Stenogramă plen

Bunã dimineaþa! Stimaþi colegi, Putem începe programul de intervenþii.

Domnul Bejinariu Petru e la datorie. Domnul Dobre Traian încã nu a ajuns... Domnul Bivolaru Ioan? Domnul Gheorghe Oanã? Nu-i. Domnul Baban ªtefan? Este.

Poftiþi, domnule Bejinariu! Se pregãteºte domnul Baban.

Mulþumesc, domnule preºedinte.

Intitulez intervenþia de astãzi: ”Românii de la guvernare împotriva românilor.Ò

Prin parafarea, semnarea ºi ratificarea în grabã ºi fãrã adecvate negocieri a Tratatului politic de bazã dintre România ºi Ucraina de cãtre Coaliþia C.D.R.ÐP.D.Ð U.D.M.R., strãvechi teritorii româneºti, nordul Bucovinei, þinutul Herþa ºi sudul Basarabiei au trecut în componenþa Ucrainei, fãrã nici un temei istoric, juridic ºi moral. De la tribuna Camerei Deputaþilor a Parlamentului României doresc sã atrag atenþia asupra unor noi aspecte, care afecteazã nu numai interese, dar ºi demnitatea noastrã în aplicarea Tratatului de bazã dintre România ºi Ucraina.

Dupã cum se cunoaºte, prin semnarea precipitatã de cãtre domnul Preºedinte Emil Constantinescu a tratatului, problema drepturilor noastre în ce priveºte Insula ªerpilor, Platoul continental al Mãrii Negre, delimitarea pe Braþul Chilia au fost lãsate în afarã, urmând ca ele sã-ºi gãseascã soluþia prin tratative ulterioare. Aceste tratative întârzie ºi totul se gãseºte în suspensie.

Se tergiverseazã aranjamentul de intrare în funcþiune a Universitãþii multiculturale de la Cernãuþi, care urma sã-ºi deschidã porþile la 1 septembrie 1999, dupã care s-a amânat pentru 1 septembrie 2000 ºi iatã cã nici pânã acum problema nu este soluþionatã. Acum, domnul ministru Andrei Marga tergiverseazã încheierea Protocolului de colaborare dintre Ministerul Educaþiei Naþionale ºi Ministerul Învãþãmântului din Ucraina privind schimburile ºi cooperarea în anul de învãþãmânt 2000-2001, potrivit înþelegerii de colaborare între cele douã ministere, încheiatã încã în legislatura trecutã, respectiv, în august 1995.

Printre altele, proiectul de protocol se referã la problema vitalã pentru comunitãþile româneºti din Ucraina pe care o reprezintã bursele de care aceºtia ar urma sã beneficieze. Dar cursurile, dupã cum se ºtie, au început demult ºi ministerul plimbã hârtiile de pe o masã pe alta, ceea ce face sã fie practic aproape ratatã ºansa a sute de confraþi ai noºtri din þara vecinã sã studieze în România.

De asemenea, deosebit de grav este ºi faptul cã M.E.N. a modificat unilateral, în mod abuziv, setul de propuneri ale pãrþii române, pus de acord cu celelalte instituþii româneºti, inclusiv Departamentul pentru relaþii cu românii de peste hotare, care este coordonatorul pentru politica statului român în ceea ce priveºte românii de pretutindeni, iar textul astfel trunchiat l-a trimis pãrþii ucrainene. În acest text nu se mai regãsesc nici mãcar amintitele chestiuni de interes fundamental pentru partea românã.

În textul iniþial, pus de acord cu departamentul nostru, se prevedea ca selecþia candidaþilor pentru circa 200 de burse în învãþãmântul preuniversitar sã se facã aºa cum este practica internaþionalã, de cãtre partea primitoare. În mod de neînþeles, textul transmis de Ministerul Educaþiei Naþionale pãrþii ucrainene prevede ca selecþia sã fie fãcutã de o comisie mixtã, formulã de inspiraþie sovieticã, care a fost ºi este permanent criticatã.

Pus în faþa acestui fapt împlinit, departamentul nostru a solicitat direcþiilor de resort din Ministerul Educaþiei Naþionale explicaþii în legãturã cu aceastã modificare arbitrarã, fãrã a primi însã un rãspuns valabil. Comportarea abuzivã a Ministerul Educaþiei Naþionale pune într-o poziþie defavorabilã, la negocierile bilaterale româno-ucrainene, instituþiile statului reprezentate în delegaþia românã ºi ridicã obstracole în calea realizãrii unor drepturi ale comunitãþilor româneºti din Ucraina.

Domnule preºedinte,

Având în vedere toate acestea, propun ca problema sã fie examinatã în Comisia pentru învãþãmânt, ºtiinþã, tineret ºi sport cu participarea domnului ministru Andrei Marga ºi a domnului Viorel Badea, secretar de stat, ºeful Departamentului pentru relaþii cu românii de peste hotare. Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc.

Domnul Baban ªtefan. Se pregãteºte domnul Drecin.

Mulþumesc, domnule preºedinte. Domnule preºedinte,

Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

S-a dat startul în campania electoralã, un start greoi, plin de scandaluri politice pentru toate partidele, plin de nemulþumiri ºi frustrãri personale, dar, în acelaºi timp, cu listele de candidaþi pentru Parlament nefinalizate. Aºa cum nimic din aceastã þarã nu se face la timp ºi corect, este, în acest an electoral, ºi rândul Parlamentului sã se alinieze la ”ordinea lucrurilorÒ în România.

Pe lângã faptul cã în acest an electoral, campania este mai scurtã Ð doar 45 de zile Ñ, nu poate fi începutã nici mãcar la data fixatã, deoarece luptele personale ºi interesele partidelor nu au reuºit sã finalizeze Ð sau, mai corect spus Ð sã fixeze oamenii potriviþi pe locurile potrivite. O parte dintre noi, cei prezenþi acum, nu ne mai regãsim pe listele partidelor care ne-au promovat în acest for, o parte nu mai sunt pe locuri eligibile, iar o parte vor veni în decembrie în aceastã clãdire.

Indiferent din ce categorie facem parte, consider cã este necesar, dacã suntem adevãraþi patrioþi ºi partinici, sã ne facem treaba pânã la capãt, cu simþ de rãspundere. A început o nouã campanie electoralã, toþi cei care vom participa la ea va trebui sã lãsãm, mãcar pentru 45 de zile, la o parte injuriile, limbajul vulgar, ºicanele etc., pentru ca cetãþeanul alegãtor sã simtã cã este respectat, mãcar în aceastã perioadã, ºi cã, totuºi, cineva mai are nevoie de el. În disperarea cotidianã, în sãrãcia lucie în care se zbate, alegãtorul nu mai poate suporta o campanie murdarã. Deºi încrederea sa i-a fost puternic zdruncinatã, mai ales în ultimii 4 ani, acum aºteaptã propuneri reale ale candidaþilor, pentru a vedea dacã aceºtia meritã sau nu votul sãu. Nu-l mai intereseazã intrigile de palat, jocurile murdare sau averile fãcute peste noapte, îl intereseazã în schimb omul care ºtie ce vrea, care nu pune interesele personale mai presus de cele ale oamenilor ºi ale þãrii, omul onest, cinstit, curajos ºi, mai ales, cel care provine din arealul sãu: judeþ, oraº, cu greutãþile ºi grijile citadine cunoscute ºi recunoscute. Omul care sã se batã, la nevoie, pentru bunãstarea lui.

Cu aceste cuvinte, consider cã toþi cei implicaþi în aceastã campanie vom þine cont de dorinþele cetãþeanului de rând. Indiferent ce se va întâmpla dupã 26 noiembrie, noi, cei prezenþi aici ºi acum, trebuie sã fim mândri cã am avut cinstea ºi onoarea sã reprezentãm þara în forul suprem.

Vã doresc mult succes ºi o campanie electoralã elegantã ºi convingãtoare! Vã mulþumesc.

Vã mulþumim.

Domnul Drecin Mihai. Se pregãteºte domnul Dobre Traian.

Domnule preºedinte de ºedinþã,

Stimaþi colegi,

Mi-am intitulat declaraþia mea politicã de astãzi ”Ceangãii din Moldova, între ºtiinþã ºi politicã.Ò

Domnule preºedinte,

Daþi-mi voie sã prezint în esenþã intervenþia mea ºi, mai în detaliu, pentru stenogramã.

În ultimii 50-55 de ani, problema ceangãilor a fost pusã pe tapet de forþe politice interne ºi externe interesate în destabilizarea României de cel puþin trei ori.

Mai întâi, între anii 1947-1954, când puterea politicã din România se afla în mâna minoritãþilor, în special a celei maghiare ºi evreieºti maghiarizate. Sub presiunea modelului sovietic, se încerca crearea de regiuni autonome, prezentarea þãrii noastre ca o construcþie statalã multinaþionalã, dupã o etichetã pusã de Moscova încã din perioada interbelicã. În aceste condiþii, în satele de ceangãi din jurul oraºelor Bacãu ºi Roman s-a introdus forþat limba maghiarã în ºcoli ºi biserici. Acþiunea s-a încheiat cu un fiasco total, dascãlii veniþi din Secuime fiind alungaþi de localnici.

În anii Õ80, pe fondul agravãrii situaþiei materiale ºi a îngrãdirii drepturilor cetãþeneºti de cãtre regimul ceauºist, s-a încercat o reactivare a nemulþumirilor ceangãilor, folosindu-se ca pretext o presupusã discriminare din raþiuni etnice. Tentativa eºueazã. Prin publicarea cu mari eforturi, la vremea respectivã, a lucrãrii învãþãtorului Dumitru Mãrtinaº: ”Originea ceangãilor din MoldovaÒ, Bucureºti, 1985, se demonstra originea româneascã a ceangãilor, respingându-se cealaltã tezã, a originii maghiare.

În ultimul deceniu, ceangãii intrã în atenþia specialã a U.D.M.R.. Asupra trecutului ºi prezentului lor se apleacã cercetãtori maghiari din România (etnologul Tanczos Vilmos) ºi Ungaria (Gazda J—zsef, H‡t Žn hogyne siratn—m Ð cs‡ngok ‡ sodr— idšben Ð Ceangãii în vremuri tulburi, secolul al XX-lea, Budapest, Az Apostoli SzentszŽk Kšnyvkiad—ja, 1993). Ei îi considerã parte a etniei maghiare, unguri trecuþi în Moldova încã în sec. al XIII-lea ºi românizaþi pe parcurs.

Pentru remaghiarizarea lor se cere insistent introducerea limbii maghiare în ºcoli, ca limbã maternã, pentru început, câte 3-4 ore sãptãmânal. Nu este scãpatã din vedere nici varianta folosirii limbii maghiare în bisericã. Pentru atingerea acestor obiective, U.D.M.R. va folosi o paletã întreagã de acþiuni, de la presa proprie, emisiunile de radio ºi TV, memoriile adresate Ministerului Educaþiei Naþionale, trimiterea unor ”activiºtiÒ proprii ºi ajutoare materiale în zonã, pentru a cointeresa familiile cele mai sãrace sã îmbrãþiºeze obiectivele udemeriste, interpelãri ale unor deputaþi în Parlamentul României Ð ca aceea a domnului Szil‡gyi Zsolt din 9 octombrie a.c., Ñ sensibilizarea Consiliului Europei.

Dacã sociologii români Valentin Stan ºi Renate Weber considerã cã nu originea ceangãilor este importantã, ci recunoaºterea drepturilor acestei comunitãþi catolice vorbitoare a unui grai maghiar arhaic, cu multe împrumuturi din limba românã, sociologul Cristina Chiru scoate în evidenþã elementele identitare ale acestui grup etnic de aproximativ 200 de mii de suflete (vezi studiul ”O identitate controversatã. Comunitãþile de ceangãi de pe Valea Siretului. Studiu de caz.Ò Ñ în volumul ”Memorie socialã ºi identitate naþionalãÒ, Bucureºti, Ed.I.N.I., 1998.). Rezultã cã modul de organizare a gospodãriei þãrãneºti, obiceiurile, costumul popular, caracteristicile fizice sunt specifice românilor. Cu alte cuvinte, ceangãii sunt români maghiarizaþi în diferite grade, care au emigrat din Transilvania în sec. XVII-XVIII, din motive sociale, economice, religioase ºi demografice.

Creºterea subitã a interesului udemerist ºi budapestan faþã de prezentul ºi viitorul ceangãilor nu are nimic de a face, dupã pãrerea noastrã, cu ºtiinþa istoriei.

Interesul este exclusiv politic. Prin descoperirea sau redescoperirea unei alte etnii neglijate de statul român în procesul de afirmare ºi conservare dupã modelul european al zilelor noastre, acestuia (statului român) i se pot pune noi piedici în accederea spre N.A.T.O. ºi Uniunea Europeanã.

Instrumentarea unor nemulþumiri ºi tensiuni etnice artificiale nu pot decât sã ne afecteze imaginea în vestul european. Mult mai interesantã ni se pare explicaþia oferitã în studii ºi articole de colegii geografi de la Universitãþile din Cluj-Napoca ºi Oradea specialiºti în geografie politicã ºi demografie. Pe fondul unei dramatice scãderi a natalitãþii în Ungaria, combinatã cu o emigrare tot mai activã a tinerilor spre vestul Europei, America de Nord ºi Australia, existã pericolul ca populaþia Ungariei sã scadã de la 10.044.000 locuitori astãzi, la 8.000.000 în 2050. Un fenomen identic este remarcat ºi la maghiarii din Transilvania, Transcarpatia, Voivodina ºi Slovacia, doar cã emigrarea acestora se face pe etape, prima etapã fiind Ungaria, de unde prea puþini se mai întorc definitiv acasã.

În aceste condiþii, pentru a-ºi pãstra minoritatea în Transilvania, se cautã ”rude sãraceÒ, cu o natalitate încã prodigioasã. Acestea pot fi ceangãii, ale cãror familii numeroase ar putea remedia situaþia pe termen scurt. Altfel, U.D.M.R. riscã, în timp, sã nu mai aibã electorat, mai ales tânãr, iar Ungaria, devenind un ”bureteÒ pentru maghiarii din afara graniþelor, sã nu mai aibã ce revendica dincolo de limitele geografice ale Panoniei.

Cu atât mai mult cu cât fenomenul scãderii demografice ºi al emigrãrii la români, deºi o realitate dupã 1990, se manifestã, totuºi, la cote mult mai mici decât la maghiari. Rezervorul demografic al Moldovei încã îºi face datoria pentru români.

În concluzie, Ungaria ºi U.D.M.R. ar trebui sã fie mai puþin prolifice în studii de istorie dedicate ”controversaþilorÒ ceangãi ºi mai virile în politica demograficã naþionalã.

Vã mulþumesc.

În politica demograficã, poate, mai feminini...

Domnul Dobre Traian. Se pregãteºte domnul Lazãr Lãdariu.

Domnule preºedinte de ºedinþã, Domnilor colegi,

Voi prezenta o declaraþie politicã intitulatã ”Sã ne valorificãm ºanseleÒ.

Deºi suntem în situaþia la rãscruce de vânturi, având, aºadar, posibilitatea de a alege calea pe care sã o strãbatem, nu am valorificat prompt ºansele istorice ºi ne-am înecat cu mult înainte de a ajunge la mal. De ce spun aceasta? Pentru cã nu am avut tãria, cu atât mai puþin în ultimii 4 ani, sã ne luãm soarta în mâini ºi, o datã pentru totdeauna, sã decidem ce vrem ºi încotro ne îndreptãm.

Acum, când situaþia socio-economicã a devenit mai mult decât alarmantã, ar fi cazul sã ne întrebãm cine decide pentru noi sau cine ar trebui sã decidã, astfel încât barca în care ne aflãm sã nu mai fie purtatã, ba spre Occident, ba spre Orient, ba spre N.A.T.O., ba spre Europa. Consider cã ne sunt de ajuns experimentele nefaste prin care am trecut pânã acum, a venit vremea sã ne îndreptãm privirea cãtre aceastã þarã, sã ne vedem interesul naþional, dar nu prin prisma organismelor

internaþionale sau a intereselor personale ori de grup. Cetãþenii României sunt conºtienþi de faptul cã tot ce s-a fãcut în ultimul interval de timp, în toate domeniile, i-a dezavantajat net, minimalizându-le pânã ºi mândria de aparþinãtori ai acestei þãri.

S-a fãcut ºi se face un mare tãrãboi legat de intrarea în Europa.

Domnilor, suntem în Europa, fie cã vrem, fie cã nu! Depinde, în acest moment, doar de noi, cum ne prezentãm în faþa celorlalte naþiuni. Dacã în prezent cartea noastrã de vizitã e pãtatã de o economie aflatã în cãdere liberã, de un numãr impresionat de ºomeri, de o agriculturã neperformantã, de tineri specialiºti care nu gãsesc aprecierea cuvenitã în þarã, este momentul sã punem în balanþã ce am fãcut bun, dar, mai cu seamã, ce am greºit ºi numai astfel vom realiza cãtre cine sã tindem, cu cine putem face front comun ºi ce doctrinã ni se potriveºte.

A devenit o modã ca, la sfârºit de mandat, unii din cei în cauzã sã-ºi facã mea culpa (de ochii lumii, bineînþeles) ºi sã facã referiri la ”moºteniri dezastruoaseÒ. Dar, firesc, mã întreb, de ce nu s-au gândit la aceste moºteniri când au acces în fotoliile cele mai înalte?! S-a dorit o schimbare, presupun cã în bine, în intenþii, ºi acum plãtim preþul ei: sãrãcie, mizerie, imoralitate, haos economic ºi legislativ.

Suntem pe ultima sutã de metri a guvernãrii actualei coaliþii ºi în campanie electoralã pentru alegeri parlamentare ºi prezidenþiale. Curg iarãºi râuri de promisiuni fãrã acoperire, actuala putere uitând, de fapt, cã este la guvernare. Beneficiind de sondaje comandate, menite sã atragã atenþia electoratului, suntem martorii unor jocuri politice murdare. ªi toate acestea, în folosul cui? Nu al cetãþeanului, care este uitat imediat dupã alegeri, fiind utilizat doar ca simplã masã de manevrã, numai pânã la atingerea scopului. Nu este de mirare cã neîncrederea ºi suspiciunea planeazã asupra politicii româneºti, ºi nu doar la nivel naþional, ci ºi internaþional.

Acum, când vom reuºi sã îndreptãm toate acestea, sã demonstrãm cã existã cu adevãrat o coloanã vertebralã solidã, vom putea pãºi mai departe, cãtre civilizaþie ºi progres. Prin urmare, bazîndu-ne pe o politicã socialã ºi economicã dusã de o formaþiune politicã credibilã ºi hotãrâtã, România are ºanse mari sã depãºeascã criza în care se aflã.

Viitorul României, prosperitatea, dezvoltarea, solidaritatea ºi încrederea nu-ºi pot avea rãdãcinile într-o demagogie populistã, a promsiunilor. Milioane de oameni s-au lãsat ademeniþi de faimosul ”Contract cu RomâniaÒ, motiv pentru care speranþele celor mai mulþi dintre români s-au nãruit, locul lor fiind luat de sacrificii ºi suferinþe inutile.

Algoritmul politic s-a dovedit a fi adversarul numãrul al cetãþeanului, împiedicând în acelaºi timp statul sã-ºi îndeplineascã menirea. Corupþia ºi birocraþia au luat în aceºti 4 ani locul muncii ºi onestitãþii, neglijându-se potenþialul creator al poporului român.

În acest moment, nu ne mai folosesc la nimic critica ºi acuzele reciproce, esenþial este sã gãsim modalitãþile ºi tãria necesare depãºirii greutãþilor prin care trecem, în ideea recâºtigãrii demnitãþii grav atinse de sãrãcie, violenþã, ºomaj, neîncredere. Dacã am avut forþa sã dãrâmãm un regim opresiv ºi intolerant, trebuie sã demonstrãm cã avem puterea de a ne pune în slujba valorilor pentru care am luptat în decembrie Õ89.

Pentru Partidul Democraþiei Sociale din România, cei 4 ani în care s-a aflat în opoziþie au fost ani de reflecþii ºi analize, precum ºi de maturizare politicã, care au permis o gândire profundã, criticã ºi autocriticã, asupra a ceea ce s-a fãcut sau s-ar fi putut face în România. Acum, P.D.S.R.-ul este pregãtit sã dea soluþii problemelor cu care se confruntã cetãþenii, sã rãspundã aspiraþiilor acestora printr-o guvernare eficientã, pentru o viaþã mai prosperã.

Prioritatea va fi promovarea unei politici consecvente de creºtere economicã durabilã, cu tot ce derivã din aceasta: stoparea declinului economic, oprirea procesului de dezindustrializare a þãrii, relansarea investiþiilor autohtone ºi strãine, stimularea exporturilor.

Agricultura va fi cea care va beneficia de sprijin imediat, deoarece, prin agriculturã, se va revigora întreaga economie naþionalã. Agricultorului român i se va facilita accesul la cumpãrarea de utilaje agricole, îngrãºãminte ºi produse petroliere, în acelaºi timp urmând a se organiza suprafeþele agricole din domeniul public în ferme optim dimensionate, în vederea concesionãrii lor.

Sub nici o formã nu va fi omisã protecþia socialã, fiind promovatã o politicã socialã eficientã, cu accent pe protecþia activã, care sã stimuleze munca. Iar categoriilor sociale nelucrãtoare: copii, pensionari, persoane cu handicap, le va fi asigurat mijlocul de trai, þinându-se cont în special de rata inflaþiei.

Politica promovatã în ceea ce priveºte învãþãmântul va pune în valoare potenþialul ºtiinþific de care dispune România, asigurându-se totodatã accesul la orice formã de învãþãmânt copiilor ºi tinerilor din mediul rural ºi urban.

Ca deputat în Parlamentul României, ca reprezentant al unui partid social-democrat ºi, nu în ultimul rând, ca cetãþean al acestei þãri, consider cã mãcar pentru aceste câteva idealuri meritã sã apelãm la voinþa ºi maturitatea noastrã, cu atât mai mult cu cât este în joc viitorul copiilor noºtri ºi al României în general.

Vã mulþumesc.

Are cuvântul domnul Lazãr Lãdariu. Se pregãteºte domnul Popa Nicolae.

care minoritatea maghiarã deþine 20% din populaþie. Prin aceste repetate ”crose la patinãÒ se urmãreºte legiferarea inscripþionãrilor bilingve ale localitãþilor ºi instituþiilor publice în peste 50% din localitãþile Transilvaniei Ñ un comportament sfidãtor, o hãrþuire strategicã, cu un singur scop: încãlcându-se dispoziþiile constituþionale ºi reglementãrile internaþionale în domeniu, se aduce atingere gravã caracterului naþional, unitar ºi indivizibil al statului român!

Actuala ºi, deopotrivã, viitoarea putere se fac, întorcând capul, cã nu aud ºi nu vãd nimic. Nici cã Teatrul ”Andrei MureºanuÒ din Sfântul Gheorghe, singura instituþie româneascã profesionistã din judeþul Covasna, piere treptat-treptat, de la o zi la alta, sub ochii nepãsãtori ai puternicilor clipei, graþie primarului Almos Albert. Nici cã cele douã ziare româneºti: ”Adevãrul HarghiteiÒ ºi ”Cuvântul nouÒ sunt duse premeditat în pragul falimentului, deºi ele au fost nominalizate prin vot în plenul Parlamentului pentru subvenþie în bugetul de stat pe anul 2000. Un alt ziar românesc: ”Bunã ziua CovasnaÒ ºi-a încetat apariþia sãptãmâna trecutã, din motive financiare. Nici cã traseul Gheorghieni-Lacul Roºu este însoþit de lozinci iredentiste antiromâneºti. Nici cã la Reghin, dupã manifestarea fãþiº ostilã românilor din 20 august a.c., când a fost arborat drapelul roºu-alb-verde ºi intonat Imnul Ungariei, profesoara Baboº Emese o stâlceºte în bãtaie, pentru o nimica toatã, pe eleva Mirela Sava, trimiþând-o în spital.

Legãm nu întâmplãtor strãdaniile udemeriste de aducere pe locul al treilea pe ordinea de zi a Legii autonomiei locale, cu toate cele de mai sus, tocmai pentru a mai atrage o datã atenþia românilor, chemaþi în curând la urne, cã atât puterii actuale, care ºi-a luat U.D.M.R. ca tovar㺠de guvernare, cât ºi celei viitoare prinsã în vârtejul electoral puþin le pasã de toate acestea. Puþin le pasã, de fapt, de Transilvania!

Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc.

Domnul Nicolae Popa. Se pregãteºte domnul Mihai Baciu.

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Este cât se poate de clar, chiar pentru cei mai prefãcuþi naivi, cã de câteva zile încoace Grupul parlamentar U.D.M.R. aplicã în Camera Deputaþilor o originalã tehnicã de hãrþuire. Supãraþi foc pe votul deputaþilor care nu sunt dispuºi sã admitã dezbaterea în procedurã de urgenþã a Legii administraþiei publice locale, în forma ei modificatã, deputaþii udemeriºti au hotãrât sã pãrãseascã ostentativ lucrãrile în plen, pânã când Parlamentul va reveni la gânduri mai bune. Un nou ºantaj politic, o nouã dovadã a presiunii parlamentare, specifice comportamentului public al U.D.M.R..

De pe aceleaºi poziþii de forþã au tratat ºi modificãrile (în favoarea lor, bineînþeles) la legile învãþãmântului ºi a funcþionarilor publici, în cazul Ordonanþelor de urgenþã nr. 22 ºi 36.

O dovadã clarã a atitudinii ºi a dispreþului faþã de statul de drept, gestul udemerist constituie o nouã încercare de introducere pe uºa din dos a celei de a doua limbi oficiale Ð maghiara Ð în primãrii, consilii judeþene, prefecturi, în serviciile publice descentralizate, în localitãþile în

## Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Þin sã vã informez cã sãptãmâna trecutã, în Camera Deputaþilor, în timpul rezervat interpelãrilor adresate membrilor Guvernului, personal, am adresat o interpelare Ministerului Industriei ºi Comerþului, domnului ministru Radu Berceanu, cerând explicaþii ºi informaþii privind situaþia exploatãrilor aurifere din Munþii Apuseni, aparþinând judeþelor Hunedoara ºi Alba, în condiþiile existenþei unor semnale foarte convingãtoare vizând comiterea unor ilegalitãþi care au afectat interesele statului român ºi au provocat pagube deosebite patrimoniului public. Pânã la acest moment nu am primit nici un rãspuns din partea domnului Berceanu, deºi era obligat prin Regulamentul Camerei Deputaþilor sã facã acest lucru.

Totuºi, având în vedere gravitatea extraordinarã a situaþiei de la exploatãrile miniere din cele douã judeþe mai sus amintite ºi pentru a afla adevãrul despre cauzele ºi responsabilitãþile dezastrului produs în acest sector important al economiei naþionale, revin astãzi în faþa dumneavoastrã cu un document care ridicã mari semne de întrebare privind implicarea directã ºi explicitã a unor factori politici ºi guvernamentali în aceastã afacere, cel puþin deocamdatã, obscurã.

Iatã cã am aici copia unui articol din 1992, din ”România liberãÒ, în care se face vorbire despre implicarea personalã a doi miniºtri din acea vreme privind afacerile aurului de la Regiile autonome Deva, Cluj, Baia Mare. Evident, mã simt obligat sã solicit explicaþii ºi în legãturã cu datele relatate la vremea respectivã de ziarul în cauzã, care, de-a lungul anilor ºi pânã în prezent, au rãmas fãrã nici un rãspun. Adaug, ca o ciudãþenie, faptul cã semnatarul articolului nu a fost dat în judecatã de cei implicaþi, fapt care rãmâne un mister pe care numai domnul Petre Roman poate sã-l clarifice. În treacãt fie spus, având în vedere poziþia pe care o ocupã pe scena politicã naþionalã: lider de partid aflat la guvernarea þãrii ºi candidat pentru funcþia supremã de Preºedinte al României, consider cã domnul Petre Roman are responsabilitatea imperioasã de a spune direct ºi deschis opiniei publice tot ceea ce ºtie despre implicarea în afacerea cu aur de la exploatãrile miniere din judeþele Hunedoara ºi Alba, care au adus statutului român prejudicii de mai multe milioane de dolari.

Eu îi somez atât pe domnul Berceanu, cât ºi pe domnul Roman, actualmente ministru ºi lider de partid ai P.D.-ului, sã-ºi asume responsabilitatea modului în care ºi unul, ºi altul au exercitat prerogativele de demnitari al statului ºi în calitate de membri ai Guvernului României sã dea toate explicaþiile ºi informaþiile necesare pentru aflarea adevãrului care miroase extrem de urât.

În cazul în care nu vor binevoi sã se conformeze acestei sugestii pe care o fac, îmi asum obligaþia moralã ºi politicã de parlamentar ºi cetãþean al acestei þãri, în acest caz, sã sesizez organele abilitate ale statului pentru a interveni hotãrât în vederea aflãrii adevãrului, tragerii la rãspundere a tuturor celor implicaþi, inclusiv elucidarea modului în care cei doi lideri au contribuit la aceastã afacere care s-a soldat cu pierderi materiale ºi financiare extraordinare pentru statul român.

Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc.

Domnul Mihai Baciu. Urmeazã domnul Ioan Bivolaru.

## Domnule preºedinte, Onoraþi colegi,

Vom face astãzi Ñ ºi spun ”vom faceÒ pentru cã declaraþia aceasta este fãcutã ºi la Senat de colegul meu, senatorul Vasiliu Ñ vom face azi, aºadar, o declaraþie scurtã asupra unui fapt deosebit de grav Ð utilizarea banului public în condiþii de sãrãcie a bugetului ºi a cetãþeanului pentru atragerea de voturi în campania electoralã.

Campania electoralã, cel puþin cea oficialã, a început de câteva zile, pentru cã cea neoficialã s-a declanºat o datã cu încheierea alegerilor din Õ96.

Este firesc ca cei aflaþi în competiþie sã foloseascã o gamã largã de cãi ºi mijloace de propagandã, unele mai ingenioase ca altele, mai eficiente sau mai puþin eficiente pentru atingerea scopurilor oricãrui partid ºi politician într-o campanie electoralã, _captatio benevolentiae_ a celui ce va intra în cabina de vot.

Este, de asemenea, firesc ca partidele ºi oamenii pe care i-au propus sã uzeze de mijloacele materiale, în primul rând financiare, pentru a-ºi face cunoscute doctrina, principiile, programele ºi promisiunile în faþa electoratului pe care îl vizeazã.

În sfârºit, campania electoralã înseamnã ºi competiþie, iar în orice competiþie este permis sã se evidenþieze ºi sã se exploateze ºi unele slãbiciuni ale adversarului. Dar noi, când numim fireºti ºi normale toate cele pe care leam enumerat pânã aici, înþelegem cã ºi cãile ºi metodele ºi mijloacele materiale ºi financiare ºi exploatarea slãbiciunilor adversarilor sã fie folosite în limitele legii, ale moralei comune, dar ºi ale moralei politice. Pentru cã, onoraþi colegi, noi am afirmat deseori, ºi ne menþinem convingerea, cã trebuie sã existe ºi o moralã politicã, fãrã a cãrei respectare ne întoarcem în junglã.

Preºedintele Partidului Democrat, candidat la Preºedinþia României din partea acestui partid, a adresat zilele trecute întregii clase politice, atât de agitatã acum, un apel la bun-simþ, în care subliniazã tocmai nevoia de moralã, de bunã-cuviinþã ºi de respect reciproc în campania electoralã.

Dar sã ne întoarcem la scopul principal al acestei declaraþii: mijloacele materiale ºi financiare utilizate în campanie.

Spre ruºinea noastrã, în România, deºi existã niºte prevederi legale, nu am reuºit sã creãm un sistem eficient de control al surselor financiare ale partidelor, condiþie esenþialã pentru respectarea legii, aºa încât multe partide ºi numeroºi oameni politici ori încalcã legea în domeniu, ori acþioneazã în zona incertã de la marginile ei. Unii o fac mai discret ºi într-o mãsurã mai micã, dar alþii, în vãzul tuturor, în dispreþul legii ºi mai ales al interesului cetãþeanului.

Interesul cetãþeanului este concentrat în banul public ºi în modul lui de gestionare. Un buget sãrac ca al nostru nu permite zburdãlnicii electorale ºi pelerinaje la sfintele moaºte pentru salvarea sufletului nu ºtiu cãrui demnitar.

Dar ce credeþi cã puteau admira cetãþenii ºi contribuabilii sâmbãtã, 14 octombrie a.c., pe Aeroportul din Iaºi? Nava prezidenþialã, un avion de mare capacitate, capabil de zboruri intercontinentale, care venise la Iaºi sã-l aducã pe domnul Mugur Isãrescu, candidat la Preºedinþia României, pe fiica sa, consilier al candidatului, ºi pe nepoþica sa, pentru a da bine în pozã ºi în imagini ale televiziunii.

Fãrã îndoialã cã domnul Isãrescu a fost prezent preþ de o jumãtate de orã ºi la marea slujbã a Cuvioasei Parascheva de la Mitropolie, pentru cã este bine ca zecile de mii de oameni sã te vadã cât mai aproape de sfinþi, dar restul timpului a fost în campanie electoralã în câteva comune din judeþul Iaºi.

Vrem sã fim bine înþeleºi. La o mare sãrbãtoare religioasã ca cea din 14 octombrie a ficãrui an de la Iaºi vin zeci ºi sute de mii de oameni ºi este liber sã vinã oricine, inclusiv oamenii politici, dar sã vinã pe banii lor sau ai partidului lor, dacã au aºa ceva, ºi nu pe spinarea acestui popor necãjit.

La Iaºi au venit sâmbãtã ºi alþi oameni politici importanþi, chiar candidaþi la Preºedinþie, dar cu mijloace de deplasare modeste ºi plãtite de ei sau de partidele lor, or, domnul Isãrescu a venit cu ditamai aeronava prezidenþialã a cãrei deplasare costã enorm, ºi de aceea este strict reglementatã. Nu negãm dreptul domnului Isãrescu de a cere iertarea pãcatelor, probabil cã are destule, de la un sfânt sau altul, dar sã o facã mai puþin costisitor pentru bugetul þãrii, pentru cã modul în care s-a deplasat sâmbãtã la Iaºi îi adaugã ºi alte pãcate, în loc sã obþinã iertare pentru cele pe care le are pânã acum.

Cerem, în consecinþã, Curþii de Conturi sã verifice cine a plãtit ºi din ai cui bani deplasarea la Iaºi a aeronavei prezidenþiale care l-a adus pe domnul Mugur Isãrescu în campania electoralã pe meleagurile noastre.

ªi mai cerem, în general, sã se înceteze practica absolut ilegalã ºi imoralã de a cheltui banul public în scopuri electorale, în condiþiile în care, de exemplu, întregul personal al OCAOTA din þarã, inclusiv din judeþul Iaºi, nu a fost plãtit de luni de zile ºi a fost pur ºi simplu uitat în aplicarea unor prevederi legale privind salarizarea acestui grup profesional atât de necesar aplicãrii legii pãmântului, a legii care poartã în mod comun denumirea dumneavoastrã, domnule preºedinte de ºedinþã, Legea nr.1/2000 sau ”Legea LupuÒ.

Vã mulþumesc.

Domnul Ioan Bivolaru. Se pregãteºte domnul Gheorghe Oanã, care este prezent.

## Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Deºi evenimentele o prevesteau de mult, astãzi aflãm cu stupoare cã România nu mai are flotã comercialã maritimã sau ceea ce mai are este doar un simulacru.

Dacã în 1990 România era a patra flotã maritimã în Europa ºi a unsprezecea în lume, astãzi acest simbol naþional a dispãrut cvasitotal din toate porturile mapamondului. Cele trei companii naþionale, NAVROM, ROMLINE, PETROMIN, tot atâtea simboluri naþionale, deþinãtoarele celor 288 de nave maritime cu o capacitate de aproape 6 milioane tone deadweight, astãzi practic nu mai existã: au devenit istorie cu tot cu nave.

Putem consemna acest eveniment plasându-l temporal în octombrie 2000, datã la care, pentru actuala guvernare, ar putea constitui o ”victorie remarcabilãÒ dacã aceastã flotã s-ar fi privatizat în avantajul statului român ºi nu ar fi fost distribuitã gratuit sau pe preþuri derizorii prin toate porturile lumii.

Astãzi, flota românã mai este compusã doar din 39 de nave cu o capacitate de 1,2 milioane tone deadweight deþinute de 11 operatori privaþi care, fãrã sã beneficieze de un sprijin real din partea statului, mai au încã curajul sã arboreze pavilionul românesc.

Din marina românã, consideratã una din cele mai prestigioase din lume, astãzi au rãmas ca simbol naþional doar echipaje ºi nave abandonate în porturile cele mai obscure ale lumii, într-o existenþã mizerã, pe mãsura prestaþiilor de dupã 1996.

Astãzi, coaliþia respectivã a preþuit flota maritimã doar în mãsura în care aceasta putea asigura salarii mari în valutã ºi un mediu prielnic de afaceri dubioase clientelei avansate ca manager.

Ancheta parlamentarã vizând situaþia flotei române din anul 1992 scotea în evidenþã cã în perioada anilor 1997 Ð 2000 existã riscul pierderii totale a acesteia.

Trecerea flotei din administrarea Ministerului Transporturilor în administrarea Fondului Proprietãþii de

Stat dupã 1996 nu a fãcut decât sã confirme previziunile anchetei parlamentare.

Întrebat deseori despre flotã, fostul ministru de profil al transporturilor, Traian Bãsescu, a negat vehement cã ar fi implicat în vânzarea vreunei nave.

De la înãlþimea acestei tribune se poate spune cã, în anvergura sa, Traian Bãsescu nu s-a limitat la vânzarea unor nave, obiectivul sãu viza alt final, respectiv vânzarea întregii flote.

Nu trebuie uitat cã sub patronajul domnului Traian Bãsescu s-au pus în 1991 bazele unui program de anvergurã privind transferul navelor în afara þãrii, schimbarea pavilionului ºi implicit pierderea naþionalitãþii acestora, ipotecarea navelor pentru obþinerea unor credite de circa 300 de milioane de dolari cãtre o serie de parteneri strãini care nu au justificat nici astãzi cum ºi cu cine au cheltuit aceºti bani pe care de altfel ºi i-au însuºit.

Strategia impusã de ministrul Traian Bãsescu ºi secretarul de stat de tristã amintire Cãlin Marinescu, de cedare a navelor în contracte de beas-boat sau management, dublatã de transferul acestora în paradise fiscale precum Cipru, Panama, Malta, Libia ºi altele, cu pierderea naþionalitãþii navelor în condiþiile unui vid legislativ total pentru astfel de abordãri, a fost un act deliberat ºi trebuie tratat ca atare.

Lãsatã pradã unui proces natural de pulverizare ºi dispariþie, fenomen accentuat în anii 1998 Ð 1999, flota românã astãzi nu mai existã practic. Fostul ministru Traian Bãsescu se poate considera cã este autorul de necontestat al evenimentului cãruia astãzi îi consacrãm acest necrolog Ð dispariþia flotei maritime române.

Tradiþia marinãreascã, în momentele ei tragice, îºi crea eroii printre cãpitanii care refuzau sã pãrãseascã puntea când nava se scufunda. Cãpitanul Traian Bãsescu, mai practic, a ratat momentul eroic, pãrãsind puntea flotei maritime româneºti înainte de a se scufunda definitiv, cãutându-ºi salvarea într-un scaun de primar, semn al unor alte naufragii care ne aºteaptã.

Da, vã mulþumesc.

Domnul ªteolea Petru este? Nu este. Are cuvântul domnul Gheorghe Oanã.

Mulþumesc, domnule preºedinte. Domnule preºedinte,

Stimaþi colegi,

Declaraþia politicã pe care o voi prezenta în faþa dumneavoastrã se referã la explozia preþurilor, la accelerarea procesului inflaþionist din economie ºi la rolul nefast al acestora asupra nivelului de trai.

Sigur cã problema preþurilor, dupã toate sondajele de opinie, preocupã în mare mãsurã peste 2/3 din populaþia României, ºi de aceea se justificã cu prisosinþã aceastã declaraþie politicã.

Fãrã a face istorie, trebuie sã amintesc aici de declaraþiile anterioare ale actualului premier, care ne asigura cu tãrie cã la sfârºitul acestui an rata inflaþiei va fi de 27% faþã de decembrie 1999, sau de previziunile din aprilie, anul acesta, când vedea o reducere a inflaþiei pe lunile mai Ð iulie la circa 1,5% pe lunã. Toate s-au dovedit simple poveºti.

Tot atunci spunea cã nu va permite majorarea preþurilor la energie, ºi apoi sã constatãm nu numai cã nu au crescut, dar au crescut ºi într-o proporþie foarte mare, peste 40%, urmând, dupã anunþurile din ziare, o nouã majorare, probabil drept cadou, dupã ce a gãsit soluþiile în dosarul F.M.I.

Sigur cã ºi premierii pot greºi, dar haideþi sã vedem puþin comparativ câteva date care ne vor arãta elocvent cât de mult s-a prãbuºit puterea de cumpãrare sub cele trei guverne instaurate dupã alegerile din Õ96.

Indicatorul cel mai uzual folosit de toate statisticile din lume îl reprezintã cantitatea de bunuri ºi servicii care pot fi cumpãrate cu salariul mediu sau cu pensia medie, respectiv cu venitul unei persoane. La salariaþi, aceste cantitãþi la sfârºitul lunii septembrie 2000 erau mai mici decât în decembrie Õ96 Ð cu peste 75% la energie electricã, cu 70% la energie termicã, cu 79% la gaze naturale, cu 59% la benzinã, cu 72% la cartofi, cu 61% la lapte, cu peste 87% la telefoane. La pensionari, situaþia este ºi mai dezastruoasã, întrucât acest raport s-a deteriorat faþã de salariaþi cu încã 30%.

Cum de s-a întâmplat aceastã nenorocire: în primul rând, datoritã scãderii continue a producþiei, apoi devalorizãrii accelerate a monedei naþionale, a creºterii impozitelor indirecte, T.V.A. ºi accize, dar ºi liberalizãrii preþurilor de monopol Ð telefonie, servicii publice ºi altele asemenea.

O contribuþie majorã a avut ºi scãderea veniturilor nominale, veniturilor din muncã ºi în general a veniturilor diferitelor categorii de persoane. Astfel, un salariu mediu a scãzut faþã de decembrie Õ99 cu 18%; pensia medie cu 29,5%. Peste toate acestea se adaugã, evident, influenþa directã a inflaþiei. Exprimat în dolari, salariul mediu era în decembrie Õ99 de circa 109 dolari, 3,5 dolari pe zi; în septembrie din acest an a scãzut la 90 de dolari, circa 3 dolari pe zi. La pensionari, media zilnicã este de 1,36 dolari pe zi.

Cum pragul de subzistenþã, dupã estimãrile Bãncii Mondiale, este de 2,1 dolari pe zi pentru România, este clar cât de mare este aceastã discrepanþã între veniturile ºi cheltuielile minime de subzistenþã. Mai mult de jumãtate din populaþia României nu-ºi poate asigura minimum de venituri pentru acoperirea cheltuielilor strict necesare.

Cât priveºte inflaþia, sigur cã, pentru sfârºitul anului, aceasta va depãºi cu siguranþã 42%, aºa cum de fapt recunoaºte ºi actuala putere.

Vã mulþumesc.

## Da, vã mulþumesc.

Domnul Popa Nicolae a vorbit. Domnul Gheorghe Andrei lipseºte. Domnul ªteolea nu a apãrut. Domnul Traian Rânja.

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor colegi,

Folosesc acest spaþiu consacrat declaraþiilor politice pentru a marca un eveniment ce depãºeºte, cred eu, graniþele strâmte ºi uneori înºelãtoare ale politicii.

Ca parlamentar de Iaºi, membru al unui partid creºtindemocrat, vã reamintesc faptul cã în aceste zile am prãznuit sãrbãtoarea Cuvioasei Parascheva, ocrotitoarea Iaºilor ºi a întregii Moldove.

Acum 350 de ani, într-o epocã de mare înflorire spiritualã a Moldovei, domnitorul Vasile Lupu aducea la Iaºi

moaºtele Cuvioasei Parascheva, aºezate întâi în ctitoria domnitorului, biserica Trei Ierarhi, ºi mutate apoi la Catedrala mitropolitanã din Iaºi.

În tot acest timp, hramul Cuvioasei Parascheva a reprezentat o veritabilã sãrbãtoare a comunitãþii noastre pe care nici mãcar represiunea comunismului ateu nu a reuºit sã o ºteargã din memoria colectivã a românilor.

De trei secole ºi jumãtate, credincioºii creºtini ordotocºi din Iaºi ºi din întreaga þarã vin cu evlavie ºi speranþã sã se închine la moaºtele Cuvioasei Parascheva. ªi acum, când rostesc aceste cuvinte, în Iaºi mai sunt încã mii de pelerini religioºi.

La Iaºi au venit ºi vor mai veni în aceste zile oameni politici, ierarhi ai bisericii, oameni de culturã, întregind tabloul unei adevãrate cetãþi a spiritului românesc.

Nu existã un prilej mai nimerit decât acesta pentru a afla, dacã mai existã cineva care nu ºtie sau care a uitat ce înseamnã acest oraº pentru România, decât a merge în acele zile la Iaºi.

Am avut onoarea de a face parte din primul Consiliu local al municipiului Iaºi, ales liber ºi democratic în februarie 1992. Una dintre primele hotãrâri importante adoptate în acel for a fost aceea de a declara oficial în luna iunie a anului 1992 sãrbãtoarea Sfintei Parascheva drept sãrbãtoarea Iaºiului, o necesarã ºi fericitã reaºezare a credinþei la temelia Iaºiului, a lucrãrii pe care încercãm sã o realizãm în aceºti ani. Ziua de 14 octombrie a devenit astfel punctul culminant al unui întreg ciclu de manifestãri religioase ºi laice organizate an de an sub semnul bucuriei ºi speranþei.

În acest an, sãrbãtoarea Sfintei Parascheva a avut o semnificaþie specialã Ð integrarea europeanã la care vizeazã România a fãcut un pas important prin bisericã, prin spiritualitatea ieºeanã, cãci Iaºiul a devenit unul dintre cele 5 oraºe europene recunoscute drept loc de pelerinaj religios. De aceea, în Iaºi nu au fost doar pelerini români, ci pelerini din întreaga lume.

Doresc sã adresez în aceste zile urãrile mele sincere ºi felicitãrile pentru autoritãþile locale, tuturor locuitorilor Iaºilor ºi Moldovei istorice, tuturor celor care, prin naºtere, rudenie, studii sau pe alte cãi, au sau au avut legãturi cu acele locuri, tuturor românilor a cãror inimã bate pentru Iaºi.

Vã mulþumesc.

## **Domnul Vasile Lupu:**

Da, vã mulþumesc.

Încã o strigare cãtre domnul ªteolea Petru. Nu este prezentÉ Domnul Gheorghe Andrei nu este prezent.

Îmi veþi îngãdui ºi mie doar câteva cuvinte.

Doamnelor ºi domnilor,

Îmi veþi îngãdui sã dau o scurtã replicã colegului Mihai Baciu, deputat de Iaºi, cunoºtinþã veche, coleg la universitatea ieºeanã, care s-a arãtat copleºit de cheltuiala angajatã în deplasarea premierului Mugur Isãrescu la Iaºi.

Domnul Mihai Baciu n-a aflat cã domnul prim-ministru Mugur Isãrescu a avut o întâlnire cu conducerea administrativã a judeþului Iaºi la prefecturã, cu prefectul judeþului, cu preºedintele consiliului judeþean Iaºi, cã a primit reprezentanþii sindicatului OCAOTA, cã a reuºit sã întrerupã greva sindicaliºtilor de la OCAOTA, luând cunoºtinþã de dificultãþile pe care le întâmpinã specialiºtii în mãsurãtori de cadastru în obþinerea unor venituri corespunzãtoare lor; n-a aflat cã domnul prim-ministru Mugur Isãrescu s-a întâlnit cu foºtii proprietari de terenuri din comuna Grãzeºti, care acum nu-ºi pot revendica terenurile forestiere excluse abuziv de ministrul Romicã Tomescu, prin ordin, de la retrocedarea pe vechile amplasamente. Nu a luat cunoºtinþã domnul deputat Mihai Baciu cã domnul prim-ministru Mugur Isãrescu a fost informat în comuna Rãducãneni de relizãrile programului guvernamental în ceea ce priveºte construcþia de drumuri în judeþul Iaºi, prezentatã de ministrul lucrãrilor publice, domnul Noica.

Întru totul de acord ca onor Curtea de Conturi sã verifice eventualele cheltuieli care au depãºit activitatea guvernamentalã ºi de administraþie centralã, pe care eu nu le sesizez, poate mai bine decât a verificat miliardul ºi jumãtate de dolari dispãrut ca în fântânã din trezoreria statului în guvernarea domnului Petre Roman, imediat dupã 1989.

Vã mulþumesc.

## **Domnul Dumitru Buzatu** _(din salã):_

## Procedurã!

## **Domnul Vasile Lupu** _(de la prezidiu):_

Domnul Buzatu are cuvântul pentru o chestiune proceduralã.

N-aº fi intervenit la acest moment al prezentãrii declaraþiilor, domnule preºedinte ºi stimaþi colegi, dacã nu s-ar fi produs un fapt care, dupã pãrerea mea, este singular în toþi anii aceºtia ai mandatului 1996 Ð 2000: pentru prima datã, preºedintele de ºedinþã coboarã la tribunã pentru a da replici celui care a prezentat o declaraþie, continuând aceastã serie aproape nesfârºitã de abuzuri la care guvernarea partidului Domniei sale ºi Domniile lor, cei care fac parte din P.N.Þ.C.D. ºi partidele aliate, s-au dedat în toþi aceºti patru ani.

Este inadmisibil ca un preºedinte de ºedinþã care trebuie sã manifeste imparþialitate faþã de toþi vorbitorii sã coboare.

## Domnule preºedinte,

Eu cred cã dumneavoastrã, luând în consideraþie declaraþiile care au fost fãcute în ultimii trei ani, ar fi trebuit sã fi coborât de fiecare datã de la tribunã sã daþi replicã acelora care au fãcut aceste declaraþii.

Eu cred cã maniera aceasta care de fapt nu vã este strãinã dumneavoastrã, ca ºi partidului, fiind o manierã a P.N.Þ.C.D.-ului, aceastã manierã plinã de tupeu ºi care a scandalizat o lume întreagã, ar trebui totuºi sã fie judecatã cu un pic de simþ critic mãcar în aceste ultime clipe ale guvernãrii dumneavoastrã, în ultimele zile ale acestei guvernãri ºi sã adoptaþi o atitudine, sã spunem, mai corectã, o atitudine de respect cel puþin faþã de regulamentele acestei Camere, dacã nu puteþi respecta întru totul legile României.

Vã mulþumesc foarte mult.

## **Domnul Vasile Lupu:**

Da, domnule deputat. Îmi dau seama cã nu puteþi înþelege cã un deputat de Iaºi are dreptul sã facã o declaraþie de la tribuna Camerei Deputaþilor, atunci când timpul pentru declaraþii nu a fost epuizat ºi atunci când a coborât de la prezidiu la microfon, pentru cã nu am avut alt preºedinte de ºedinþã în preajmã ca sã-i ofer condu-

cerea ºedinþei, însã nici nu putem lãsa fãrã rãspuns descrierea unei situaþii la care am avut ºansa sã fiu martor.

Îmi asum rãspunderea pentru legalitatea acestei intervenþii întru cele ale regulamentului, pe care vã sfãtuiesc sã-l mai citiþi ºi dumneavoastrã ºi, la nevoie, îl citim împreunã.

Doamnelor ºi domnilor,

Cu aceasta am încheiat prima parte a programului nostru de astãzi ºi trecem la ordinea de zi pe care mai întâi trebuie sã o adoptãm.

Stimaþi colegi,

A rãmas sã ne pronunþãm asupra unei propuneri de modificare a ordinii de zi fãcutã în numele Grupului U.D.M.R..

Nu putem trece la dezbaterea proiectelor de pe ordinea de zi pânã nu ne pronunþãm asupra ordinii de zi.

Doamnelor ºi domnilor,

Deschid ºedinþa de dezbatere a Camerei Deputaþilor, de astãzi, informându-vã cã, din totalul de 343 de deputaþi, ºi-au înregistrat prezenþa la lucrãri 228; participã la alte acþiuni parlamentare 16, fiind absenþi 115, cvorumul de lucru fiind astfel întrunit.

Invit secretarii de ºedinþã la prezidiu.

Urmeazã sã ne pronunþãm asupra unui vot într-o problemã ce a încins spiritele poate mai mult decât trebuia în salã,

ºi cred cã nu putem porni ziua de astãzi fãrã un apel nominal.

Domnul secretar Gazi este gata sã-l facã.

Are cuvântul domnul Gazi Gherasim, pentru a face apelul.

|**Domnul Gherasim Gazi:**|| |---|---| |Achimescu Victor-ªtefan<br>Aferãriþei Constantin<br>Afrãsinei Viorica<br>Albu Alexandru<br>Albu Gheorghe<br>Alecu Aurelian Paul<br>Ana Gheorghe (DB)|absent<br>absent<br>absent<br>absent<br>absent<br>absent<br>prezent| |Ana Gheorghe (HD)<br>Andrei Gheorghe<br>Andronescu Ecaterina<br>Antal Istv‡n<br>Antonescu George Crin Laurenþiu|absent<br>absent<br>absent<br>prezent<br>absent| |Antonescu Niculae Napoleon|absent| |Argeºanu Valentin<br>Arghezi Mitzura Domnica<br>Artiton Gheorghe|absent<br>absent<br>absent| |Asztalos Ferenc|prezent| |Avramescu Constantin-Gheorghe|absent| |Babiaº Iohan-Peter|absent| |Baban ªtefan|prezent| |Babiuc Victor|absent| |Baciu Mihai|absent| |Badea Alexandru Ioan|absent| |Bara Radu-Liviu|absent| |B‡r‡nyi Francisc|prezent| |Barbaresso Emanoil-Dan|absent| |Barbãroºie Victor|prezent| |Barde Tãnase|absent| |Bartoº Daniela|absent| |Bãbãlãu Constantin|prezent| |Bãlãeþ Dumitru|absent|

|MONITORUL OFICIAL<br>14|AL ROMÂNIEI,|PARTEA a II-a, Nr. 143/26.X.2000|| |---|---|---|---| |Becsek-Garda Dezideriu Coloman|prezent|Dumitrean Bazil|prezent| |Bejinariu Petru|prezent|Dumitrescu (Bãlan) Marilena|absent| |Berceanu Radu Mircea|absent|Dumitrescu Paul Adrian|absent| |Berci Vasile|absent|Dumitriu (Hunea) Carmen|absent| |Berciu Ion|absent|Elek Barna Matei|absent| |Biriº Anamaria Mihaela<br>Birtalan çkos|absent<br>prezent|Enache Marian<br>Enescu Ion|absent<br>absent| |Bivolaru Gabriel|absent|Fenoghen Sevastian|prezent| |Bivolaru Ioan|absent|Filipescu Ileana|absent| |Boda Iosif|absent|Furo Iuliu Ioan|prezent| |Bšndi Gyšngyike|absent|Galic Lia-Andreia|absent| |Boºtinaru Victor|absent|Gaspar Acsinte|prezent| |Bot Octavian|absent|Gavra Ioan|absent| |Botescu Ion|absent|Gavrilaº Teodor|absent| |Bran Vasile|absent|Gazi Gherasim|prezent| |Brezniceanu Alexandru|prezent|Georgescu Florin|absent| |Bud Nicolae|absent|Gheciu Radu-Sever-Cristian|prezent| |Buga Florea|prezent|Gheorghe Valeriu|absent| |Bujor Liviu|absent|Gheorghiof Titu-Nicolae|prezent| |Burlacu Viorel|absent|Gheorghiu Adrian|absent| |Buruianã-Aprodu Daniela|absent|Gheorghiu Mihai|absent| |Buzatu Dumitru|prezent|Gherasim Ion-Andrei|prezent| |Calimente Mihãiþã|absent|Ghidãu Radu|prezent| |Cazacu Vasile-Mircea|absent|Ghiga Vasile|prezent| |Cazan Gheorghe Romeo Leonard|absent|Giurescu Ion|absent| |Cândea Vasile|absent|Glãvan ªtefan|prezent| |Ceauºescu Gheorghe Dan Nicolae|absent|Godja Petru|prezent| |Chichiºan Miron|absent|Grãdinaru Nicolae|prezent| |Chiliman Andrei-Ioan|prezent|Grigoraº Neculai|absent| |Chiriac Mihai|prezent|Grigoriu Mihai|absent| |Chiriþã Dorin|prezent|Groza Nicolae|prezent| |Ciontu Corneliu|absent|Gvozdenovici Slavomir|absent| |Ciumara Mircea|absent|Haºotti Puiu|prezent| |Cîrstoiu Ion|absent|Hilote Eugen-Gheorghe|prezent| |Cojocaru Radu-Spiridon|absent|Hlinschi Mihai|prezent| |Constantinescu Dan|absent|Honcescu Ion|absent| |Corâci Ioan Cezar|absent|Hrebenciuc Viorel|absent| |Corniþã Ion|absent|Iacob Elena|absent| |Cosma Liviu-Ovidiu|absent|Ianculescu Marin|prezent| |Coºea Dumitru Gheorghe Mircea|absent|Ifrim Dumitru|absent| |Cotrutz Constantin Eremia|prezent|Igna Ioan|prezent| |Cristea Gabriela|absent|Ignat ªtefan|prezent| |Cristea Gheorghe|absent|Iliescu Valentin-Adrian|absent| |Cristea Marin|absent|Ionescu Alexandru|prezent| |Cunescu Sergiu|absent|Ionescu Anton|prezent| |Dan Marþian|absent|Ionescu Bogdan|absent| |Dan Matei-Agathon|absent|Ionescu Constantin|absent| |Darie Simion|prezent|Ionescu-Galbeni Niculae Vasile|absent| |Dãrãmuº Nicolae Octavian|prezent|Ionescu Gheorghe|prezent| |Dãnilã Vasile|prezent|Ionescu Marina|absent| |Decusearã Jean|absent|Ionescu Nicolae|prezent| |Dejeu Gavril|absent|Ioniþã Mihail-Gabriel|prezent| |Diaconescu Ion|prezent|Ioniþã Nicu|absent| |Dimitriu Sorin Petre|absent|Iorga Leonida Lari|absent| |Dârstaru Dorin|absent|Iorgulescu Adrian|absent| |Dobre Traian|prezent|Irimescu Haralambie|absent| |Dobrescu Smaranda|prezent|Ivãnescu Paula Maria|absent| |Dorian Dorel|absent|Jurcan Dorel|absent| |Dorin Mihai|absent|Jurca Teodor|prezent| |Dragoº Iuliu Liviu|absent|Kakasi Alexandru|prezent| |Dragu George|absent|Kelemen Atilla BŽla Ladislau|prezent| |Drãgãnescu Ovidiu-Virgil|absent|Kerekes K‡roly|prezent| |Drecin Mihai Dorin|prezent|K—nya-Hamar Alexandru|absent| |Drumen Constantin|prezent|Kovacs Carol-Emil|absent| |Dugulescu Petru|absent|Kov‡cs Csaba-Tiberiu|prezent| |Dumitraºcu Laurenþiu|absent|Lazia Ion|absent|

**Ñ** Lãdariu Lazãr prezent Papuc Aurel Constantin absent Lãpuºan Alexandru absent Partal Petre absent Leca Mihai prezent Paºcu Ioan Mircea absent Leonãchescu Nicolae prezent Pavel Lavinia prezent Lepºa Sorin Victor absent Pavel Vasile prezent Lixãndroiu Viorel absent Pavelescu Claudiu Costel absent Lupu Vasile prezent Pãcurariu Iuliu absent Macarie Sergiu prezent Pãunescu Costel prezent Manole Odisei absent Pârgaru Ion prezent Manolescu Oana absent Pâslaru Dumitru absent Marin Gheorghe absent PŽcsi Francisc absent Marineci Ionel absent Pereº Alexandru absent Marinescu Ioan-Sorin prezent Petrescu Ovidiu Cameliu absent M‡rton çrp‡d-Francisc prezent Petrescu Silviu absent Matei Lucian Ion prezent Petrescu Virgil prezent Matei Vasile prezent Petreu Liviu absent M‡tis Eugen prezent Pintea Ioan absent Mândroviceanu Vasile prezent Piþigoi Barbu absent Mânea Radu prezent Podaru Dumitru-Teodor absent Mera Alexandru-Liviu prezent Pop Iftene absent Meºca Sever absent Pop Leon Petru prezent Miclãuº Vasile prezent Pop Viorel prezent Micle Ulpiu-Radu-Sabin absent Popa Aron Ioan absent Mihãilescu Petru-ªerban absent Popa Daniela absent Mihu Victor Traian prezent Popa Ioan-Mihai prezent Miloº Aurel absent Popa Nicolae prezent Mitrea Miron-Tudor prezent Popa ªtefan prezent Mogoº Ion prezent Popa Virgil prezent Moiceanu Constantin absent Popescu-Bejat ªtefan-Marian prezent Moldovan Petre prezent Popescu Dumitru prezent Moldoveanu Eugenia absent Popescu Emil-Teodor absent Morariu Teodor-Gheorghe absent Popescu Ioan-Dan absent Moroianu Geaman Adrian Tudor absent Popescu Irineu absent Moucha Romulus-Ion prezent Popescu-Tãriceanu Cãlin Constantin absent Munteanu Ion prezent Priceputu Laurenþiu absent Mureºan Ioan absent Protopopescu Cornel absent Muru Grigore absent Putin Emil-Livius-Nicolae absent Musca Monica Octavia absent Puwak Hildegard-Carola absent Nagy ªtefan prezent Radu Alexandru-Dumitru absent Naidin Petre prezent Radu Elena Cornelia Gabriela absent Nanu Romeo absent R‡duly R—bert K‡lm‡n prezent Nãstase Adrian prezent Raica Florica Rãdiþa prezent Neacºu Ilie prezent Raicu Romulus absent Neagu Romulus absent R‡koczi Ludovic prezent Neagu Victor absent Rãdulescu Cristian absent Negoiþã Gheorghe-Liviu absent Rãdulescu-Zoner Constantin ªerban prezent Negrãu Mircea absent Rânja Traian-Neculaie prezent Nica Dan absent Remeº Decebal-Traian absent Nichita Dan Gabriel absent Rizescu Sergiu-George prezent Nicolae Jianu absent Roman Ioan absent Nicolaiciuc Vichentie prezent Roºca Ioan prezent Nicolescu Mihai prezent Roºca Toader prezent Nicolicea Eugen absent Rotaru Dumitru prezent Niculescu-Duvãz Bogdan Nicolae prezent Ruse Corneliu Constantin absent Nistor Vasile prezent Sandu Alecu absent Noica Nicolae absent Sandu Dumitru prezent Oanã Gheorghe prezent Sandu Ion Florentin prezent Oltean Ioan prezent Sassu Alexandru absent Onaca Dorel Constantin absent Sãndulescu Aureliu Emil prezent Opriº Constantin Remus absent Sârbu Marian absent Osman Fedbi absent Secarã Gheorghe prezent Palade Dan prezent Serac Florian absent Pambuccian Varujan absent Severin Adrian absent Paneº Iosif prezent Simedru Dan Coriolan absent Panteliuc Vasile prezent Sireþeanu Mihail absent Pantiº Sorin absent Sonea Ioan prezent

16 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 143/26.X.2000

|Spãtaru Liviu<br>absent<br>Spiridon Didi<br>absent<br>Stan Vasile<br>prezent<br>Stanca Teodor<br>prezent<br>Stanciu Anghel<br>prezent<br>Stãnescu Alexandru-Octavian<br>absent<br>Stãnescu Mihai-Sorin<br>prezent<br>Stoica Valeria Mariana<br>absentã<br>Stoica Valeriu<br>absent<br>Sturza Popovici Cornel<br>prezent<br>SzŽkely Ervin-Zolt‡n<br>prezent<br>Szil‡gyi Zsolt<br>prezent<br>ªaganai Nusfet<br>prezent<br>ªerban George<br>absent<br>ªtefãnoiu Luca<br>prezent<br>ªteolea Petru<br>prezent<br>Tabãrã Valeriu<br>absent<br>Tam‡s S‡ndor<br>absent<br>Tarna Gheorghe<br>absent<br>Tãvalã Tãnase-Pavel<br>absent<br>Teculescu Constantin<br>absent<br>Tokay Gheorghe<br>prezent<br>Trifu Romeo Marius<br>absent<br>Tudor Marcu<br>absent<br>Tudose Nicolae-Florin<br>absent<br>Þepelea Gabriel<br>absent<br>Þocu Iulian-Costel<br>absent<br>Þurlea Petre<br>prezent<br>Udrea Florian<br>absent<br>Vaida Francisc-Atila<br>absent<br>Valeca ªerban Constantin<br>prezent<br>Varga Attila<br>prezent<br>Vasilescu Nicolae<br>absent<br>Vasilescu Valentin<br>prezent<br>Vataman Dorin<br>prezent<br>Vãsioiu Horia<br>prezent<br>Vâlceanu Gheorghe<br>prezent<br>Vâlcu Mircea<br>prezent<br>Vetiºanu Vasile<br>absent...|Spãtaru Liviu<br>absent<br>Spiridon Didi<br>absent<br>Stan Vasile<br>prezent<br>Stanca Teodor<br>prezent<br>Stanciu Anghel<br>prezent<br>Stãnescu Alexandru-Octavian<br>absent<br>Stãnescu Mihai-Sorin<br>prezent<br>Stoica Valeria Mariana<br>absentã<br>Stoica Valeriu<br>absent<br>Sturza Popovici Cornel<br>prezent<br>SzŽkely Ervin-Zolt‡n<br>prezent<br>Szil‡gyi Zsolt<br>prezent<br>ªaganai Nusfet<br>prezent<br>ªerban George<br>absent<br>ªtefãnoiu Luca<br>prezent<br>ªteolea Petru<br>prezent<br>Tabãrã Valeriu<br>absent<br>Tam‡s S‡ndor<br>absent<br>Tarna Gheorghe<br>absent<br>Tãvalã Tãnase-Pavel<br>absent<br>Teculescu Constantin<br>absent<br>Tokay Gheorghe<br>prezent<br>Trifu Romeo Marius<br>absent<br>Tudor Marcu<br>absent<br>Tudose Nicolae-Florin<br>absent<br>Þepelea Gabriel<br>absent<br>Þocu Iulian-Costel<br>absent<br>Þurlea Petre<br>prezent<br>Udrea Florian<br>absent<br>Vaida Francisc-Atila<br>absent<br>Valeca ªerban Constantin<br>prezent<br>Varga Attila<br>prezent<br>Vasilescu Nicolae<br>absent<br>Vasilescu Valentin<br>prezent<br>Vataman Dorin<br>prezent<br>Vãsioiu Horia<br>prezent<br>Vâlceanu Gheorghe<br>prezent<br>Vâlcu Mircea<br>prezent<br>Vetiºanu Vasile<br>absent...| |---|---| |<br> <br>Vâlcu Mircea<br>preze<br>Vetiºanu Vasile<br>absen|| |**Domnul Vasile Lupu:**<br>Doamnelor ºi domnilor deputaþi,<br>Avem câteva acte normative foarte importante a<br>rog, rãmâneþi în salã, pentru cã nu putem<br>eaga zi de dezbateri de astãzi.<br>**Domnul Gherasim Gazi:**|| |Vida Iuliu<br>preze<br>Vida-Simiti Ioan<br>preze<br>Videanu Adriean<br>absen<br>Vilãu Ioan-Adrian<br>absen<br>Vintilã Dumitru Mugurel<br>absen<br>Vitcu Mihai<br>absen<br>Viþelar Bogdan<br>absen<br>Voicu Mãdãlin<br>absen<br>Weber Ernest-Otto<br>absen<br>Wittstock Eberhard-Wolfgang<br>preze|nt<br>nt<br>t<br>t<br>t<br>t<br>t<br>t<br>t<br>nt.| |Domnule preºedinte, refacem apelul sau nu?<br>**Voci din salã:**<br>Da!||

Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Avem câteva acte normative foarte importante astãzi. Vã rog, rãmâneþi în salã, pentru cã nu putem rata întreaga zi de dezbateri de astãzi.

|**Domnul Gherasim Gazi:**|| |---|---| |Vida Iuliu<br>Vida-Simiti Ioan|prezent<br>prezent| |Videanu Adriean|absent| |Vilãu Ioan-Adrian|absent| |Vintilã Dumitru Mugurel|absent| |Vitcu Mihai|absent| |Viþelar Bogdan<br>Voicu Mãdãlin|absent<br>absent| |Weber Ernest-Otto|absent| |Wittstock Eberhard-Wolfgang|prezent.|

Domnule preºedinte, refacem apelul sau nu?

Da!

## **Domnul Vasile Lupu:**

Domnule secretar, la masa aceea de acolo...

Liderii grupurilor parlamentare sunt rugaþi sã invite deputaþii în salã ºi sã-i convingã sã rãmânã în salã. Stimaþi colegi,

Avem a ne pronunþa prin vot asupra Hotãrârii privind constituirea Comisiei parlamentare speciale pentru stabilirea orarului pentru campania electoralã ºi repartizarea timpilor de antenã.

Deci, dacã nu avem cvorumul, nu putem vota. Nu putem da drumul campaniei electorale în ce priveºte repartizarea timpilor de antenã.

De asemenea, îºi aºteaptã votul bugetul Camerei Deputaþilor pe anul 2001.

Deci situaþia prezenþei sã meargã direct la Serviciul financiar.

## **Domnul Marþian Dan** _(din salã):_

Cum a mers ºi pânã acum!

Da, a mers ºi pânã acum!

## **Domnul Marþian Dan** _(din salã):_

Se ºi vede!

## **Domnul Vasile Lupu:**

Se vede, nu se simte, pentru unii! Stimaþi colegi,

Nu am reuºit sã votãm ordinea de zi pe aceastã sãptãmânã.

Vã rog, ocupaþi-vã locurile în bãnci ºi sã

## **Domnul Ioan Gavra** _(din salã):_

Nu avem cvorum! Nu avem cvorum!

24 de abþineri.

## **Domnul Gheorghe Secarã** _(din salã):_

Minciunã!

Cvorumul de lucru este 156. Propunerea a trecut. Alte propuneri pentru ordinea de zi, stimaþi colegi. Domnul Gheorghiof.

Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Propunerea pentru ordinea de zi pentru astãzi, marþi 17 octombrie, este ca pe primul punct sã fie aprobat a se introduce bugetul Camerei Deputaþilor. Suntem ºi aºa în întârziere, ºtiþi ºi dumneavoastrã, alegerile urmeazã...

Bugetul pe 2001.

Pe 2001. E perfect! Deci bugetul Camerei Deputaþilor pe anul 2001. Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc. Supun aceastã propunere votului dumneavoastrã. Cine este pentru? Mulþumesc. Împotrivã? Un vot împotrivã. Abþineri? Douã abþineri. Votat. Stimaþi colegi, Vã rog nu pãrãsiþi sala! Doamna Viorica Afrãsinei are o propunere.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte de ºedinþã. Doamnelor ºi domnilor colegi,

La rugãmintea unor colegi ai noºtri, vin în faþa dumneavoastrã ca sã vã propun sã fiþi de acord sã trecem la punctul urmãtor pe ordinea de zi, adicã dupã aceastã lege pe care deja am votat-o, sã trecem la legea care a fost ieri, într-adevãr, pe ordinea de zi, dar întrucât ieri nu am votat ordinea de zi, proiectul de Lege privind declararea ca municipiu a oraºului Sebeº, judeþul Alba, având în vedere cã este o lege cu doar douã articole ºi aºteaptã demult pe ordinea de zi sã fie...

La ce punct pe ordinea de zi doriþi? Doamna Viorica Afrãsinei: La punctul 2, dupã ... La punctul 2.

Da. Vã mulþumesc.

Supun aceastã propunere votului dumneavoastrã. Cine este pentru? Mulþumesc. Împotrivã? Douã voturi împotrivã. Abþineri? 3 abþineri. Votat.

Ordinea de zi, în ansamblu. Cine este pentru? Mulþumesc. Împotrivã? Abþineri? Votat.

Doamnelor ºi domnilor,

Avem a ne pronunþa, prin vot, asupra proiectului de Hotãrâre privind constituirea Comisiei parlamentare speciale pentru stabilirea orarului pentru campania electoralã ºi repartizarea timpilor de antenã.

Vã reamintesc cã, în cursul zilei de ieri, am votat hotãrârea pe articole, s-au votat anexele.

Dau citire acum componenþei acestei comisii. Vã rog atenþie! Dacã aveþi obiecþiuni, le formulaþi în timp util.

Deci, din partea P.D.S.R. Ð Matei-Agathon Dan; din partea P.N.Þ.C.D. civic-ecologist Ð Alexandru Ioan Badea; din partea P.D. Ð Gheorghiu Liviu Negoiþã; P.N.L. Ð Monica Octavia Muscã; U.D.M.R. Ð M‡rton Ërpad Francisc, P.R.M. Ð Sever Meºca, P.U.N.R. Ð Lazãr Lãdariu, Minoritãþi Ð Dorel Dorian.

Obiecþiuni sunt? Nu sunt. Voturi pentru? Împotrivã? Abþineri? Votat.

Hotãrârea, în ansamblu.

Cine este pentru? Mulþumesc. Împotrivã? Abþineri? Votat.

ªi acum proiectul de Hotãrâre privind bugetul Camerei Deputaþilor.

Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci prezentã.

Din partea Biroului permanent, susþine domnul Gheorghiof, chestor.

Domnule preºedinte,

Stimaþi colegi ºi colege,

Bugetul Camerei Deputaþilor pe anul 2001, aºa cum vã este propus ºi prin materialele pe care le-aþi primit, cu Memorandumul intern ºi Hotãrârea Camerei Deputaþilor privind bugetul pe anul 2001, prevede o sumã totalã de 1.473.329.700.000 lei pentru activitatea Camerei Deputaþilor ºi 7.063.791.000 pentru Institutul Român pentru Drepturile Omului.

Aºa cum este prevãzut ºi în hotãrârea pe care urmeazã ca noi sã o adoptãm, acest buget cuprinde atât cheltuielile curente, cât ºi cheltuielile cu personalul, cheltuielile cu întreþinerea ºi reparaþiile bunurilor din patrimoniul administrat de Camera Deputaþilor.

Faþã de hotãrârea care a fost adoptatã de Biroul Camerei ºi propusã cãtre dumneavoastrã, susþinem aceastã hotãrâre. Vã rugãm ca sã daþi votul nostru pentru bugetul Camerei Deputaþilor pe anul 2001. Vã mulþumesc.

Vã mulþumim. Comisia pentru buget, finanþe, bãnci.

Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Din punct de vedere al Comisiei pentru buget, finanþe ºi bãnci, aceastã hotãrâre a Biroului Camerei, aceastã propunere, de fapt, nu ridicã probleme, întrucât este vorba de o modificare în structurã, mai precis, de o aliniere de ultimã orã la hotãrârile care au fost luate ºi la aprobãrile care au fost date în baza Legii finanþelor publice. Mai precis, au fost excluse o serie de lucrãri pentru care nu erau avizele ºi aprobãrile necesare pânã la aceastã datã, pentru a nu intra în conflict cu Legea finanþelor publice, ºi au fost rerepartizate pe obiectivul mare de investiþii, care înseamnã Palatul Parlamentului, ale cãrui lucrãri, dupã cum ºtiþi, sunt mult în întârziere, motiv pentru care Comisia pentru buget, finanþe propune ca acest proiect sã fie supus spre dezbatere ºi adoptare în forma prezentatã.

18 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 143/26.X.2000

Vã mulþumesc.

Dacã la dezbaterile generale existã intervenþii. Nu. Titlul hotãrârii.

Voturi pentru? Împotrivã? Abþineri? Votat.

Art.1. Vã rog. Domnul Ana Gheorghe.

**Domnul Gheorghe Ana** _Ñ Circumscripþia electoralã nr. 22 Hunedoara:_

Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Este vorba de o reformulare a textului, fiindcã, aºa cum se prezintã, nu are nici conþinut ºtiinþific ºi nici înþeles.

În primul rând, bugetul Camerei Deputaþilor nu ”se finanþeazãÒ, el, bugetul, de la bugetul de stat, ci bugetul Camerei, aºa cum prevede Legea finanþelor, este un modul care se preia în bugetul de stat.

Pe de altã parte, pentru a înþelege mai corect, de la bugetul statului se finanþeazã acþiuni pe capitole ºi subcapitole, ºi nu bugete. În acest sens, vã propun, în spiritul prevederilor art. 6 din Legea finanþelor publice, sã se reformuleze art. 1 în sensul urmãtor: ”Bugetul Camerei Deputaþilor pe anul 2001, ce va fi cuprins în bugetul de stat, se stabileºte la suma de 1.480 de mii de miliarde º.a.m.d.ÒÉ ”ce va fi cuprins în bugetul de statÒ. Este exact în spiritul prevederilor Legii finanþelor publice.

Formularea este imperativã!

Este imperativã.

Comisia este de acord. Iniþiatorul, de acord. Voturi pentru? Împotrivã? Abþineri? Votat.

Deci art. 1 s-a votat cu amendamentul domnului Ana Gheorghe.

Art.2. Comentarii? Nu sunt. Voturi pentru? Împotrivã? Abþineri? Votat.

Art.3. Voturi pentru? Împotrivã? Abþineri? Votat. Art.4. Voturi pentru? Împotrivã? Abþineri? Votat.

Art.5. Voturi pentru? Împotrivã? Abþineri? Votat.

Art.6. Voturi pentru? Împotrivã? Abþineri? Votat. Anexa I. Voturi pentru? Împotrivã? Abþineri? Votat. Anexa II. Voturi pentru? Împotrivã? Abþineri?

Votat. Anexa III. Voturi pentru? Împotrivã? Abþineri? Votat.

Proiectul de hotãrâre, în ansamblu. Cine este pentru? Mulþumesc. Împotrivã? Abþineri? Votat.

ªi acum proiectul de Lege privind declararea ca municipiu a oraºului Sebeº, judeþul Alba. Stimaþi colegi,

Aici avem o propunere legislativã de respingere ºi una de aprobare.

## **Domnul Acsinte Gaspar** _(din salã):_

Întâi proiectul de lege adoptat de Senat!

Deci aprobãm una, respingem alta, dupã caz. Da, deci luãm propunerea legislativã de respingere.

## **Domnul Acsinte Gaspar** _(din salã):_

Discutãm întâi proiectul de lege care a fost adoptat de Senat!

Deci cel adoptat de Senat este cel de admitere, nu?

## **Domnul Acsinte Gaspar** _(din salã):_

Da.

Atunci cu aceasta începem. Iniþiatorul, domnul Nicolae Popa.

Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Permiteþi-mi sã vã prezint câteva date ºi elemente legate de oraºul Sebeº.

Prima atestare documentarã dateazã din 1245, 22 februarie, prin înscrisul emis de Papa Inocenþiu al IV-lea, la Lyon, cãtre preotul Teodosie. Deci oraºul, în anul 2000, deci anul acesta a împlinit 755 de ani.

În anul 1301, localitatea este numitã în documente Sebus ºi, întrucât denumirile de mai sus sunt anterioare, în anul 1303 este reºedinþã a Scaunului sãsesc de Sebeº, unitate administrativã de dimensiunile unui judeþ mai mic, plasã. În anul 1345, apare cu rang de oraº, Civitas Sebus. În 1387, obþine dreptul de a ridica ziduri de apãrare, fiind primul oraº din Transilvania întãrit cu ziduri.

Tot aici, în Lancrãm, sat aparþinând oraºului Sebeº, în anul 1895, se naºte marele nostru poet, filolog ºi dramaturg Lucian Blaga, de la naºterea cãruia s-au sãrbãtorit de curând 100 de ani. Tot în Lancrãm, s-a nãscut cel care va primi numele de pãrintele hidroenergeticii româneºti, Dorin Pavel.

Îndeletnicirile preponderent agricole au evoluat mai ales în secolul XX spre sectorul industrial, adãugat atelierelor meºteºugãreºti ºi micilor manufacturi, astfel: în 1843 este menþionatã manufactura de piele ”DahintenÒ, dezvoltatã în 1895 ca fabricã, de astãzi, ”CaprisÒ; în 1852, Fabrica de hârtie Petreºti; în 1869, construirea liniei ferate Vinþ Ð Sebeº Ð Sibiu; în 1873, ia fiinþã Fabrica de cherestea, astãzi S.P.L.; în 1924, intrã în funcþiune Fabrica de ciorapi, astãzi, ”CiseromÒ; în 1970, ia fiinþã Combinatul de prelucrare ºi industrializare a lemnului, astãzi, ”MobisÒ; în 1980, se pulseazã curent pe reþeaua naþionalã.

Zestrea industrialã a Sebeºului s-a îmbogãþit, dupã Revoluþia din 1989, cu societãþi comerciale industriale, la care s-a adãugat una de foarte mare importanþã din punct de vedere economic S.C. ”FraterÒ S.A., cu capital italian.

Astãzi populaþia oraºului numãrã 30.847 de locuitori, din care 12.870 ocupatã în activitãþi productive.

Reþeaua de învãþãmânt este formatã din 4 licee, din care unul teoretic, unul sportiv, cu profil de handbal ºi fotbal. Învãþãmântul general este asigurat de 7 þoli generale, iar învãtãmântul preºcolar de o reþea de 10 grãdiniþe.

Analizând programul naþional de amenajare teritorialã, aprobat de Parlament, constatãm cã Sebeºul va deveni un important nod rutier, în apropierea lui unindu-se cele douã autostrãzi, respectiv Oradea-Cluj-Sibiu-Bucureºti ºi Arad-Deva-Sibiu-Bucureºti. De asemenea, în apropierea Sebeºului este proiectat un aeroport internaþional, Balomir-Aurel Vlaicu.

În oraºul Sebeº funcþioneazã un numãr de 5 bãnci, o trezorerie organizatã conform Legii nr. 78/1992, iar începând din 1996 s-au înfiinþat judecãtoria, notariatul ºi parchetul, aprobate conform Legii nr. 92/1992. Având în vedere vechimea atestatã documentar, tradiþiile învãþãmântului ºi culturii, potenþialului economic, Sebeºul fiind al doilea oraº din judeþul Alba din acest punct de vedere, se poate afirma cã Sebeºul din judeþul Alba îndeplineºte condiþiile ºi poate fi organizat ca municipiu, aºa cum prevede Legea nr. 2/1968.

Deci, vã rog sã aprobaþi, dacã sunteþi de acord, sã devinã municipiu. Vã mulþumesc.

## Vã mulþumesc.

Din partea comisiei? Domnul deputat doctor Dumitrean Bazil.

## Stimaþi colegi,

Ca deputat de Alba-Iulia, deputat þãrãnist de Alba-Iulia, recomand ºi eu grupului parlamentar din care fac parte sã voteze aceastã iniþiativã. Oraºul Sebeº este un oraº civilizat, un oraº elevat ºi, alãturi de vechimea ºi de realizãrile lui de astãzi, meritã sã intre în rândul municipiilor. Vã rog, deci, sã votaþi aceastã iniþiativã, în speranþa cã domnul Popa nu va face o piatrã mare pentru campania care se desfãºoarã deja.

Vã mulþumesc.

Ei, cum sã nu facã, domnule deputat? Numai cã noi n-am ascultat raportul comisiei.

Domnul preºedinte Cîrstoiu prezintã raportul comisiei.

## Domnule preºedinte,

## Domnilor colegi,

Noi am avut, pe la începutul acestui an, un proiect de lege pe care l-am respins pentru Sebeº, pentru cã era

incomplet. Actualul proiect de lege, care a trecut ºi prin Senat, a fost examinat de comisia noastrã în data de 4 octombrie ºi s-a hotãrât, cu majoritate de voturi, sã fie supus plenului Camerei Deputaþilor în vederea dezbaterii ºi adoptãrii, în forma prezentatã.

Vã mulþumesc. ªi acum, la dezbateri generale. P.N.Þ.C.D. s-a pronunþat pentru acest proiect de lege prin domnul deputat Dumitrean. Dacã alte grupuri parlamentare doresc sã ia cuvântul? Din partea P.D.S.R..

Vã mulþumesc, domnule preºedinte. Stimaþi colegi,

De la aceastã tribunã s-au aprobat foarte multe oraºe a fi transformate în municipii. Consider cã oraºul Sebeº îndeplineºte cu mult mai multe condiþii pentru a fi declarat municipiu decât altele care au fost aprobate, þinând cont atât de istoria bogatã a acestui oraº, trecutul lui istoric ºi prezentul lui ºi ceea ce prezintã o importanþã deosebitã, cã va fi un municipiu de viitor al þãrii noastre.

Din partea Grupului P.D.S.R., susþinem ca oraºul Sebeº sã fie declarat municipiu.

Vã mulþumesc.

## **Domnul Vasile Lupu:**

”La trecutu-i mare, mare viitor!Ò. Vã mulþumesc. Doamnelor ºi domnilor, sã

Onoraþi colegi, continuãm cu proiectul de Hotãrâre privind modificarea Regulamentului Camerei Deputaþilor.

## **Domnul Marþian Dan** _(din bancã):_

Nu este cvorumÉ

## **Domnul Andrei-Ioan Chiliman:**

Sigur cã acest proiect care se referã la modificarea art. 176 are un text nu foarte lung, dar care a fost foarte aprig dezbãtut aici ºi rãmãsesem într-un loc unde domnul deputat Acsinte Gaspar propusese un text nou, care era contestat de comisie ºi de iniþiator.

O sã-i dau cuvântul domnului deputat Acsinte Gaspar pentru a reitera informaþiile despre amendamentul dânsului, dupã care, o sã-i dau cuvântul preºedintelui Comisiei pentru regulament, ca ºi dânsul sã aminteascã locul unde ne aflãm ºi sã

## Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Amendamentul pe care l-am propus ca un alin. 2 la art. 176 derivã din art. 69 din Constituþie. Textul constituþional spune aºa: ”Deputatul sau senatorul nu poate fi reþinut, arestat, percheziþionat sau trimis în judecatã (...) fãrã încuviinþarea Camerei din care face parteÒ. Deci vã rog sã observaþi cã textul constituþional prevede patru mãsuri: reþinerea, arestarea, percheziþionarea sau trimiterea în judecatã. Pentru cei care pun la îndoialã faptul cã citez din memorie textul constituþional, recomand sã ia textul ºi sã mã verifice.

Amendamentul suna în felul urmãtor: ”În cererea adresatã preºedintelui Camerei Deputaþilor, ministrul justiþiei va preciza ºi motiva pentru care din mãsurile prevãzute la art. 69 din Constituþie solicitã încuviinþareaÒ. Vreau sã vã spun cã, înainte de a trimite cererea pentru ridicarea imunitãþii la una din cele douã Camere, în raport de subiect, dacã este vorba de un deputat sau de un senator, ministrul justiþiei totdeauna primeºte un dosar întocmit de Parchetul General de pe lângã Curtea Supremã de Justiþie.

În acest dosar sunt o serie de materiale preliminare, sunt materiale care sunt adunate, ca sã spun aºa, de cãtre procuror, într-o fazã ce precede declanºarea procedurii judiciare. Chiar deputatul poate sã fie invitat sã dea unele explicaþii, pot fi aduse anumite documente ºi, pe baza acestora, procurorul general, care îºi face convingerea cã totuºi s-ar putea ca pe baza unei analize sã ne gãsim în faþa unei fapte penale, sã cearã încuviinþarea ridicãrii imunitãþii parlamentare.

În momentul când a primit acest dosar, ministrul justiþiei Ð care este jurist Ð poate sã îºi dea seama asupra cãreia dintre cele patru mãsuri este nevoie sã se adreseze Parlamentului. El poate, foarte simplu, prin cerere, sã cearã absolut toate cele patru mãsuri, adicã sã cearã ºi reþinerea, ºi arestarea, ºi percheziþionarea, ºi trimiterea în judecatã. Dar nu este mai puþin adevãrat cã ministrul de justiþie poate sã considere cã, pe baza actelor care le are ºi a convingerii care ºi-o face, sunt suficiente doar unele dintre aceste patru mãsuri, adicã poate sã fie de acord sã cearã: reþinerea, percheziþia ºi trimiterea în judecatã, iar trimiterea în judecatã sã se facã în stare de libertate, nu neapãrat cel care ar urma sã fie trimis în judecatã sã fie arestat.

Deci iatã cã textul pe care noi îl propunem este doar ca el sã motiveze pentru fiecare mãsurã în parte de ce cere Parlamentului acest lucru. ªi, repet, poate sã cearã absolut toate cele patru mãsuri ºi le va motiva pe fiecare, dupã cum va putea cere una, douã sau trei din

cele patru mãsuri, aºa încât textul nu împieteazã nici asupra textului constituþional, nici asupra regulamentului, nici în ceea ce se vrea a fi instituþia ridicãrii imunitãþii parlamentare.

Eu consider cã explicaþiile pe care le-am dat sunt de naturã sã convingã cã amendamentul poate fi inserat ca un alin. 2 în proiectul de hotãrâre pe care urmeazã sã-l dezbatem în continuare.

Vã mulþumesc.

Domnul deputat Acsinte Gaspar a explicat raþiunile amendamentului dânsului. O sã-i dau cuvântul preºedintelui Comisiei pentru regulament, a Comisiei permanente pentru regulament, pentru a explica punctul de vedere al comisiei. Cele douã puncte de vedere au fost dezbãtute pe larg în ºedinþele anterioare ºi vom trece dupã aceasta la vot.

Aveþi cuvântul.

## Mulþumesc, domnule vicepreºedinte.

Cum am spus ºi cu ocaziile celorlalte dezbateri, nu vedem pentru ce mai este necesarã introducerea alineatului propus de domnul deputat Acsinte Gaspar, deoarece în art. 176 alin. 1 se spune cã: ”Nici un deputat nu poate fi reþinut, arestat, percheziþionat sau trimis în judecatã penalã ori contravenþionalã fãrã încuviinþarea prealabilã a Camerei Deputaþilor ºi dupã ascultarea saÒ.

Deci este prezentã deja prevederea pe care se bazeazã domnul deputat Acsinte Gaspar în pledoaria sa ºi mai doresc sã spun cã este hilar ca pentru reþinere, arestare, percheziþionare sau trimitere în judecatã sã existe o cerere separatã. Eu doresc doar sã vã închipuiþi cã reþinerea, care conform Constituþiei art. 23 alin. 3 spune cã ”Reþinerea nu poate depãºi 24 de oreÒ, deci, ministrul justiþiei va cere Camerei reþinerea unui membru al Camerei, ºi în acest caz, dezbaterile vor dura 30 de zile pentru o reþinere de 24 de ore.

Deci eu atât doresc sã vã spun, cã nu mi se pare o motivare realã ºi cred cã propunerea domnului Acsinte Gaspar vine doar sã îngreuneze procedura de ridicare a imunitãþii. În aceste condiþii, noi recomandãm respingerea acestui nou alineat.

Vã mulþumesc.

## **Domnul Acsinte Gaspar** _(de la prezidiu):_

Domnule deputat, nu se fac patru cereri. Dumneavoastrã întelegeþi greºit. Nu ºtiþi sã citiþi un text de lege.

Domnul vicepreºedinte Lupu, iniþiator, aveþi cuvântul.

Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor,

Sigur cã preºedintele comisiei, preºedintele Comisiei pentru regulament a explicat foarte clar cã nu putem accepta ca pentru o mãsurã procesualã de 24 de ore sã se mai desfãºoare o procedurã parlamentarã de 3 luni, dupã cum ne-o indicã termenele din celelalte alineate. Apoi, aici, noi suntem pe un câmp minat, dacã vreþi sã vedeþi realitatea. Parchetele României, la diferite niveluri, sunt constituite în Ministerul Public. Ministerul Public este sub autoritatea ministrului justiþiei. Nu ministrul justiþiei apreciazã ºi dispune reþinerea, arestarea ºi trimiterea în judecatã, ci procurorul general al României. Ministrul justiþiei vine în faþa Parlamentului, pentru cã procurorul general al României nu este membru al Guvernului, ci doar îºi desfãºoarã activitatea sub autoritatea ministrului justiþiei. Ministrul justiþiei rãmâne un om politic ºi foarte posibile ar fi, cum se contureazã deja imaginea unor procese penale, trecute ºi prin Camera Deputaþilor în aceastã procedurã zisã de ”ridicare a imunitãþii parlamentareÒ, unele negocieri politice asupra unor situaþii infracþionale.

De aceea, sã lãsãm textul constituþional nealterat prin dezvoltarea ce intenþionãm sã o facem în Regulamentul Camerei Deputaþilor, sã nu ajungem la cinci imunitãþi parlamentare în loc de una, sã lãsãm procurorul general ºi Parchetul sã-ºi facã datoria în competenþa pe care Constituþia ºi legea organicã le-a lãsat-o, iar ministrul justiþiei sã rãmânã la abilitarea pe care o are, de a face legãtura între Parchetul General, între procurorul general ºi Camera Deputaþilor, fãrã putinþa de a hotãrî care mãsurã procesualã urmeazã sã fie luatã, nefiind de competenþa sa.

Aº fi oarecum îngãduitor sau chiar bucuros sã pot accepta propunerea domnului deputat Gaspar, pentru cã m-a asigurat cã aºa va trece propunerea de modificare a art. 176, în esenþã, modificarea majoritãþii calificate pentru o majoritate absolutã, încuviinþarea ce o va da Camera pentru deputatul învinuit de sãvârºirea unor fapte penale, dar nici nu pot sã accept o situaþie care, juridic, nu poate fi acceptatã, ºi politic, cu atât mai puþin.

Însã eu vã rog sã se treacã la vot. Dacã întruneºte majoritatea, amendamentul va fi reþinut, cu rãspunderea celor care l-au propus, dacã nu, sã deblocãm aceastã situaþie, sã ieºim din acest impas ºi sã reuºim, acum, la sfârºitul legislaturii, sã eliminãm parþial suspiciunea cã unii candideazã la Parlament doar pentru a-ºi pune trecutul sub carapacea imunitãþii parlamentare.

Domnul deputat Acsinte Gaspar.

## **Domnul Marþian Dan** _(din bancã):_

Am cerut ºi eu cuvântul. Uitaþi-vã în salã, cã de aceea conduceþi ºedinþa!

Pentru aceasta sunt secretarii de ºedinþã, ca sã mã anunþe cine doreºte sã ia cuvântul. Domnul deputat Dan Marþian.

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Mã mirã faptul cã sunt la conducerea lucrãrilor colegi de ai noºtri care cred cã misiunea dânºilor se reduce la a întreba: ”Cine este pentru? Cine este împotrivã? Cine se abþine? Votat.Ò, fãrã ca mãcar sã se uite în salã. Probabil cã, pe fondul acesta al epuizãrii noastre psihice, nervoase ºi fizice în acest final de legislaturã, este greu ca cei care conduc lucrãrile sã se uite în salã, motiv pentru care am impresia cã mecanica este cea care, de un anumit timp, îºi impune legile în aceastã aulã. Aceasta este o remarcã pe care nu aº fi vrut sã o facÉ

Acum însã vreau sã revin la problema pe care am început s-o discutãm. A fost bine venitã sugestia domnului vicepreºedinte Chiliman de a-l invita pe domnul deputat

Acsinte Gaspar, în calitatea dânsului de autor al amendamentului aflat în dezbatere, sã intervinã pentru a ne reaminti raþiunile care au inspirat amendamentul Domniei sale. Eu cred cã explicaþiile pe care dânsul le-a dat sunt pertinente ºi meritã sã meditãm asupra lor. Asta cu atât mai mult cu cât reacþia atât de rapidã ºi neconvingãtoare a domnului Radu Ghidãu, preºedintele Comisiei instituite de Camerã pentru modificarea Regulamentului de funcþionare a acesteia, precum ºi intervenþia domnului Vasile Lupu mi se par cã trec peste fondul problemei. Eu cred cã suntem pe cale de a face un lucru esenþial modificând cvorumul cerut pentru ridicarea imunitãþii parlamentare; mai exact, în locul cvorumului de douã treimi ce trebuie întrunit pentru a adopta decizia de ridicare a imunitãþii parlamentare, aºa cum prevede Regulamentul în vigoare al Camerei Deputaþilor, se impune stabilirea unui cvorum care sã permitã adoptarea unei asemenea decizii doar cu votul majoritãþii absolute a deputaþilor.

Dupã opinia mea, aceastã modificare este foarte importantã, deoarece, în virtutea ei, nu îºi vor mai putea gãsi umbrelã în Parlament eventualii deputaþi care, în urma unor acte ºi fapte comise, intrã sub incidenþa legii penale ºi trebuie sã dea socotealã pentru cele fãptuite. Acesta este un important pas înainte pe care trebuie sã-l facem.

În al doilea rând, nu cred cã rezistã la o analizã riguroasã motivele de respingere a amendamentului domnului deputat Acsinte Gaspar invocate de preºedintele comisiei menþionate mai sus ºi de domnul vicepreºedinte Vasile Lupu, anume cã adoptarea amendamentului propus ar pune în nu ºtiu ce situaþie neconvenabilã pe ministrul justiþiei când acesta ar decide sã solicite ridicarea imunitãþii parlamentare într-un caz concret.

Am impresia cã existã douã abordãri diferite ale acestei probleme. Este clar cã atunci când se contureazã necesitatea solicitãrii ridicãrii imunitãþii parlamentare, procurorul general de pe lângã Curtea Supremã de Justiþie trebuie sã fie foarte bine înstãpânit pe fapte, pe ansamblul materialului probator existent ºi pe încadrarea juridicã a faptelor în baza cãrora cere ridicarea imunitãþii parlamentare. Când a venit cu acest dosar la ministrul justiþiei pentru a cere ridicarea imunitãþii parlamentare pentru X, Y, Z, procurorul general trebuie sã justifice foarte temeinic demersul sãu. Din momentul însã în care dosarul a ajuns la ministrul justiþiei, începe rãspunderea acestuia în cauza respectivã.

Depinde mult cum îi înþelegem ºi îi tratãm rolul în astfel de situaþii. Una este dacã îi atribuim ministrului justiþiei rolul unui simplu curier între procurorul general de pe lângã Curtea Supremã de Justiþie ºi Camera Deputaþilor, a cãrui implicare se reduce la simplul act de transmitere a dosarului pregãtit de Parchetul de pe lângã Curtea Supremã de Justiþie cãtre Camera Deputaþilor.

Îmi face impresia cã argumentele invocate de preºedintele Comisiei pentru modificarea Regulamentului Camerei Deputaþilor ºi de domnul Vasile Lupu se înscriu în coordonatele unei astfel de abordãri. Eu, dimpotrivã, socot cã rolul ministrului justiþiei este unul activ ºi-i angajeazã plenar rãspunderea în tratarea fiecãrui dosar în parte atunci când solicitã ridicarea imunitãþii parlamentare. Fãrã sã adopte poziþii partizane din punct de vedere politic, fãrã sã recurgã la evaluãri de naturã subiectivã a lucrurilor Ð atitudini de neadmis pentru o asemenea funcþie publicã în stat Ð, ministrul justiþiei are îndatorirea de a examina cu întreaga atenþie dosarul trimis pentru solicitarea ridicãrii imunitãþii parlamentare, de a evalua faptele, pertinenþa probelor ºi de a lua, în cunoºtinþã de cauzã, decizia pe care o considerã îndreptãþitã. Neprocedând astfel, el riscã sã se descalifice pe sine ºi sã descalifice ºi Ministerul Public, sã cadã în formalism, sã adopte o atitudine eminamente birocraticã, sã fugã de rãspunderea ce incumbã funcþiei sale.

Închei intervenþia mea spunând un singur lucru: amendamentul domnului deputat Acsinte Gaspar este pertinent, trateazã cu responsabilitate chestiunea referitoare la demersul pentru ridicarea imunitãþii parlamentare ºi el trebuie adoptat.

Da. În orice caz, pot sã vã spun cã aþi fost nedrept în aprecierea cã preºedintele de ºedinþã trebuie sã îndeplineascã ºi funcþiile secretarilor de ºedinþã ºi poate cã este o chestiune pe care o sã o discutaþi la grup la dumneavoastrã, pentru cã secretarii de ºedinþã sunt cei care trebuie sã îmi spunã dacã doreºte cineva sã ia cuvântul.

Ca atare, pe partea întâi, cred cã este o chestiune pe care o puteþi rezolva la dumneavoastrã la grup ºi nu o sã-mi mai atrageþi mie atenþia.

## **Domnul Marþian Dan** _(din bancã):_

Este o problemã a Camerei. Trebuie sã aveþi bãrbãþia sã recunoaºteþi.

În ceea ce priveºte urmãtorul vorbitor, o sã-i dau cuvântul domnului deputat Zoner.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte. Eu nu sunt jurist ºi nici mãcar nu aº fi luat cuvântul, dar m-a determinat domnul deputat Dan Marþian.

Prin urmare, aºa... cel puþin parþial mã convinsese domnul deputat Gaspar, dar acuma îmi dau seama cã de fapt se încearcã politizarea ridicãrii imunitãþii. Prin urmare, procurorul general vine cu un dosar la Ministerul Justiþiei, ºi ministrul justiþiei Ñ cel puþin aºa cum am înþeles eu, poate greºesc Ñ hotãrãºte dacã sã cearã doar reþinerea sau doar percheziþia, conform argumentului.

## **Domnul Marþian Dan** _(din bancã):_

Sau poate sã le cearã pe toate cele patru deodatã, dar sã le justifice.

Le poate, darÉ Daþi-mi voie. În felul acesta înseamnã cã de fapt se politizeazã. Deci, rãmâne la îndemâna ministrului justiþiei sã hotãrascã care din cele patru sau cinci poziþii trebuie sã le ia în considerare ºi sã cearã ridicarea imunitãþii. Nu? Deci, poate sã cearã doar pentru percheziþie, cã aºa poate trena, de exemplu, lucrurile. De aceasta am intervenit.

Vã mulþumesc pentru atenþie ºi cred cã totuºi juriºtii au mai mare trecere decât mine, dar m-a determint domnul Dan Marþian la aceastã intervenþie. Vã mulþumesc.

## **Domnul Marþian Dan** _(din bancã):_

Foarte bine!

Domnul deputat Dejeu.

Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Mie discuþia mi se pare mai degrabã o discuþie de ºcoalã decât o discuþie de fond, pentru cã, cu prezenþa

sau fãrã prezenþa acestui amendament, lucrurile se petrec ºi trebuie sã se petreacã aidoma, exact cum spune ºi domnul Gaspar.

Care ministru de justiþie sau care organ învestit de lege a solicita ridicarea imunitãþii nu va citi textul constituþional ºi nu se va conforma lui, atunci când va cere ridicarea imunitãþii parlamentare?

Poate cã existã o gândire ºi o concepþie de ideea unei imunitãþi parlamentare ideale, totale, fãrã referinþã la nici un fel de componentã a ei.

Sistemul gândit asupra instituþiei imunitãþii parlamentare de cãtre Constituþia noastrã este altul, ºi anume se indicã în mod precis ce se poate dispune în cadrul ridicãrii imunitãþii parlamentare. Sunt cele patru ipoteze. Se va putea cineva sustrage de la textul constituþional ºi sã spunã: vã rog sã ridicaþi imunitatea parlamentarã ºi pe urmã vedem noi ce facem în cadrul ei. Nu se poate!

În clipa în care se solicitã ridicarea imunitãþii parlamentare trebuie sã se meargã pe textul de Constituþie ºi sã se spunã: solicitãm ridicarea imunitãþii parlamentare pentru..., cutare, cutare, cutare sau cutare. Dar acest lucru este implicat în text. Nu avem nevoie de o ºcoalã, sã ºcolim pe ministrul justiþiei, sã-l sfãtuim noi cum sã facã cererea, când Constituþia îl obligã.

Prin urmare, discuþia este pur ºi simplu de ºcoalã. Amendamentul este, dacã vreþi, bine venit; dacã nu, procedura, funcþionalitatea instituþiei aceasta a imunitãþii parlamentare poate funcþiona foarte bine ºi fãrã acest amendament.

Este adevãrat cã prevederea constituþionalã este severã, însã noi trebuie s-o privim ca atare.

M-am gândit, de pildã Ð ºi aºa este Ñ, cã, dacã Parlamentul va dispune cã un parlamentar poate fi trimis în judecatã, dar fãrã arestare, impietãm ºi asupra dreptului pe care instanþa de judecatã, în cursul cercetãrii judecãtoreºti îl are, de a dispune arestarea în timpul judecãþii. Dar acestea sunt prevederile ºi trebuie sã ne supunem lor.

Prin urmare, apreciez cã discutarea amendamentului este o chestiune de ºcoalã. Amendamentul, dupã pãrerea mea, poate fi ºi admis, poate fi ºi respins; nu are importanþã, pentru cã cererea de ridicare a imunitãþii parlamentare va trebui axatã pe cele patru probleme prevãzute de textul constituþional. Obligatoriu! ªi atunci, sigur cã ministrul justiþiei, în clipa în care va cere una, douã, trei sau chiar patru dintre variantele prevãzute de Constituþie, va fi obligat sã facã motivarea în fapt, adicã sã aducã argumentele în faþa Parlamentului, pe care se sprijinã în fapt cererea sa ºi argumentarea în drept, pentru ca Parlamentul sã fie în deplinã cunoºtinþã de cauzã asupra soluþiei pe care o adoptã. Acest lucru va trebui sã rezulte obligatoriu din cererea ministrului justiþiei, dacã ea vrea sã fie credibilã ºi discutatã de Parlament ºi pentru aceasta nu trebuie sã-i facem noi ministrului o indicaþie printr-un text de lege special, când aceastã obligativitate rezultã implicit din textul constituþional ºi din textul regulamentului nostru.

Domnul deputat Sorin Stãnescu.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte. Îmi pare foarte rãu, însã trebuie sã-l contrazic pe domnul deputat Dejeu.

Este adevãrat ceea ce spuneþi dumneavoastrã, cã în Constituþie sunt prevãzute acele situaþii ºi ar merge ca sã se susþinã limbajul cã nu trebuie sã trecem în aceastã prevedere legalã niºte dispoziþii care deja sunt arãtate în legea fundamentalã a statului, ºi anume Constituþia, mergând pe ideea cã în felul acesta s-ar face o anumitã ºcoalã cu cel care ar deþine portofoliul ministrului justiþiei.

Eu vreau însã sã pornesc de la o realitate care este cât se poate de evidentã. Este adevãrat cã în Constituþie sunt prevãzute situaþiile de care aþi vorbit dumneavoastrã, dar, din punctul meu de vedere Ñ ºi sunt jurist Ñ, cred cã în lege trebuie sã fie prevãzute, iar reluarea acestor prevederi din Constituþie nu înseamnã un abuz de reglementare, ci, din contrã, reprezintã, din punctul meu de vedere, o precizare absolut necesarã, pentru cã numai în astfel de situaþii se pot înlãtura eventualele erori de interpretare cu intenþie sau fãrã intenþie din partea celor care exercitã în mod vremelnic o anumitã autoritate în Ministerul Justiþiei.

Deci, din acest punct de vedere, cred cã este bine formulatã ideea în amendamentul respectiv. Nu se face altceva decât sã creãm un cadru cât se poate de strict, care trebuie sã fie respectat de cel care are posibilitatea, conform legii, sã cearã ridicarea imunitãþii parlamentare, pentru cã trebuie, domnilor, sã ne gândim, ridicarea imunitãþii parlamentare este o chestiune cât se poate de serioasã care, din punctul meu de vedere, nu înseamnã protejarea cu orice preþ a celui care are un statut de demnitar în statul român în situaþia în care devine un subiect activ al unei infracþiuni, ci, din contrã, reflectã responsabilitatea care trebuie sã fie luatã ºi avutã în vedere de cei care exercitã o asemenea cerere de ridicare a imunitãþii parlamentare, pentru cã, în ultimã instanþã, nu este vorba de apãrarea persoanei fizice, a demnitarului respectiv, ci este vorba de apãrarea demnitãþii instituþiei din care face parte.

Deci în felul acesta trebuie sã privim aceste proceduri ºi cred cã amendamentul este bine venit, nu face nici un fel de rãu, ci, din contrã, creeazã o situaþie cât se poate de clarã, care va înlãtura eventualele interpretãri eronate. Când avem o asemenea situaþie, cunoaºtem foarte bine din practica celor 10 ani de zile o serie întreagã de legi care au fost aprobate în acest Parlament, sub multe aspecte au fost la o diferenþã destul de mare de prevederile constituþionale. ªi ce s-a rezolvat? Ne lamentãm cu proceduri ale Curþii Constituþionale, care, mã rog, în înþelepciunea ei, de foarte multe ori a menþinut anumite situaþii care ºi noi le considerãm la ora actualã cã sunt greºite.

Deci, din punctul meu de vedere, cred cã ar fi bine sã stopãm discuþiile. Amendamentul nu creeazã nici un fel de situaþie care sã punã la îndoialã anumite poziþii ale noastre faþã de aceastã prevedere legalã. Vã mulþumesc.

Domnul deputat Acsinte Gaspar.

## **Domnul Acsinte Gaspar:**

## Domnule preºedinteÉ

V-aº ruga iniþiatorul ºi preºedintele comisiei de redactare a regulamentului sã fie atenþi.

Stimaþi colegi,

Iatã cã, deja, sunt încã trei colegi care au luat cuvântul ºi care susþin amendamentul pe care l-am propus. Dar eu am sã vã dau ºi un exemplu practic, înainte de a preciza domnului vicepreºedinte Lupu cã nu mai avem instituþia Procurorului General al României. Existã Procurorul General al Parchetului de pe lângã Curtea

Supremã de Justiþie ºi mai sunt încã 15 procurori generali ai parchetelor de pe lângã curþile de apel.

Pe de altã parte, cred cã, dacã dânsul ar fi citit alin. 2, ar fi vãzut cã cererea se adreseazã preºedintelui Camerei de cãtre ministrul justiþiei.

Stimaþi colegi,

Am aici cererea pe care ministrul justiþiei a adresat-o Camerei în legãturã cu ridicarea imunitãþii deputatului Bivolaru Gabriel ºi vã citesc, ca sã vedeþi câte mãsuri din cele patru prevãzute de Constituþie le-a solicitat ministrul justiþiei.

Colegii de la U.D.M.R.!

Domnule preºedinte, vã rog, atrageþi atenþia colegilor de la U.D.M.R., dacã au o altã ºedinþã, acolo, decât ºedinþa Camerei, sã stopãm ºedinþa în plen.

Am o rugãminte: sã fiþi atenþi la ce se vorbeºte, pentru cã vom trece la vot ºi trebuie sã ºtie fiecare ce voteazã ºi cum.

Aveþi cuvântul.

Prin cererea pe care a adresat-o Camerei Deputaþilor în legãturã cu deputatul Bivolaru Gabriel, ministrul justiþiei spune urmãtorul lucru: ”Pentru motivele arãtate în conformitate cu prevederile art. 69 alin. 1 din Constituþie ºi art. 174-178 din Regulamentul Camerei Deputaþilor, vã solicit ridicarea imunitãþii parlamentare ºi aprobarea Ð ºi vã rog sã fiþi atenþi! Ð posibilitãþii reþinerii, arestãrii ºi trimiterii în judecatãÒ. Percheziþia, cea de a patra mãsurã pe care putea s-o cearã, ministrul justiþiei a apreciat, pe baza dosarului care i-a fost depus ºi a analizei care a fãcut-o, cã nu este cazul.

De aceea, noi am solicitat ca, în cerere, ministrul sã motiveze fiecare mãsurã. ªi, într-adevãr, în aceastã cerere, ministrul ºi-a motivat cele trei mãsuri, adicã: reþinerea, arestarea ºi trimiterea în judecatã.

Iatã cã trimiterea în judecatã a deputatului s-a fãcut ºi, totuºi, deputatul se gãseºte în stare de libertate, pentru cã, reîntorcându-se dosarul, Parchetul General de pe lângã Curtea Supremã de Justiþie a considerat cã cercetarea se poate face cu el ºi în stare de libertate, fãrã sã fie arestat.

Deci, domnule deputat Lupu ºi domnule deputat Ghidãu, aveþi aici exemplul clar în ceea ce priveºte modalitãþile în legãturã cu cu care se poate solicita una dintre cele patru mãsuri prevãzute de Constituþie.

## **Domnul Gavril Dejeu** _(din salã):_

Iatã cum s-a putut rezolva problema fãrã amendamentul dumneavoastrã! Perfect!

Pãi, tocmai. Deci, amendamentul, vine, aºa cum spunea ºi domnul deputat Stãnescu, sã precizeze foarte clar aceastã posibilitate pe care o are ministrul, ºi mai ales s-o motiveze.

Existã un amendament. Este un text nou care nu are un pandant în textele existente Ð cel propus de domnul deputat Acsinte Gaspar.

Domnul deputat Lupu. Aveþi cuvântul.

Doamnelor ºi domnilor,

Vã asigur cã este ultima mea intervenþie pe acest amendament.

Dacã este sã fim foarte riguroºi în termenii juridici, chiar luând cererea adresatã Camerei Deputaþilor de ministrul justiþiei privind ridicarea imunitãþii parlamentare pentru un deputat, formularea este nejuridicã. În literatura de specialitate s-a scris mult în acest sens ºi pot sã vã informez cã, mai întâi, nu este vorba de ridicarea imunitãþii parlamentare, ci de încuviinþarea datã de Camerã, de una din Camere, ca un parlamentar, ca un deputat învinuit de sãvârºirea unei fapte penale sau a unei contravenþii sã poatã fi reþinut, percheziþionat ºi aºa mai departe, pentru cã încuviinþarea datã de o faptã identificatã nu înseamnã punerea la dispoziþia organelor de cercetare ºi urmãrire penalã a parlamentarului pentru alte fapte sãvârºite. Parlamentarul rãmâne cu imunitatea atât timp cât este membru al uneia din Camere. ªi, deci, formularea ”ridicã imunitatea parlamentarãÒ nu este cea strict juridicã.

Într-adevãr, corect este sã vorbim de parchetul, Procurorul General de la Parchetul de pe lângã Curtea Supremã de Justiþie, pentru cã în ultima modificare a Legii de organizare judecãtoreascã structurile ºi denumirile sunt cele menþionate de domnul deputat Gaspar. Dar aici, pentru juriºti, meritã puþinã atenþie. Unde este decizia pe fond a mãsurii procesuale? În faza urmãririi penale sau în faza judecãþii? La ministrul justiþiei, nu. La parchet, în faza de urmãrire penalã, la instanþa de judecatã, în faza de judecatã, dar nici completul de judecatã n-o face, cum nici procurorul nu poate fãrã ca una din cele douã Camere ale Parlamentului sã-ºi dea încuviinþarea pentru senatorul sau deputatul învinuit.

Eu sper sã depãºim acest impas, chiar cu câþi suntem în salã. Cum nu este vorba de a-l reduce pe ministrul justiþiei la un simplu curier în legãtura dintre Parchet ºi Camera Deputaþilor, aºa nu este nici cazul sã ne speriem pentru prezenþa din salã dacã avem de gând sã modificãm Regulamentul Camerei Deputaþilor, în sensul a-l apropia de celelalte reglementãri privind organizarea ºi funcþionarea parlamentelor din Europa. Când existã acordul grupurilor parlamentare, sigur, nu în reglementarea noastrã, putem depãºi momentele critice. Dacã vrem sã avem o majoritate absolutã ca în Marea Adunare Naþionalã, sã mai avem ºi aplauze dupã fiecare vot, atunci probabil va trebui sã mai aºteptãm vreo sutã de ani.

Vã mulþumesc.

Domnul deputat Dan.

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

În cursul dezbaterilor suscitate de amendamentul domnului deputat Acsinte Gaspar s-a emis ideea cã acesta n-ar trebui adoptat, pentru cã el tinde, prin modul sãu de redactare, mai curând sã fixeze elementele unui exerciþiu de ºcoalã, care n-ar trebui transpus într-un text de Regulament al Camerei Deputaþilor.

În legãturã cu aceste obiecþii doresc sã spun un singur lucru: nu înþeleg de ce existã împotrivire faþã de

acest amendament. Am aici dosarul pe care l-a trimis, în cursul anului 1998, ministrul justiþiei la Camera Deputaþilor, prin care solicita ridicarea imunitãþii parlamentare a domnului deputat Bivolaru Gabriel. Se cunosc sinuozitãþile prin care a trecut aceastã cerere pânã când s-a votat ridicarea imunitãþii parlamentare a celui în cauzã. A trecut însã mai mult de un an de când nu mai existã nici un obstacol în calea justiþiei de a elucida acest caz, fapt ce, iatã, nu se întâmplã. Dar asta este o altã problemã, aceea a modului în care justiþia îºi face datoria, ºi nu vreau sã insist acum asupra ei.

Din punctul de vedere al discuþiei noastre, este instructiv modul în care era tratatã, în dosarul menþionat, problema cererii de ridicare a imunitãþii parlamentare a deputatului Gabriel Bivolaru. Dosarul întocmit de Parchetul de pe lângã Curtea Supremã de Justiþie, însuºit de procurorul general, se încheia cu propunerea ca ministrul justiþiei sã solicite Camerei Deputaþilor ridicarea imunitãþii parlamentare a învinuitului Bivolaru Gabriel în vederea efectuãrii actelor de urmãrire penalã, prevãzutã de art. 69 din Constituþia României, pentru acuzaþiile prezentate în dosar.

Este interesant de remarcat cã, în referatul ministrului justiþiei prin care acesta solicita ridicarea imunitãþii parlamentare, erau expuse faptele referitoare la activitatea infracþionalã a învinuitului ºi dovezile care probeazã vinovãþia lui. Drept urmare, referatul concluziona astfel demersul ministrului justiþiei:

”Pentru motivele arãtate, în conformitate cu prevederile art. 69 alin. (1) din Constituþie ºi art. 174Ð178 din Regulamentul Camerei Deputaþilor, vã solicit ridicarea imunitãþii parlamentare ºi aprobarea posibilitãþii reþinerii, arestãrii ºi trimiterii în judecatã penalã a domnului deputat Bivolaru Gabriel pentru:

Ñ Falsificarea de monede sau de alte valori ºi punerea în circulaþie a valorilor falsificate, fapte prevãzute de art. 282 alin. 1 ºi 2 Cod penal.

Ñ Înºelãciune sãvârºitã prin mijloace frauduloase, prevãzutã de art. 215 alin. 1 ºi 2 Cod penal.

Ñ Fals material în înscrisuri oficiale, prevãzut de art. 288 alin. 1 Cod penal.

Ñ Uz de fals, prevãzut de art. 291, teza a II-a Cod penal.

Ñ Fals în înscrisuri sub semnãturã privatã, prevãzut de art. 290 Cod penalÒ.

Cred, stimate colege ºi stimaþi colegi deputaþi, cã aceastã încheiere din demersul ministrului justiþiei în cazul deputatului Bivolaru Gabriel spune ceva esenþial pe care noi trebuie sã-l reþinem, ºi anume, amendamentul domnului deputat Acsinte Gaspar merge în direcþia statuatã deja de practicã ºi el ar trebui adoptat. Cei care se opun adoptãrii acestui amendament, precum, de exemplu, domnul deputat Gavril Dejeu, invocã argumentul cã acesta este, sub aspectul conþinutului, mai curând un caz de ºcoalã ce nu trebuie, prin urmare, inclus în Regulamentul Camerei Deputaþilor. Adepþii acestui punct de vedere nu iau în seamã exigenþa de a lãmuri foarte bine lucrurile ºi de a nu lãsa, în textele noastre, loc de interpretãri forþate ºi de comitere a unor abuzuri. Or noi ºtim cã, în practicã, s-au comis, la adãpostul unor sofisme de interpretare a unor texte, abuzuri.

ªtim, bunãoarã, cã, la începutul acestei legislaturi, Camera Deputaþilor a modificat, printr-o hotãrâre adoptatã fãrã nici un temei, dispoziþii din Legea privind organizarea ºi funcþionarea Societãþii Române de Radiodifuziune ºi Societãþii Române de Televiziune nr. 41/1994, care este o lege organicã ºi ea nu putea fi modificatã pe o ase- menea cale. Au fost ºi alte cazuri similare în aceastã legislaturã. Toate acestea trebuie sã înceteze o datã pentru totdeauna, dacã vrem ca în România sã se afirme statul de drept, supremaþia legii, democraþia.

## **Domnul Gavril Dejeu** _(din salã):_

O precizare!

Precizare, domnul deputat Dejeu.

Cred cã s-a reþinut din cuvântul pe care l-am exprimat de la acest microfon cã, fiind un amendamentºcoalã, pentru mine nu este o chestiune de fond. ªi eu, de pildã, îl voi vota. Nu este nici o problemã. Cu el sau fãrã el, ministrul justiþiei va trebui sã facã exact acelaºi lucru.

Aº vrea, însã, pentru cã nu numai astãzi, ci ºi mai înainte, un distins coleg, pe marginea discutãrii acestui text, mi s-a adresat de la acest microfon, spunând cã am fãcut o greºealã grosierã ºi copilãreascã în calitate de ministru în legãturã cu deputatul Bivolaru atunci când am cerut arestarea lui. Trebuie sã vã declar aici cã n-am fãcut nici un fel de greºealã ºi cã nu eu eram cel care sã solicit arestarea, ci ministrul justiþiei. Eu am sugerat ideea arestãrii ºi am fãcut-o bine. Parlamentul a greºit, dupã pãrerea mea. În faþa legii, potrivit art. 16 din Constituþie, suntem toþi egali Ð de la parlamentar pânã la ultimul om de rând al României. ªi dacã, pentru delapidarea sau furtul sau înºelãciunea unor sume modeste de bani, justiþia gãseºte necesar sã dispunã arestarea, apoi, pentru 300 de miliarde de lei, cât conþinea dosarul Bivolaru, era nedrept ºi nejust sã nu se adopte o astfel de mãsurã.

De aceea eu am sugerat, nu am cerut, eventuala reþinere a lui Bivolaru. ªi n-am fãcut o greºealã, ci mi-am fãcut datoria.

Bun. Eu cred cã am dezbãtut destul cazul Bivolaru. Însã se pare cã acum mai bine de un an, chiar vreo doi, imunitatea dânsului pentru aceastã cauzã a fost ridicatã ºi cred cã este bine sã ne întoarcem la textul de lege pe care tocmai încercam sã-l aducem atenþiei dumneavoastrã.

Domnul deputat Acsinte Gaspar a venit cu un amendament de completare a textului. Textul pe care l-a propus dânsul a fost respins de comisia permanentã de regulament. Iniþiatorul, de asemenea, nu agreeazã acest text.

Deci textul spune aºa: dupã alin. 2 sã se introducã un nou alineat, 3, cu urmãtoarea redactare: ”În cererea adresatã preºedintelui Camerei Deputaþilor, ministrul justiþiei va preciza ºi motiva pentru care din mãsurile prevãzute la art. 69 din Constituþie solicitã încuviinþarea...Ò

**Domnul Constantin ªerban Rãdulescu-Zoner** _(din salã):_ Care? Asta este problema! Care?

Am rugãmintea... aþi vorbit de la microfon... pentru care din mãsurile..., asta înseamnã cã poate sã fie una sau toate. Deci asta hotãrãºte ministrul, la cererea, sigur, pe care o primeºte din partea procuraturii, conform celorlalte prevederi, n-are rost sã intrãm în ele acum.

Deci acesta este textul. Vi-l supun spre aprobare.

Voturi pentru? Vã rog, þineþi mâinile ridicate! Vã mulþumesc.

Voturi împotrivã? 9 voturi împotrivã. Abþineri? 4 abþineri.

A trecut textul.

Am ajuns la alin. 4 din textul comisiei: ”Ministrul justiþiei va înainta comisiei respective...Ò

Dacã doreºte cineva sã ia cuvântul? Domnul deputat Acsinte Gaspar. Aveþi cuvântul.

## Domnule preºedinte,

Fiind vorba de un alineat nou, mi se pare nepotrivitã sintagma ”comisiei respectiveÒ..., nu ºtiu care ”comisia respectivãÒ. De altfel, în tehnica legislativã nu se uziteazã expresii de genul ”respectiveÒ. ªi atunci, v-aº propune sã spunem foarte clar: ”Ministrul justiþiei va înainta Comisiei juridice, de disciplinã ºi imunitãþi toate documentele ...Ò.

Deci, sã disparã sintagma ”respectiveÒ. Dacã eram, poate, în continuarea alineatului precedent, atunci mai acceptam textul, dar, fiind un alineat nou, se impune ca, totuºi, sã facem precizarea necesarã.

Iniþiatorul este de acord.

Comisia este de acord.

Însã, cred cã trebuie, evident, ”comisiaÒ cu majuscule, deci conform titulaturii oficiale.

Alte intervenþii? Nu mai sunt.

Voturi pentru? Vã mulþumesc.

Voturi împotrivã? Nu sunt.

Abþineri?

A fost adoptat în unanimitate.

Alineatul urmãtor. Ce era prevãzut la alineatul 2 etc... Intervenþii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vã mulþumesc.

- Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate.

Alineatul 6: ”În cazul deputaþilor care nu fac parte din nici un grup...Ò Dacã sunt intervenþii?

Domnule deputat Acsinte Gaspar, aveþi cuvântul.

## Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Cred cã fiind vorba de o problemã atât de gingaºã cum este aceasta cu privire la ridicarea imunitãþii parlamentare, nu putem face totuºi o discriminare între deputaþii care aparþin ºi cei care nu aparþin grupurilor parlamentare. Dacã în cazul deputaþilor care aparþin grupurilor parlamentare cererea se înainteazã grupului, pentru a-ºi exprima punctul de vedere, aº propune ca la alineatul 6 sã dãm o posibilitate ºi parlamentarilor independenþi, adicã celor care nu fac parte din grupuri, sã aibã posibilitatea sã formuleze ºi ei un punct de vedere.

ªi ar urma ca alin. 6, domnule preºedinte, sã aibã urmãtoarea redactare: ”În cazul deputaþilor care nu fac parte din nici un grup parlamentar, aceºtia pot sã depunã punctul de vedere cu privire la cerere la Biroul permanent al Camerei Deputaþilor.Ò

Iniþiatorul? Domnul deputat Vasile Lupu, aveþi cuvântul.

## Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Acest text aparþine, dacã îmi amintesc bine, fostului deputat George Stancov, în prezent ambasador. Deci acest text vine în continuarea alineatului precedent care spune: ”Cererea se înainteazã grupului parlamentar din care face parte deputatul în cauzã. Grupul îºi va exprima punctul de vedere cu privire la cerere într-un raport scris, în termen de 30 de zile de la data sesizãrii grupuluiÒ. Aici era vorba de a antrena ºi rãspunderea politicã a grupului parlamentar.

Nu am nimic împotriva textului propus de domnul deputat Gaspar, sã dãm ºansa ºi deputaþilor independenþi sã exprime un punct de vedere, dar nu se mai lipeºte cu alineatul precedent ºi este o chestiune distinctã. Dar, pentru a debloca, ºtiu eu, procedurile, se poate accepta.

Acest alineat 6 este un alineat distinct, domnule deputat Lupu, în raportul comisiei... da, da aºa cum e fãcut în raportul comisiei este ca alineat distinct. Comisia este de acord. Iniþiatorul de acord. Alineatul 6 în redactarea propusã de domnul deputat Acsinte Gaspar.

Voturi pentru? Vã mulþumesc.

Voturi împotrivã? Abþineri?

Unanimitate.

Trecem la urmãtorul alineat: ”Raportul comisiei, împreunã cu raportul...Ò

Domnule deputat Acsinte Gaspar, cred cã în textul iniþial este alineatul 7.

Vã rog, aveþi cuvântul.

## Domnule preºedinte,

## Stimaþi colegi,

Propun ca alin. 7 în partea finalã sã fie completat cu urmãtoarea formulare care nu face altceva decât sã se coreleze cu acel alineat 2 care a fost introdus ºi care a suscitat atâtea discuþii.

Deci partea finalã a alineatului 7, domnule preºedinte, ar urma sã aibã urmãtoarea redactare: ”Camera Deputaþilor se va pronunþa separat asupra fiecãrei mãsuri a cãrei încuviinþare se cere de ministrul justiþiei, potrivit art. 69 din ConstituþieÒ.

Iniþiatorul?

Din pãcate, nu mã pot împotrivi, domnule preºedinte.

## Comisia? De acord.

În primul rând, vã supun spre aprobare textul comisiei care este fãrã discuþii la acest alineat.

Voturi pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate.

La textul propus de domnul deputat Acsinte Gaspar, care completeazã alineatul, text cu care este de acord ºi iniþiatorul, o secundã numai, sã vedem... Textul propus

de domnul deputat Acsinte Gaspar, în completarea alin. 7 agreat ºi de iniþiator, ºi de comisie.

Voturi pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? În unanimitate, a fost adoptat.

În continuare, avem alin. 8 în textul comisiei: ”În cel mult de la sesizare, Camera...Ò

Intervenþii? Domnul deputat Gaspar.

## Domnule preºedinte,

La alin. 8 aº propune o chestiune de redactare, de îmbunãtãþire a topicii frazei, pentru cã, aºa cum este redactat, observaþi cã subiectul este bãgat undeva pe la mijlocul frazei ºi se înþelege mai greoi textul. ªi aº propune în felul urmãtor: ”Camera Deputaþilor hotãrãºte asupra cererii în cel mult 3 luni de la sesizare, cu votul majoritãþii membrilor sãi. Votul este secret ºi se exprimã prin bileÒ. S-a trecut ”în cel mult 3 luni de la sesizareÒ imediat dupã subiect, adicã dupã ”Camera Deputaþilor...Ò care hotãrãºte...

Iniþiatorul? Domnul vicepreºedinte Lupu, de acord. Comisia? De acord? Da.

Atunci alin. 8 din textul comisiei amendat, reformulat de domnul deputat Acsinte Gaspar.

Voturi pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate.

Ultimul alineat din textul comisiei? Domnul deputat Vasile Lupu.

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Ultimul alineat nu prea îºi are rostul. Deci vi-l citesc: ”Termenul prevãzut la alineatul precedent nu include perioada vacanþei parlamentareÒ. Noi nu avem nici o vacanþã parlamentarã de 3 luni, vacanþa mare este de 2 luni, lunile iulie ºi august, într-o practicã mai mult sau mai puþin sãnãtoasã. Comisiile permanente ale Camerei lucreazã în timpul vacanþei, nici n-o sã putem opri aceastã practicã, de aceea vã propun eliminarea acestui alineat.

De acord ºi comisia.

Care este amendamentul?

## Domnule preºedinte,

Dacã îmi îngãduiþi, domnul deputat Dan Marþian cere sã mai fie citit o datã textul de eliminat.

Deci: ”Termenul prevãzut la alineatul precedent...Ò, adicã cel cu 3 luni de la sesizare, pe care le are Camera pânã a decide, ”...nu include perioada vacanþei parlamentareÒ.

Da. Vã mulþumesc.

De acord, da?

Voturi pentru eliminare? Vã mulþumesc. Voturi pentru? Vã mulþumesc. Abþineri? Unanimitate. A fost eliminat. Mai este un amendament. Domnul deputat Acsinte Gaspar.

## Domnule preºedinte,

Propun sã introducem un articol II care sã aibã urmãtoarea redactare: ”Prevederile prezentei hotãrâri se aplicã începând cu data intrãrii în vigoare a hotãrârii de modificare de ansamblu a Regulamentului Camerei Deputaþilor, care va fi adoptatã în prima sesiune din legislatura 2000-2004 ºi supuse controlului Curþii Constituþionale potrivit art. 144 lit. b) din Constituþia RomânieiÒ.

Da. Domnul deputat Vasile Lupu, iniþiator.

## Domnule preºedinte,

Am cãutat sã fim cât mai rezonabili, sã reuºim a finaliza aceastã dezbatere ºi sã adoptãm acest text, dar raþiunea dezbaterii separate a acestui text a fost tocmai posibilitatea de a fi aplicat imediat în legislatura urmãtoare. Dacã se adoptã acest amendament, toate eforturile noastre, toatã osteneala noastrã a fost zãdarnicã ºi nu vreau sã folosesc cuvinte mai dure, dar fac apel la domnul deputat Gaspar sã renunþe la amendament ºi, evident, vã rog sã-l respingeþi, pentru cã anuleazã tot ce am fãcut pânã acum.

A fost o iniþiativã de modificare în ansamblu a Regulamentului Camerei Deputaþilor inspiratã ºi dintr-un text pregãtit de majoritatea din mandatul 1992-1996, n-a fost posibil s-o adoptãm, dar a accepta acest amendament, mã tem cã textul aprobat astãzi de noi va avea ca termen de aplicare, dupã vorba româneascã ”Paºtele cailorÒ.

## Comisia?

## Domnule vicepreºedinte, vã mulþumesc.

Vã spun foarte sincer, eu nu mai înþeleg pentru ce ne-am chinuit pânã acum sã dezbatem aceastã propunere de modificare, fiindcã prin acest amendament final o sã împingem aplicarea modificãrii pe care noi am fãcut-o undeva în negura viitorului, sã zic aºa. ªi vã mai spun încã un lucru: este puþin probabil cã noul Parlament sã nu se apuce sã modifice din nou art. 176. Deci o sã fim trecuþi la capitolul ”Muncã în zadarÒ. În aceste condiþii, eu nu cred cã este oportun ºi nu cred cã are vreun rost sã mai adoptãm hotãrârea de ansamblu, dacã se va mai adopta ultimul alineat. În orice caz, pot sã spun cã comisia nu este de acord cu acest ultim alineat.

Vã mulþumesc.

Da. Doriþi sã luaþi cuvântul? Da. Aº fi vrut sã luaþi cuvântul înaintea comisiei, dar oricum nu pot sã vã împiedic. Vorbiþi, domnule R‡duly. Nu mai doriþi. Bun.

La vot! Bun. Deci acest articol II, propus de domnul deputat Acsinte Gaspar care prevede ca aceastã hotãrâre sã intre în vigoare o datã cu intrarea în vigoare a întregului regulament care va fi cândva adoptat în prima sesiune din viitoarea legislaturã, eu nu ºtiu care sunt

sancþiunile pentru deputaþii din viitoarea legislaturã dacã nu vor adopta modificarea regulamentului, dar asta este o chestiune separatã. E un amendament propus, eu vi-l supun spre aprobare, iniþiatorul ºi comisia nu sunt de acord cu el.

Voturi pentru? Vã rog, þineþi mâna sus ca sã vedem care este soarta amendamentului. Da.

Voturi împotrivã? Abþineri?

Constat cã, da, între timp am rãmas fãrã...

Douã abþineriÉ Bun. Suntem în afara cvorumului de lucru ºi, din pãcate, trebuie sã constat cu tristeþe acest lucru... Rugãmintea ca liderii de grupuri sã facã ce trebuie pentru ca sã aducã colegii în salã ºi, de la ora 14, vom continua activitatea, pentru cã altã soluþie nu avem.

Vom continua de unde am rãmas, dupã care vom intra în proiectul de Lege privind regimul general al autonomiei locale. Au rãmas la ultimul vot, reluãm de la vot. Doamna deputat Viorica Afrãsinei.

Domnule preºedinte de ºedinþã, vã mulþumesc. Doamnelor ºi domnilor colegi,

Evident, aºa cum a constatat domnul preºedinte de ºedinþã, nu a fost cvorumul pentru a putea supune votului ºi acest alineat, ultimul din hotãrãrea pe care noi am dezbãtut-o astãzi. Aº vrea sã vã rog sã observaþi cã nu noi, grupurile parlamentare de opoziþie, boicotãm acest proiect de lege; aºa cum observaþi, ºi noi am cãutat sã fim rezonabili ºi pe parcursul acestei dezbateri nu am cerut cvorum, deºi evident am lucrat sub aceastã limitã, am dorit sã încheiem acest proiect de hotãrâre fãrã a fi acuzaþi, aºa cum domnul Vasile Lupu a fãcut-o de nenumãrate ori în mass-media, precum cã noi boicotãm.

Aºadar, rugãm pe domnul vicepreºedinte Vasile Lupu, ca ºi pe toþi ceilalþi colegi din coaliþia majoritarã, sã îºi retragã acuzele pe care, evident, le-au fãcut în repetate rânduri, ºi anume cã noi boicotãm, sã-ºi adune într-adevãr colegii în salã dacã vor sã treacã aceastã lege, pentru cã de atâtea ori au fãcut dovada, fiind majoritatea, când au dorit sã treacã o lege. Ceea ce se observã în salã însã acum este dovada cã nu doresc sã treacã o lege ºi cã aceasta nu este decât o iniþiativã legislativã electoralã a domnului Vasile Lupu. Vã mulþumesc.

Doamnã, eu zic sã nu tensionãm lucrurile cu declaraþii de... Deci domnul deputat Acsinte Gaspar doreºte sã propunã...

## **Domnul Acsinte Gaspar:**

## Stimaþi colegi,

Reformulez articolul II ºi sã spunem cã: ÒPrevederile prezentei hotãrâri se aplicã începând cu data constituirii legale a Camerei Deputaþilor ce va fi aleasã în urma alegerilor de la 26 noiembrie...Ò

Comisia?

De acord!

## Comisia? De acord.

Vã supun spre aprobare art. II în aceastã formulare. Voturi pentru? Vã mulþumesc.

28 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 143/26.X.2000

Voturi împotrivã? Un vot împotrivã. Abþineri? Nu sunt.

Articolul unic care cuprinde toate celelalte texte devine art. I ºi vi-l supun în ansamblu.

Voturi pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Nu sunt. Abþineri? Nu sunt. În unanimitate este adoptat.

Este o lege organicã ºi eu vã propun ca votul final sã aibã loc la ora 14 ºi rog la ora 14 ºi vã rog ca toþi colegii ºi toate grupurile sã facã cele necesare pentru ca votul sã aibã loc la ora 14. O sã dau pauza la 12,30, tocmai ca sã nu existe discuþii cã la ora 14 mai e cineva pe la restaurant sau aºa...

Domnule deputat Vasile Lupu, aveþi cuvântul.

Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Pentru mai multã precizie aº propune vot nominal.

De acord!

Bun, îl facem la ora 14, însã rog liderii de grupuri sã convoace toatã lumea pentru acest compromis.

Domnule preºedinte, la 14,30 ar fi mai rezonabil.

Da, sunt o serie de colegi care merg la medierile de la Senat care continuã ºi astãzi ºi eu cred cã ora 14 este foarte bunã.

Da, ora 14 sã rãmânã.

La urmãtorul punct de pe ordinea de zi Ñ proiectul de Lege privind regimul general al autonomiei locale, organizarea ºi funcþionarea administraþiei publice locale. ªi asta este tot o lege organicã, este o lege unde se lucreazã pe raportul comisiei, raportul comisiei este extrem de lung, doresc sã ºtiu dacã avem iniþiator. Nu avem nici iniþiator, în cazul acest suspend ºedinþa, însã ora 14 sã fie ora 14.

Vã mulþumesc.

## PAUZÃ

Vã rog sã vã ocupaþi locurile în sala de ºedinþã. Rog secretarii de ºedinþã sã vinã aici, rog colegii care mai sunt prin aceastã clãdire sã vinã în salã pentru a începe lucrãrile din aceastã dupã-amiazã. Liderii de grupuri sã-ºi facã datoria sã-i aducã pe toþi colegii în salã. Comisia de regulament are un preºedinte care, eventual, ar putea sã stea în banca din dreapta în momentul votului.

Începem lucrãrile, onoraþi colegi. O sã rog sã vã ocupaþi locurile în salã. Am rugãmintea ca grupurile sã-ºi

aducã colegii în salã. Au cerut cuvântul, înaintea supunerii la vot a proiectului de Hotãrâre privind modificarea art. 176 din regulament, pentru care, de fapt, am dispus oprirea lucrãrilor anterior pauzei, din lipsã de cvorum. Acum am ajuns la momentul acesta ºi înainte de supunerea la vot o serie de lideri doresc sã ia cuvântul.

O sã-i dau cuvântul domnului vicepreºedinte Adrian Nãstase, din partea Grupul parlamentar al P.D.S.R.. Aveþi cuvântul.

## **Domnul Adrian Nãstase:**

Domnule preºedinte,

Stimaþi colegi,

Votul nostru de astãzi este un vot important. El reflectã încã o datã valoarea dialogului ºi nevoia compromisului în gãsirea unor soluþii care pânã la urmã sunt importante pentru întregul spectru politic.

Chestiunea imunitãþii parlamentare poate fi privitã din douã puncte de vedere. Pe de o parte, ca o pavãzã...

Sunt unii care înþeleg mai greu ºi au nevoie numai de exemple. Eu prefer sã mã refer la principii.

Am rugãmintea, domnule Ionescu, sã pãstraþi liniºtea!

## **Domnul Adrian Nãstase:**

Dumneavoastrã aveþi probleme ecologice în legãturã cu unele probleme. Sunt convins cã Parlamentul acesta nu o sã vã mai ajute sã vã faceþi bine.

În ceea ce priveºte chestiunea pe care am început sã o explic, ea se referã, spuneam, pe de o parte, la problema asigurãrii capacitãþii de acþiune a deputatului sau senatorului, independent de eventuale presiuni din partea Executivului, ºi ºtiþi foarte bine cã o lungã perioadã de timp a existat temerea cã Executivul ar putea, prin anumite tipuri de presiuni, sã influenþeze acþiunea reprezentanþilor în Parlament.

Pe de altã parte, existã un punct de vedere la fel de valabil, care considerã cã parlamentarul, în anumite condiþii, ar ieºi din zona nediscriminãrii ºi aplicãrii egale a legii, construindu-ºi un sistem de protecþie care sã-l scoatã pânã la urmã chiar de sub incidenþa legii. Probabil cã soluþia noastrã este o soluþie pe care putem sã o acceptãm ca fiind gradualã ºi care sã meargã de la reducerea majoritãþii necesare pentru ridicarea imunitãþii cãtre o formulã care, în final, sã însemne protejarea deputatului prin imunitate doar pentru opiniile politice.

Suntem de acord sã colaborãm cu celelalte partide pentru o astfel de evoluþie în ceea ce priveºte elementele de regulament ºi, în final, modificarea Constituþiei în acest sens.

De aceea, stimaþi colegi, în condiþiile în care amendamentele noastre care porneau de la ideea cã nu pot fi schimbate regulile de joc în timpul jocului, în momentul în care amendamenele noastre care cereau pentru funcþionarea acestei instituþii a ridicãrii imunitãþii parlamentare elemente mult mai clare pentru diferitele ipoteze care puteau fi anvizajate, deci, în mãsura în care aceste amendamente au fost acceptate, vreau sã vã declar, în numele grupului nostru parlamentar, cã noi vom vota în favoarea soluþiei la care s-a ajuns, pentru modificarea regulamentului în sensul precizat.

Vã mulþumesc.

## Da. Vã mulþumesc.

Dacã mai doreºte cineva sã ia cuvântul din partea vreunui grup parlamentar.

Domnul deputat Anghel Stanciu, Grupul parlamentar al Partidului România Mare.

Aveþi cuvântul.

## Domnule preºedinte,

## Stimaþi colegi,

Este drept cã imunitatea parlamentarã a reprezentat mult pentru puþini ºi puþin pentru mulþi. Noi credem cã suntem grupul parlamentar care nu ne-am ascuns niciodatã ºi nu am dorit sã ne ascundem sub aceastã pavãzã invizibilã pe care unii încearcã, sub o formã sau alta, sã o cumpere. S-au spus multe despre Partidul România Mare, despre deputaþii ºi senatorii Partidului România Mare, dar nici într-un caz cã ar fi angajaþi în inginerii financiare sau cã vreunul dintre membrii partidului nostru ar fi miliardar de carton. Miliardele ne-au ocolit, poate ºi din bunul-simþ al oamenilor care fac parte din acest partid.

De asemenea, suntem dintre cei care nici n-am pãþit nimic dacã cuiva i s-a ridicat imunitatea. Pentru cã nu i s-a ridicat de cãtre cei cinstiþi, ci de cei care voiau sã nu fie arãtaþi ca necinstiþi ºi pe care vorbele i-au durut mai mult decât mãsurile. De aceea, noi o spunem clar ºi precis, amintindu-vã o vorbã româneascã: se pare cã nu-i pentru cine se pregãteºte, ci pentru cine se nimereºte. Pe noi nu ne va nimeri aceastã mãsurã, astfel încât o susþinem ºi urãm celor care au avut nevoie de ea sã aibã un domiciliu plãcut.

Vã mulþumesc.

Dacã mai doreºte cineva sã ia cuvântul din partea vreunui grup parlamentar. Nu.

Vom trece la vot. Doresc sã ºtiu dacã...

Da. Declaraþie din partea Grupului parlamentar al P.N.Þ.C.D. sau ca iniþiator?

## Domnule preºedinte,

Doar o intervenþie proceduralã. Tot am fãcut declaraþii. Renunþ la propunerea pentru vot nominal, ne-ar consuma foarte mult timp ºi, la un consens atât de larg, sã votãm prin vot deschis, dacã plenul este de acord.

Da. O sã rog pe domnul deputat Acsinte Gaspar... Onoraþi colegi,

Domnul vicepreºedinte Lupu, ca iniþiator, propusese modalitatea de vot prin vot nominal.

Domnule vicepreºedinte Lupu, vã menþineþi propunerea? Nu. Renunþaþi.

În acest caz, eu vã propun sã votãm prin vot deschis, cu mâna ridicatã. E mai simplu ºi nu dureazã atât de mult.

Doriþi sã votãm modul de vot?

Eu vi-l supun spre aprobare, ca sã nu fie discuþii ulterioare.

Pentru vot deschis, cu mâna ridicatã, voturi pentru? Vã mulþumesc.

Voturi împotrivã dacã sunt? Nu sunt.

Abþineri? Douã abþineri.

Deci, s-a adoptat aceastã procedurã de vot.

Vã supun textul hotãrârii aºa cum a fost aprobat, în ansamblul lui, prin vot deschis, cu mâna ridicatã.

Cine este pentru? Vã mulþumesc.

Voturi împotrivã dacã sunt. Un vot împotrivã. Abþineri? 6 abþineri.

În salã se aflã 190 de colegi în momentul de faþã. Dacã scãdem voturile împotrivã ºi abþinerile constatãm cã sunt îndeplinite condiþiile regulamentare ºi s-a adoplat aceastã hotãrâre.

Nu vreau sã fac nici o declaraþie, dar cred cã în felul ãsta ne apropiem ºi noi, Camera, cu procedurile noastre, de o anumitã formã de normalitate. Nu pot decât sã apreciez cã este un lucru foarte bun ce s-a întâmplat astãzi.

În continuare, revenim la ordinea de zi. Proiectul de Lege privind regimul general al autonomiei locale, organizarea ºi funcþionarea administraþiei publice locale. Este o lege organicã.

Doresc sã vã reamintesc de fapt cã în programul aprobat noi avem în continuare plen pânã la ora 16,00, ºi dupã ora 16,00 sunt comisii, iar mâine avem ºedinþã comunã. Domnul prim-ministru îºi prezintã raportul de activitate.

Din motive obiective, raportul de activitate nu va ajunge sã fie distribuit decât dupã ora 16,00, astãzi. Am fost anunþat. Este o chestiune care nu þine de Secretariatul General al Guvernului, ci de alte zone din Guvern, care se ocupã de tipãrirea acestui raport. Secretarul general a spus cã el doar va face diligenþele pentru ca sã ajungã cât mai repede aici, în momentul în care îl primeºte.

Vã spun lucru ãsta, pentru ca sã nu fie probleme ulterior. În ceea ce priveºte aceastã lege organicã privind regimul general al autonomiei locale, se lucreazã numai pe raportul comisiei, e un raport destul de voluminos.

Doresc sã ºtiu dacã din partea iniþiatorului doreºte sã ia cineva cuvântul.

Aveþi cuvântul, domnule secretar de stat.

## **Domnul Ioan Onisei Ñ** _subsecretar de stat la Ministerul Funcþiei Publice:_

## Domnule preºedinte de ºedinþã,

## Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Intrã astãzi în dezbaterea Camerei Deputaþilor un proiect de lege organicã foarte important pentru ceea ce considedrãm cu toþii cã este reforma instituþionalã ºi, în cadrul acesteia, reforma administraþiei publice centrale ºi locale, componentã importantã în demersurile României pentru integrarea în structurile Uniunii Europene.

Premisele de ordin juridic ale acestei legi þin, pe de o parte, de noile convenþii internaþionale pe care România le-a semnat ºi s-au ratificat ºi, pe de altã parte, de noul cadru legislativ, care vine sã dea concreteþe ºi realitate principiului autonomiei locale, prevãzut de art. 119 din Constituþia României.

În legãturã cu convenþiile internaþionale, vã amintesc cã prin Legea nr.199/1997, România a ratificat Carta europeanã a autonomiei locale. De asemenea, România a semnat documente importante cum ar fi Convenþiacadru europeanã pentru limbile minoritare ºi regionale, cea privind protecþia minoritãþilor ºi, de asemenea, Convenþia-cadru europeanã privind cooperarea transfrontalierã. Din punct de vedere constituþional, amintesc, de asemenea, faptul cã potrivit art. 72 alin. 3 din Constituþie, România ar trebui sã aibã o reglementare organicã privind regimul general al autonomiei locale.

În contextul cadrului legislativ intern, aº enumera legi foarte importante care, aºa cum spuneam, dau realitate ºi concreteþe autonomiei ºi descentralizãrii, ºi anume: Legea finanþelor publice locale, Legea proprietãþii publice ºi regimului juridic al acesteia, Legea concesiunilor, Legea privind statutul funcþionarului public, Legea privind referendumul, Legea dezvoltãrii regionale ºi, de curând, Guvernul a adoptat un nou sistem de salarizare a funcþionarului public, sistem cerut de Legea privind Statutul funcþionarului public.

În acest context complex, supunem atenþiei dumneavoastrã proiectul de lege care urmeazã sã fie examinat ºi care aduce îmbunãtãþiri substanþiale cadrului legislativ care reglementeazã organizarea ºi funcþionarea autoritãþilor administraþiei publice locale, ºi anume, Legea nr.69/1991, republicatã, dupã modificãrile care au fost fãcute în 1996.

Pentru a nu vã reþine prea mult atenþia, n-o sã intru în detalii privind noutãþile de substanþã, foarte importante, pe care le aduce acest proiect de lege ºi, fireºte, în cadrul dezbaterilor, urmeazã ca împreunã sã subliniem aceste noutãþi importante.

Vã mulþumesc pentru atenþie.

Iniþiatorul ºi-a spus punctul de vedere. Comisia sesizatã în fond.

Îi dau cuvântul preºedintelui comisiei noastre sesizate în fond. Aveþi cuvântul.

Domnule preºedinte de ºedinþã, Domnilor colegi,

Comisia pentru administraþie publicã, amenajarea teritoriului ºi echilibru ecologic a fost sesizatã cu proiectul de Lege privind regimul general al autonomiei locale, organizarea ºi funcþioanrea administraþiei publice locale, iar în ºedinþele din lunile noiembrie, decembrie, ianuarie ºi martie a dezbãtut acest proiect de lege pe care vi-l propune plenului Camerei Deputaþilor spre dezbatere ºi adoptare, cu un numãr foarte însemnat de amendamente.

De asemenea, trebuie sã vã informez cã am þinut seamã de amendamentele propuse de Comisia pentru drepturile omului, peste 30 de deputaþi ºi-au depus fiecare amendamentele în nume propriu, precum ºi de amendamentele venite de la grupurile parlamentare, prefecturi ºi organe centrale.

În acest moment, consider cã legea este bine gânditã ºi cã ea reprezintã într-adevãr toate modificãrile petrecute în aceastã perioadã, cât ºi toate convenþiile internaþionale pe care România le-a semnat în aceastã perioadã.

Domnule preºedinte, vã propun spre dezbatere aceastã lege. Mulþumesc.

Îi mulþumim domnului preºedinte Ion Cîrstoiu, preºedintele Comisiei pentru administraþie publicã, amenajarea teritoriului ºi echilibru ecologic, preºedintele comisiei care a fost sesizatã în fond cu acest proiect de lege. Procedurã.

Domnul deputat Þurlea, aveþi cuvântul.

Domnule preºedinte, Doamnelor ºi domnilor colegi,

Parlamentul României, chiar dacã este la sfârºitul unui mandat, trebuie sã judece orice lege în funcþie de legea fundamentalã a statului, care este Constituþia. Aceastã Constituþie n-a fost modificatã din momentul adoptãrii ei, acum aproape 10 ani. Deci, pentru a adopta aceastã lege care ni se propune nouã, astãzi, care este anticonstituþionalã, venind în contradicþie cu art. 13 al Constituþiei, ordinea fireascã, dacã voinþa Domniilor voastre este, ca reprezentanþi ai poporului, sã adoptaþi acest proiect de lege astãzi, ordinea fireascã este sã modificaþi întâi art. 13 din Constituþie.

Eu cred cã este o chestiune de logicã sã vã gândiþi fiecare, indiferent dacã sunteþi în majoritate sau în opoziþie, cã este obligaþia oricãrui parlamentar, obligaþia esenþialã, de a judeca absolut toate hotãrârile ce se iau aici, în plenul Camerei Deputaþilor, numai în funcþie de legea fundamentalã, care este Constituþia. Or, instituirea unei a doua limbi oficiale în România este profund anticonstituþionalã.

Vã luaþi o mare rãspundere dacã încãlcaþi Constituþia, faþã de Constituþie, evident, dar vã luaþi cea mai mare rãspundere faþã de prezentul ºi de viitorul poporului român. Cum vã veþi prezenta în faþa acestuia când veþi accepta aceastã loviturã majorã la adresa statului naþional unitar? Sã vã puneþi aceastã problemã înainte de a ridica mâinile sã votaþi.

Da. O sã trecem la capitolul de dezbateri generale. Doresc sã ºtiu dacã din partea grupurilor parlamentare doreºte cineva sã ia cuvântul în cadrul dezbaterilor generale.

Da. Vã dau cuvântul.

Domnul deputat Leonãchescu Ð Grupul P.R.M. Aveþi cuvântul.

## Doamnelor ºi domnilor,

Parlamentarii Partidului România Mare au lucrat la acest proiect de lege ultraimportant, de o importanþã fundamentalã pentru evoluþia vieþii noastre publice. Ne-am adus contribuþia pe tot traseul elaborãrii proiectului ºi pe traseul amendãrii lui în comisii ºi la diverse niveluri. Iatã cã suntem în faþa unei forme care este astãzi supusã spre dezbatere în Camera Deputaþilor, formã care are 117 pagini de amendamente acceptate ºi încã 47 de pagini de amendamente respinse. Pentru a ne da seama de importanþa ºi amploarea dezbaterilor, sã constatãm acest final: 164 de pagini de amendamente de toate felurile avute în dezbatere.

Sigur, noi aveam o lege elaboratã în acest domeniu, care a operat în teritoriu în perioada anterioarã, ºi actuala formã este evident una îmbunãtãþitã a proiectului.

Noi salutãm apariþia art. 34, care obligã pe toþi membrii consiliilor ale cãror mandate au fost validate sã depunã un jurãmânt. Iatã ce frumos sunã: ”Jur sã respect Constituþia ºi legile þãrii ºi sã fac cu bunã-credinþã tot ceea ce stã în puterile ºi priceperea mea pentru binele locuitorilor comunei (oraºului, judeþului). Aºa sã-mi ajute Dumnezeu!Ò.

Deci, este un jurãmânt pe care toþi consilierii, indiferent de provenienþa lor politicã sau etnicã, sau religioasã, îl depun cu acest prilej. ªi ne mai place ºi am sprijinit ºi promovãm ideea menþionatã în alineatul al doilea: ”Consilierii care refuzã sã depunã jurãmântul sunt consideraþi demisionaþi de dreptÒ. Este dreptul unui stat sã-ºi aleagã reprezentanþi care sã respecte legile, iar cei care nu jurã sã le respecte nu au ce cãuta în organismele alese ale statului. Alegãtorii cer acest lucru ºi doresc sã fie transpus în practicã.

Sunt multe elemente de detaliu care marcheazã progresul realizat în plan legislativ prin acest proiect. Ceea ce noi nu putem accepta, e vorba de parlamentarii Partidului România Mare, este apariþia unor drepturi la segregare, menþionate în acest proiect de lege, ºi anume introducerea în localitãþile unde peste 20% sunt minoritãþi naþionale a unei a doua sau a treia sau a patra limbi oficiale. A spus colegul nostru, reputatul deputat Petre Þurlea, cã aceasta reprezintã în primul rând o încãlcare a Constituþiei þãrii ºi suntem de acord cu acest punct de vedere.

În acelaºi timp, constatãm cã o asemenea prevedere este promovatã cu insistenþã nu numai de deputaþii U.D.M.R., singura etnie care refuzã recunoaºterea unei limbi oficiale în statul român, limba românã, aºa cum au fãcut-o ºi cu prilejul adoptãrii Constituþiei, pe care n-au votat-o. Noi apãrãm în continuare unitatea statului român, pentru care toþi deputaþii ar trebui sã jurãm s-o apãrãm, indiferent de provenienþã, ºi nu putem subscrie la aceastã idee la care nici un deputat, din nici un Parlament român n-a subscris. Vã amintesc cã chiar Nicolae Iorga a spus: ”Putem acorda minoritãþilor naþionale toate drepturile, în afarã de dreptul la segregareÒ. Iar introducerea limbilor minoritãþilor în administraþia publicã reprezintã un drept de segregare, înlãturã limba oficialã, limba statului român, limba românã.

Sigur, mai sunt concepte care ar trebui puse la punct, ºi probabil cã operaþia se va face în cursul dezbaterilor. Mã refer la conceptul de concentrare în raport cu cel de descentralizare, ºi dezbaterea pe aceastã temã a scos în evidenþã faptul cã nu avem o opinie unitarã.

În finalul scurtei mele intervenþii, salut planificarea acestui punct la ordinea de zi, suntem pentru o îmbunãtãþire a structurilor ºi a fluxurilor în domeniul administraþiei publice prin prevederi care sã fie respectate ºi de guvernele care vor veni ºi, mai ales, sã fie traduse în practicã de toþi cei care ne-au trimis aici.

În acelaºi timp, în ceea ce priveºte opþiunea noastrã prin vot, ne rezervãm dreptul ca, în urma poziþiei faþã de amendamentele propuse de noi, sã fim pentru, contra sau sã ne abþinem.

Vã mulþumesc.

Da. Vã mulþumesc. Continuãm cu dezbaterile generale. În numele Grupului parlamentar al U.D.M.R., are cuvântul domnul deputat çkos Birtalan.

## **Domnul Birtalan çkos:**

Mulþumesc, domnule preºedinte. Domnule secretar de stat,

## Doamnelor ºi domnilor colegi,

În primul rând, aº vrea sã-l liniºtesc pe domnul deputat Þurlea legat de constituþionalitatea unui act normativ. Acest lucru se stabileºte dupã ce se adoptã un act normativ ºi este atributul Curþii Constituþionale. Iar în ceea ce priveºte ce scrie în Constituþia României, Constituþia României, la art. 72 lit. o), vorbeºte despre: ”organizarea administraþiei locale, a teritoriului, precum ºi a regimului general privind autonomia localãÒ.

Totodatã, Constituþia în România are ºi un articol 20, care spune: ”Dispoziþiile constituþionale privind drepturile ºi libertãþile cetãþenilor vor fi interpretate ºi aplicate în concordanþã cu Declaraþia Universalã a Drepturilor Omului, cu pactele ºi cu celelalte tratate la care România este parte.

Dacã existã neconcordanþe între pactele ºi tratatele privitoare la drepturile fundamentale ale omului, la care România este parte, ºi legile interne, au prioritate reglementãrile internaþionale.Ò Cred cã vorbeºte destul de clar Constituþia.

Iar acum, în ceea ce priveºte proiectul de Lege privind organizarea administraþiei publice locale ºi regimul general al autonomiei locale, câteva considerente pe marginea acestui proiect al cãrui drum a fost destul de lung, începând cu 14 octombrie 1998, când a fost adoptat, aprobat mai bine zis de Guvernul României, ca iniþiator, iar de cãtre Senat a fost adoptatã varianta Senatului, la 25 mai 1999.

Din pãcate, s-a lungit nepermis de mult procedura din Camera Deputaþilor, subliniez, nu din cauza Comisiei pentru administraþie localã, dar, în final, astãzi, din fericire, putem începe dezbaterea acestui important proiect de lege. De ce a fost nevoie de modificarea Legii nr. 69/1991? A spus câteva considerente domnul secretar de stat, altele se regãsesc în expunerea de motive a prezentului proiect de lege.

Este clar pentru noi toþi cã Legea nr. 69/1991 a fost o lege adoptatã înainte de Constituþia României, înainte ca România sã fie membrã a Consiliului Europei, înainte sã înceapã negocierile pentru aderare la Uniunea Europeanã. Deci cred cã este clar cã rezultã de aici nevoia de armonizare a legislaþiei în domeniul administraþiei publice, în speþã, cea localã, cu cea existentã în þãrile Uniunii Europene.

Totodatã, aºa cum s-a mai spus de cãtre iniþiator, au fost între timp adoptate de cãtre Parlamentul României în aceastã legislaturã, din fericire, în câteva domenii legate de administraþie publicã, acte importante legate de proprietatea publicã, de finanþele publice, de statutul funcþionarilor publici, ca sã amintesc numai câteva, acte care în schimb ar trebui sã fie ºi aplicate.

Prezentul proiect de lege al Guvernului ºi în acelaºi timp ºi varianta venitã de la Senat încearcã sã satisfacã prevederile din art. 119 din Constituþie care prevede clar: ”Administraþia publicã din unitãþile administrativ-teritoriale se întemeiazã pe principiul autonomiei locale ºi pe cel al descentralizãrii serviciilor publiceÒ.

Rezultã de aici cã, la stabilirea regimului general al autonomiei locale, una din problemele determinante este relaþia, raportul între organele administraþiei publice centrale, cele de stat ºi cele ale administraþiei publice locale, respectiv cele alese.

Transferul actului decizional ºi al resurselor financiare la acel nivel la care este cel mai aproape de cetãþenii vizaþi, cu alte cuvinte, aplicarea principiului subsidiaritãþii este hotãrâtor pentru realizarea unei administraþii publice locale pentru cetãþeni, ºi nu invers.

În aceastã ordine de idei, relaþia, accesul cetãþenilor la serviciile administraþiei locale trebuie sã fie înlesnitã, fãrã nici o îngrãdire, respectiv, prin realizarea condiþiilor de acces.

Totodatã, este de dorit sã existe o relaþie organicã între administraþie localã ºi comunitãþile locale, pentru utilizarea cât mai eficientã a resurselor locale, pentru valorificarea ºi pãstrarea specificului diferitelor comunitãþi ºi regiuni. Am amintit de existenþa unor noi legi privind patrimoniul, finanþele, resursele umane, respectiv funcþionarii publici, ale administraþiei locale, dar trebuie sã spunem cã aceste legi, în unele locuri, poate cã trebuie sã fie modificate ca sã poatã sã fie ºi aplicate.

Proiectul de lege prezentat încearcã sã stabileascã, în acelaºi timp, locul ºi rolul administraþiei locale în problematica generalã legatã de dezvoltarea României, în avansarea ei în procesul de integrare europeanã, proces care necesitã administraþii locale capabile sã mobilizeze resursele locale specifice, sã atragã noi surse de finanþare pentru susþinerea dezvoltãrii localitãþilor, judeþelor, regiunilor din România.

Trebuie sã reamintim, cu aceastã ocazie, unele prevederi din Constituþie care, din pãcate, zicem noi, conferã prefectului drepturi largi, în detrimentul organelor alese ale administraþiei locale, atunci când în art. 122 spune cã prefectul conduce serviciile publice descentralizate ale ministerelor ºi ale celorlalte organe centrale din unitãþile administrativ-teritoriale.

Cu toate cã în prezentul proiect se încearcã stabilirea mai clarã a atribuþiilor prefectului ºi chiar a rãspunderii acestuia, problema de fond rãmâne Ð puteri prea mari pentru o persoanã numitã, faþã de organele alese ale administraþiei locale.

Trebuie sã spunem cã este bine venitã creºterea responsabilitãþii primarilor, a consilierilor locali, a secretarului consiliilor, introducerea obligaþiei prezentãrii unui raport anual de cãtre consilierii locali, posibilitatea schimbãrii primarului prin referendum local ºi altele.

Nu în ultimul rând, în mod deschis, trebuie sã vã spun cã, dupã dezbateri aprinse, în unele situaþii, ºi chiar tensionate, în unele locuri, proiectul de lege conþine ºi unele prevederi referitoare la accesul cetãþenilor unor comunitãþi naþionale minoritare din punct de vedere numeric faþã de cea românã la serviciile administraþiei publice locale, prin folosirea limbii materne, din pãcate, în anumite condiþii, limitative.

Cu toate acestea, în final, putem spune cã existã posibilitãþi, dacã acest proiect de lege va fi adoptat ºi va fi aplicat, existã posibilitãþi pentru creºterea autonomiei locale a diferitelor unitãþi administrativ teritoriale.

În aceastã ordine de idei, susþinem proiectul prezentat, am prezentat ºi vom mai prezenta amendamente ºi în cursul dezbaterilor.

Vã mulþumesc pentru atenþie.

Vã mulþumesc.

Dacã la dezbateri generale mai sunt alte intervenþii? Nu mai sunt.

Doamnelor ºi domnilor,

Trecem la dezbaterea raportului.

Titlul legii. Varianta din raport. Obiecþiuni? Comentarii? Nu sunt.

Vã rog.

## Domnule preºedinte,

Eu cred cã chiar la titlul proiectului de lege trebuie sã rãmânem la varianta prezentatã de iniþiator, respectiv adoptatã de Senat. Titlul complet: ”Lege privind organizarea administraþiei publice locale ºi regimul general al autonomiei localeÒ.

Scurtã motivaþie: mai înainte am spus, citând din Constituþia României, art. 72 lit. o). Nu este, deci, o invenþie introducerea ideii de reglementare a regimului general al autonomiei locale, întrucât Constituþia României vorbeºte despre un act normativ care este o lege organicã. La acest capitol vorbeºte despre aceastã problemã ºi mot ˆ mot spune: ”Regimul general privind autonomia localãÒ. Deci susþin varianta prezentatã de iniþiator.

ªi textul adoptat de Senat. Domnul Leonãchescu.

## Domnule preºedinte,

Suntem în faþa unui proiect de lege organicã. Noi nu ne putem permite sã intrãm în dezbaterea acestui proiect de lege, fãrã sã avem mãcar niºte condiþii minime de cvorum.

De aceea, în numele Grupului parlamentar al Partidului România Mare, vã rog sã verificaþi cvorumul, domnule preºedinte.

Stimaþi colegi,

Liderii, chestorii ºi tot neamul nostru de deputaþi sã se adune în salã! Nu mai intrã alþii, mai pleacã uniiÉ Stimaþi colegi,

Noi avem program pânã la ora 16,00. Timpul necesar pentru un apel nominal nu mai existã.

Suspend ºedinþa, reluãm lucrãrile mâine, în ºedinþã comunã, la ora 9,00.

Astãzi dupã-amiazã, comisii.

## _ªedinþa s-a încheiat la ora 15,15._

Regia Autonomã ”Monitorul OficialÒ, str. Izvor nr. 2Ð4, Palatul Parlamentului, sectorul 5 **,** Bucureºti, cont nr. 2511.1Ñ12.1/ROL Banca Comercialã Românã Ñ S.A. Ñ Sucursala ”UnireaÒ Bucureºti ºi nr. 5069427282 Trezoreria sector 5, Bucureºti.

Adresa pentru publicitate : Serviciul relaþii cu publicul ºi agenþii economici, Bucureºti, ºos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, telefon 411.58.33. Tiparul : Regia Autonomã ”Monitorul OficialÒ, tel. 490.65.52, 335.01.11/2178 ºi 402.21.78, E-mail: ramomrk@bx.logicnet.ro, Internet: www.monitoruloficial.ro

**ISSN** 1220Ð4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 143/26.X.2000 conþine 32 de pagini.**

Preþul 15.328 lei