Samoil Vîlcu

„Creșterea calității actului medical, prioritatea reformei din acest domeniu”

Un sistem de sănătate eficient presupune adoptarea unor măsuri ferme, măsuri care să dea românilor speranța unor servicii medicale de calitate. Reforma din sănătate nu este ușor de suportat, dar este necesară. Introducerea cardului de sănătate, a sistemului informatic integrat și introducerea unui pachet de servicii minimale în sănătate sunt componente importante ale reformei sistemului sanitar. Subliniez faptul că restructurarea sistemului spitalicesc urmărește în primul rând creșterea calității actului medical, iar adversarii noștri politici sunt conștienți că nu au avut forța ca până acum să analizeze la rece situația spitalelor și să adopte măsuri corespunzătoare de restructurare.

Pentru a contracara eventualele efecte negative ale acestei măsuri s-a gândit o strategie de consolidare a sistemului de intervenție de urgență, astfel încât să putem interveni rapid în situații critice pentru sănătatea oamenilor, iar în acest sens se fac demersuri importante pentru ca doar în centre medicale corespunzătoare să fie tratați pacienții aflați în astfel de situații. Conform datelor furnizate de Ministerul Sănătății, în prezent, la fiecare 3 minute există o intervenție SMURD pe plan național, numărul de intervenții crescând semnificativ față de anii trecuți. Până la sfârșitul

anului toate județele vor avea Centre SMURD, iar cele deja existente vor fi îmbunătățite. Astfel, 250 de ambulanțe noi și 6 elicoptere vor completa dotările SMURD.

Prioritare pentru Ministerul Sănătății sunt și investițiile în secțiile de terapie intensivă și oncologie. Urmând modele deja existente în Europa, Ministerul Sănătății are în vedere stabilirea unor parteneriate public-private ca sursă suplimentară de finanțare a sistemului. Tot în acest sens, asigurările private de sănătate vor fi o soluție de preluare a presiunii financiare din sistem, iar prevenția este și va fi fundamentul sistemului public de sănătate.

Avem parte de critici de la opozanții noștri politici pentru că vrem să facem reformă. Aș dori să reamintesc că perioada cât ministrul Nicolăescu a condus Ministerul Sănătății se poate rezuma astfel: cozi interminabile la medicamente compensate, cumpărarea de către pacienți a medicamentelor și materialelor sanitare, liste de așteptare instituite la spitale, criza fără precedent a spitalelor, deși existau suficiente resurse financiare în Trezoreria statului pentru ca să nu se întâmple acest lucru.

Ca o consecință a gestionării proaste de către ministrul „contabil” Nicolăescu a fondurilor alocate Sănătății, Guvernul Boc a trebuit să acopere odată cu descentralizarea spitalelor și sumele nedecontate, vechi din 2007, deși guvernanții de atunci se lăudau că economia „duduie”.

Se lăuda ministrul Nicolăescu atunci că va face 8 spitale regionale, dar în schimb s-au făcut doar studii de fezabilitate plătite cu bani grei și realizate de clientela politică a PNL. La fel s-a întâmplat și cu analizele medicale obligatorii. Din ianuarie 2007, 22 de milioane de români au fost obligați, fie că aveau nevoie sau nu, să-și facă analize medicale impuse de ministrul Nicolăescu. A fost foarte curios să afle cât eram de bolnavi, dacă luăm în calcul impresionanta sumă de 900 milioane lei alocată în acest sens, iar la sfârșitul programului nu am văzut niciun studiu care să decidă măsuri pentru sănătatea românilor.