu ar trebui să existe, mai ales pentru acei etnici români care se zbat pentru a păstra această identitate a limbii și a culturii române în țările vecine, fiind în cele mai multe cazuri pe cale de a fi asimilați, chiar dacă nu forțat. Cetățenia română reprezintă pentru acești etnici liantul cu țara și cu poporul, dar și un mijloc de europenizare. Poate ar fi bine să luăm în acest domeniu exemplu de la vecinii maghiari, care acordă fără prea multă șovăială cetățenie etnicilor săi aflați în țările vecine. De altfel, vă spun că mi s-a adus în față tocmai acest exemplu, într-o comunitate cu mult mai puțini unguri decât români existând mult mai multe persoane ce dețin cetățenia maghiară. Mai mult, inclusiv mulți etnici români din zonă dețin cetățenia statului vecin de la vest, din cauza dificultăților pe care le întâmpină în obținerea cetățeniei țării noastre. Și acest lucru este un grav semnal de alarmă.

O altă problemă majoră pe care o întâmpină etnicii români din Maramureșul de Nord este lipsa oricărui ajutor sau a oricărui tip de finanțare. Statul ucrainean oferă condiții minorităților pentru a-și păstra limba și cultura, similar cu România. Există școli și chiar liceu cu predare în limba română, dar mi s-a spus că toată dotarea acestui liceu a fost făcută pe banii unuia sau mai multor voluntari. Este lesne de înțeles în aceste condiții de ce etnicii români din zonă se duc la studii și mai apoi la lucru în alte țări, precum Rusia, nu în România – deoarece noi nu le oferim o veritabilă șansă.

Vă mulțumesc. Domnul Bichineț. Se pregătește Răzvan Rotaru, PSD.

## Stimați colegi,

## Domnule ministru Iordache,

E un privilegiu pentru mine să lucrez cu dumneavoastră. Mă bucur că sunteți din nou la cârmă, unde vă este locul. V-am considerat un om bun, dar ați trecut printr-o experiență traumatizantă în iarna aceasta. Asta e viața, mergem înainte.

Declarația mea politică nu se referă la dumneavoastră, ci la Liviu Dragnea, simultan aflat în postura de președinte al PSD-ului și președinte al Camerei Deputaților.

Deși nu-l consider o personalitate de dimensiuni gigantice, planetare, intergalactice, îl consider pe domnul Liviu Dragnea un om puternic, cu o responsabilitate uriașă în țara noastră, deoarece partidul pe care îl conduce a câștigat alegerile.

Domnule Liviu Dragnea,

N-am făcut o pasiune pentru dumneavoastră, dar săptămână de săptămână vom dialoga. Un dialog al surzilor, adică eu vorbesc și dumneavoastră nu mă auziți.

Astăzi vă spun că nimeni n-o să vă impute greșelile iluștrilor dumneavoastră predecesori, grave, mari, inumane, care au ruinat țara.

De asemenea, nu cred că trebuie să vă frământați prea mult pentru problemele juridice pe care le aveți, pentru că deasupra noastră se află un for tutelar – Dumnezeu. Și dăm seamă pe pământ pentru faptele noastre, aici, în fața unor oameni, și lumii de dincolo în fața lui Dumnezeu. Însă aveți grijă, că roiesc în jurul dumneavoastră câteva femei celebre. Pe trei dintre ele le pot enumăra acum: Firea, Olguța și Luluța. Și, în mod cert, una o să vă facă capătul, cum spune poporul.

Mergând mai departe, domnule Liviu Dragnea, vreau să vă spun că județele țării, toate, așteaptă – și cele dezvoltate, și cele mai puțin dezvoltate – investiții din partea Guvernului, acum, și nu mai târziu.

De asemenea, domnule Liviu Dragnea, președinte al PSD-ului și al Camerei Deputaților, corectați, că aveți puterea în mână, acel păgubos 416, care a fost dat cu bune intenții, dar care a făcut mai mult rău țăranului român decât colectivizarea.

Se bea pe capete în lumea satului și s-au depărtat oamenii de cele firești – de muncă, de pământ, de animale –, încât crâșmele insalubre sunt pline de dimineața până seara, iar folclorul tembel creat de cei care stau acolo la băut de dimineața până noaptea și invers demonstrează simptomatic acest lucru. Se vorbește în argou, servesc la prima oră „Blend-a-med”, în sensul că-și repară dinții cu rachiu, „Pasión”, „Genocid”, „Adio, mamă”, iar, ca o chintesență, fiecare se simte îndatorat să spună: „Pe mine mă cheamă Ion, ziua beau și noaptea dorm”..., nu, „...noaptea beau și ziua dorm”.

Vă mulțumesc. Domnul Răzvan Rotaru.

Se pregătește doamna deputat Antoneta Ioniță.

Mulțumesc foarte mult, domnule vicepreședinte. Obiectul declarației politice: „PSD nu renunță la realizarea programului angajat în alegeri și votat de cetățeni”.

Stimați colegi,

PSD nu renunță la realizarea programului angajat în alegeri și votat de cetățeni, indiferent de voința partidelor din opoziție de a ține România în loc. PSD va aduce prosperitate economică și bunăstare pentru fiecare cetățean.

Am promis, când am candidat pentru Parlament, că mă duc la București să reprezint tinerii, să le iau problemele și să vin acasă cu rezultate concrete pentru ei. Noi, cei de la PSD, vrem să oferim o șansă tinerilor să-și formeze o familie aici, în România, și să nu mai plece să lucreze în alte țări.

Programul pentru stimularea antreprenoriatului în rândul tinerilor este o măsură din programul de guvernare prezentat de PSD în campania electorală pentru alegerile parlamentare din 11 decembrie 2016 și are ca scop principal crearea de noi locuri de muncă și creșterea numărului de firme românești. Cererile pentru înființarea în program se pot depune începând cu 2 mai.

În luna martie am organizat mai multe serii de consultări cu tineri din județul Botoșani, pe care îi reprezint în Parlamentul României, pentru accesarea Programului „Start-up Nation – România”.

Am deschis „Start-up Botoșani”, prima pagină de Facebook pentru comunicarea directă cu tinerii antreprenori, pentru că îmi doresc ca Botoșaniul să fie printre primele județe care accesează aceste fonduri pentru dezvoltarea unei noi afaceri.

Știu că în Botoșani și în fiecare zonă a țării avem tineri inteligenți și muncitori care pot să realizeze foarte multe pe cont propriu, fără să fie angajați într-un loc sau altul.

Acest program, care va începe luna viitoare, se va desfășura până în 2020. Astfel, vor fi înființate 10.000 de start-upuri pe an, iar fiecare va primi o sumă în valoare de aproape 45.000 de euro, fonduri nerambursabile.

În urmă cu două săptămâni, am adresat o interpelare Ministerului pentru Mediul de Afaceri, Comerț și Antreprenoriat, prin care am solicitat o reglementare distinctă în domeniul IT în privința cheltuielilor eligibile ce vor putea fi decontate în Programul „Start-up Nation”.

## Da.

O invit pe doamna Antoneta Ioniță, nu înainte de a vă anunța că au depus în scris, din partea Grupului PNL, Constantin Șovăială, Viorica Cherecheș, Sorin Bumb, Glad Varga, Dumitru Mihalescul.

Se pregătește doamna deputat Lavinia Abu-Amra. Vă rog, doamna deputat.

Bună dimineața! Domnule președinte,

## Stimați colegi,

Declarația mea politică de astăzi se intitulează „Exportul paralel de medicamente «îmbolnăvește» sistemul medical românesc”.

Săptămâna trecută, colegii din coaliția majoritară din Camera Deputaților au adoptat, cu 154 de voturi pentru,

un proiect de lege care permite oricărei farmacii să facă și vânzare angro. Practic, s-a ajuns să se creeze un cadru legal pentru o situație pe care toată lumea o condamnă, dar pentru care nimeni nu ia măsuri: exportul paralel de medicamente. Partidul Național Liberal a votat împotriva acestui proiect de lege, deoarece prevederile legale în vigoare cu privire la interdicția ca persoanele juridice autorizate să elibereze medicamente către populație și să desfășoare și activitate de distribuție angro de medicamente sunt corecte și permit efectuarea corectă și eficientă a trasabilității medicamentelor pe întreg lanțul de distribuție angro.

Prin actul normativ modificat săptămâna trecută, acest export paralel, deși este legal, este absolut imoral pentru pacienții români care se confruntă de ani de zile cu o criză a medicamentelor. Multe dintre acestea, în loc să ajungă la bolnavii din România, cărora le sunt dedicate, ajung pe piața externă, profitul fiind cel care dictează regulile după care funcționează relația producător – distribuitor – farmacie.

Mecanismul exportului paralel ține cont doar de o anumită atractivitate a profitului obținut, nu și de realitatea existentă în sistemul de sănătate. Colegii care au votat acest proiect de lege se pare că nu au stat niciodată de vorbă cu cei care au nevoie de medicamente nu pentru a le comercializa, ci pentru a se însănătoși.

Au trecut abia două luni de când ministrul sănătății a semnat un ordin prin care impunea distribuitorilor să aprovizioneze piața farmaceutică internă înainte de a da medicamente la export paralel. Se părea că lucrurile vor intra în normalitate. Cu toate acestea, Ministerul Sănătății a dat aviz favorabil pentru exportul paralel realizat de orice farmacie sau lanț de farmacii, iar colegii deputați de la Partidul Social Democrat, majoritari în Parlament, au votat proiectul de lege.

Da.

Doamna deputat Lavinia Abu-Amra.

Au mai depus în scris Mugur Cozmanciuc și Varujan Vosganian.

Vă rog, doamnă deputat.

Se pregătește domnul deputat Marius Pașcan.

## Bună dimineața!

Declarația mea politică de astăzi se referă la copiii cu malformații cardiace și necesitatea înființării de centre medicale de specialitate, astfel încât acești copii să aibă o șansă reală la viață.

În România, se nasc anual aproximativ 900 de copii cu malformații cardiace. Doar 300 dintre aceștia au șansa de a beneficia de tratament chirurgical la timp. Din ce cauză se întâmplă asta? Din cauza faptului că în țara noastră există un singur centru medical în care acești copii pot fi operați, iar acesta se află la Târgu Mureș. Se mai tratează un număr foarte mic de cazuri la București și la Cluj. O foarte mică parte din aceste cazuri reușește să meargă în străinătate. Însă pentru a putea obține semnătura necesară trebuie să apeleze tot la cei care dețin controlul pe acest subiect. Există în momentul de față un monopol în asigurarea acestor servicii medicale. Interesul să nu existe o dezvoltare a acestor servicii este foarte mare. Din păcate, are legătură cu banii și cu deținerea puterii.

Suntem în 2017. Până în momentul de față, niciun guvern nu a considerat o prioritate înființarea de centre regionale, astfel încât acești copii să aibă o șansă reală la viață, devenind astfel cei care ne vor plăti pensiile mâine, fiind recuperați și integrați în societate.

Avem nevoie, așadar, de înființarea acestor centre regionale care să trateze cazurile de malformații cardiace. Avem nevoie de instruirea personalului medical, instruire care se poate face în mai multe țări din Europa, ca, de exemplu, Italia sau Anglia. Avem medici rezidenți care aleg să plece din țară, pentru că nu au posibilitatea să intre în sistem. Haideți să-i trimitem la o specializare care nu durează mai mult de un an de zile, după care se vor întoarce acasă. Se poate!

Stimați colegi, ne mor copiii!

Vorbim de sute de familii care trăiesc adevărate drame în fiecare zi, condamnate fiind de statul român la a asista neputincioase la moartea copiilor lor.

Haideți să-i salvăm!

Lavinia Abu-Amra, deputat al USR, Circumscripția nr. 28 Mureș. Vă mulțumesc.

autoritățile române că urmăresc să desființeze Liceul Romano-Catolic din Târgu Mureș vor culege personal, mai târziu, rodul otrăvit al ideilor lor de a împărți copiii în școli create strict pe criteriul limbii de predare. Copiii nu vor mai interacționa între ei, spiritul comunității multietnice, multiculturale se va estompa, și aceasta nu pentru că românii doresc.

Tocmai au trecut Sfintele Paști, comunitățile română și maghiară din Târgu Mureș au marcat în același timp sfintele sărbători, fiecare conform religiei – ortodoxă, greco-catolică, reformată, romano-catolică, unitariană – și fiecare la biserica de care aparține, însă în pace și liniște, în acest oraș care aparține ambelor comunități și practicanților tuturor religiilor menționate.

Autoritățile române nu urmăresc să prigonească pe niciun părinte sau elev maghiar, nu se dorește nicidecum ca profesorii, părinții și copiii acestora să aibă de suferit, nu se vizează sub nicio formă să se desființeze acest liceu romanocatolic din Târgu Mureș. Ceea ce se dorește este ca această școală să se înființeze conform legii, și nu prin tertipuri politicianiste și cu dispreț față de lege, așa cum, din păcate, s-a întâmplat. Cei care au greșit în această privință, în mod special politicieni mureșeni ai UDMR, în complicitate, din păcate, cu PSD, sunt conștienți de eroare și tot de ei depinde soluționarea, în continuare, a situației create. Însă le este frică de oprobriul public al membrilor comunității pe care o reprezintă mai mult decât de lege.

Vă mulțumesc pentru atenție.

Deputat al PMP de Mureș, Marius Pașcan.

Da.

Domnul Marius Pașcan.

Se pregătește doamna deputat Tamara Ciofu, de la Botoșani.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință. Distinși colegi,

Declarația mea politică de astăzi se intitulează: „La Târgu Mureș, politicienii care i-au învrăjbit pe elevi, profesori și părinți trebuie acum să-i și împace!”

Astăzi, un subiect inflamat în mod artificial, conflictualist privește situația Liceului Teologic Romano-Catolic din Târgu Mureș. În ciuda tuturor tensiunilor, a conflictelor și a vicisitudinilor manifestate în relațiile interetnice de-a lungul timpului, populația românească din Târgu Mureș nu contestă dreptul etnicilor maghiari de a-și edifica o unitate de învățământ proprie, însă trebuie să acceptăm realitatea și deplinul adevăr, și anume că Liceul Teologic Romano-Catolic din Târgu Mureș s-a înființat prin încălcarea legislației privind educația, prin imixtiune și presiune politică, luându-se copiii maghiari de la o școală – Colegiul Național „Unirea” din Târgu Mureș – unde învățau în bună înțelegere alături de copiii români, aceștia fiind izolați într-o viziune separatistă, etnocentristă, impunându-li-se, practic, să vorbească între ei doar limba maghiară.

În ciuda tuturor semnalelor transmise de comunitatea românească de-a lungul timpului, unii reprezentanți ai comunității maghiare nu vor să accepte faptul că segregarea școlilor pe criteriu etnic va crea, în perspectivă, pentru copiii maghiari – și creează deja, vă asigur – un handicap deosebit de periculos în ceea ce privește dezvoltarea lor normală într-o comunitate multiculturală cum este cea din Târgu Mureș. Acei părinți maghiari care acum acuză pe nedrept

Vă mulțumesc. O invit pe doamna doctor Tamara Ciofu. Se pregătește domnul deputat Ovidiu Ganț.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Obiectul declarației politice de astăzi este „Înființarea liniei telefonice gratuite TelVerde, în cadrul Ministerului Afacerilor Externe, pentru comunicarea situațiilor de urgență în care se află cetățenii români din străinătate”.

Stimate colege,

## Stimați colegi,

Având în vedere evenimentele care au avut loc cu ceva timp în urmă în Italia cu privire la abuzurile la care au fost supuși cetățenii români care au plecat să muncească, consider că trebuie să luăm măsuri imediate, cu aplicare pe termen lung, pentru toți cei care lucrează sau intenționează să facă acest lucru într-o țară străină.

Cu toate că reacția Guvernului condus de prim-ministrul Sorin Grindeanu a fost promptă, prin trimiterea de urgență la fața locului a ministrului pentru românii de pretutindeni, precum și a reprezentanților altor autorități din România – și deja s-au identificat soluții, cum ar fi: realizarea unui centru de sprijin și asistență pentru victimele traficului de persoane, precum și pentru cei susceptibili de a fi supuși acestui tip de trafic –, consider că trebuie să facem mai mult.

Astfel, vă propun să susțineți proiectul de lege pe care l-am elaborat pentru rezolvarea situațiilor de acest fel.

Inițiativa legislativă presupune realizarea unei comunicări directe a cetățenilor români cu domiciliul în România care lucrează în străinătate, prin înființarea unei linii telefonice gratuite TelVerde, pentru sesizarea situațiilor de urgență, direct la Ministerul Afacerilor Externe.

Linia telefonică gratuită TelVerde 115, serviciu furnizat de Ministerul Afacerilor Externe, va asigura preluarea apelurilor de urgență de la cetățenii români cu domiciliul în România care lucrează în străinătate și transmiterea acestora către misiunile diplomatice și oficiile consulare din țările respective, în vederea asigurării unei reacții imediate, uniforme și unitare pentru soluționarea urgențelor de către autoritățile publice și organismele străine competente.

Prin această inițiativă se introduc noi metode de informare cu privire la drepturile cetățenilor români care pleacă să lucreze în străinătate, prin obligativitatea afișării de materiale informative la toate punctele de trecere a frontierei, precum și la agențiile de ocupare a forței de muncă care desfășoară activități de mediere a angajării cetățenilor români în străinătate.

Vă mulțumesc, doamnă deputat.

Îl invit, în continuare, pe domnul deputat Ovidiu Ganț. Se pregătește, de la Grupul PNL, domnul Gabriel Pirtea. Tot la Grupul PNL au depus declarații în scris domnul Ioan Balan și domnul Claudiu Răcuci.

Vă mulțumesc, stimate domnule președinte. Stimate colege, Stimați colegi,

Pe 21 aprilie am sărbătorit 25 de ani de la semnarea, la București, a Tratatului privind cooperarea prietenească și parteneriatul în Europa dintre România și Republica Federală Germania.

Acest eveniment a avut loc la Timișoara, orașul în care a început Revoluția Română din 1989, evenimentul istoric care a deschis calea pentru o Românie democratică.

Tratatul este foarte important în sine, dar și în contextul acelor ani, pentru că, după revoluție, România a făcut pași înapoi sub regimul Iliescu. Trebuie amintit că, imediat după revoluție, în ianuarie 1990, prietenii noștri germani și-au arătat susținerea pentru națiunea română. Guvernul Helmut Kohl a oferit gratuit curent electric, în valoare de 100 milioane de mărci, pentru ca populația României să nu înghețe în acea iarnă, iar mii de cetățeni germani, asociații, bisericile evanghelică și catolică au trimis convoaie de ajutoare în România. Din nefericire, au urmat primele alegeri în mai 1990, când postcomuniștii au câștigat, îndepărtând țara din nou de Occident. Ce a urmat au fost mineriadele și tratatul neratificat cu Uniunea Sovietică.

În această situație nefavorabilă pentru țara noastră, a apărut o rază de speranță. Ca urmare a prăbușirii Uniunii Sovietice, unii de la București au priceput că viitorul țării noastre nu poate fi legat decât de civilizația occidentală.

Cei care ne-au întins o mână de ajutor au fost tot partenerii germani. După ce deja în ianuarie 1990 ministrul federal de externe Hans-Dietrich Genscher fusese în România, inclusiv la Timișoara, acesta a semnat alături de omologul său român Adrian Năstase, pe 21 aprilie 1992, Tratatul de prietenie, care ne leagă până astăzi.

Am convingerea că sintagma „parteneriatul în Europa”, conținută în titlu, nu a fost întâmplătoare. Guvernul Kohl știa de atunci că, odată cu reunificarea Germaniei, calea spre extinderea Uniunii Europene era deschisă și pentru fostele țări comuniste, inclusiv România. Prietenii noștri germani știau că locul României este în Uniunea Europeană și că vom fi parteneri apropiați în Europa.

Da.

Și eu vă mulțumesc.

Domnul deputat Gabriel Pirtea.

Se pregătește doamna deputat Andreea Cosma, de la Prahova.

Mulțumesc frumos, domnule președinte de ședință. Dragi colegi,

Proiectul cu care vin în fața dumneavoastră este acela al realizării viitorului Muzeu Național al Revoluției din 1989, la Timișoara.

Vin astăzi la tribuna Camerei Deputaților pentru a aduce în atenție necesitatea edificării viitorului Muzeu Național al Revoluției din 1989, la Timișoara.

Vă menționez că municipiul Timișoara, după cum se știe, a participat la competiția europeană pentru desemnarea Capitalei culturale europene în 2021, în cadrul unuia dintre cele mai ambițioase proiecte culturale din Europa, printre cele mai cunoscute și mai apreciate acțiuni ale Uniunii Europene.

Inițiată în 1985, la inițiativa ministrului grec al culturii, Melina Mercouri, competiția a contribuit la dezvoltarea culturală, socială și economică a multor orașe și regiuni din Europa.

În septembrie 2016, juriul de experți independenți responsabil cu evaluarea candidaturilor pentru titlul de Capitală culturală europeană în 2021 a recomandat ca aceasta să-i revină orașului Timișoara, alegerea juriului considerând patru candidaturi în lista scurtă de orașe finaliste – Baia Mare, București, Cluj-Napoca și Timișoara.

Acest proiect, al Capitalei europene a culturii 2021, reprezintă pentru Timișoara și județul Timiș cea mai importantă provocare și, totodată, o oportunitate de după Revoluția din 1989, oferind o deschidere deosebită pentru modernizare și conectare la marile circuite economice și culturale europene. Este și un foarte bun prilej pentru Timișoara și, prin Timișoara, prin conectarea orașului la circuitul european, pentru România să fie mai vizibilă și mai bine susținută, în diferite condiții, prin acest proiect, Capitală europeană a culturii 2021, în Europa. Printre acestea se află și realizarea Muzeului Național al Revoluției din 1989, la Timișoara, ca obiectiv strategic și de mare specificitate pentru Timișoara, precum și finalizarea reabilitării Castelului Huniade, administrat de către Muzeul Național al Banatului.

În legătură cu aceste două mari priorități, îl rog pe ministrul culturii să-mi răspundă la următoarele întrebări:

Da.

O rog pe doamna deputat Andreea Cosma... Se pregătește domnul deputat Nicolae Neagu, PNL.

## Domnule ministru,

## Stimați colegi,

Declarația mea politică de astăzi are ca obiect „Primul tur al alegerilor prezidențiale din Franța”.

Desfășurat duminică, 23 aprilie, primul tur al alegerilor prezidențiale din Franța a evidențiat principala problemă cu care se confruntă nu numai clasa politică franceză, ci și cea europeană în sens extins: lipsa de încredere a electoratului în soluțiile politice, dublată de inexistența unor lideri veritabili. Practic, niciunul dintre competitorii electorali nu a reușit să obțină în primul tur nici măcar un sfert din voturile celor prezenți la urne, și asta în condițiile în care Franța era cunoscută pentru un sistem politic bipartizan soft, cu două partide mari și altele care asigurau majoritatea parlamentară. Culmea este că așa-zisele partide mari nici nu au reușit să-și propulseze candidații în bătălia decisivă, capitulând în fața unei mișcări politice noi, neclar conturate ideologic, și a unui partid catalogat de foarte mulți ca fiind extremist.

Așa cum arată rezultatele oficiale, principala problemă a construcției europene nu este reprezentată de creșterea în expunere a mesajelor extremiste, în condițiile în care doamna Marine Le Pen nu a obținut decât aproximativ o cincime din numărul de voturi exprimate. Deficiența este mai subtilă și rezidă în aparenta lipsă de soluții politice, care este mascată adesea în spatele unor artificii electorale și de comunicare. De fapt, același lucru s-a întâmplat și în Marea Britanie, Brexitul producându-se cu largul concurs al Partidului Conservator. Deci amenințarea rezidă în preluarea proiectului eurosceptic de către partidele tradiționale care nu se află în zona de extremă. Abia atunci riscul derapajului atinge cote de alarmă. Nu în ultimul rând, trebuie înțeles că actuala situație politică europeană, marcată de ascensiunea partidelor eurosceptice, are cauze generale, independente de specificitățile naționale: pe de o parte, criza economică începută în 2007, ale cărei reverberații sunt resimțite încă, mai ales pe fondul faptului că o parte a populației europene este dezamăgită de rezultatele reformelor structurale operate în ultimii 10 ani; pe de altă parte, într-o eră a comunicării și a diversificării accesului la informații, erodarea imagologică a politicienilor se produce mai rapid și mai puternic.

Vă mulțumesc.

Domnul Nicolae Neagu.

Se pregătește domnul Robert Turcescu, Grupul PMP.

Domnii deputați Ibram Iusein și Varujan Pambuccian au depus în scris.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință. Stimați colegi,

Declarația politică de astăzi: „Sistemul impozitării gospodăriilor – piatră de moară la gâtul ANAF”.

Modificările la Codul fiscal pregătite de Guvernul Grindeanu referitoare la implementarea sistemului de taxare pe gospodării complică semnificativ procedura de declarare și colectare a veniturilor la bugetul de stat.

Greul va cădea pe ANAF: va fi capabil Fiscul să gestioneze aceste schimbări, câtă vreme nu se descurcă

nici măcar în sistemul simplu de astăzi? Întrebarea este justificată, în condițiile în care, astăzi, ANAF înregistrează una dintre cele mai slabe performanțe din Uniunea Europeană, ca nivel de încasare a taxelor și impozitelor, iar relația cu contribuabilul român este marcată de un lung șir de gafe și erori.

Ce se întâmplă cu proiectul de reformă al ANAF, extins pe încă 2 ani din cauza ritmului lent de implementare, cel prin care Ministerul Finanțelor Publice a deschis un credit la Banca Mondială, de 91,8 milioane de dolari, începând cu 2013, cu care urma să se restructureze, reformeze și să se dezvolte ANAF? Va continua sau nu? Sau vor fi făcute modificări, în contextul în care ANAF ar trebui să-și reorganizeze întreaga logistică, până la 1 ianuarie 2018, în contextul noii filosofii bugetare anunțate de Ministerul Finanțelor Publice, care ar dori să reintroducă, după modelul guvernării Năstase, impozitul pe venitul global?

Cum se va mări procentul fondurilor accesate din programul angajat de ANAF cu Banca Mondială, în aceste noi condiții, când, la 1 ianuarie 2017, autoritățile române au accesat doar 15,57 milioane de dolari din totalul celor 91,8 milioane de dolari?

Și, mai ales, pot instituțiile guvernamentale responsabile cu implementarea acestei noi filosofii bugetare să asigure deficitul de peste 30.000 de consultanți fiscali care ar trebui acoperit până la data de 1 ianuarie 2018, ținând cont că noul proiect de impozitare a gospodăriilor vorbește de un număr de 35.000 de consultanți fiscali arondați celor aproximativ 7 milioane de gospodării, în timp ce astăzi, potrivit statisticilor Camerei Consultanților Fiscali, există 4.121 de consultanți fiscali – persoane fizice active, și 461 de societăți de consultanță fiscală active?

Vă mulțumesc, domnule deputat. Domnul Robert Turcescu.

Se pregătește doamna deputat Mihaela Huncă.

Bună dimineața, stimați colegi!

Am aflat cu toții, la finalul săptămânii, despre tragedia în urma căreia doi copii alpiniști au decedat. Acum, în special în mediul online și în emisiunile TV, suntem martorii căutării vinovaților. Salvamontiștii susțin că și-au făcut datoria, au comunicat din timp riscul de avalanșă și, alături de mulți alții, dau vina pe alpiniștii care s-au aventurat pe traseul, recomandat doar pe perioada verii, spre vârful Peleaga. Cred că, în acest caz, e târziu să căutăm vinovați. Doi copii și-au pierdut viața, iar acest lucru nu mai poate fi schimbat. Putem însă să prevenim astfel de cazuri. Consider că trebuie implementate niște proceduri clare, astfel încât traseele pe care există riscuri de avalanșă sau alte pericole să fie închise pe perioade limitate de timp. Mai mult, traseele montane ar trebui supravegheate, iar persoanele care vor dori să le parcurgă ar trebui să fie lăsate să o facă doar dacă sunt echipate corespunzător. În plus, consider că ar trebui introdusă obligativitatea legală a fiecărui grup de alpiniști de a-și anunța componența la Salvamont, precum și detalii despre traseul pe care dorește să îl parcurgă.

De asemenea, e timpul să vorbim și despre modul în care copiii fac performanță în alpinism. Avem nevoie ca specialiștii să stabilească exact limita de vârstă pe care copiii din țara noastră trebuie să o aibă pentru a urca anumiți munți. România este una dintre puținele țări care nu au astfel de reglementări, țările occidentale impunând limita de minimum 18 ani nu doar în cazul concursurilor oficiale, ci și în cazul ascensiunilor care nu fac parte din concursurile oficiale.

Muntele nu își cere tributul. Pe munte se moare, de cele mai multe ori, din cauza lipsei de echipament, a traseelor greșit alese, a lipsei de experiență. E timpul să reglementăm alpinismul, apelând la experiența profesioniștilor din domeniu. Este singura modalitate prin care cele mai multe astfel de cazuri pot fi evitate.

Vă mulțumesc.

Deputat al PMP, Robert Nicolae Turcescu, Circumscripția nr. 14 Constanța.

Vă mulțumesc. Doamna deputat Mihaela Huncă.

Se pregătește domnul deputat Daniel Gheorghe, Grupul PNL.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimate colege,

Stimați colegi,

Obiectul declarației politice: „Îndreptarea inechităților Guvernului Cioloș, prin recalcularea chiriilor ANL”.

Guvernul PSD–ALDE își respectă promisiunile față de alegători, însă acest lucru nu este de ajuns. Atât Executivul, cât și noi, parlamentarii, trebuie să îndreptăm toate inechitățile și erorile pe care guvernarea Cioloș ni le-a lăsat moștenire. Cel mai grav este faptul că în fiecare zi identificăm câte o problemă generată de fostul Guvern, iar cetățenii sunt cei care trebuie să suporte aceste consecințe.

În acest sens, vă aduc la cunoștință că Hotărârea nr. 251/2016, prin care se stabilesc Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 152/1998, prin înființarea Agenției Naționale pentru Locuințe, a condus la creșterea de 10-12 ori a chiriilor pentru apartamentele închiriate de tineri de la stat.

De aceea, noi, parlamentarii PSD, am adunat toate memoriile primite de la primari și cetățeni și le-am înaintat Ministerului Dezvoltării Regionale și Administrației Publice. În scurt timp, după sesizările noastre, Guvernul a aprobat un proiect legislativ, prin ordonanță de urgență, care prevede chirii mai mici pentru tinerii care închiriază locuințe ale ANL. Chiriile datorate de persoanele cu venituri reduse care beneficiază de locuințe de la ANL au fost diminuate și vor fi calculate după noi criterii, raportate la venitul realizat pe membru de familie.

În același timp, prin actul normativ adoptat de Executiv s-au redus cheltuielile de administrare, întreținere și reparații, de la 1,11% din valoarea de înlocuire a construcției la maximum 0,8% din valoarea de înlocuire a acesteia.

De asemenea, coeficientul specific rangului localității s-a extins între 0,6, specific satelor, și 1, pentru București. Coeficientul de venit a scăzut la 0,8 pentru chiriașii al căror venit pe membru de familie este mai mic sau egal cu salariul minim brut pe economie.

Prin noua lege s-au ponderat chiriile și cu un coeficient care ține cont de anul de recepție a blocului ANL, care variază între 0,85, pentru imobilele construite până la finalul anului 2004, și urcă la 1, pentru cele ridicate începând cu 2016.

Vă mulțumesc, doamna deputat. Domnul deputat Daniel Gheorghe.

Se pregătește doamna deputat Elvira Șarapatin, de la Gorj.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Stimați colegi,

Astăzi voi vorbi despre „Impozitul pe gospodărie, o aberație politică”.

Impozitul global, zis și „pe gospodărie”, este o propunere guvernamentală cu impact macroeconomic profund defavorizant, prin care se ajunge la o reintroducere indirectă a impozitului progresiv și care afectează atât gradul de capitalizare, cât și consumul la nivelul contribuabililor individuali. PSD ar face mult mai bine să susțină proiectul de lege inițiat de PNL, anul trecut, care vizează aplicarea în România a directivei europene cu privire la impozitarea veniturilor acolo unde sunt acestea produse de companii. Văd că există deja un obicei al guvernărilor recente în a refuza să înțeleagă faptul că bunăstarea țării și a cetățeanului este rezultatul vitezei și al volumului cu care circulă capitalurile la nivelul pieței economice naționale.

Dacă se va ajunge la acest experiment periculos, pe care nu înțeleg de ce îl tot agită Guvernul PSD, rezultatele vor fi evidente: birocratizarea financiară la un nivel de tip neofanariot, plafonarea și reducerea veniturilor cetățenilor și incapacitatea micilor investitori, creșterea exponențială a evaziunii fiscale, anularea efectelor macroeconomice ale cotei unice și înlocuirea sa cu un amestec de impozit progresiv mascat cu impozitul forfetar de tristă amintire. La toate acestea adăugăm faptul că nu vor crește veniturile bugetare, deoarece cheltuiala cu angajarea consultanților fiscali, cei 35.000 preconizați, dublată de scăderea micilor investiții și creșterea naturală a evaziunii, va avea un impact negativ.

Cred că PSD, dacă bugetul public gestionat de Guvern are nevoie de bani, ar trebui sa facă dreptate punând în aplicare – precum a cerut PNL, care a inițiat și un proiect de lege în această direcție – actul normativ care impozitează venitul companiilor străine aici, unde este obținut, și de unde, din lacunele legislative și din marea lașitate politică a mai multor guverne succesive, este externalizat masiv anual.

PSD se pare că a uitat de faptul că în campania electorală a promis că va ține cont de această solicitare, care poate avea efecte majore în beneficiul creșterii veniturilor anuale la bugetul de stat cu aproximativ 8-10 miliarde de euro anual, în medie.

Și eu vă mulțumesc. Doamna deputat Elvira Șarapatin.

A depus, în scris, și domnul deputat Aurel Căciulă.

Se pregătește doamna deputat Roberta Anastase, de la Ploiești.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. „Turismul din Gorj, promovat prin unități licențiate”

Vreau să salut demersul Ministerului Turismului de a publica lista cu unitățile de turism care nu sunt clasificate, și acest lucru este un beneficiu pentru turiștii care doresc să își rezerve din timp locul, în locațiile din țară sau din străinătate, pentru a-și petrece vacanțele de vară sau de iarnă.

De asemenea, doresc să accentuez și să apreciez demersul ministrului turismului cerând un termen destul de scurt pentru depistarea unităților turistice care nu au certificate de clasificare – și, astfel, turiștii, și mai ales cei care obțin tichetele de vacanță, vor beneficia de acest lucru.

Fiind din județul Gorj, vreau să aduc, să fac un elogiu, de fapt, stațiunii Rânca, care cuprinde, sigur că da, și Transalpina, un loc minunat și un loc de poveste, care, din păcate, a fost cam gol de sărbătorile pascale, și care, prin demersul făcut de Ministerul Turismului, eu sper că atât vara, cât și iarna va beneficia de prezența unui număr mare de turiști.

De asemenea, județul Gorj mai are și beneficiază de stațiunea Săcelu, cu ape de tratament pentru bolile reumatismale, și nu numai; orașul Târgu Jiu, care cuprinde complexul brâncușian „Poarta sărutului”, „Masa tăcerii”, „Coloana infinitului”; de asemenea, în județ avem localitatea unde s-a născut marele Brâncuși; avem Tismana, cea mai veche mănăstire din țară.

În felul acesta, sper ca termenul de câteva luni oferit de Ministerul Turismului, legat de lista cu unitățile care nu sunt clasificate și licențiate, să fie redus, pentru ca românii să-și poată stabili din timp locațiile în care să-și petreacă vacanțele de vară.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Elvira Șarapatin, deputat în Circumscripția nr. 20 Gorj.

Și eu vă mulțumesc. Doamna deputat Roberta Anastase. Vă rog, doamna deputat.

Se pregătește Petru Movilă, de la Iași.

Mulțumesc, domnule președinte. Dragi colegi,

Acum mai bine de o lună de zile veneam în fața dumneavoastră pentru a vă atrage atenția asupra unei situații extrem de grave cu care se confruntă ploieștenii. Este vorba de poluarea accentuată, o situație care nu durează de puțin timp, ci chiar de ani de zile.

De atunci și până acum s-a petrecut un singur eveniment notabil. A fost schimbat ministrul mediului, la care făceam atunci apel în declarația politică, cerându-i sprijinul pentru a-și implica instituțiile subordonate în rezolvarea problemei poluării din Ploiești, domnul Daniel Constantin, fiind înlocuit cu o ploieșteancă, cu doamna Grațiela Gavrilescu, aflată la al doilea mandat în fruntea Ministerului Mediului.

În Ploiești, în toată această perioadă, avem toate semnalele că poluarea a crescut ca intensitate. Aproape că nu este zi în care ploieștenii să nu apeleze la dispeceratul primăriei, să nu sune la numărul de urgență 112 sau la Garda de Mediu, reclamând mirosuri puternice de compuși chimici.

De asemenea, nu este zi în care să nu apară în presa prahoveană articole despre depășirile pragurilor maxime admise la noxe precum benzen, toluen sau despre mirosul puternic de sulf.

Ca parlamentar de Ploiești, nu există zi, de asemenea, în care să nu primesc în audiență oameni care să-mi spună, nici mai mult, nici mai puțin, decât că le este realmente teamă să mai lase geamurile deschise din cauza mirosurilor extrem de puternice.

Mi-aș fi dorit, sincer vă spun, să nu fie nevoie să vin astăzi în fața dumneavoastră pentru a face apel la doamna ministru Grațiela Gavrilescu să-și facă treaba – și asta dintr-o rațiune relativ simplă: doamna ministru este ploieșteancă, trăiește în Ploiești și mi-e greu să cred că are, așa, o bulă în care respiră aer curat în Ploiești. Cu toate acestea, din păcate, până în acest moment, nu a existat nicio reacție a dumneaei în ceea ce privește o acțiune clară a Ministerului Mediului, o implicare clară a Ministerului Mediului în rezolvarea problemei poluării din Ploiești.

De aceea, dragi colegi, permiteți-mi în fața dumneavoastră să vin și să-i solicit doamnei ministru să-și pună la treabă instituțiile subordonate dumneaei, pentru a încerca, împreună, să diminuăm, cu administrația locală, poluarea din Ploiești.

Și eu vă mulțumesc. Domnul Petru Movilă.

În continuare, îl invit pe domnul Marius Budăi să se pregătească.

Domnule președinte, Stimați colegi,

Declarația politică se numește „Uite centura, nu e centura!”.

Stimate domnule președinte, Stimați colegi,

La discutarea propunerii de buget pentru anul 2017, județului Iași i-a fost alocată, din bugetul Ministerului Transporturilor, suma de 152 de milioane de lei pentru finalizarea proiectului variantei de trafic greu a șoselei de centură a municipiului Iași.

Cu toate acestea, în urmă cu aproximativ două săptămâni, ministerul a revenit asupra acestui subiect și a explicat că, deși în Legea bugetului de stat pe acest an era cuprinsă finanțarea acestui obiectiv, prin credite de angajament, la acest moment nu mai există fondurile necesare pentru finalizarea proiectului menționat.

Stimate domnule președinte,

În aproximativ două luni de zile, unul dintre cele mai importante obiective de investiții pentru municipiul Iași a dispărut din bugetul pentru anul 2017, prevedere bugetară prevăzută clar în Legea nr. 6/2017, care a intrat în vigoare în data de 20 februarie a anului în curs.

Nu cred că mai este necesar să vă precizez importanța, necesitatea și oportunitatea acestui tronson de drum pentru ieșeni. Datorită creșterii volumului de trafic din zona municipiului Iași, realizarea unei variante de ocolire destinate traficului greu a devenit un obiectiv vital pentru unul dintre cele mai mari orașe din țară.

Totuși, chiar și în aceste condiții, finanțarea necesară pentru finalizarea șoselei de centură a municipiului Iași a dispărut din bugetul Ministerului Transporturilor, fără nicio explicație logică din partea reprezentanților acestui minister.

De asemenea, stimați colegi, vreau să aduc în atenția dumneavoastră și faptul că, pentru anul 2017, județul Iași nu a primit nicio alocare semnificativă de la bugetul de stat. Singura investiție de anvergură care a fost în atenția Guvernului Grindeanu a fost fix această șosea de centură, care ulterior s-a dovedit a fi praf în ochii locuitorilor județului Iași.

Domnule președinte, Stimați colegi,

Solicit Guvernului Grindeanu să trateze cu seriozitate acest subiect.

Și eu vă mulțumesc. Domnul Marius Budăi. Și îl invit, în continuare, să se pregătească pe domnul Dumitru Oprea, tot de la Iași.

Mulțumesc frumos, domnule președinte.

Obiectul declarației politice de azi: „Evoluția economiei românești este confirmată și de instituțiile financiare internaționale”.

Stimați colegi,

Cu toate criticile la care am fost supuși, atât noi, parlamentarii PSD, cât mai ales Guvernul Grindeanu, cu privire la măsurile pe care le-am adoptat în primele trei luni de guvernare, constatăm că evoluția economiei românești este confirmată și de instituțiile financiare internaționale.

Astfel, ultima prognoză a Fondului Monetar Internațional arată că economia României avansează cu 4,2%, FMI revizuind în acest mod prognoza de creștere pentru economia României, de la 3,8 la 4,2%. În pofida revizuirii pozitive, ritmul de creștere anticipat de FMI este mai lent comparativ cu proiecțiile Guvernului Grindeanu, conform cărora economia românească va avansa cu 5,2%.

Pentru noi nu este nicio surpriză că FMI și-a îmbunătățit estimarea privind creșterea economică din acest an. Așa au făcut în fiecare an: au plecat inițial cu estimări pesimiste, iar în final au ajuns la cifrele estimate inițial de guvernele noastre. De fiecare dată, experții FMI s-au înșelat cu privire la creșterea economică a României.

Economia națională va crește în acest an cu 5,2%, așa cum anticipăm noi, parlamentarii PSD, și Guvernul Grindeanu, susținuți și de parlamentarii ALDE, pe baza informațiilor venite de la Comisia Națională de Prognoză. Comisia Națională de Prognoză va publica în scurt timp o prognoză revizuită, în creștere, privind produsul intern brut estimat pentru anul 2017, o valoare mai mare decât cea estimată în programul PSD, ceea ce arată că estimările noastre au fost destul de prudente.

Semnalele economice din primele luni ale acestui an confirmă din plin prognoza de creștere. Vorbim despre creșterea investițiilor private în economie, de crearea de noi locuri de muncă, de creșterea producției industriale, de optimismul angajatorilor. Sunt indicatori importanți că economia României va fi pe plus. Nu are cum să fie altfel, dacă noi, în fiecare lună, luăm măsuri prin care creștem veniturile populației și scădem taxele și impozitele. Modificările care vor fi promovate în perioada următoare de Guvern la Codul fiscal urmăresc nu doar o mai bună colectare a veniturilor la bugetul public, ci și o împărțire echitabilă a poverii fiscale. Cei cu venituri mici vor fi protejați, așa cum ne-am angajat în programul de guvernare, însă companiile vor avea un spațiu fiscal pentru a crea locuri de muncă mai bine plătite.

Vă mulțumesc.

Îl invit pe domnul deputat Dumitru Oprea. Se pregătește Florinel Stancu, de la PSD. Vă rog, domnule deputat.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Declarația politică de astăzi are un titlu, zic eu, destul de sugestiv față de vremurile trăite: „De la necuvinte la neproiecte ale PSD”.

Eu vin din țara necuvintelor, a lui Nichita Stănescu, țara „Râsuʼ-plânsului”, și trăiesc într-o țară guvernată pe filosofia oltenească, reprezentată de oameni de seamă, și invoc folclorul popular oltenesc, sub forma arhicunoscută: „Foaie verde băț, n-ai de lucru, fă-ți!” și varianta destul de recunoscută, provocată de irepetabilului Marin Sorescu: „De-a v-ați vațelea!”. Cu ocazia aceasta, este și un motiv să invoc neguvernarea ca fiind unul dintre necuvintele cu care românii s-au obișnuit.

Dar românii dau curs acestei variante de neguvernare, și am să dau doar două exemple: câteva săptămâni de zile, pe principiul „Foaie verde băț, n-ați de lucru, fă-ți!”, guvernarea, care se află sub controlul oricum al lui Liviu Dragnea, a dat de lucru românilor, și vă invoc doar două povești despre proiecte de lege – cea privind salarizarea unitară și, a doua, despre impozitul pe gospodărie sau impozitul global.

Nu este de vină Liviu Dragnea, ci de vină este poporul, care se încadrează în categoria aceea a păreriștilor, pentru că proiectele de lege nu au fost... Nu au fost decât niște povești despre niște proiecte de lege, iar românii, chiar și în declarațiile de astăzi, ați observat cum comentează niște neproiecte ale PSD. Am înțeles că Proiectul Legii privind salarizarea unitară este pe site-ul Parlamentului și, de acum, se poate aborda ca atare.

Dar este o probă și de înțelepciune a celor care se joacă de-a guvernarea prin neguvernare, înțelepciunile celor care vin

la microfonul Parlamentului și vorbesc despre o astfel de variantă, în care proiectele există, dar lipsesc cu desăvârșire.

Mulțumesc.

Domnul Florinel Stancu și se pregătește doamna deputat Tudorița Lungu, de la PNL.

Bună dimineața!

Stimate domnule președinte de ședință,

Astăzi voi vorbi despre sistemul de sănătate.

Părerea mea este că un corp sănătos este produsul unei minți sănătoase, iar un sistem de sănătate mai bun înseamnă acțiuni concrete: spitale renovate, aparatură modernă, medici bine plătiți, programe de prevenție și promovare a sănătății.

Câte puțin din aceste lucruri s-au întâmplat în municipiul Craiova în ultimii 4 ani. Sănătatea a fost o prioritate în mandatul doamnei Lia Olguța Vasilescu. Trei spitale au fost reabilitate și unul nou este gata pentru a fi dat în exploatare. Eu nu adaug, nu comentez, ci doar redau ce a reușit să facă un om care și-a dorit cu adevărat schimbarea pentru cetățeni.

În anul 2013, Primăria Craiova a demarat formalitățile pentru construcția unui spital municipal la standarde europene, iar din luna iunie anul curent craiovenii se vor putea trata în el. În plus, Clinica Medicală 1 a Spitalului Filantropia din Craiova a fost reabilitată în totalitate. Aceasta tratează anual 3.000 de persoane din Dolj, precum și din celelalte județe ale Olteniei.

Secția de copii a Spitalului de Boli Infecțioase „Victor Babeș” arată ca în Occident, după ce autoritățile locale au hotărât să investească în ea. Iar exemplele pot continua. Ele sunt realizări incontestabile.

Doamna primar nu a stat la discuții, nu a așteptat ajutoare de la București, ci pur și simplu a investit în infrastructura de sănătate și a demonstrat că autoritățile locale pot să schimbe lucrurile în bine. Toate orașele mari au posibilitatea să facă la fel. Asta înseamnă că-ți pasă de soarta oamenilor.

În același timp, Ministerul Sănătății are nevoie de ajutorul nostru. Echipa de acolo trebuie să rezolve problema asigurării cu medicamente, a vaccinării și să continue schimbările din sistem fără abateri. Guvernul, în ansamblul său, trebuie să demareze cât mai rapid construcțiile spitalelor regionale.

Așa chiar nu vom mai lăsa niciun argument credibil contestatarilor de serviciu care se mulțumesc doar să se întreacă în acuzații fără rezultate.

Vă mulțumesc.

Florinel Stancu, deputat al PSD, Dolj.

Vă mulțumesc.

O invit pe doamna deputat Tudorița Lungu, Grupul PNL.

Domnule președinte de ședință, Dragi colegi,

Declarația mea de astăzi se intitulează „22 aprilie – Ziua Pământului”.

De aproximativ o jumătate de secol, ziua de 22 aprilie este dedicată manifestărilor legate de protecția mediului, avându-se în vedere prin acestea un viitor mai verde, mai puțin poluat.

Ziua internațională a planetei Pământ, așa cum este cunoscut acest eveniment, marchează în fiecare an necesitatea conștientizării și responsabilizării oamenilor de a proteja planeta.

Atitudinea fiecărei persoane față de mediul înconjurător, interesul și respectul exprimate prin diverse activități trebuie să devină o constantă și un mod de viață; schimbările climatice reprezintă o realitate dură, cu ale cărei efecte se confruntă deja un număr mare de oameni.

Ținând cont de gravitatea manifestărilor climei, mulți specialiști declară la unison că schimbările climatice reprezintă un risc al securității naționale.

Stimați colegi,

Nu întâmplător educația pentru mediu și climă a fost sloganul manifestărilor de anul acesta, în care punctează și momentul de plecare al campaniei de educație la nivel mondial pentru mediu și climă, în următorii 3 ani. În 2020 se vor împlini 50 de ani de la prima celebrare a Zilei Pământului.

Prin informare se produce schimbarea și este nevoie, mai mult ca oricând, de o schimbare la nivel de valori și atitudini, pentru a salva planeta Pământ.

Vă mulțumesc frumos.

Tudorița Lungu, deputat al PNL, Bacău.

## **Domnul Florin Iordache:**

Și eu vă mulțumesc. Nemaifiind alți colegi care...

Păi a depus-o în scris! M-ați anunțat... Domnul Vasile Cîtea...

Bun.

Te rog, Vasile, dar am fost anunțat de la...

Te rog, citește-o, dacă vrei! Dar am anunțat la început că tu ai depus-o în scris. N-am o problemă!

Te rog, poți s-o și citești!

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Cu îngăduința dumneavoastră, astăzi vă voi prezenta declarația politică intitulată „Moldova merită autostrada către Vest!”.

## Dragi colegi,

De ani de zile, locuitorii din cele opt județe ale Moldovei așteaptă să vadă că oamenii din fruntea țării se țin de promisiunile făcute în campaniile electorale și demarează construirea autostrăzii Est–Vest. După atâția ani de așteptare, recentele declarații ale ministrului transporturilor sunt încurajatoare pentru oamenii din Moldova. Autoritățile guvernamentale par a fi hotărâte în ceea ce privește construcția autostrăzii Ungheni–Iași–Târgu Mureș.

Așa cum au atras atenția numeroși parlamentari, această lucrare de infrastructură rutieră are o importanță deosebită, în contextul principiului dezvoltării regionale pe care îl promovează Uniunea Europeană. Autostrada a fost inclusă și în Master Planul General de Transport al României și urmează să deservească populația a opt județe din regiunea de est a României, regiune aflată la granița Uniunii

Europene, precum și a NATO, fapt care îi conferă o poziție strategică.

Mai mult, oficiali ai Uniunii Europene au insistat, de nenumărate ori, pe lângă oficialii de la Palatul Victoria în ceea ce privește construcția de autostrăzi corespunzătoare capetelor de rețele TEN-T, coridorul IV și coridorul IX paneuropean, iar autostrada Ungheni–Iași–Târgu Mureș se încadrează pe aceste cerințe.

În acest moment, există valori de trafic foarte ridicate între Moldova, ca regiune istorică a României, și Ardeal, actualele căi de rulare neputând asigura o viteză de trafic decentă. Tocmai din cauza lipsei de infrastructură rutieră, investitorii străini preferă să se oprească în cercul arcului carpatic atunci când este vorba despre investiții în România, ceea ce a adâncit foarte mult decalajul de dezvoltare dintre cele două zone istorice.

Suntem convinși că, de această dată, scrisoarea celor 74 de parlamentari din mandatul trecut, printre care și parlamentari din alte județe decât cele ale Moldovei, nu va fi ignorată de autoritățile guvernamentale ale României, care vor depune toate diligențele pentru accelerarea procedurilor privind construcția efectivă a acestui obiectiv strategic.

## **Domnul Florin Iordache:**

Mulțumesc.

Nemaifiind alte intervenții, declar ședința închisă.

„Va fi vreodată înfăptuită legătura cu restul Europei? Vom trăi și vom vedea!”

Mediul de afaceri, investițiile publice și infrastructura sunt doar câteva domenii la care țara noastră continuă să fie „repetentă”. Conform ultimului raport al Comisiei Europene, România nu doar că se află cu mult în urma altor țări din UE, dar „infrastructura este slabă și, astfel, afectează creșterea economică”.

Infrastructura are un rol strategic pentru orice țară, iar dezvoltarea economică este strâns legată de aceasta, lucru pe care îl știm cu toții. Multe drumuri de importanță europeană trec prin țara noastră, făcând legătura cu exteriorul Uniunii Europene și cu Marea Neagră, iar tranzitul poate să devină o „industrie adevărată”, care să genereze o nouă sursă de dezvoltare economică în România. Numai că pentru asta și actualul guvern ar trebui să aibă strategii în domeniu și să dea dovadă de mai mult interes.

În ultima perioadă, CNAIR se ocupă însă doar de acoperirea gropilor pe drumurile naționale și autostrăzi, făcând doar reparații provizorii. Nu așa vom rezolva problema! Nu cu cârpeală și văruit marcajele rutiere cu cerneală simpatică ce se șterge după prima ploaie.

Dezvoltarea infrastructurii este vitală pentru creșterea economică a României, pentru circulația mărfurilor, pentru dezvoltarea sectorului serviciilor și a turismului.

La nivelul statelor vestice există o preocupare constantă vizând îmbunătățirea sectorului transporturilor și a infrastructurii aferente, fapt relevat prin politicile de încurajare a investițiilor și Programul Operațional Sectorial de Transport (POS-T) în cadrul cooperării transfrontaliere. România însă se confruntă, în continuare, cu o capacitate de implementare redusă a proiectelor investiționale mari, cu abilități de planificare reduse, ce au ca rezultat o infrastructură de proastă calitate și lucrări de mentenanță întârziate sau deficitare.

Cred cu tărie că este nevoie de o mai mare responsabilitate legată de problematica transporturilor și a infrastructurii, nu doar la nivel declarativ, ci în mod concret, prin realizarea proiectelor și punerea în practică a măsurilor adoptate la nivel european și național. Din păcate însă, se pare că Guvernul Grindeanu și-a asumat o politică de reformă „îndrăzneață” a acestui sector. Ori asta, ori o fărâmă de adevăr există în bancul care circulă în ultima perioadă și care spune că Guvernul Grindeanu a luat decizia de a nu mai construi autostrăzi, ca să nu mai aibă românii pe unde pleca în Occident.

„Să-i ajutăm pe miniștrii PSD să definească «gospodăria». Dânșii încă nu pot!”

Îmi este greu să înțeleg, să explic și să găsesc argumente pentru care, la numai patru luni după ce au revenit la guvernare, cei din PSD se luptă cu toată puterea să dărâme un sistem fiscal simplu, stimulativ pentru muncă și performanță – cota unică. Ce vor să pună în loc? Un sistem fiscal greoi, nociv pentru investiții și stimulativ doar pentru evaziunea fiscală, de care România abia scăpase în anul 2005. Nu cred că PSD a rămas fără profesioniști care să le spună și miniștrilor din Guvern, și chiar prim-ministrului, că, prin măsurile fiscale pe care le anunță la televizor, nici românii nu vor câștiga mai mulți bani și nici bugetul public nu va putea susține toate măsurile anunțate, iar prăbușirea stabilității fiscal-bugetare este garantată.

Ceea ce vă pot spune cu certitudine este faptul că miniștrii care se chinuiesc cu atâta hărnicie să dărâme cota unică nu au lucrat decât la stat și nu cunosc cât de sensibil este mediul de afaceri la modificările politicii fiscale. Mai mult, nu am auzit niciun membru al actualului guvern să aibă curajul să spună cine va suporta costurile modificărilor politicii fiscale. Dacă nu știți, inclusiv scăderea TVA cu 1 punct procentual, de la 1 ianuarie 2017, acea măsură de care ne bucurăm cu toți, o măsură foarte bună, a implicat costuri deloc neglijabile pentru agenții economici, cu privire la softuri, case de marcat, etichetare, facturare sau de altă natură. Sunt costuri suportate de agenții economici. De obicei, când costurile sunt mici, acestea sunt suportate de agenții economici, însă, atunci când costurile sunt prea mari, ele se transferă aproape instantaneu în preț.

Când lucrezi o viață la stat este ușor să modifici peste noapte politica fiscală a unei țări, pentru că nu știi de cât efort va fi necesar, pentru toți cetățenii, nu doar pentru unii, să se adapteze noilor schimbări. Și apoi, schimbarea o faci dacă ceva nu merge bine! Dar, când Guvernul își propune să schimbe un sistem bun, ieftin, eficient și performant, cu cea mai mică rată de fraudare, prin reținerea la sursă a obligațiilor fiscale, asta se numește ori incompetență, ori pură prostie.

„Disputa turco-armeană privind evenimentele din 1915” Noi onorăm memoria armenilor otomani care și-au pierdut viața în circumstanțele tragice ale Primului Război Mondial și împărtășim suferința urmașilor lor. Într-adevăr, Turcia recunoaște în mod public suferințele îndurate de armenii otomani în timpul Primului Război Mondial și acordă condoleanțe descendenților acestora.

Noi nu contestăm suferința imensă a armenilor otomani. Ceea ce contestăm este reprezentarea acestor evenimente tragice drept genocid comis de o parte împotriva celeilalte, desconsiderând suferința trăită de celelalte comunități ale imperiului și istoria complexă din spatele lor.

Istoria nu poate fi construită pe memorii selective și revendicări contestate. Turci, armeni, kurzi, arabi, musulmani, creștini – milioane au murit și milioane au fost răniți, forțați să emigreze, și-au pierdut casele și li s-au distrus viețile în timpul unui război mondial în care Turcia otomană lupta împotriva forțelor rusești în est, pierzând un sfert de milion de concetățeni în războaiele din vest, la Galiapoli, în 1915. Cu toții trebuie să deplângem această pierdere imensă. Este o durere împărtășită.

Printr-un demers comun al istoricilor turci și armeni, ar trebui să găsim o modalitate de a stabili o memorie corectă a acestei perioade și credem că aceasta va deschide calea către o reconciliere durabilă. Propunerea Turciei, din 2005, privind stabilirea unei comisii istorice comune este încă valabilă. Turcia a declarat public că este gata să accepte rezultatele demersului acestei comisii. De asemenea, credem că protocoalele de la Zurich din 2009 vor ajuta la normalizarea relațiilor dintre cele două țări.

Referințele la genocid nu pot fi considerate fapte istorice dovedite. Istorici occidentali renumiți, cum ar fi Stanford Shaw, Guenter Lewy, Bernard Lewis, Justin Mc-Carthy, Michael Gunter, Norman Stone și Jeremy Salt, precum și numeroși istorici turci infirmă teza genocidului, susținând că otomanii nu au efectuat un masacru sistematic împotriva vreunui grup, inclusiv armeni. Arhivele turcești, rusești, britanice, franceze și germane oferă dovezi convingătoare privind intrigile statelor beligerante, în special Rusia, de a incita armenii împotriva statului otoman și a populațiilor sale.

„PSD încă nu știe și nu poate să scoată România din subdezvoltare”

În urmă cu mai mulți ani, guvernatorul Băncii Naționale a României ironiza, într-un mod metaforic, demagogiile fostei guvernări conduse tot de PSD, care păcălea și pe atunci populația cu iluzia creșterii standardului de viață doar din pix, prin adoptarea unor legi. Pe vremea aceea, guvernatorul spunea că: „Nu poți să dai o lege în Parlament care să contrazică o legitate economică. Dacă ar crește nivelul de trai printr-o lege în Parlament, de ce nu ar crește și în Burkina Faso. Echilibrele macroeconomice sunt legități economice. (...) Venim cu o lege în Parlament să crească cutare... Nu o să crească dacă nu se îmbină cu legitățile economice”. Din păcate pentru România și pentru toți românii, PSD nu a înțeles nici atunci, și nu pare să înțeleagă nici acum, corectitudinea mesajului dat de Mugur Isărescu, o autoritate științifică recunoscută și respectată de noi toți.

Stimați colegi parlamentari care susțineți Guvernul Grindeanu, vă rog să încetați să mai păcăliți populația cu minciuni din care rezultă că ați descoperit bagheta magică cu care veți crește veniturile din pensii, din salarii și din alte surse, eventual fără să mai fie nevoie și de prea multă muncă. Este pură demagogie, care face extrem de mult rău economiei și stabilității financiare a acestei țări. Dacă ar fi existat o astfel de scamatorie, o astfel de baghetă magică, vă asigur că o aveau la ei, în buzunar, guvernanții din Germania, Austria, Suedia, Danemarca sau Norvegia. Numai că nimeni nu are așa ceva, iar statele la care am făcut referință sunt bogate, dezvoltate și au populații prospere pentru că munca este eficientă, pentru că sistemele de învățământ sunt performante, pentru că oamenii sunt superior calificați, pentru că afacerile sunt foarte competitive, iar capitalurile dau tot ceea ce au mai bun din ele. Vă lăudați zi de zi pe la televiziuni că vă luptați cu sărăcia și că aveți de gând să o puneți la pământ! Vreau să vă aduc aminte că sub ultima guvernare PSD, noi, românii, am intrat în topul sărăciei europene, acolo unde Regiunea Nord-Est ocupă primul loc. Da! Suntem pe primul loc, însă la sărăcie! Sub PSD, cei mai săraci europeni au devenit bucovinenii. Atunci, oare, nu aveați la voi bagheta magică?

Despre genocidul împotriva armenilor din Imperiul Otoman început la 24 aprilie 1915 și încheiat în noiembrie 1918 am tot scris și vorbit. Am scris și am vorbit în numele celor peste un milion și jumătate de armeni uciși atunci pentru simplul motiv că aparțineau unui alt popor și practicau o altă religie decât majoritatea în mijlocul căreia trăiau. Am scris și am vorbit și despre recunoașterea sa internațională și punerea sa, alături de toate atrocitățile similare ale secolului XX, în locul în care memoria face repetarea mult mai dificilă. Am scris despre numărul din ce în ce mai mare de națiuni care îl condamnă și care, prin gestul de condamnare, își exprimă voința de a nu tolera asemenea acte de barbarie irațională. Recunoașterea înseamnă reconciliere, liniștea celor duși la cele veșnice și un nou început în relațiile dintre

oameni. Pentru România, recunoașterea înseamnă și acceptarea recunoștinței miilor de armeni care au fost salvați în acea perioadă de către statul român și care au devenit cetățeni loiali ai acestei țări.

Trăim un moment istoric dificil. Un moment în care deasupra Europei încep să se adune nori grei de intoleranță și xenofobie. Un moment în care se vorbește din nou în termenii de „noi” și „ei”. Un moment în care, în pofida liberei circulații a informației, oamenii încep să se închidă din nou în enclave etnice sau religioase. Un moment în care, după ani în care diversitatea a fost una dintre marile bogății ale spațiului european, se simte un vânt rece, prevestitor de îngheț. Un moment în care riscul ridicării unor lideri politici cu apetență pentru dictatură, populism xenofob și enclavizare este mai mare ca oricând.

Recunoașterea genocidului împotriva armenilor și comemorarea sa reprezintă, alături de recunoașterea și comemorarea tuturor evenimentelor tragice de acest fel, o redută importantă în calea derapajelor istoriei și a degradării ființei umane. De aceea, este cu atât mai important acum să ne amintim ce atrocități au produs în istorie asemenea momente și cum au sfârșit ele atât pentru victime, cât și pentru călăi. De aceea, ca armean urmaș al celor care au murit în genocid și al celor care au scăpat cu viață din el, nu voi conteni să reamintesc societății românești faptul că atunci au murit oameni în numele credinței creștine, că au murit spunând că decât să își piardă sufletul mai bine își pierd trupul, și că urmașii lor vă sunt recunoscători pentru felul în care i-ați primit și i-ați tratat. De aceea, ca armean urmaș al celor care au murit și al celor care au supraviețuit atunci, nu voi conteni să spun că acel fel de exercitare a intoleranței și a iraționalului din noi nu a dus la nimic bun pentru nimeni și că singura cale umană de a exista pe această planetă este înțelegerea istoriei, acceptarea diferențelor dintre noi și sărbătorirea diversității.

„Acreditarea spitalelor, între valori europene și birocrația românească!”

Vin în fața dumneavoastră pentru a vă prezenta o situație paradoxală din spitale: avem unități medicale acreditate după indicatori europeni, amputate de birocrația românească. Normele în vigoare obligă managerii să afișeze panouri cu indicații de locație, dar în spital, poate, nu găsești o fașă sau o aspirină.

Procesul de acreditare al unei unități medicale spitalicești de stat sau private este cu adevărat o provocare pentru managementul medical și administrativ al unei organizații. O provocare extrem de costisitoare din punct de vedere atât financiar, cât și al resurselor umane. Modificările legislative sau metodologice de evaluare, dar și suita de liste și indicatori de performanță pot deveni cu adevărat ecuații cu prea multe necunoscute pentru echipa managerială sau comisia care are, în fapt, alte sarcini curente sau statutare.

Pentru fiecare unitate se iau în considerare, în medie, 1.800 de astfel de indicatori, fiecare trebuind să fie argumentat cu proceduri și protocoale scrise. Proiectul este unul laborios, pentru pregătirea căruia se lucrează în medie între 6 și 12 luni, antrenând aproape total personalul spitalului, lucru care poate perturba activitatea medicală și desfășurarea actului medical în condiții optime.

Acreditarea este o procedură extrem de stufoasă și costisitoare și trebuie repetată la fiecare cinci ani. Domnilor colegi, dați-mi voie să vă spun, din experiența mea de medic cu 40 de ani munciți în acest domeniu, că în spitalele românești am ajuns să scriem mai mult și să facem mai puțin. Nu ne mai ajung orele petrecute la cabinet să consultăm, pentru că trebuie să petrecem cel puțin tot pe atâta redactând documente despre procedurile și protocoalele aplicate.

Școala românească de medicină este renumită la nivel mondial și căutată, dar cu sinceritate vă spun că în cei 13 ani de școală de medicină nu am fost învățată să scriu protocoale, ci să mă ocup efectiv de bolnavi și să le alin suferința.

Prin Ordinul cu numărul 972 din 28 iunie 2010 a fost reglementată inițial această procedură de acreditare a spitalelor, iar în 1 iunie 2016 au fost certificate majoritatea unităților medicale din țară. Acestea au acum documentul pentru care, repet, s-au cheltuit resurse semnificative din bugetele și așa anemice pe care le au, și în cel mai scurt timp procedura trebuie reluată. Vă asigur însă că mai sunt spitale în țară care nu au reușit să treacă de prima etapă de acreditare pentru că nu au reușit să îndeplinească toate condițiile impuse.

„Incoerența politică în domeniul fiscal a puterii executive”

În data de 12 aprilie a.c. am asistat la ieșiri în spațiul public ale autorităților în domeniul finanțelor publice, prilej cu care s-au adus precizări cu privire la modificările viitoare ale Codului fiscal. Pe scurt, puterea executivă dorește să scadă cota unică de la 16% la 10%, începând cu 1 ianuarie 2018, urmând ca această cotă de impozitare să se aplice venitului global al unei gospodării. Conform celor declarate de domnul ministru al finanțelor publice, „pe lângă cota unică

de impozitare de 10%, va exista o facilitate de impozitare cu 0% pentru veniturile sub 2.000 de lei”.

Din parcurgerea „Programului de guvernare pentru perioada 2017–2020”, la capitolul „Programul de politici publice pentru perioada 2017–2020” se pot observa o serie de principii economice precum simplificarea, deschiderea, transparența, stabilitatea, predictibilitatea, prevenția, respectul, încrederea, performanța în viitoarele politici economice. Nu se poate observa însă nicio mențiune despre scăderea cotei unice de impozitare de la 16% la 10%. În acest context, se nasc următoarele întrebări perfect legitime: Cum rămâne cu simplificarea, deschiderea, transparența, stabilitatea, predictibilitatea, prevenția, respectul asupra investițiilor străine? Care sunt implicațiile unor astfel de politici economice asupra mediului de afaceri din România? Nu cumva este vorba despre o incoerență politică în domeniul fiscal?

În același „Program de guvernare pentru perioada 2017–2020” se vorbește despre un anume cod legislativ, care va purta denumirea de „Codul economic al României” și care va conține Codul fiscal, Codul de procedură fiscală, Legea de înființare a societăților comerciale, Legea combaterii evaziunii fiscale și alte legi cu caracter economic. Să înțelegem că modificarea cotei unice de la 16% la 10% era parte integrantă, dar netransparentă a „Codului economic al României”?

Domeniul finanțelor publice nu este un domeniu, ca, de altfel, și celelalte, unde să se experimenteze lucruri. România nu-și permite astfel de mișcări într-un mediu economic dinamic și complex. Care va fi următorul pas: renunțarea definitivă la cota unică? Cred că vor trebui aduse mai multe clarificări cu privire la astfel de mișcări politice impredictibile cu care ne-am obișnuit în ultima vreme.

Declarație politică privind comemorarea genocidului armean

Marile tragedii nu sunt doar ale popoarelor care le-au suferit, ci sunt tragedii ale întregii umanități. Iar genocidul îndreptat, în anul 1915, împotriva armenilor de către autoritățile Imperiului Otoman este una dintre acestea.

Începând cu primăvara anului 1915, în numai câteva luni, o civilizație multimilenară, cea a armenilor, aflată în leagănul ei istoric, a fost aneantizată. Sute de mii de locuințe, mii de biserici, de școli, de așezăminte culturale, un patrimoniu cultural și religios impresionant, au rămas pustii ori au fost pustiite. Până la sfârșitul Primului Război Mondial, din cele trei milioane de armeni locuitori ai Armeniei istorice, pe acest teritoriu nu mai existau supraviețuitori. Cei care nu fuseseră uciși, continuau o existență traumatizată, în exil, în orfelinate, în haremuri ori islamizați cu forța.

Acțiunea de distrugere a poporului armean a fost o acțiune premeditată și realizată cu cruzime de autoritățile Imperiului Otoman. Bărbații aflați în armata otomană au fost dezarmați, duși în batalioane de muncă forțată și, scurt timp după aceea, împușcați. Restul populației, în imensa majoritate bătrâni, femei și copii, a fost adunată la marginea localităților și mânată, în convoaie, către deșerturile Mesopotamiei. Atunci când nu au murit pe drum, de osteneală sau de lăcomia bandelor înarmate care le atacau, sub privirile indiferente ale soldaților ori jandarmilor turci, convoaiele și-au găsit moartea de foame, de sete, de frig ori de tifos. Morții convoaielor nu au alt mormânt, acolo unde cadavrele nu au fost lăsate să zacă la marginea drumurilor, pradă animalelor nopții, ori nu au fost înghițite de apele Eufratului, decât gropile comune din nisipurile deșertului. Numeroase documente ale Guvernului Junilor Turci, rapoarte ale diplomaților străini, mărturii ale supraviețuitorilor, fotografii zguduitoare stau dovadă acțiunilor cinice și premeditate ale autorităților turcești de nimicire a poporului armean.

Din familia bunicului meu matern nu au supraviețuit decât bunicul și o soră mai mică, pe care bunicul a regăsit-o mult mai târziu, căutând prin orfelinate. Una dintre surorile lui și-a găsit moartea în deșert, împreună cu fetița ei de patru ani. Cealaltă soră s-a sinucis, aruncându-se în apele Eufratului, pentru a nu fi violată. Iar fratele lui a fost ucis cu sabia de un soldat. Aproape că nu există familie de armeni, pe acest pământ, care să nu aibă pe cineva ucis în timpul masacrelor. Genocidul a lăsat în urma sa un milion și jumătate de victime, un milion și jumătate de morți fără morminte.

„Guvernul PSD-ALDE ne îngroapă în datorii!”

Din păcate, de când au venit la guvernare, PSD-ALDE au împrumutat 40% din cât a luat România de la FMI în 2009, pentru a putea susține măsurile populiste. Totodată, încasările la buget rămân mai mici decât prognoza pe hârtie, după cum admite chiar șeful ANAF.

Guvernul PSD ne-a îndatorat până în prezent cu suma de 4,697 miliarde de euro. Conform Ministerului Finanțelor Publice: 2,835 de miliarde de lei în ianuarie 2017, 3,533 de miliarde de lei în februarie 2017, 3,061 de miliarde de lei plus 240 de milioane de euro, în martie 2017, 2,750 de miliarde de lei plus 1,75 miliarde de euro, în prima jumătate a lunii aprilie. Datoria publică pe locuitor a crescut cu 21%, ajungând la circa 16.200 de lei (echivalentul a 3.650 euro).

Statul român se îndatorează tot mai mult, deși Guvernul PSD-ALDE se laudă cu creșterea economică constantă, iar cheltuielile cu investițiile sunt tot mai mici (de exemplu, calculele făcute de analiști la începutul anului 2017 relevau faptul că, anul acesta, de la bugetul de stat va fi alocată cea mai mică sumă pentru investiții de la aderarea României la UE încoace, Guvernul bazându-se pe faptul că vor fi atrase 22 miliarde de lei din fonduri nerambursabile).

De ce Guvernul PSD-ALDE se tot împrumută? Pentru a acoperi promisiunile din campanie și pentru a ține cât de cât în frâu deficitul bugetar. Dacă Guvernul Grindeanu nu va reuși să se mențină în limita de 3% din PIB pentru deficitul bugetar, în ciuda numeroaselor avertismente primite și cu toate împrumuturile pe care le face, de vină sunt iar alții: opoziția, Iohannis, Soros, multinaționalele etc.

Le sugerez celor de la PSD să nu mai îndatoreze la nesfârșit România!

„Asigurarea serviciilor de apă și apă uzată pentru populație”

Suntem cu toții de acord că România, ca stat membru al Uniunii Europene, trebuie să asigure nevoile de bază ale cetățenilor săi. De altfel, chiar prin Tratatul de aderare la UE, România și-a asumat angajamente în diverse domenii, printre acestea și asigurarea serviciilor de alimentare cu apă și de epurare a apelor uzate pentru întreaga populație.

Însă, conform Institutului Național de Statistică, procentele de racordare a populației la aceste rețele abia ajung la 50%, în condițiile în care, până în 2018, adică anul viitor, România trebuie să asigure conformarea cu prevederile Directivei privind calitatea apei destinată consumului uman și ale Directivei privind epurarea apelor uzate urbane pentru toate localitățile cu peste 2.000 de locuitori echivalenți. Conform planurilor de implementare a directivelor menționate, costurile de implementare a acestora se ridică la aproximativ 15,1 miliarde de euro, cu termen, după cum am spus, sfârșitul anului 2018.

Având în vedere toate aceste informații, poate vă întrebați ce se întâmplă la Ministerul Apelor și Pădurilor sau ce măsuri ia Guvernul, astfel încât să nu ajungem în situație de infringement și să plătim penalități. Am interpelat și eu ministrul apelor și pădurilor în acest sens și am aflat că, deși în perioada 2007–2015 au fost investite aproximativ 7,25 miliarde de euro, adică s-au realizat cele 50 de procente din investițiile necesare, relevate de datele statistice oficiale, pentru 25% din costurile necesare realizării măsurilor pentru alimentarea cu apă, colectarea și epurarea apelor uzate între 2016–2021 nu s-au identificat surse de finanțare.

Totodată, din același răspuns, aflăm că respectarea acestor angajamente depinde în mare măsură de prioritizarea la nivel județean a investițiilor necesare, de o planificare detaliată a surselor de finanțare la nivel național și local și a termenelor de realizare, de o implicare susținută a autorităților responsabile de implementarea directivelor și, mai presus de toate, de elaborarea unui plan național de acțiune pentru managementul apelor uzate în aceste aglomerări.

Nu știu cum interpretați, dragi colegi, aceste deziderate exprimate sub sintagma impersonală „este necesar”, dar poate e cazul să amintim Guvernului Grindeanu că reprezintă puterea executivă!

„Interzise în lumea dezvoltată, promovate intens în România – despre jocurile de noroc, sărăcia românilor și nepăsarea Guvernului”

Se spune, pe bună dreptate, că somnul autorităților naște monștri! Nu cred că mai este cineva care să nu fi observat efervescența afacerilor care se bazează pe vânzarea de iluzii de îmbogățire către populație, în special către cei cu venituri reduse, prin intermediul jocurilor de noroc! Nici măcar după 1989 nu am avut parte de așa o degringoladă legislativă, în care un domeniu încadrat în majoritatea statelor dezvoltate la categoria vicii și pericole sociale pentru tineret în România este promovat ca elixir și cale către succes! Oricine poate constata, fie că este vorba despre mediul urban sau mediul rural, că nu trece o săptămână în care să nu mai apară câte un local de pariuri sportive, ruletă sau de jocuri automate de tipul păcănelelor. Evident că oricine își pune întrebarea legitimă dacă o astfel de afacere este și profitabilă, atâta vreme cât unii agenți economici au renunțat la covrigării, frizerii sau comerț cu amănuntul, iar astăzi sunt patroni de minicazinouri! Aproape că nici nu mai există cârciumă care să nu aibă, alături de barman și două-trei măsuțe, măcar un aparat în care românul să-și piardă chenzina, în speranța că va da norocul peste el! Mai rămâne să ne trezim cu spații destinate păcănelelor sau pariurilor sportive chiar pe holurile școlilor și atunci imaginea ar fi completă!

Revolta mea nu este legată nici de cei care fac bani din această activitate pentru că legea le permite, nici față de consumatorii care nu înțeleg că nu vor câștiga niciodată ceea ce au investit. Revolta mea este legată de slaba reglementare pe care autoritățile guvernamentale au înțeles să o dea acestui domeniu. Astfel, dacă de ani buni am scăpat de promovarea în mass-media a tutunului și alcoolului, două vicii care macină societatea contemporană, acum suntem invadați de promovări prin televiziune, radio și prin publicitatea stradală, cu mii și costisitoare spoturi de promovare pentru tot felul de jocuri de noroc. Cine le permite? Legea! De asemenea, chiar dacă în localurile cu jocuri de noroc este interzisă prezența minorilor, în mediul online, acolo unde s-a mutat o mare parte din jocurile de noroc, nu există niciun fel de filtru, niciun fel de limitare pentru a opri copiii să participe activ la jocurile de noroc. Așadar, liber la jocuri de noroc pentru copii!

„Dezvoltarea infrastructurii din România și conectarea cu rețelele europene reprezintă cel mai important motor al dezvoltării economice”

Doresc să aduc în atenția dumneavoastră o problemă de maximă importanță pe care Partidul Social Democrat și-a asumat-o prin Programul de guvernare – „Dezvoltarea infrastructurii și conectarea cu rețelele europene”.

În ultimii ani, au fost promovate mari proiecte de infrastructură, dar, în final, implementarea lor s-a dovedit a fi foarte dificilă.

Trebuie să înțelegem cu toții că România are șansa să intre în rândul țărilor cu adevărat dezvoltate dacă reușim să implementăm rapid proiectele de infrastructură care să ne conecteze cu rețelele europene.

O infrastructură dezvoltată ar atrage investitori care, la rândul lor, vor crea noi locuri de muncă, vor plăti impozite și taxe, deci în final vom obține o creștere economică sănătoasă.

Majoritatea guvernelor României au stat foarte bine la capitolul proiecte pentru infrastructură dar, în final, n-au știut cum să le administreze, cum să le finalizeze. Acum, PSD are un program ambițios și realist, avem un masterplan care e agreat de Comisia Europeană și avem și banii pentru a pune în aplicare aceste proiecte.

Problema este că în acest domeniu există o birocrație incredibilă, care duce la imposibilitatea de a realiza aceste proiecte strategice pentru România.

În perioada imediat următoare, reglementarea cadrului legal legat de execuția proiectelor strategice pentru infrastructură, energie și apărare trebuie să fie o prioritate, astfel încât, de la lansarea proiectului până la finalizarea lucrărilor, termenul de execuție să fie cât mai scurt.

„Eliminarea vizelor pentru Canada – un pas important pentru România”

1 mai vine cu vești bune pentru români, ridicarea vizelor pentru Canada, acesta fiind rezultatul unui efort constant al tuturor instituțiilor abilitate. Astfel, cetățenii români care au deținut în ultimii 10 ani o viză de rezidență temporară în Canada și cei care dețin în prezent o viză valabilă care permite intrarea în SUA ( _nonimmigrant visa_ ) au posibilitatea de a călători în această țară fără a mai avea nevoie de viză.

Așadar, în doar câteva zile, românii care îndeplinesc condițiile amintite pot intra în Canada în baza unei autorizații de călătorie electronică (eTA). Aplicarea pentru eTA este un proces online simplu și durează doar câteva minute, aplicația fiind asociată electronic pașaportului personal.

În acest sens, pe 19 aprilie, Ministerul Afacerilor Externe și Ambasada Canadei la București au organizat o întâlnire cu factorii abilitați, în scopul familiarizării cu noile modificări ale regimului de călătorie fără viză. Eliminarea obligativității deținerii unei vize nu se aplică însă cetățenilor români care călătoresc în scopul de a munci sau pentru a urma o formă de studii. În aceste situații, este necesară, în continuare, obținerea unei vize.

Cert este că, de la 1 mai, intrăm într-o primă etapă de liberalizare parțială, urmând ca eliminarea deplină

a regimului de vize să aibă loc tot în acest an, pe 1 decembrie 2017. După ridicarea vizelor, Canada își rezervă dreptul de a impune cetățenilor români obligația de a deține viză, în cazul în care tendințele migrației vor crește semnificativ datorită acelor persoane care vor utiliza viza turistică pentru a imigra în Canada.

Eliminarea vizelor este un succes pentru care doresc să felicit toți factorii implicați. În sfârșit se anulează și ultima discriminare existentă pentru cetățenii români față de ceilalți cetățeni europeni în privința circulației fără bariere pe teritoriul Canadei.

„Primele 100 de zile de guvernare PSD-ALDE au pus sistemul de sănătate în slujba pacientului”

În calitate de membru al Comisiei pentru sănătate și familie vreau să vă prezint principalele măsuri adoptate de actuala echipă de guvernare, condusă de prim-ministrul Sorin Grindeanu, prin care am început să avem un sistem de sănătate ce are ca primă prioritate pacientul, și nu alte lucruri.

Așadar, una din promisiunile noastre de anul trecut, atunci când am cerut votul de încredere al românilor, a fost creșterea salariilor în domeniul sănătății. Acum, la 100 de zile de la instalarea Guvernului PSD-ALDE, veniturile personalului medical au crescut cu 15% și începând de anul viitor vor ajunge la un nivel decent, astfel încât să nu ne mai plece medicii și asistentele să trateze pacienții din alte țări. Salariul unui medic rezident va ajunge în 2018 la 5.700 de lei/lună, al unui medic specialist gradul V, la 12.375 de lei/lună, al unui medic primar gradul V, la 15.625 de lei/lună, iar al unui medic primar gradul V, ATI, la 16.672 de lei/lună. În același timp, un asistent debutant va avea de la anul 3.950 de lei/lună, un asistent mediu 4.625 de lei/lună, iar un asistent principal 5.108 lei/lună.

Un lucru foarte important este acela că veniturile personalului medical vor fi primele care se vor majora dintre toate categoriile profesionale, întrucât sănătatea este neprețuită și avem nevoie în țara noastră de medici și asistente medicale care să aibă grijă de viața noastră.

În ceea ce privește accesul pacienților la sănătate, am promis debirocratizarea sistemului prin desființarea comisiilor de specialitate care aprobă tratamentele medicale. Acum este suficientă prescripția medicului terapeut, fără a mai fi nevoie de aprobări speciale. O dată cu reducerea timpului de așteptare, fiecare pacient din România are acces mai rapid la noile medicamente apărute pe piață, întrucât Ministerul Sănătății a introdus un sistem de actualizare permanentă a listei cu medicamente compensate. De asemenea, ceea ce nu a dorit să facă fostul Guvern tehnocrat am făcut noi, cei de la PSD-ALDE, în primele trei luni de guvernare: am ieftinit cu 35% prețul medicamentelor inovative fără tratament.

„Guvernul Cioloș s-a împrumutat cu 40 de miliarde de lei de pe piața internă”

Fondul Monetar Internațional a revizuit în creștere, la 4,2%, estimările privind evoluția economiei românești în acest an. România va înregistra a doua cea mai mare creștere economică din Europa, fiind devansată doar de Islanda. De asemenea, FMI și-a îmbunătățit și estimările privind ritmul de creștere al economiei pentru anul 2018.

În tot acest timp, opoziția vorbește despre faptul că România va ajunge în criză economică și de faptul că ne îndatorăm excesiv. Aș dori să le amintesc celor care fac astfel de afirmații faptul că practica emiterii de obligațiuni sau bonduri este una adoptată de absolut toate statele din lume.

Dacă ne uitam în urmă, nu există guvern care să nu fi aplicat această metodă. Guvernul Cioloș s-a împrumutat cu 40 de miliarde de lei de pe piața internă și cu alte 3 miliarde de euro de pe piața externă. Diferența este că Guvernul Grindeanu a obținut, de exemplu, la emisiunea de eurobonduri cea mai bună rată de randament din istorie.

Aceste împrumuturi vor fi folosite pentru dezvoltarea României, spre deosebire de împrumutul de la FMI. Acesta a fost cel mai mare împrumut luat de țara noastră și nici acum nu știm la ce a folosit. Dar tot guvernarea PSD a fost cea care a returnat banii.

Este ușor să critici. Este ușor să nu vii cu soluții la critici. Din păcate pentru cei care vorbesc fără să se documenteze, noi avem cifre care dovedesc nu numai bunele intenții, ci și rezultatele concrete ale măsurilor luate de PSD. Potrivit Institutului Național de Statistică, numărul de angajați din economie a ajuns la 4,78 milioane de persoane, la un nivel record al ultimilor nouă ani. Așadar, PSD are un program coerent, cu măsuri concrete, care se simt în economia României.

„Introducerea venitului global pe gospodărie ne va scăpa de birocrație!”

Introducerea venitului global pe gospodărie este probabil una dintre cele mai bune măsuri luate de guvernul Grindeanu! Această formulă de impozitare este doar un mod de calcul nou, și nicidecum un impozit sau o taxă nouă. Din contră, impozitele pentru cei cu salarii mai mici vor scădea, astfel încât prin introducerea impozitului pe venitul global vor fi aduși mai mulți români în clasa de mijloc.

Dragi români, chiar este nevoie de introducerea venitului global pe gospodărie, astfel încât toate persoanele cu venituri mici să poată beneficia de deduceri fiscale din partea statului.

Prin implementarea noului sistem de impozitare a veniturilor vor fi fiscalizate mai multe servicii din sectorul privat. Astfel, gospodăriile vor fi interesate să lucreze cu cei care eliberează facturi sau bonuri fiscale și vor crește veniturile la bugetul de stat. În acest fel, statul va obține venituri consistente din eliminarea economiei negre, iar cu acești bani vor putea fi susținute în continuare creșterile de salarii, reducerile de taxe și crearea de locuri de muncă. Ministerul Finanțelor Publice estimează un surplus de 2% din PIB, respectiv 16 miliarde de lei, în urma adoptării acestui sistem de impozitare.

Și pentru că modalitatea de impozitare este ținta părerilor neavizate ale unor reprezentanți ai opoziției deloc binevoitori, impozitele se vor calcula după două criterii simple: impozit 0% pentru toate veniturile lunare mai mici de 2.000 lei, pentru salariați, pensionari sau cei cu activități independente și impozit de 10% pentru diferența care depășește 2.000 lei lunar. În funcție de nivelul veniturilor unei gospodării, guvernul va acorda diverse deduceri fiscale din baza de impozitare. Altfel spus, din suma supusă impozitării se vor scădea diverse cheltuieli deductibile, care vor acoperi o gamă obișnuită de nevoi ale unei familii.

Concomitent, se va reduce birocrația pentru cetățeni, pentru că toate plățile fiscale și depunerile declarațiilor privind câștigurile vor fi făcute de consultanții fiscali. Așadar, numai vești bune și măsuri și mai bune!

„PSD este partidul tuturor românilor – oriunde s-ar afla ei!” PSD a dovedit și dovedește în continuare, prin politicile guvernului său, că se preocupă de soarta tuturor românilor, oriunde s-ar afla aceștia! S-a brodat în fel și chip de către actuala opoziție că social-democraților nu le pasă de diaspora, dar și că diaspora este preponderent de dreapta și respinge automat orice vine de la PSD, oricât de bună ar fi o anumită măsură.

Lucrurile nu stau deloc așa! Din contră! Guvernul a aprobat, printr-o hotărâre, plata unei contribuții financiare de 75.000 de euro la bugetul Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE), pentru realizarea unui studiu privind comunitățile românești din străinătate.

Studiul vizează în principal dimensiunea comunităților românești rezidente în statele membre OCDE, principalele state de destinație, repartizarea geografică a grupurilor specifice, statistici privind distribuția pe vârste, gen, nivel de educație, statut pe piața forței de muncă, principalele domenii de activitate, analiza comparativă cu alte comunități din diaspora. De asemenea, studiul va include informații cu privire la principalele motive ale emigrării și factorii care ar putea determina revenirea în țară, tendințele actuale, în comparație cu comunitățile din alte state de emigrație, evoluții în domeniul emigrării și al repatrierii.

Documentul va fi finalizat și transmis părții române în termen de 18 luni de la plata contribuției și va constitui un suport viabil și concret pentru politicile guvernamentale dedicate românilor din afara granițelor țării. Așadar, dragi colegi, PSD demonstrează încă o dată că are un guvern care se preocupă de toți cetățenii săi, indiferent de simpatiile sau antipatiile lor politice!

„Valorile democrației, respectarea legii supreme a României”

Democrația este înțeleasă ca putere a poporului ce poate fi executată direct sau indirect. În epoca modernă s-a impus democrația reprezentativă, în cadrul căreia exercitarea puterii se face de către reprezentanți aleși. Prima democrație cunoscută în lume a fost în orașul-stat Atena. Principala instituție era Adunarea, compusă din aproximativ 5.000 de cetățeni (bărbați maturi). Deciziile de interes public și sentințele de judecată se luau prin vot majoritar, iar judecățile erau efectuate de un juriu care cuprindea 501 membri.

Constituția este legea fundamentală a unui stat, în care sunt consemnate principiile de bază ale organizării lui, drepturile și îndatoririle fundamentale ale cetățenilor.

Legea fundamentală a unui stat reprezintă o componentă esențială a oricărui regim politic. Componentele sistemului politic interacționează, dar atribuțiile fiecăreia și regimul politic sunt cuprinse în legea fundamentală a statului. Modificările importante din societatea românească determină de fiecare dată elaborarea unei noi constituții, care să legitimeze noul regim. De exemplu, revenirea la un regim democratic după 1989 a impus necesitatea elaborării unei noi constituții. Adoptată în 1991 de către Adunarea Constituantă, aceasta a fost revizuită în 2003, fiind important modul în care Constituția este pusă în practică și respectată, spre a asigura dezvoltarea unei societăți democratice.

Ceea ce vreau sa subliniez, stimați colegi, este faptul că nicio societate democratică nu funcționează fără a avea respect față de legea fundamentală a acestuia, iar unul din fundamentele dezvoltării societății este respectul față de valorile acesteia, acele valori pe baza cărora s-a construit societatea. Respectul față de lege este unul din elementele de bază ale existenței unei asemenea formațiuni cum este statul.

Suntem azi, aici, reprezentanți ai Parlamentului României, iar Constituția României spune foarte clar că Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului român și unica autoritate legiuitoare a țării.

## **Domnul Aurel Căciulă:**

„Creșterea salariului minim, între necesitate și voință politică”

Decizia PSD de a respecta Programul de guvernare prezentat alegătorilor în alegerile parlamentare din decembrie 2016 a stârnit o largă dezbatere în Parlament, în presa scrisă și audiovizual.

Opoziția își face griji: de unde se vor plăti aceste creșteri de salarii și pensii, creșteri necesare și pe deplin justificate. Opoziția ar trebui să-și pună întrebarea: de ce în perioada 2000–2012 creșterea salariului minim a fost de numai 600 de lei (de la 100 la 700 de lei).

Așadar, în doisprezece ani am avut o creștere a salariului minim de numai 600 de lei. O creștere la jumătate față de cât ar fi fost minimul necesar pentru un ritm de creștere de bun-simț.

Analizând perioada 2013–2016, salariul minim pe economie a crescut cu cel puțin 100 de lei pe an, ajungând la 1.250 de lei la finele anului 2016. În această perioadă, respectiv 2013–2015, guvernarea PSD, au fost date și două hotărâri de guvern de creștere a salariului minim pe economie (HG nr. 1.091/2014, creștere la 1.050 de lei, respectiv HG nr. 1.017/2015, pentru creștere la 1.250 de lei).

Dacă în perioada 2000–2012 am fi avut un ritm de creștere al salariului minim de 100 de lei pe fiecare an, în anul 2012 am fi avut un salariu minim de 1.200 de lei, și nu de doar 700 de lei. Însă, în perioada 2008–2012, am avut o micșorare a salariilor cu 25% și o creștere a TVA-ului de la 19% la 24%, cea mai neagră perioadă de guvernare a României postdecembriste, după cum bine știm, așa-zisa guvernare PDL, astăzi PNL.

Vorbim de creșterea nivelului de trai, de stabilitate economico-financiară, de stabilitatea forței de muncă, de creșterea nivelului de calificare a forței de muncă. Vorbim, dar nu facem front comun, putere-opoziție, pentru a elabora un program pe o perioadă de 15-20 de ani, cu măsuri și soluții concrete pentru creșterea nivelului de trai.

Să realizezi mai mult înseamnă să îți dorești mai mult. Dorințe mici, realizări pe măsură. Este necesar un plan în acord cu toate partidele, plan, cum am mai spus, pe o perioadă mare de timp, plan ce trebuie respectat de toate guvernele ce vor urma și cu susținerea tuturor partidelor parlamentare.

Bună dimineața, stimați colegi!

Rog liderii de grup să-și invite colegii în sala de ședință. Continuăm lucrările de astăzi ale Camerei Deputaților și anunț că sunt prezenți 64 de colegi, până în acest moment.

Programul de lucru pentru astăzi: dezbateri asupra problemelor înscrise pe ordinea de zi până la ora 12.30, pauză până la ora 13.00, vot final la ora 13.00, după care ședința Biroului permanent și Comitetul liderilor grupurilor parlamentare.

Ne întoarcem la punctul 5 al ordinii de zi, care ieri nu avea raport. A venit raportul între timp.

5. Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 9/2017 privind unele măsuri bugetare în anul 2017, prorogarea unor termene, precum și modificarea și completarea unor acte normative; procedură de urgență.

Guvernul?

## **Domnul Cristian Cosmin** _– secretar de stat_

_în Ministerul Muncii și Justiției Sociale_ **:**

## Mulțumesc.

Domnule președinte, Doamnelor și domnilor deputați,

Numele meu este Cristian Cosmin, sunt secretar de stat în Ministerul Muncii și Justiției Sociale.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare stabilirea modalității de salarizare a personalului plătit din fonduri publice în perioada 1 martie – 31 decembrie 2017, prorogarea unor termene, precum și modificarea și completarea unor acte normative.

Față de cele menționate, Ministerul Muncii și Justiției Sociale susține raportul comun de admitere, cu amendamente, al Comisiei pentru buget, finanțe și bănci a Camerei Deputaților și al Comisiei pentru muncă și protecție socială a Camerei Deputaților.

Mulțumesc.

Mulțumesc. Comisii? Comisia pentru muncă. Domnul Solomon.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Proiectul de lege supus dezbaterii are ca obiect de reglementare stabilirea modalității de salarizare a personalului plătit din fonduri publice în perioada 1 martie – 31 decembrie 2017, prorogarea unor termene, precum și modificarea și completarea unor acte normative.

Senatul a adoptat proiectul de lege în ședința din 6 martie 2017.

Camera Deputaților este Cameră decizională.

Legea face parte din categoria legilor ordinare.

Plenul celor două comisii, reunite în ședință comună, propune plenului Camerei Deputaților raportul de adoptare a proiectului de lege, cu amendamentele admise și respinse, prezentate în anexele I și II, care fac parte integrantă din prezentul raport.

Mulțumesc. Grupurile parlamentare? Dezbateri.

Domnul Solomon, Grupul PSD.

În primul rând, trebuie să mulțumim tuturor colegilor care au votat, în unanimitate, aș putea spune, modificările aduse Ordonanței nr. 9, care vizează, în primul rând, reglarea situației salariaților din sistemul de apărare, ordine publică, siguranță națională și din sistemul penitenciar din România, prin actualizarea soldelor de bază, la nivelul salariului minim, cu aducerea indemnizațiilor de merit în plată de la 1 aprilie, și nu de la 1 august.

De asemenea, am fost de acord cu asigurarea unui spor de 40% pentru intervențiile la domiciliu, pentru personalul care intervine în timpul liber la diverse situații operative care se pot naște, prin natura obiectului de activitate.

De asemenea, în urma unui amendament propus de domnul Olar și mai mulți colegi liberali, toți ceilalți membri ai comisiilor au fost de acord ca de la 1 aprilie să fie mărite și indemnizațiile primarilor, viceprimarilor, președinților de consilii județene, vicepreședinților cu 30%, astfel încât până la 1 iulie, când, sperăm, împreună vom face o lege a salarizării unitare mai bună și mai corectă, inclusiv pentru aleșii locali, aceștia să aibă salariul mărit, pentru a nu fi cei mai prost plătiți membri din conducerea unei primării.

Prin urmare, sper ca împreună, astăzi, să dăm un vot favorabil și până la data de salariu, 7 sau 15 mai, această lege să fie promulgată.

Mulțumesc.

Dacă sunt intervenții la amendamente, la articole? Nu sunt.

Proiectul merge la votul final. Continuăm de la punctul 14.

15. Proiectul de lege pentru modificarea art. 301 și art. 308 din Legea nr. 286/2009 privind Codul penal. Inițiatori? Nu.

Comisia juridică? Domnul Dunava.

## Domnule președinte, Stimați colegi,

Comisia juridică, de disciplină și imunități a fost sesizată spre dezbatere, în fond, cu Proiectul de lege pentru modificarea art. 301 și art. 308 din Legea nr. 286/2009 privind Codul penal.

Camera Deputaților este Cameră decizională. Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege.

Comisia pentru drepturile omului, culte și problemele minorităților naționale a avizat favorabil inițiativa legislativă.

Membrii Comisiei juridice, de disciplină și imunități au hotărât, cu majoritate de voturi, să supună plenului Camerei Deputaților adoptarea proiectului de lege.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice.

Mulțumesc.

## Dezbateri?

Domnul Stelian este înscris la cuvânt, dar nu știu dacă mai e. Mai vrea?

La dezbateri generale, la legea aceasta, da?

La asta? Păi suntem la dezbateri generale!

Nu suntem la dezbateri generale... Intervenții la amendamente...

Vă rog, domnule Stelian.

Precizați, vă rog, la care articol vă referiți.

Avem amendamente respinse. Este vorba de primul amendament care se referă la titlul infracțiunii.

Am considerat că nu este oportună înlocuirea denumirii infracțiunii din „conflict de interese” cu aceea de „folosire a funcției pentru favorizarea unor persoane”, astfel încât am solicitat, prin amendament, schimbarea denumirii marginale a infracțiunii, din „conflict de interese”, așa cum a fost adoptat la Senat... din „folosirea funcției pentru favorizarea unor persoane”, în „conflict de interese”, cum a fost în textul inițial.

Acesta este primul amendament. Sunt trei amendamente în total.

## Mulțumesc.

Le susțineți pe toate? În regulă, dar trebuie să le votăm pe rând.

Al doilea amendament se referă...

Domnule deputat, trebuie să le votăm pe rând.

OK.

Vă rog, vă pregătiți cartelele de vot. Vot.

42 de voturi pentru, 55 împotrivă, două abțineri. Amendamentul a fost respins. Vă rog, mai susțineți? Vă rog.

Prin al doilea amendament nu am făcut decât să punem în acord textul actual cu Decizia Curții Constituționale nr. 603 din 2015, care a considerat că este neconstituțională formularea „raporturi comerciale”.

Așadar, am înlocuit această sintagmă, care, într-adevăr, nu se mai regăsește în legislația actuală civilă, cu sintagma „raporturi între profesioniști”.

Ca atare, textul pe care l-am propus spre a fi adoptat este următorul: „Fapta funcționarului public care în exercitarea atribuțiilor de serviciu a îndeplinit un act ori a participat la luarea unei decizii prin care s-a obținut, direct sau indirect, un folos patrimonial, pentru sine, pentru soțul său, pentru o rudă ori pentru un afin până la gradul al II-lea, inclusiv, sau pentru o altă persoană cu care s-a aflat în raporturi între profesioniști ori de muncă în ultimii cinci ani sau din partea căreia a beneficiat ori beneficiază de foloase de orice natură se pedepsește cu închisoarea de la 1 la 5 ani și interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcție publică.”

Considerăm că singurele modificări care trebuie aduse acestui text de lege sunt doar cele de punere în acord a textului actual cu Decizia Curții Constituționale, nicidecum alte modificări.

Vot.

39 de voturi pentru, 67 împotrivă. Respins. Mai susțineți, domnule deputat? Mai aveți? Mai aveți unul,

da?

Vă rog.

Al treilea amendament se referă la o modificare de formă, pentru o mai bună corelare cu alin. (1), textul propus fiind următorul: „Dispozițiile alin. (1) nu se aplică în cazurile în care actul sau decizia se referă la emiterea, aprobarea sau adoptarea actelor normative”.

Vot.

42 de voturi pentru, 70 împotrivă. Amendamentul a fost respins. Mulțumesc. Continuăm.

Domnule Bichineț, la ce doreați să luați cuvântul?

16. Propunerea legislativă privind modificarea și completarea Legii nr. 562/2004 privind autorizarea instituțiilor publice din sistemul de apărare, ordine publică și securitate națională de a vinde personalului propriu unele locuințe de serviciu pe care acestea le au în administrare. Comisia pentru apărare.

Vă rog.

Domnule președinte, Stimați colegi,

Raport asupra Propunerii legislative privind modificarea și completarea Legii nr. 562/2004 privind autorizarea instituțiilor publice din sistemul de apărare, ordine publică și securitate națională de a vinde personalului propriu unele locuințe de serviciu pe care acestea le au în administrare

În conformitate cu prevederile din Regulamentul Camerei Deputaților, Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională a fost sesizată spre dezbatere pe fond cu această propunere legislativă. Consiliul Legislativ a avizat favorabil propunerea.

Guvernul a exprimat un punct de vedere negativ.

Comisia pentru buget, finanțe și bănci a avizat negativ această propunere.

Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic a avizat negativ.

Comisia juridică, de disciplină și imunități a avizat negativ inițiativa.

Propunerea face parte din categoria legilor ordinare. Camera Deputaților este Cameră decizională.

Senatul a respins această propunere.

După data intrării în vigoare a Legii nr. 562/2004 au fost construite sau finalizate puține locuințe. Astfel, MApN are în administrare o scară de bloc cu 23 de apartamente și nu este de acord cu înstrăinarea acestora.

Așa cum a fost formulat art. 1, nu ar rezolva juridic situația chiriașilor MApN, deoarece, în perioada la care face trimitere articolul, respectivele locuințe erau locuințe de intervenție.

Prin adoptarea soluțiilor legislative preconizate de inițiatori s-ar crea premisele unor vicii de neconstituționalitate, prin raportare la dispozițiile art. 136 alin. (4) din Constituția României, republicată.

Membrii comisiei propun plenului Camerei Deputaților respingerea acestei inițiative legislative.

## Dezbateri?

Fără dezbateri. Vot final.

17. Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 226/2011 privind reparațiile morale și materiale pentru fostele cadre militare active, îndepărtate abuziv din armată în perioada 23 august 1944 – 31 decembrie 1961; PL-x 372/2016.

Comisia pentru apărare? Vă rog.

## Domnule președinte,

## Stimați colegi,

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaților, Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională a fost sesizată spre dezbatere, în fond, cu Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 226/2011 privind reparațiile morale și materiale pentru fostele cadre militare active, îndepărtate abuziv din armată în perioada 23 august 1944 – 31 decembrie 1961, trimis cu adresa PL-x 372.

Proiectul are ca obiect de reglementare modificarea și completarea Legii nr. 226/2011, în sensul modificării perioadei pentru care se acordă drepturile privind reparațiile morale și materiale pentru fostele cadre militare.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Camera Deputaților este Cameră decizională.

Membrii comisiei au hotărât întocmirea unui raport de respingere a acestui proiect de lege, având următoarele motive:

Instituirea aceluiași tratament juridic, prin extinderea aplicării legii și asupra cadrelor militare îndepărtate abuziv din armată, ulterior perioadei menționate, constituie o soluție care contravine scopului inițial al legii, întrucât persoanele

respective nu se regăsesc în situații identice care să impună aplicarea aceluiași regim juridic.

Totodată, trebuie respectate prevederile Legii nr. 69/2010, a responsabilității fiscal-bugetare, precum și prevederile art. 33 din Legea nr. 24/2000, republicată, care reglementează obligativitatea efectuării studiului de impact. Vă mulțumesc.

Dezbateri? Fără dezbateri. Vot final.

18 a fost retrimis comisiei.

19. Propunerea legislativă pentru completarea... Procedură, domnul Gheorghe. Poftiți!

## Mulțumesc, domnule președinte.

Vreau să vă spun că tocmai apăsasem pe buton, dar nu m-ați observat. Doream să intervin și să cer retrimiterea la comisie a acestui proiect de lege cu privire la despăgubirile destinate fostelor cadre militare din Armata Regală Română, disponibilizate ilegal, duse în pușcăriile comuniste de regimul instaurat după 23 august 1944. Aceasta era solicitarea pe care încă doresc s-o fac, dacă-mi acordați această permisiune.

Vot.

Retrimitere la comisie.

Vot.

45 de voturi pentru, 79 împotrivă, o abținere, un coleg care nu votează. N-a ieșit.

- Domnul Bichineț?

Procedură.

## **Domnul Corneliu Bichineț:**

## Domnule președinte de ședință, Stimați colegi,

Am o rugăminte: pentru eficientizarea activității noastre, nu mai folosiți în locul vorbirii mormăirea, că nu se înțelege nimic în sală. Era renumită România prin microfoanele ei performante. Puneți-i pe cei de la tehnic să repare, pentru că în sală nu se înțelege nimic, cel puțin în partea dreaptă. Probabil că în stânga se înțelege mai bine! În fundul sălii în mod cert mesajul este distorsionat. De aceea în presă apar tot felul de prostii, în afară de ce discutăm noi aici.

A doua chestiune: n-am fost pe fază când a intervenit domnul Adrian Solomon și a punctat o chestiune bună, importantă. Într-adevăr, e bine ca primarii să primească de la 1 aprilie – nu ca o păcăleală – salariu cu 30% mai mult, dar eu am și sursa de finanțare.

Dați o dispoziție, prin Guvern, domnule vicepreședinte, ca sursa de finanțare să fie de la consilierii personali. Uitați-vă în comunele noastre și în orașele noastre ce consilieri personali au primarii! De ordin feminin, vreau să spun! Rămâneți cu gura căscată! Așa! Fiecare are picioare de cel puțin un metru și jumătate! Nu știu ce consiliază fetițele acelea acolo!

De asemenea...

Dar ajunge atât!

Mulțumesc.

## **Domnul Petru Gabriel Vlase:**

Cu mormăiala era vorba despre mine?

Nuuu!

M-aș mira, că nu prea mormăi eu! Am înțeles, domnule deputat! Deci mai citeț la microfon, mai clar!

19. Propunerea legislativă pentru completarea Ordonanței Guvernului nr. 63/2002 privind atribuirea sau schimbarea de denumiri, cu modificările și completările ulterioare; Pl-x 384/2016. Inițiatori? Nu.

Comisia pentru administrație. Domnul Avram.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, Comisia pentru administrație publică și amenajarea teritoriului a fost sesizată, prin adresa Pl-x 384/2016, cu dezbaterea, pe fond, a Propunerii legislative pentru completarea Ordonanței Guvernului nr. 63/2002 privind atribuirea sau schimbarea de denumiri, cu modificările și completările ulterioare.

La întocmirea prezentului raport, comisia a avut în vedere: avizul favorabil al Consiliului Legislativ, avizul favorabil al Comisiei juridice, de disciplină și imunități și punctul de vedere negativ al Guvernului.

Senatul a respins propunerea legislativă în ședința din 20 septembrie 2016.

Camera Deputaților este Cameră decizională.

Potrivit prevederilor art. 61 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, comisia a examinat propunerea legislativă în data de 14 februarie 2017.

În urma examinării inițiativei legislative și a opiniilor exprimate de membrii comisiei, s-a hotărât, cu unanimitate de voturi, respingerea Propunerii legislative pentru completarea Ordonanței Guvernului nr. 63/2002 privind atribuirea sau schimbarea de denumiri, cu modificările și completările ulterioare _._

În raport cu obiectul și conținutul reglementării de față, propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc. Dezbateri generale? Nu sunt. Vot final. Domnul Munteanu, procedură.

Domnule președinte, Stimați colegi,

Cu acordul liderilor grupurilor parlamentare din Camera Deputaților, vă propun modificarea programului de lucru astfel: la orele 11.30 să oprim programul și la 12.00 să avem vot final. Apoi urmează comisii.

## **Domnul Petru Gabriel Vlase:**

Mulțumesc. Vot.

116 de voturi pentru, 10 împotrivă, 4 abțineri. La 11.30 închidem ședința, 12.00 – vot final. Biroul permanent, în pauză.

20. Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 185/2013 privind amplasarea și autorizarea mijloacelor de publicitate.

Inițiatori?

Comisia pentru administrație? Domnul Buican.

Nu l-am văzut!

Domnule președinte, Dragi colegi,

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaților, Comisia pentru administrație publică și amenajarea teritoriului a fost sesizată spre dezbatere, în fond, cu propunerea legislativă.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a respins propunerea legislativă în ședința din 2 februarie 2016.

Camera Deputaților este Cameră decizională.

La întocmirea prezentului raport comisia a avut în vedere: avizul favorabil al Consiliului Legislativ, avizul favorabil al Comisiei juridice, de disciplină și imunități, avizul negativ al Comisiei pentru industrii și servicii, avizul negativ al Comisiei pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă și punctul de vedere negativ al Guvernului.

În urma examinării inițiativei legislative și a opiniilor exprimate de membrii comisiei, s-a hotărât, cu unanimitate de voturi, să se supună plenului Camerei Deputaților respingerea propunerii legislative.

În raport cu obiectul și conținutul reglementării, inițiativa legislativă face parte din categoria legilor ordinare. Vă mulțumesc.

Mulțumesc și eu. Dezbateri? Fără dezbateri. Vot final.

21. Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 185/2013 privind amplasarea și autorizarea mijloacelor de publicitate.

Inițiatori? Nu.

Comisia?

Vă rog, doamnă deputat.

## **Doamna Mariana Venera Popescu:**

Raport asupra Propunerii legislative pentru modificarea și completarea Legii nr. 185/2013 privind amplasarea și autorizarea mijloacelor de publicitate

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, Comisia pentru administrație publică și amenajarea teritoriului a fost sesizată spre dezbatere, în fond, cu Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 185/2013 privind amplasarea și autorizarea mijloacelor de publicitate, trimisă cu adresa Pl-x 238/2014 din 28 aprilie 2014. Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a respins propunerea legislativă în ședința din 23 aprilie 2014.

Camera Deputaților este Cameră decizională, potrivit prevederilor art. 75 din Constituția României, republicată, și ale art. 92 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare modificarea și completarea Legii nr. 185/2013 privind amplasarea și autorizarea mijloacelor de publicitate, în scopul acordării posibilității autorităților publice locale ca, prin regulamente proprii, să reglementeze mai permisiv activitatea de panotaj publicitar, fără a mai exista obligația ca prin aceste regulamente să fie delimitate zonele de publicitate lărgită și, respectiv, zonele de publicitate restrânsă.

La întocmirea prezentului raport, comisia a avut în vedere: avizul favorabil al Consiliului Legislativ, avizul favorabil al Comisiei juridice, de disciplină și imunități, avizul negativ al Comisiei pentru industrii și servicii, punctele de vedere negative ale Guvernului.

Potrivit prevederilor art. 61 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, comisia a examinat inițiativa legislativă în ședința din 14 februarie 2017.

La lucrările comisiei au fost prezenți 24 de deputați, din totalul de 25 de membri ai comisiei.

Din analiza inițiativei legislative s-a constatat că actul normativ în vigoare distinge între cele două categorii de zone de publicitate, respectiv restrânsă și lărgită, în raport cu valoarea arhitectural-urbanistică și de peisaj, precum și cu potențialul de competitivitate economică a localității. Autoritățile administrației publice locale, în baza principiilor descentralizării și autonomiei locale, au deplina libertate să își definească una dintre cele două tipuri de zone, în raport cu contextul local. Această distincție reprezintă o corelare cu legislația în vigoare și cu privire la protecția zonelor construite protejate, a monumentelor istorice, precum și cu angajamentele asumate de statul român, inclusiv prin Legea nr. 451/2002 pentru ratificarea Convenției europene a peisajului, adoptată la Florența la 20 octombrie 2000. Menționăm că forma în vigoare nu obligă autoritățile administrației publice locale să delimiteze ambele categorii de zone, acestea având libertatea să le delimiteze în funcție de părțile din localitate...

În urma examinării intervenției legislative și a opiniilor exprimate de membrii comisiei, s-a hotărât, cu majoritate de voturi, respingerea Propunerii legislative pentru modificarea și completarea Legii nr. 185/2013 privind amplasarea și autorizarea mijloacelor de publicitate.

În raport cu obiectul și conținutul reglementării, inițiativa legislativă face parte din categoria legilor ordinare. Vă mulțumesc.

## Mulțumesc. Dezbateri?

Vă rog.

Domnule Buican, puteți veni până la prezidiu? Dumneavoastră.

## Mulțumesc.

Grupul parlamentar al Partidului Național Liberal solicită retrimiterea la comisie pentru două săptămâni a acestui proiect de lege. Considerăm că are un impact pozitiv,

sub aspectul a ceea ce înseamnă descentralizarea autorităților publice locale și o mai bună reglementare, care să țină cont de realitățile de la nivelul fiecărei unități administrativ-teritoriale, în ceea ce privește politicile generate de zona de publicitate și de acest spectru comercial.

Așadar, cerem retrimiterea la comisie. Mulțumesc.

## **Domnul Petru Gabriel Vlase:**

Vot.

45 de voturi pentru, 76 împotrivă. Respinsă.

Intervenții la dezbateri generale? Nu mai sunt.

Vot final.

22. Propunerea legislativă privind unele măsuri urgente de reducere a riscului seismic asupra populației; Pl-x 218/2014.

Propunerea comisiei, de respingere a inițiativei legislative, nu a întrunit numărul necesar de voturi și s-a hotărât retrimiterea la comisie, primind raport suplimentar.

Inițiatorul nu mai e.

Comisia pentru administrație.

Vă rog.

Nu mai e în sală.

## Stimați colegi,

În ședința plenului Camerei Deputaților din ziua de miercuri, 4 noiembrie 2015, în temeiul art. 104 alin. (3) din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, s-a hotărât retrimiterea Propunerii legislative privind unele măsuri urgente de reducere a riscului seismic asupra populației Comisiei pentru administrație publică și amenajarea teritoriului, în vederea unei noi examinări și depunerea unui nou raport.

La întocmirea prezentului raport suplimentar, comisia a avut în vedere următoarele avize: avizul favorabil al Consiliului Legislativ, avizul negativ al Comisiei juridice, de disciplină și imunități, avizul negativ al Comisiei pentru buget, finanțe și bănci.

Propunerea legislativă a fost respinsă de Senat, în ședința din 15 aprilie 2014, în calitate de primă Cameră sesizată.

Camera Deputaților este Cameră decizională.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare completarea Ordonanței de urgență nr. 20 din 1994 privind unele măsuri pentru reducerea riscului seismic al construcțiilor existente, republicată, cu modificările și completările ulterioare.

În urma reexaminării intervenției legislative, a raportului inițial și a opiniilor exprimate de membrii comisiei, s-a hotărât, cu unanimitate de voturi, să se supună plenului Camerei Deputaților menținerea raportului de respingere a Propunerii legislative privind unele măsuri urgente de reducere a riscului seismic asupra populației.

În raport cu obiectul și conținutul reglementării, propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice.

Mulțumesc.

Mulțumesc. Dezbateri?

Fără dezbateri. Legea merge la votul final.

23. Proiectul de lege pentru completarea art. 165 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice; PL-x 173/2015.

În aceeași situație, propunerea de respingere nu a întrunit numărul necesar, la ședința de vot final, și a fost retrimisă, cu raport suplimentar.

Comisia pentru muncă? Vă rog.

Domnule președinte, Stimați colegi,

În temeiul art. 104 alin. (3) din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, Proiectul de lege pentru completarea art. 165 din Legea nr. 263 din 2010 privind sistemul unitar de pensii publice a fost retrimis Comisiei pentru muncă și protecție socială, prin adresa PL-x 173 din 2015 din 15 iunie 2016, în vederea reexaminării și întocmirii unui nou raport.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare completarea art. 165 din Legea nr. 263 din 2010, în sensul respectării principiului contributivității fiecărei persoane, prin evidențierea tuturor sporurilor pentru condiții speciale care trebuie avute în vedere la stabilirea punctajelor lunare.

În urma reluării dezbaterilor, în ședința din 15 februarie 2017, membrii comisiei au hotărât, cu unanimitate de voturi, menținerea soluției anterioare, de respingere a propunerii legislative.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice, conform prevederilor art. 73 alin. (3) din Constituția României, republicată.

Camera Deputaților este Cameră decizională, potrivit prevederilor art. 75 din Constituția României și ale art. 92 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat.

## **Domnul Petru Gabriel Vlase:**

Mulțumesc. Dezbateri generale? Fără dezbateri. Vot final.

24. Proiectul de lege pentru modificarea art. 12 alin. (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 97/2005 privind evidența, domiciliul, reședința și actele de identitate ale cetățenilor români.

Inițiatori?

Comisia pentru administrație?

Inițiator? Păi asta mă uitam să văd, că sunt din mandatul trecut. Da, sunteți, vă rog. Ați rămas singurul...

Tocmai cu aceasta voiam să încep. Doream să spun că acest proiect de lege, inițiat de PNL, avea o largă susținere în legislatura precedentă. Mulți inițiatori am fost, puțini am mai rămas în Parlament dintre cei care am contribuit la această lege.

Chestiunea este în felul următor. Noi am venit cu acest proiect în perioada crizei migranților și considerăm

că fluxurile de cetățeni se pot reglementa mai ușor în cazul în care pașaportul este echivalat ca act de identitate, alături de cartea de identitate.

De asemenea, această inițiativă vine să ajute cetățenii care, la un moment dat, au indisponibilizat, dintr-un motiv sau altul, dintr-o cauză obiectivă ori subiectivă, actul de identitate, respectiv cartea de identitate, și îl pot înlocui cu pașaportul. Este o practică care există în numeroase țări europene și este un ajutor în plus pentru cetățeanul român care, la un moment dat, pur și simplu merge undeva, oriunde, să spunem, la bancă, să zicem, și nu-și poate folosi buletinul de identitate.

De asemenea, ne-am luat în calcul și posibilele probleme de siguranță națională care apar pe fondul crizei migranților și pe fondul apariției unui flux mare de cetățeni străini la frontierele României.

Ca atare, Grupul parlamentar al Partidului Național Liberal vă propune retrimiterea la comisie, pentru două săptămâni, a acestui proiect de lege.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Petru Gabriel Vlase:**

Vot. 49 de voturi pentru, 79 de voturi împotrivă, o abținere. Stați amândoi în bancă, să vă auziți mai bine.

Mormăim, domnule deputat, să nu trezim oamenii prea de dimineață.

Comisia?

Vă rog.

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaților, Comisia pentru administrație publică și amenajarea teritoriului a dezbătut Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 97/2005 privind evidența, domiciliul, reședința și actele de identitate ale cetățenilor români.

Camera Deputaților este decizională.

Senatul a respins proiectul de lege.

Se au în vedere: avizul favorabil al Consiliului Legislativ, avizul favorabil al Comisiei juridice, avizul negativ al Comisiei pentru drepturile omului, punctul de vedere negativ al Guvernului.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea art. 12 alin. (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 97/2005.

Potrivit prevederilor art. 61 din Regulamentul Camerei Deputaților, membrii comisiei au examinat propunerea legislativă în ședința din 14 februarie 2017.

În urma examinării intervenției legislative și a opiniilor exprimate, membrii comisiei au hotărât, cu majoritate de voturi, întocmirea unui raport de respingere a Proiectului de lege privind evidența, domiciliul, reședința și actele de identitate ale cetățenilor români, întrucât eliberarea actelor de identitate este obligatorie pentru orice cetățean român, însă acest lucru nu este valabil și pentru pașapoarte, eliberarea documentelor de călătorie depinzând strict de opțiunea fiecărei persoane care îndeplinește condițiile legale.

Dacă pașaportul ar fi transformat în act de identitate, acesta ar echivala cu impunerea unei obligații absolut disproporționate și nejustificate în sarcina minorilor, respectiv aceea de a solicita să li se elibereze un document de călătorie la vârsta de 14 ani.

În raport cu obiectul și conținutul său, propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

Mulțumim, doamnă deputat. Dezbateri generale? Nu sunt. Vot final.

25. Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru șomaj și stimularea ocupării forței de muncă, cu modificările și completările ulterioare; Pl-x 443/2016.

Inițiatori?

Comisia pentru muncă? Vă rog.

Domnule președinte de ședință, Dragi colegi,

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, Comisia pentru muncă și protecție socială a fost sesizată, prin adresa Pl-x 443/2016 din 10 octombrie 2016, cu dezbatere pe fond, în procedură obișnuită, a Propunerii legislative pentru modificarea și completarea Legii nr. 76 din 2002 privind sistemul asigurărilor pentru șomaj și stimularea ocupării forței de muncă, cu modificările și completările ulterioare.

La întocmirea prezentului raport, comisia a avut în vedere: avizul favorabil al Consiliului Legislativ, avizul favorabil al Comisiei pentru buget, al Comisiei juridice, avizul negativ al Comisiei pentru drepturile omului și al Comisiei pentru egalitatea de șanse, punctul de vedere negativ al Guvernului.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare modificarea și completarea Legii nr. 76/2002, în sensul adoptării unei proceduri de acordare a indemnizației de șomaj care să degreveze atât șomerii, cât și angajatorii de a procura și elibera documente care stau la baza acordării indemnizației de șomaj.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice, conform prevederilor art. 73 alin. (3) din Constituția României, republicată.

Propunerea legislativă a fost respinsă de Senat, în ședința din 4 octombrie 2016.

Camera Deputaților este Cameră decizională, potrivit prevederilor art. 75 din Constituția României și ale art. 92 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat.

În urma finalizării dezbaterilor, Comisia propune plenului Camerei Deputaților respingerea inițiativei legislative, deoarece, în temeiul art. 108 din Constituția României, Guvernul este cel care adoptă hotărâri ce se emit pentru organizarea executării legilor.

Prin adoptarea Hotărârii Guvernului nr. 174/2002 se detaliază modalitatea de identificare, stabilire și certificare a stagiilor de cotizare în sistemul asigurărilor de șomaj, acest aspect fiind caracteristic normelor de aplicare și nu se regăsește explicitat la nivel de lege.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc. Dezbateri generale? Domnul Moldovan Sorin.

Mulțumesc.

Grupul PNL va vota pentru respingerea propunerii legislative, deoarece, prin adoptarea Hotărârii Guvernului nr. 174/2002, se detaliază modalitatea de identificare, stabilire și certificare a stagiilor de cotizare în sistemul asigurărilor de șomaj, acest aspect fiind caracteristic normelor de aplicare și nu se regăsește explicitat la nivel de lege.

Astfel, potrivit prevederilor art. 18 alin. (1) din normele metodologice menționate, în vederea certificării stagiului minim de cotizare prevăzut la art. 34 alin. (1) lit. a) din lege și a stabilirii dreptului la indemnizație de șomaj, angajatorii au obligația de a elibera, persoanelor cărora le încetează raporturile de muncă sau de serviciu, adeverință din care să rezulte baza lunară de calcul a contribuției individuale la bugetul asigurărilor pentru șomaj, pentru fiecare lună din ultimele 12 luni, înainte de data încetării raporturilor de muncă sau de serviciu, pentru care s-au datorat, conform prevederilor legale, la bugetul asigurărilor pentru șomaj, contribuțiile prevăzute de lege, potrivit modelului prevăzut în anexa nr. 26 la norme.

Din aceste motive, Grupul PNL va vota împotriva inițiativei.

Mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc. Alte intervenții la dezbateri generale? Nu sunt. Vot final.

26. Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru șomaj și stimularea ocupării forței de muncă, cu modificările și completările ulterioare; Pl-x 440/2016.

Inițiatori? Comisia pentru muncă? Vă rog.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, Comisia pentru muncă și protecție socială a fost sesizată cu dezbaterea pe fond, în procedură obișnuită, a Propunerii legislative pentru modificarea și completarea Legii nr. 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru șomaj și stimularea ocupării forței de muncă, cu modificările și completările ulterioare.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare modificarea și completarea Legii nr. 76, în sensul subvenționării antreprenoriatului absolvenților, prin acordarea unor sume pentru începerea unei activități independente.

Propunerea legislativă a fost respinsă de Senat în ședința din 4 octombrie 2016. Face parte din categoria legilor organice, conform prevederilor art. 73 alin. (3) din Constituția României, republicată.

Camera Deputaților este Cameră decizională, potrivit prevederilor art. 75 din Constituția României și ale art. 92 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat.

În urma finalizării dezbaterilor, comisia propune plenului Camerei Deputaților respingerea inițiativei legislative, deoarece măsura propusă conduce la creșterea deficitului bugetar, deficit ce ar urma să fie acoperit din excedentul estimat la bugetul asigurărilor pentru șomaj.

Raportul comisiei a fost adoptat cu unanimitate de voturi. Vă mulțumesc.

Mulțumim și noi. Dezbateri? Fără dezbateri.

27. Proiectul Legii sindicatelor; PL-x 253/2016. Comisia pentru muncă?

## Raport asupra proiectului Legii sindicatelor

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, Comisia pentru muncă și protecție socială a fost sesizată, prin adresa PL-x 253/2016 din 16 mai 2016, cu dezbaterea pe fond, în procedură obișnuită, a proiectului Legii sindicatelor.

La întocmirea prezentului raport, comisia a avut în vedere: avizul favorabil al Consiliului Legislativ nr. 28 din 13 ianuarie 2016, avizul negativ al Consiliului Economic și Social nr. 143 din 13 ianuarie 2016, avizul favorabil al Comisiei juridice, de disciplină și imunități nr. 4c-11/699 din 8 iunie 2016, avizul negativ al Comisiei pentru drepturile omului, culte și problemele minorităților naționale nr. 4c-5/457 din 8 iunie 2016, avizul negativ al Comisiei pentru egalitatea de șanse pentru femei și bărbați nr. 4c-17/917 din 8 iunie 2016, punctul de vedere negativ al Guvernului nr. 289 din 18 februarie 2016.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare crearea unui nou cadru normativ în materia constituirii, organizării și funcționării organizațiilor sindicale, în vederea asigurării unei reprezentativități legale sporite în apărarea intereselor membrilor de sindicat, în acord cu exigențele europene incidente prin abrogarea Legii dialogului social nr. 62 din 2011.

La dezbaterile care au avut loc, în ședința comisiei din 15 februarie 2017, a participat, în conformitate cu prevederile art. 55 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, domnul Adrian Dobre, secretar de stat în Ministerul Muncii și Justiției Sociale.

La lucrările comisiei și-au înregistrat prezența 16 deputați, din totalul de 19 membri ai comisiei.

Raportul comisiei a fost adoptat, cu majoritate de voturi. Proiectul de lege a fost adoptat de Senat în ședința din 9 mai 2016.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor organice, conform prevederilor art. 73 alin. (3) din Constituția României, republicată.

Camera Deputaților este Cameră decizională, potrivit prevederilor art. 75 din Constituția României și ale art. 92 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat.

În urma finalizării dezbaterilor, comisia propune plenului Camerei Deputaților respingerea proiectului de lege, întrucât adoptarea măsurilor propuse ar crea un vid legislativ în ceea ce privește unele instituții care nu se mai regăsesc în cuprinsul acestei inițiative legislative, dar care sunt reglementate de Legea dialogului social nr. 62 din 2011, în vigoare.

Mulțumesc. Dezbateri? Domnul Moldovan.

## Mulțumesc. Stimați colegi,

Așa cum un antevorbitor a spus, Grupul PNL va vota pentru respingerea acestui proiect de lege, întrucât, prin adoptarea reglementărilor inițiate, s-ar crea un vid legislativ în ceea ce privește unele instituții care nu se mai regăsesc în cuprinsul acestei inițiative legislative, dar care sunt reglementate de legea dialogului social, în vigoare.

Mai mult, în considerarea Deciziei Curții Constituționale nr. 814/2015, referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 60 alin. (1) lit. g) din Legea nr. 53/2003 – Codul muncii, apreciem că instituirea la art. 10 din inițiativa legislativă a termenului de 2 ani, ulterior încetării mandatului, pentru asigurarea unor măsuri de protecție reprezentanților aleși în organele de conducere ale organizațiilor sindicale, poate constitui o situație discriminatorie în raport cu ceilalți angajați.

Din aceste motive, Grupul PNL va vota împotriva acestui proiect.

Mulțumesc.

Dezbateri generale? Nu sunt. Mulțumesc.

Vot final.

28. Proiectul de lege pentru modificarea și completarea art. 6 din Legea nr. 416/2001 privind venitul minim garantat; PL-x 187/2016.

Comisia pentru muncă? Domnul Oprea.

Da. Observați o diviziune a muncii la nivel de comisie. Am rolul de a prezenta această propunere legislativă, care are ca obiect de reglementare modificarea și completarea art. 6 din Legea nr. 416/2001 privind venitul minim garantat.

De fapt, se propune ca persoanele care au o protecție specială, atunci când încheie partea de asistență, să continue...

Domnule profesor, Mă scuzați...

...până la 26 de ani...

Scuzați-mă că vă întrerup, citiți raportul comisiei?

Da.

Păi, vă rog, citiți raportul.

## **Domnul Dumitru Oprea:**

Până la împlinirea vârstei de 26 de ani... Nu, că iau și cuvântul apoi.

Deci... până la împlinirea vârstei de 26 de ani, de o majorare de 100% a cuantumului ajutorului social, iar pentru cei fără domiciliu sau reședință și fără locuință, cuantumul ajutorului social să fie majorat cu 200%.

Raportul comisiei a fost adoptat, cu unanimitate de voturi. Proiectul a fost adoptat de Senat în aprilie 2016, Camera Deputaților este decizională, iar comisia propune plenului Camerei Deputaților respingerea proiectului de lege.

Mulțumesc. Domnule Bichineț, dezbateri generale?

## **Domnul Corneliu Bichineț:**

Domnule președinte, Stimați colegi,

Vreau să vă mulțumesc că ne-ați dat posibilitatea să vă auzim vocea. Cred că este o voce distinctă, promiteți mult pentru viitor. Vă doresc succes!

Iar, din ceea ce lucrează Comisia pentru muncă, cred că acest proiect de lege v-a suscitat cele mai multe dezbateri.

Observați că, de două-trei luni de zile, la Comisia pentru muncă și protecție socială se lucrează cel mai mult. În fiecare săptămână se dă: la milițieni, la foști ofițeri, la cei care au păzit pușcăriași, la câini și așa mai departe.

Aveți grijă, în momentul când traista este plină, nu faceți risipă!

Eu sunt... Am fost unul dintre cei 100 de senatori care am susținut Legea nr. 416, care a avut intenții bune, de protecție socială, însă răul făcut de această lege, mai ales în lumea satului, este aproape la fel de mare ca procesul de colectivizare, în sensul că s-a stricat foarte mult în om. L-a îndepărtat pe țăran de pământ. Dacă ai o capră, trebuie s-o vinzi, să poți primi ajutor social. Dacă ai o iapă, trebuie să-i faci cu totul altceva decât s-o pui la muncă, ceea ce este deja inuman, grav.

Sunt pline, stimate coleg, crâșmele din țara românească de cei care primesc ajutor social. Ei sunt adevărați folcloriști. Am văzut o dementă la televiziune cântând „Pe mine mă cheamă Ion, noaptea beau și ziua dorm”. Asta e esența folclorului românesc, generat de 416. Mai vine un neinspirat, nu știu de la ce partid politic – sper să nu fie de la PMP –, cu un proiect de lege în care spune că aceia de la casele de copii să fie susținuți, după ce statul îi susține până la 18 ani, nu învață meserie, nu învață să muncească, nu învață să trăiască pe propriile picioare, până la 26 de ani.

De asemenea, cei care nu au domiciliu, pentru că nu au fost capabili de nimic în viață, să primească 200%.

Măi, fraților, chiar ne-am stricat cu toții?

Deci respingem cu toată tăria astfel de bazaconii care nu sunt proiecte de lege.

Mulțumesc.

Mulțumim. Domnul Oprea.

Aș vrea să ușurez povara ce-l apasă pe domnul Bichineț, asigurându-l că nu PMP-ul este în spatele unei astfel de propuneri legislative, ci colegii de la PSD, care erau în campanie. Și au și ei o scuză: era cu o lună mai înainte.

De fapt, subiectul acesta este: este un singur inițiator – și încă o dată fac mențiunea asta, că era pe stilul folosit în perioada aceea, toată lumea a visat frumos în plină campanie, după care astăzi, observați, acele propuneri se năruiesc precum povestea cu podul de piatră.

Bineînțeles, noi am fost de acord cu propunerea, la nivel de comisie, de respingere, dar am vrut să menționăm cam cum se amăgesc românii.

Am înțeles. Domnul Dobrovici-Bacalbașa.

Cred că rolul nostru aici este să ne calcăm pe realități. Or, realitatea privind copiii orfani instituționalizați este una catastrofică. Întâmplarea a făcut să fiu obligat să mă ocup de această problemă, într-o calitate administrativă, timp de 4 ani. Este un eșec total la nivelul acestei țări. Și acești copii, la 18 ani, ies, de fapt, niște handicapați sociali.

Problema care se pune este să-i lăsăm să dea în cap sau să îi stipendiem, să nu moară de foame?

Sigur că acest ajutor până la 26 de ani împinge numai problema și o ascunde sub covor încă câțiva ani. Problema fundamentală este refacerea acestui sistem de orfelinate. De fapt, instituționalizarea în grup se respinge din ce în ce mai mult și se încearcă să se recurgă la adoptare sau, mă rog, la creșterea acestor copii, în grupuri de 1-2-3, cu asistenți sociali. Și aici, rezultatele sunt discutabile.

Așa încât, nu a fost în niciun caz o bravadă electorală, ci o problemă foarte acută, extrem de grea a acestei țări și care, din păcate, nu prea văd cum va fi rezolvată.

Mulțumesc. Alte intervenții? Nu mai sunt. Vot final.

29. Propunerea legislativă pentru completarea Legii

nr. 416/2001 privind venitul minim garantat; Pl-x 130/2016. Inițiatori? Comisia pentru muncă? Raportul. Domnul Oprea.

Și inițiatorii sunt în sală. Unii îmi sunt dragi și dialoghează cu mine.

Este o propunere legislativă care are ca obiect de reglementare completarea Legii nr. 416 din 2001, în sensul instituirii unei excepții de la modul de plată al ajutorului social, așa cum este el reglementat în art. 131 alin. (1) și (2) din lege, astfel încât persoanele din zonele rurale să primească contravaloarea ajutorului social cuvenit, sub formă de tichete de masă, marcate cu specificația ajutor social și care vor fi folosite exclusiv pentru servirea mesei sau pentru achiziționarea de alimente.

Propunerea legislativă a fost respinsă de Senat în martie 2016. Face parte din categoria legilor organice.

În urma dezbaterilor, comisia propune plenului Camerei Deputaților respingerea inițiativei legislative, în sensul introducerii unor discriminări în rândul persoanelor și al faptului că tichetele de masă și ajutorul social sunt două prestații cu regim juridic diferit.

Așadar, raport de respingere a inițiativei legislative, la nivelul comisiei.

Mulțumesc. Dezbateri generale? Domnul Oprea.

De regulă, respect condițiile în care se poartă dialogul, dar în cazul de față chiar am apreciat propunerea legislativă, și cred că și dumneavoastră o apreciați. Nu știu cu ce strica, fiindcă reglementarea este foarte serioasă. Nu le mai permite celor care merg la crâșmă să ia veniturile date copiilor.

Nu am priceput de ce – și vă spun sincer, o persoană este aici și nu vreau să-i pronunț numele –, dar eu am apreciat și aveam de gând să votez invers. Așa că propunerea mi se pare una foarte normală. Dar s-a dat tonul de la Senat, unde s-a dat raport de respingere și apoi probabil s-a mers cu valul.

Am înțeles. Alte intervenții? Nu mai sunt. Vot final.

30. Propunerea legislativă privind modificarea și completarea Ordonanței de urgență nr. 70/2011 privind măsurile de protecție socială în perioada sezonului rece, aprobată prin Legea nr. 92 din 2012; Pl-x 118/2016.

Inițiatorii? Nu.

Comisia pentru muncă? Domnul Oprea.

Îmi cer mii de scuze, chiar accentuez, la propunerea anterioară, Grupul PNL votează „nu”.

Propunerea legislativă de față are ca obiect de reglementare modificarea Ordonanței de urgență nr. 70 din 2011 privind măsurile de protecție socială în perioada sezonului rece, în sensul extinderii aplicării măsurilor de protecție socială în perioada acestui sezon și pentru alți consumatori aflați în dificultate.

Raportul comisiei a fost adoptat cu unanimitate de voturi.

Propunerea legislativă a fost respinsă de Senat în ședința din martie 2016, Camera Deputaților este Cameră decizională, iar comisia vă propune respingerea inițiativei legislative, întrucât, așa cum s-a constatat, nu sunt precizate sursele financiare necesare aplicării acestei măsuri.

Mulțumesc. Dezbateri generale? Nu sunt dezbateri generale. Vot final.

31. Propunerea legislativă pentru completarea Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice.

Inițiatorii? Comisia pentru muncă? Domnul Vexler.

Bună ziua!

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaților, Comisia pentru muncă și protecție socială a fost sesizată, prin adresa Pl-x 88/2016, cu dezbaterea pe fond, în procedură obișnuită, a Propunerii legislative pentru completarea Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice, conform prevederilor art. 73 alin. (3) din Constituția României, republicată.

Raportul comisiei a fost adoptat cu unanimitate de voturi. În urma finalizării dezbaterilor, comisia propune plenului respingerea inițiativei legislative.

De asemenea, propunerea legislativă a fost respinsă de Senat în ședința din 14 martie 2016. Mulțumesc.

Mulțumesc și eu. Dezbateri? Nu.

Vot final.

32. Propunerea legislativă pentru completarea Legii nr. 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru șomaj și stimularea ocupării forței de muncă.

Comisia pentru muncă?

Vă rog, domnule Vexler.

Comisia pentru muncă și protecție socială a fost sesizată, prin adresa Pl-x 36/2016, cu dezbaterea pe fond, în procedură obișnuită, a Propunerii legislative pentru completarea Legii nr. 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru șomaj și stimularea ocupării forței de muncă.

Raportul comisiei a fost adoptat cu unanimitate de voturi. Comisia propune plenului Camerei Deputaților respingerea inițiativei legislative.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice.

Camera Deputaților este Cameră decizională și propunerea a fost respinsă de Senat în ședința din 15 februarie 2016.

Mulțumesc.

Mulțumesc și eu. Dezbateri generale? Nu.

Vot final.

33. Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență nr. 111/2010 privind concediul și indemnizația lunară pentru creșterea copiilor; Pl-x 874/2015.

Inițiatorii? Comisia pentru muncă? Vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte.

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaților, Comisia pentru muncă și protecție socială a fost sesizată prin adresa Pl-x 874/2015. Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare modificarea și completarea Ordonanței de urgență nr. 111/2010, în sensul creării posibilității pentru autoritățile administrației publice locale din unitățile administrativteritoriale, care au înregistrat spor natural negativ în cursul ultimilor 3 ani calendaristici, de a acorda o indemnizație pentru creșterea copilului până la 2 ani, suplimentar față de cea acordată din bugetul de stat.

Propunerea a fost inițial respinsă de Senat.

Camera Deputaților este Cameră decizională.

În urma finalizării dezbaterilor, comisia propune plenului Camerei Deputaților respingerea acestei inițiative, având următoarea motivare: autoritățile administrației publice locale pot stabili și acorda drepturi, altele decât cele ce se acordă din bugetul de stat, prin hotărâri ale consiliului local. Mulțumesc.

Mulțumesc. Dezbateri? Nu. Dezbateri? Nu.

Vot final.

34. Proiectul de lege pentru modificarea anexei nr. I la Legea-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice.

Inițiatorii?

Comisia pentru muncă? Doamna deputat.

Mulțumesc frumos.

Proiectul are ca obiect de reglementare modificarea notei de subsol din anexa nr. I la Legea-cadru nr. 284/2010, în sensul includerii în anexă și a personalului contractual din cabinetul primarului localității reședință de județ.

Proiectul de lege a fost adoptat de Senat în ședința din 2 noiembrie.

Camera Deputaților este Cameră decizională.

În urma finalizării dezbaterilor, comisia propune plenului Camerei Deputaților respingerea acestui proiect de lege, printre cele mai importante motive fiind acela că aplicarea măsurilor preconizate doar personalului încadrat la cabinetul primarului municipiului reședință de județ ar conduce la discriminarea față de alte municipii care nu sunt reședințe de județ.

Mulțumesc.

Mulțumesc. Dezbateri? Nu. Vot final.

35. Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 76 din 16 ianuarie 2002 privind sistemul asigurărilor pentru șomaj și stimularea ocupării forței de muncă; Pl-x 751/2015.

Comisia?

Vă rog.

Mulțumesc mult, domnule președinte.

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, Comisia pentru muncă și protecție socială a fost sesizată, prin adresa Pl-x 751/2015 din 28 octombrie 2015, cu dezbatere pe fond, în procedură obișnuită, a Propunerii legislative pentru modificarea și completarea Legii nr. 76 din 16 ianuarie 2002 privind sistemul asigurărilor pentru șomaj și stimularea ocupării forței de muncă.

La întocmirea prezentului raport, comisia a avut în vedere: avizul favorabil al Consiliului Legislativ, avizul negativ al Consiliului Economic și Social, avizul negativ al Comisiei pentru buget, avizul negativ al Comisiei juridice, avizul negativ al Comisiei pentru drepturile omului, avizul favorabil al Comisiei pentru egalitatea de șanse, punctul de vedere negativ al Guvernului.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare modificarea și completarea Legii nr. 76 din 2002, în sensul instituirii unor prevederi menite a stimula procesul de formare profesională și de încadrare în muncă a șomerilor.

Propunerea legislativă a fost respinsă de Senat, în ședința din 26 octombrie 2015, și face parte din categoria legilor organice, conform prevederilor art. 73 alin. (3) din Constituția României, republicată.

Camera Deputaților este Cameră decizională, potrivit prevederilor art. 75 din Constituția României și ale art. 92 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat.

În urma finalizării dezbaterilor, comisia propune plenului Camerei Deputaților respingerea inițiativei legislative, deoarece prin măsurile propuse nu sunt respectate condițiile de acordare a indemnizației de șomaj, intrând în contradicție cu definiția șomerului, iar modificările propuse implică o presiune nesustenabilă asupra bugetului asigurărilor sociale. Mulțumesc mult.

Mulțumesc și eu. Dezbateri? Doamna Mara Daniela Calista.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Partidul Național Liberal va vota împotriva respingerii acestui proiect, întrucât știți foarte bine, ca și mine, ce înseamnă șomajul în România și, cu precădere, șomajul în rândul tinerilor, în România.

Ca atare, dacă există orice fel de posibilitate pe care am putea-o concretiza, pe care am putea-o face un adevăr, astfel încât să nu mai avem aceste probleme, fie și sub formă de stimulare a formării profesionale, pentru ca tinerii, și nu neapărat tinerii, care ies de pe băncile facultății, să se angajeze, Partidul Național Liberal va face tot ce îi stă în putință pentru a îndeplini astfel de obiective.

Acesta este motivul pentru care PNL va vota pentru acest proiect de lege, precum și orice fel de proiect de lege care creează locuri de muncă în această țară. Mulțumim frumos.

Mulțumesc și eu. Alte intervenții dacă mai sunt? Nu sunt. Vot final. 36. Propunerea legislativă pentru completarea art. 1 din Legea nr. 44/1994 privind veteranii de război, precum și unele drepturi ale invalizilor și văduvelor de război; Pl-x 732/2015.

Comisia pentru muncă? Vă rog, doamnă deputat.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, Comisia pentru muncă și protecție socială a fost sesizată cu dezbaterea pe fond, în procedură obișnuită, a Propunerii legislative pentru completarea art. 1 din Legea nr. 44/1994 privind veteranii de război, precum și unele drepturi ale invalizilor și văduvelor de război.

La întocmirea prezentului raport, comisia a avut în vedere: avizul negativ al Consiliului Legislativ, avizul negativ al Comisiei juridice, avizul negativ al Comisiei pentru drepturile omului, culte și problemele minorităților naționale, avizul negativ al Comisiei pentru buget, finanțe și bănci, punctul de vedere negativ al Guvernului.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare completarea art. 1 din Legea nr. 44/1994 privind veteranii de război, precum și unele drepturi ale invalizilor și văduvelor de război, în sensul introducerii unei noi categorii de beneficiari ai legii. Astfel, se propune să aibă calitatea de veteran de război și persoanele care „au pierdut cetățenia română din motive neimputabile lor sau le-a fost ridicată fără voia lor”.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice.

Propunerea legislativă a fost respinsă de Senat în ședința din 19 octombrie 2015.

Camera Deputaților este Cameră decizională.

În urma finalizării dezbaterilor, comisia propune plenului Camerei Deputaților respingerea inițiativei legislative, întrucât, potrivit art. 1 din lege, categoriile de veterani sunt stabilite utilizând enumerarea evenimentelor sau situațiilor la care aceștia au participat, nefiind stipulată nicio condiție referitoare la cetățenie pentru dobândirea calității de veteran de război. Astfel, simplul fapt al pierderii cetățeniei române din motive neimputabile, fără ca această situație să aibă legătură cu evenimentele sau situațiile legate de Primul și al Doilea Război Mondial, nu justifică acordarea statutului de veteran de război.

Vă mulțumesc.

## Dezbateri?

Domnul Gheorghe.

## Domnule președinte,

Iarăși, stimați colegi, ne găsim în fața unei inițiative legislative care privește reparații istorice, reparații materiale și morale. Oamenii cărora li se adresează această inițiativă legislativă, semnată de colegii din mai multe partide, sunt frații noștri din Basarabia și nordul Bucovinei, în special, dar și din alte regiuni care astăzi nu se mai găsesc în trupul României, care au fost deposedați în mod abuziv, în mod criminal de cetățenia română și de toate drepturile derivate de aici. Nu sunt niște oameni care au fugit din țară sau au renunțat pe cont propriu la cetățenia română, sunt victimele

Pactului Ribbentrop-Molotov și a înțelegerilor dintre Stalin și Hitler.

Mi se pare profund nedrept să nu acordăm această simplă bunăvoință, să spunem așa, unor oameni foarte vârstnici. Mai sunt probabil doar câteva sute de veterani de război din teritoriile care au fost ocupate de armata sovietică și de armatele altor state, în perioada celui de-al Doilea Război Mondial, care pot beneficia de acest drept.

Stau și mă întreb: poate câteodată la noi, aici, la Parlamentul României, cumva există și o procedură de aviz consultativ de la Ambasada Rusiei? Sau poate de la Ambasada Ucrainei sau mai știu eu a cui?

Mi se pare, pe undeva, profund incorect ca proiecte de acest tip – și sunt foarte multe, unele privesc deținuții politici, altele rezistența anticomunistă, astăzi a fost și acel proiect cu privire la fostele cadre militare din Armata Regală Română – să fie respinse pe bandă rulantă, cu motivații de multe ori, îmi permit să spun, de-a dreptul puerile. Că nu știu ce lege prevede un anumit criteriu care nu se îndeplinește, că nu sunt bani. Acestea sunt motivații generale.

De aceea, domnule președinte, în numele Grupului parlamentar al Partidului Național Liberal, vă solicit retrimiterea la comisie, pentru două săptămâni, a acestui proiect de lege.

Mulțumesc.

## Vot.

124 de voturi pentru, 5 voturi împotrivă, o abținere, doi colegi care nu votează.

Două săptămâni la comisie.

37. Propunerea legislativă pentru completarea Legii nr. 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru șomaj și stimularea ocupării forței de muncă; Pl-x 731/2015. Comisia pentru muncă?

## Domnule președinte,

## Stimați colegi,

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, Comisia pentru muncă și protecție socială a fost sesizată, prin adresa Pl-x 731 din 2015, din data de 26 octombrie 2015, cu dezbaterea pe fond, în procedură de urgență, a Propunerii legislative pentru completarea Legii nr. 76 din 2002 privind sistemul asigurărilor pentru șomaj și stimularea ocupării forței de muncă.

La întocmirea prezentului raport, comisia a avut în vedere: avizul favorabil al Consiliului Legislativ, avizul negativ al Comisiei pentru buget, finanțe și bănci, avizul negativ al Comisiei juridice, de disciplină și imunități, avizul favorabil al Comisiei pentru egalitatea de șanse pentru femei și bărbați, punctul de vedere negativ al Guvernului.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare completarea Legii nr. 76 din 2002, în sensul subvenționării cheltuielilor cu forța de muncă efectuate în cadrul unor programe care au ca scop ocuparea temporară a forței de muncă din rândul șomerilor, pentru dezvoltarea comunităților locale, pe o perioadă de cel mult 12 luni.

Propunerea legislativă a fost respinsă de Senat în ședința din 19 octombrie 2015.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice.

Camera Deputaților este Cameră decizională. DUPĂ PAUZĂ

În urma finalizării dezbaterilor, comisia propune plenului Camerei Deputaților respingerea propunerii legislative, întrucât a rămas fără obiect, ca urmare a intrării în vigoare a Legii nr. 195 din 2015 pentru completarea Legii nr. 76 din 2002 privind sistemul asigurărilor pentru șomaj și stimularea ocupării forței de muncă.

Vă mulțumesc.

Dezbateri? Nu. Vot final. Propunere legislativă... 11.27... Domnule Solomon, vă rog, aveați o inter..? Domnul Stativă. Mormăiți la microfon, domnule deputat.

Sigur.

Deci Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare completarea Legii nr. 284/2010, în sensul acordării unei zile libere, plătită...

Domnule deputat, stați un pic... Am încheiat dezbaterile. Am dat cuvântul domnului Solomon, pentru o rectificare. Luni după-amiază începem cu asta. Marți, că luni e liber.

Mulțumesc, domnule președinte.

O rectificare la raportul privind PL-x 157 din 2017. Mulțumesc colegilor de la USR pentru vigilență.

La votul în comisie, în loc de două abțineri, au fost două voturi împotrivă. Evident, ale colegilor de la USR.

Foarte corect. Bine că ați menționat, ca să știm exact cum stăm.

Și domnul Nechifor, domnul deputat Nechifor, ne roagă să-l ascultăm. O declarație, un minut.

Vă rog.

E de bine, domnule Munteanu.

Nu, stați liniștit. Nu, nu pleacă.

## **Domnul Cătălin Ioan Nechifor:**

Domnule președinte, Vă mulțumesc foarte mult.

Pentru noi, cei din Suceava, este o zi importantă. Astăzi sărbătorim 25 de ani de activitate a Consiliului Județean Suceava. Văd în sală colegi și colege care au fost la noi, în Bucovina, și de Crăciun, și de Paști, și în vacanța de vară vă aștept acolo. Avem și aeroport internațional, avem și mănăstiri UNESCO, avem un județ frumos.

La mulți ani, Suceava, și Doamne-ajută tuturor! Mulțumesc.

Mulțumim. La mai mulți ani! O jumătate de oră, pauză. La 12.00 – vot final.

## **Domnul Petru Gabriel Vlase:**

Rog liderii de grup să-și invite colegii în sală. Domnule Tudose, vă rog, dacă vreți să luați loc? Domnule Borza?

Domnule Nicușor Dan, dacă puteți să terminați ședința de grup din plen?!

Facem vot de control acum.

Vot de control. Vă rog, votați. Stimați colegi, Începem ședința de vot final.

Capitolul I. Proiecte de hotărâri ale Camerei Deputaților.

1. Proiectul de hotărâre privind modificarea anexei la Hotărârea Camerei Deputaților nr. 125/2016 pentru aprobarea componenței nominale a comisiilor permanente ale Camerei Deputaților.

Vot.

231 de voturi pentru, 4 colegi care nu votează. Adoptat.

Capitolul II. Legi ordinare. Adoptări.

2. Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 89/2016 privind instituirea cadrului legal pentru facilitarea transportului gratuit pe calea ferată română în vederea exercitării dreptului de vot la alegerile parlamentare din data de 11 decembrie 2016 de către elevii și studenții din România.

Comisia pentru transporturi propune adoptarea. Vot, vă rog.

237 de voturi pentru, 4 colegi care nu votează. Adoptat.

3. Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 5/2017 pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 63/2015 privind prelungirea valabilității licențelor de traseu și a programului de transport în baza cărora se efectuează serviciile regulate de transport de persoane între municipiul București și localitățile județului Ilfov, precum și pentru prelungirea valabilității licențelor de traseu și a programului de transport public județean sau a programului de transport public local de persoane, în cazul în care procedura de atribuire a acestora a fost suspendată prin hotărâri ale instanțelor de judecată.

Comisiile pentru industrii, administrație și transporturi propun adoptarea.

Vot, vă rog.

229 de voturi pentru, 3 împotrivă, 4 abțineri, 3 colegi care nu votează.

Adoptat.

4. Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 10/2017 pentru stimularea înființării de noi întreprinderi mici și mijlocii.

Adoptat.

Capitolul II. Legi ordinare. Respingeri.

7. Propunerea legislativă privind modificarea și completarea Legii nr. 562/2004 privind autorizarea instituțiilor publice din sistemul de apărare, ordine publică și securitate națională de a vinde personalului propriu unele locuințe de serviciu pe care acestea le au în administrare.

Comisia pentru apărare propune respingerea.

Adoptată.

8. Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 226/2011 privind reparațiile morale și materiale pentru fostele cadre militare active, îndepărtate abuziv din armată în perioada 23 august 1944 – 31 decembrie 1961.

Comisia pentru apărare propune respingerea proiectului de lege.

Adoptat.

Punctul 9.

Domnule Simionca, doriți să luați cuvântul?

9. Propunerea legislativă pentru completarea Ordonanței Guvernului nr. 63/2002 privind atribuirea sau schimbarea de denumiri, cu modificările și completările ulterioare.

Comisia pentru administrație propune respingerea.

Vot, vă rog.

245 de voturi pentru, 15 împotrivă, o abținere. Adoptată.

10. Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 185/2013 privind amplasarea și autorizarea mijloacelor de publicitate.

Comisia pentru administrație propune respingerea.

Vot, vă rog.

În unanimitate, adoptată.

11. Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 185/2013 privind amplasarea și autorizarea mijloacelor de publicitate.

Comisia pentru administrație publică propune respingerea.

Vot, vă rog.

216 de voturi pentru, 43 împotrivă, o abținere. Adoptată.

12. Proiectul de lege pentru modificarea art. 12 alin. (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 97/2005 privind evidența, domiciliul, reședința și actele de identitate ale cetățenilor români.

Comisia pentru administrație propune respingerea proiectului de lege.

13. Propunerea legislativă privind modificarea și completarea Ordonanței de urgență nr. 70/2011 privind măsurile de protecție socială în perioada sezonului rece, aprobată prin Legea nr. 92/2012.

Comisia pentru muncă propune respingerea. Vot, vă rog.

218 de voturi pentru, 46 împotrivă. Adoptată.

14. Proiectul de lege pentru modificarea anexei nr. I la Legea-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice.

Comisia pentru muncă propune respingerea proiectului de lege.

Capitolul III. Legi organice. Adoptări.

15. Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 98/2016 pentru prorogarea unor termene, instituirea unor noi termene, privind unele măsuri pentru finalizarea activităților cuprinse în contractele încheiate în cadrul Acordului de împrumut dintre România și Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare pentru finanțarea Proiectului privind reforma sistemului judiciar, semnat la București la 27 ianuarie 2006, ratificat prin Legea nr. 205/2006, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative.

Comisia juridică propune adoptarea proiectului de lege.

16. Legea pentru modificarea și completarea Legii nr. 188/1999 privind Statutul...

## **Domnul Ioan Munteanu**

**:**

Explicarea votului!

Domnul Márton Árpád, scuze! Vă rog.

Domnule vicepreședinte, Doamnelor și domnilor deputați,

Mi-am anunțat dorința de a lua cuvântul și electronic, și cu ridicarea mâinii, și prin voce destul de tare, pentru că noi ne-am abținut la votarea acestei legi.

Această lege, pe care, de altfel... Modificările aduse la legea inițială, care a stopat procesul de retrocedare... Deci soluția care s-a propus în comisie și a fost adoptată de comisie noi o susținem.

Dar credem, în continuare, că terenurile care au fost în administrarea ADS-ului și au fost date pentru a fi retrocedate autorităților competente locale n-ar trebui să fie redate, acestor autorități, înainte de terminarea retrocedărilor, mai ales că există decizii ale Curții Constituționale care arată clar că astfel de termene, prin care oamenii vor fi deposedați, de fapt, de terenurile lor, care s-au impus prin această lege, sunt neconstituționale.

Ca atare, procedura de a reveni la ADS, în șase luni de la apariția ordonanței, toate acele terenuri care până atunci n-au fost retrocedate foștilor proprietari este una abuzivă și s-ar putea să creeze foarte multe probleme. Drept pentru care noi ne-am abținut.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Petru Gabriel Vlase:**

Mulțumesc, domnule deputat.

16. Legea pentru modificarea și completarea Legii nr. 188/1999 privind Statutul funcționarilor publici, reexaminată ca urmare a Deciziei Curții Constituționale nr. 667 din 9 noiembrie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 57 din 19 ianuarie 2017.

Comisia pentru muncă, pentru administrație și Comisia juridică propun adoptarea legii, cu amendamente.

Vot, vă rog.

212 voturi pentru, 38 împotrivă, 6 abțineri, doi colegi care nu votează.

Adoptată.

17. Proiectul de lege pentru modificarea Legii

nr. 286/2009 privind Codul penal.

- Comisia juridică propune adoptarea proiectului de lege.

Vă rog, domnule Stelian. Explicarea votului.

## **Domnul Stelian Cristian Ion:**

USR a votat împotriva acestei forme a legii. Considerăm că este un pas înapoi făcut de statul de drept.

În 2006 s-a introdus în Codul penal infracțiunea de conflict de interese, în ideea de a ne respecta angajamentele pentru aderarea la Uniunea Europeană.

Acum, după 11 ani, constatăm că ne-am schimbat un pic optica și avem un limbaj dublu. În fața Comisiei Europene spunem că luptăm în continuare împotriva corupției, spunem din vorbe, așa, pe de altă parte, adoptăm legi care slăbesc și sabotează toată această luptă împotriva corupției.

Ideea este că o astfel de inițiativă, un astfel de proiect, nu face decât să ne ducă înapoi. Vă dau un exemplu, care este consecința adoptării acestei legi, prin care se ciuntește, se desființează practic conflictul de interese, de fapt s-a și redenumit această infracțiune. Consecința este că, pe viitor, un funcționar public, să zicem un primar sau un consilier local, va putea lua decizii, va putea participa la luarea unor decizii astfel încât să favorizeze foști parteneri de afaceri, persoane cu care a avut legături de afaceri sau în slujba cărora a lucrat sau care au fost angajați ai lui, fără să suporte nicio consecință, sau persoane din partea cărora a beneficiat sau beneficiază de foloase de orice natură.

Mi se pare inadmisibilă o asemenea abordare. Am votat împotrivă și pe viitor sperăm că nu vom mai avea astfel de propuneri, deși constatăm că vin tăvălug, unele după altele, astfel de propuneri care slăbesc puterea justiției și lupta împotriva corupției.

Domnul Márton Árpád. Domnul Márton Árpád, am spus!

## **Domnul Márton Árpád Francisc:**

Domnule vicepreședinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Colegul nostru, din USR, tocmai a susținut că în 25 de state ale Uniunii Europene nu există stat de drept, pentru că n-au conflictul de interese în Codul penal.

Mai departe. Totodată, Domnia Sa susține că aceste 25 de state s-au depărtat de Uniunea Europeană. Înseamnă că am rămas noi cu Luxemburgul? E adevărat că și Luxemburgul are cu totul altă formulare a acestei prevederi penale decât am avut-o noi; este mult mai aproape acum ceea ce avem noi de ceea ce are Luxemburgul.

Totodată, trebuie să vă spun că, așa cum și în primele intervenții ale Domniei Sale a vorbit pe lângă textul legii, încercând să acrediteze niște idei care n-au nicio legătură cu textul legii, o face și acum, mă rog, mai schimbat.

Trebuie să vă spun că prevederea care a existat în vechiul cod a fost găsită a fi neconstituțională, nu pentru că nu s-a folosit cuvântul „profesionist” în loc de „comercial”, ci tocmai pentru faptul că s-a găsit din partea Curții Constituționale că este o formulare vagă care nu poate fi aplicată. Mai mult, poate fi aplicată abuziv de oricine împotriva oricui.

Ca atare, din această cauză a fost găsită neconstituțională, dacă am fi înlocuit „comercialul” cu „profesionistul”... Mă întreb: în afară de juriștii care au participat la modificarea Codului civil, cine se gândește la înțelesul din noul Cod civil al cuvântului „profesionist”, când este vorba de relația dintre profesioniști? Tot neconstituțional ar fi, dacă citiți motivarea din decizia Curții Constituționale.

Mai mult, trebuie să spun de la acest microfon, tot pentru a vă informa, că nici textul inițial, pentru care a fost retrimis la comisie – deci prima variantă care a ieșit din dezbaterea comisiei –, n-a avut acele pericole care au fost susținute aici, pentru că, prin lenea asumătorului acelui cod penal, noi, toți, suntem funcționari publici, și prin art. 308 toată țara a devenit funcționar public.

Deci acesta a fost cel mai mare păcat al acestei legi și al art. 301, iar cine, mă rog, nu cunoaște elementele de bază juridice sau nu-i convin elementele de bază juridice, adică ce înseamnă niște cuvinte, ca să zic așa, de exemplu „interesul public”, poate distorsiona aceste elemente, dar să fie pe înțelesul tuturor.

Conform noului Cod penal, prin „funcționar public” se înțelege orice persoană în funcție de conducere, indiferent dacă este într-o instituție publică, o societate comercială sau o asociație civică, în momentul când are orice fel de relație cu banii bugetați de la stat.

Domnule deputat, încercați să încheiați!

## **Domnul Márton Árpád Francisc:**

## Am terminat!

Poate această persoană să-și angajeze copilul în propria farmacie? Conform art. 301, nu.

Pot continua. Este interesul public să nu-și angajeze copilul acolo? Nu. Ca atare, eu cred că această formulare, chiar așa cum a rămas, nu permite nepotismul, chiar dacă este în forma, din cauza acelei prevederi care există, a definiției funcționarului public, cam exagerată, dar nu mai permite nepotismul, iar celelalte susțineri ale colegului nostru sunt invenții.

## **Domnul Petru Gabriel Vlase:**

Domnul...

## **Domnul Stelian Cristian Ion**

**:**

Drept la replică!

## **Domnul Petru Gabriel Vlase:**

Domnul...

Pentru ce? Pentru ce drept la replică?

Nu e regulamentar! Domnul Dobrovici. Domnul Dobrovici!

## **Domnul Stelian Cristian Ion**

**:**

Procedură!

## **Domnul Victor Viorel Ponta:**

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Domnul Bacalbașa mi-a dat voie să-l reprezint, dânsul reprezentând Grupul PSD.

Voiam doar să fac o singură sugestie pentru stimabilii noștri colegi din Grupul USR. Având în vedere că domnul președinte Donald Trump și-a angajat fiica la Casa Albă, aș vrea să sesizăm ANI din America și DNA-ul din America...

pentru că Statele Unite ale Americii, iată, se îndepărtează de la statul de drept și de la lupta anticorupție, și cred că vigilența USR-istă trebuie să se manifeste peste tot.

Deci vă urez mult succes!

Domnul Bichineț.

## **Domnul Corneliu Bichineț:**

Domnule președinte,

Deși n-aș fi vrut s-o recunosc, e bunișor domnul Ponta!

Pe cuvântul meu dacă nu!

## **Domnul Victor Viorel Ponta**

**:**

De eram femeie, mă bucuram și mai tare!

## **Domnul Corneliu Bichineț:**

Domnule, când ați fost prim-ministru nu mi-ați fost chiar așa de drag, ca domnul Árpád, de la UDMR, pasiune de pe vremea când eram la România Mare. Felicitări pentru profesionalism! Domnul Árpád este cel mai longeviv parlamentar român și o să-i urmez eu, probabil!

Dar cred că ați dat dovadă de o mică răutate. Să-l faceți dumneavoastră pe colegul de la USR, după ce a salvat Bucureștiul și acum e preocupat să salveze România, să spuneți că n-a...

Îl cheamă Stelian Ion!

## **Domnul Corneliu Bichineț:**

Observați, n-are arta dialogului!

Să spuneți că n-a citit proiectul de lege sau, dacă l-a citit, nu l-a înțeles? Păi când vorbești despre ceva despre care n-ai citit, se cheamă hermeneutică, stimate domn.

Salut prezența doamnei ministru.

Să știi că azi te-am citat, alături de trei femei celebre care îi dau târcoale lui Liviu Dragnea. Am spus: „Firea, Olguța și Codruța”.

## **Domnul Petru Gabriel Vlase:**

Mulțumesc. Continuăm. 18.

## **Domnul Stelian Cristian Ion**

**:**

Procedură!

Domnule Stelian, nu mai cereți cuvântul. Nu vi s-a pronunțat numele!

Vă rog, procedură.

Articolul 151 din Regulamentul Camerei Deputaților spune că atunci când un deputat solicită cuvântul pentru procedură sau pentru drept la replică, președintele este obligat să-i acorde cuvântul imediat.

Așa!

## **Domnul Stelian Cristian Ion:**

S-a făcut referire la persoana mea...

Nu s-a făcut nicio referire!

S-a făcut referire la persoana mea în trei rânduri.

Domnule deputat...

## **Domnul Stelian Cristian Ion:**

Indiferent că se indică sau nu numele acelei persoane, trebuie să se dea dreptul la replică.

Vă rog să-mi acordați dreptul la replică, pentru că altfel ați încălca regulamentul, așa cum se întâmplă nu numai în ședința de plen, se întâmplă uneori și în ședințele...

Domnule deputat,

Articolul 151, care spune că trebuie să vă dau cuvântul pentru drept la replică... Citiți, căutați articolul din regulament, pentru că nu vi s-au făcut afirmații ofensatoare, nici nu vi s-a pronunțat numele măcar.

Cu asta am încheiat despre dreptul la replică. Dacă pe procedură mai aveți să ne spuneți ceva?

Este o chestiune care ține de democrație și...

Procedura, domnule deputat!

Domnule președinte, Trebuie să dați posibilitatea și opoziției să se exprime!

Mulțumesc. Procedură, domnul Drulă.

Domnule președinte,

Regulamentul prevede... Spune următoarea sintagmă: „la adresa sa”, nu spune să-i spună numele. A spus „colegul de la USR” care a vorbit înaintea mea. E clar la adresa cui a fost făcută afirmația!

Citiți până la capăt: „s-au făcut afirmații ofensatoare”. Ofensatoare!

Am citit, este la alin. (4).

Ofensatoare! Eu n-am auzit. Mulțumesc.

Ați spus că nu știe despre ce vorbește!

Mulțumesc. Continuăm. 18, da?

18. Propunerea legislativă privind unele măsuri urgente de reducere a riscului seismic asupra populației.

Conform prevederilor art. 104 alin. (3) și ale art. 97 alin. (3) din regulament, procedura se finalizează cu propunere de adoptare.

Vă rog, vot.

20 de voturi pentru, 233 de voturi împotrivă. Propunerea legislativă nu a fost aprobată. Proiectul de lege pentru... Domnule Bichineț...? Nu.

19. Proiectul de lege pentru completarea art. 165 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice.

Conform prevederilor art. 104 alin. (3) și ale art. 97 alin. (3) din regulament, procedura se finalizează cu propunere de adoptare.

Vot, vă rog.

10 voturi pentru, 245 de voturi împotrivă, 3 abțineri. Proiectul de lege nu a fost aprobat.

Capitolul III. Legi organice. Respingeri.

20. Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 76/2002 privind sistemul asigurărilor

pentru șomaj și stimularea ocupării forței de muncă, cu modificările și completările ulterioare.

Comisia pentru muncă propune respingerea. Vot, vă rog.

246 de voturi pentru, 11 voturi împotrivă, două abțineri. Adoptată.

Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 76...

Explicarea votului? La punctul 20, da?

Domnule președinte, Stimați colegi,

Este păcat că s-a respins acest proiect de lege care venea să simplifice procedura privind obținerea indemnizației de șomaj.

În acest moment, știți foarte bine că sunt necesare: carnetul de muncă, original și copie, pentru perioadele dinainte de 1 ianuarie 2011, adeverințele tip carnet de muncă eliberate de angajatori, adeverințe eliberate de angajatori.

Prin procedura noastră, noi am dorit ca șomerul să nu mai aducă carnetul de muncă pentru perioada de dinainte de 1 ianuarie 2011, deoarece statul, prin Casa Națională de Pensii Publice, are o arhivă electronică obținută prin scanarea carnetelor de muncă, în baza HG nr. 1.768/2005, pe care, tot statul, prin Agenția Națională pentru Forța de Muncă, ar trebui să o folosească informatic.

De asemenea, inițiativa propune ca, pentru perioada de după 1 ianuarie 2011, șomerul să nu mai aducă adeverințe de la angajatori, respectiv angajatorii să nu mai fie obligați să completeze și să elibereze aceste adeverințe, sub sancțiune contravențională.

De aceea, Partidul Mișcarea Populară a votat împotriva respingerii.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc, domnule deputat.

21. Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru șomaj și stimularea ocupării forței de muncă, cu modificările și completările ulterioare.

Comisia pentru muncă propune respingerea.

Vot.

243 de voturi pentru, 13 voturi împotrivă, două abțineri, un coleg care nu votează.

Adoptată. Proiectul Legii sindicatelor. Procedură.

Mulțumesc foarte mult.

Prin această propunere legislativă, voiam să asigurăm cadrul legal prin care tinerii care își fac propriile afaceri să se poată autoangaja. Avem foarte multe acte normative prin care statul susține angajarea tinerilor, însă această categorie economică, dacă putem spune, juridică, de societăți comerciale, nu este inclusă.

Este păcat că s-a respins acest proiect de lege.

De aceea, Partidul Mișcarea Populară a votat împotriva respingerii.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Petru Gabriel Vlase:**

- Mulțumesc, domnule deputat. 22. Proiectul Legii sindicatelor.

Comisia pentru muncă propune respingerea. Vot, vă rog.

248 de voturi pentru, 3 voturi împotrivă, o abținere, un coleg care nu votează.

Adoptat.

23. Proiectul de lege pentru modificarea și completarea art. 6 din Legea nr. 416/2001 privind venitul minim garantat. Comisia pentru muncă propune respingerea proiectului de lege.

Vot, vă rog.

226 de voturi pentru, 27 de voturi împotrivă, un coleg care nu votează.

Adoptat.

24. Propunerea legislativă pentru completarea Legii

nr. 416/2001 privind venitul minim garantat.

Comisia pentru muncă propune respingerea. Vot.

191 de voturi pentru, 65 de voturi împotrivă. Adoptată.

25. Propunerea legislativă pentru completarea Legii

nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice. Comisia pentru muncă propune respingerea.

Vot, vă rog.

242 de voturi pentru, 14 voturi împotrivă, un coleg care nu vrea să voteze.

- Adoptată.

26. Propunerea legislativă pentru completarea Legii nr. 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru șomaj și stimularea ocupării forței de muncă.

Comisia pentru muncă propune respingerea.

27. Propunerea legislativă pentru modificarea și

completarea Ordonanței de urgență nr. 111/2010 privind concediul și indemnizația lunară pentru creșterea copiilor.

Comisia pentru muncă propune respingerea.

Adoptată.

28. Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 76 din 16 ianuarie 2002 privind sistemul asigurărilor pentru șomaj și stimularea ocupării forței de muncă.

Comisia pentru muncă propune respingerea.

29. Propunerea legislativă pentru completarea Legii

nr. 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru șomaj și stimularea ocupării forței de muncă.

Comisia pentru muncă propune respingerea. Vot, vă rog.

259 de voturi pentru, o abținere. Adoptată. Încheiem ședința. Biroul permanent reunit la ora 13.00, la Senat.

## _Ședința s-a încheiat la ora 12.45._

„Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 Banca Comercială Română — S.A. — Sucursala „Unirea” București și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direcția de Trezorerie și Contabilitate Publică a Municipiului București (alocat numai persoanelor juridice bugetare) Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, internet: www.monitoruloficial.ro Adresa pentru publicitate: Centrul pentru relații cu publicul, București, șos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 021.401.00.70, fax 021.401.00.71 și 021.401.00.72 Tiparul: „Monitorul Oficial” R.A.

&JUYDGY|944800]

**ISSN** 1220–4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 67/5.V.2017 conține 44 de pagini.**

Prețul: 110,00 lei