Gavril Dejeu

Cred cã s-a reþinut din cuvântul pe care l-am exprimat de la acest microfon cã, fiind un amendamentºcoalã, pentru mine nu este o chestiune de fond. ªi eu, de pildã, îl voi vota. Nu este nici o problemã. Cu el sau fãrã el, ministrul justiþiei va trebui sã facã exact acelaºi lucru.

Aº vrea, însã, pentru cã nu numai astãzi, ci ºi mai înainte, un distins coleg, pe marginea discutãrii acestui text, mi s-a adresat de la acest microfon, spunând cã am fãcut o greºealã grosierã ºi copilãreascã în calitate de ministru în legãturã cu deputatul Bivolaru atunci când am cerut arestarea lui. Trebuie sã vã declar aici cã n-am fãcut nici un fel de greºealã ºi cã nu eu eram cel care sã solicit arestarea, ci ministrul justiþiei. Eu am sugerat ideea arestãrii ºi am fãcut-o bine. Parlamentul a greºit, dupã pãrerea mea. În faþa legii, potrivit art. 16 din Constituþie, suntem toþi egali Ð de la parlamentar pânã la ultimul om de rând al României. ªi dacã, pentru delapidarea sau furtul sau înºelãciunea unor sume modeste de bani, justiþia gãseºte necesar sã dispunã arestarea, apoi, pentru 300 de miliarde de lei, cât conþinea dosarul Bivolaru, era nedrept ºi nejust sã nu se adopte o astfel de mãsurã.

De aceea eu am sugerat, nu am cerut, eventuala reþinere a lui Bivolaru. ªi n-am fãcut o greºealã, ci mi-am fãcut datoria.