Ioan Munteanu

„Crescătorii de animale trebuie susținuți”

Protestul crescătorilor de vite care au pichetat sediile a șase mari procesatori de lapte a dovedit că mecanismele economiei de piață nu funcționează în acest domeniu.

Concret, nemulțumirea fermierilor este legată de faptul că prețul oferit de către procesatori – 0,5 lei pentru laptele neconform și 0,8 lei pentru laptele conform – este departe de a acoperi cheltuielile curente de producție. Ei au reclamat diferența de costuri existentă care generează inechitate, respectiv preț UE – 0,42 euro/litru, preț România – 0,20 euro/litru sau preț la producător – 0,15–0,30 euro/litru, preț la cumpărător – 1–1,8 euro/litru. Fermierii au arătat că sunt în imposibilitate să facă investițiile impuse de către normele europene și că nu mai pot supraviețui în aceste condiții discriminatorii. În situația în care 6 litri de lapte reprezintă echivalentul unui litru de motorină, ei preferă să arunce laptele sau să-l folosească în hrana porcilor decât să-l mai livreze în pierdere. În opinia manifestanților, prețul corect pe care ar trebui să-l achite procesatorii ar fi de 1–1,5 lei/litru. Dacă negocierile nu vor da rezultate, fermierii sunt deciși să sisteze furnizarea laptelui, dând naștere astfel unei crize cu consecințe nedorite.

Această mișcare de protest se înregistrează în condițiile în care cota de lapte stabilită de către Uniunea Europeană pentru România – de circa 3 milioane de tone – este prea mare, practic imposibil de realizat. Nu se poate să obții această cantitate de lapte atunci când aproximativ 64% dintre producători dețin o singură vacă, iar peste 30% dintre ei au mai mult de 60 de ani, când crescătorii sunt afectați de lipsa furajelor și a fondurilor necesare pentru investiții legate de dezvoltarea fermelor și de creșterea calității laptelui.

Grav este faptul că fermierii care nu au comercializat în anul de cotă cel puțin 70% din cantitatea care le-a fost alocată sunt penalizați cu o diminuare a cotei, iar crescătorii care nu au comercializat deloc lapte, deși aveau cotă, pierd dreptul de a mai livra produsul.

Singura soluție pentru reglarea situației este ca prețul să fie stabilit numai prin negocieri între procesatori și furnizori, prin confruntarea cererii cu oferta, pe baza calității și cantității laptelui materie primă.

Este nevoie de sprijin real din partea statului pentru fermierii care înființează noi capacități de producție sau le dezvoltă pe cele deja existente, dar și pentru simplii crescători de animale.

De asemenea, e nevoie de finalizarea programelor care să atragă fondurile europene destinate agriculturii, fonduri inexistente în 2007 din cauza nepriceperii celor direct răspunzători de acest sector.