Dănuț Aelenei

„Credința”

Credința este un dar ceresc care vine de la Dumnezeu.12 Ea este o descoperire de la Părintele vieții, cerându-ne să ascultăm de Dumnezeu.

Prin păcat, omul a nesocotit această perspectivă cerească de viață a credinței.

Din nou, ea ne-a fost revelată prin Iisus Hristos, care ne-a spus: „Eu pentru aceasta am venit în lume, ca să spun adevărul credinței” (Ioan 18:37).

„Nimenea nu cunoaște pe Fiul decât Tatăl, nici pe Tatăl nimenea nu-L cunoaște decât numai Fiul și cel care va voi și cel căruia va voi să-I descopere” (Matei 2:27).

„Că oricine crede în El să nu piară, ci să aibă viața veșnică” (Ioan 5:16).

Apostolul Pavel mărturisește: „Împreună cu El ne-a sculat și ne-a făcut să ședem în cele cerești întru Iisus Hristos. Căci în har suntem mântuiți prin credință; și aceasta nu e de la noi, ci e darul lui Dumnezeu” (Efeseni 2:6-8).

Prin credința aceasta coborâtă din ceruri de la Dumnezeu, noi am dobândit legătura religiei cu Părintele vieții din ceruri, precum spune Sfântul Apostol Iacov. „Toată darea cea bună și tot darul desăvârșit de sus este, pogorându-se de la Părintele luminii” (Iacov 1:17).

Înțelepciunea Rațiunii Divine a revelat rațiunii oamenilor „Toată Scriptura care este insuflată de Dumnezeu și de folos spre învățătură, spre mustrare, spre îndreptare, spre deprinderea cea întru dreptate. Astfel omul lui Dumnezeu să fie desăvârșit, bine pregătit pentru tot lucrul bun” (II Timotei 3:16-17).

„Și am ajuns ca prin credință să nu privim la cele ce se văd, ci la cele ce nu se văd, fiindcă cele ce se văd sunt trecătoare, iar cele ce nu se văd sunt veșnice” (II Corinteni 4:18).