Costel Lupașcu

„Creșterea natalității, un proiect esențial pentru viitorul României”

Supun atenției dumneavoastră o problemă de interes național care, deși foarte gravă, este prea puțin cunoscută sau luată în serios: scăderea demografică din România și previziunile sumbre legate de aceasta, până la finalul acestui secol. Pentru a înțelege dimensiunea dezastrului, pentru evitarea căruia trebuie să începem acum să acționăm, vă ofer o selecție de date referitoare la ultimul recensământ, cel din 2011.

În 2011, potrivit recensământului, populația stabilă a României număra 19,04 milioane de cetățeni, număr pe care populația noastră l-a atins prima dată în 1965, pe fondul unui spor natural de 115.000 de persoane. În 2011 am avut spor natural negativ de 55.000 de persoane; 12 județe din România și-au pierdut un sfert din populație în ultimii 20 de ani. Pe acest fond, mai adăugați și faptul că între 1994 și 2016 rata fertilității la românce a fost de 1,3-1,4 copii, în timp ce pentru simpla înlocuire a generațiilor e nevoie de o rată de 2,1 copii. În ultimii ani, natalitatea a scăzut îngrijorător în România. Conform Institutului Național de Statistică, în 2017 numărul de nou-născuți a fost sub 180.000, cel mai scăzut din ultimii 70 de ani. Dacă în trecut principala cauză a scăderii populației era imigrația, în prezent motivul determinant îl reprezintă sporul natural negativ. În anul 2017 diferența dintre nou-născuți și persoanele decedate a fost mai mare decât numărul românilor care au plecat în străinătate pentru perioade mai mari de 12 luni. În rata scăzută a natalității se reflectă și problema infertilității, în România un cuplu din șase confruntându-se cu probleme de infertilitate, aproximativ 15% din cuplurile din România reușind să conceapă un copil pe cale naturală. Trăgând linie, scăderea populației și, implicit, a natalității este rezultatul atât al emigrației, al modificărilor de comportament, cât și al problemelor de sănătate cu care se confruntă românii.

La actuala rată a fertilității, fără vreo intervenție sau vreo politică publică privind demografia, avem în față un dezastru pe care îl vom lăsa pe spatele copiilor și al nepoților noștri. La finalul secolului ar urma ca România să aibă 34% din populație în vârstă de 65 de ani sau peste. Din păcate, această situație ridică probleme grave privind viitorul țării noastre. Ar trebui să luăm măsuri ferme cât mai urgent, pentru a reveni pe un trend ascendent, astfel încât poporul român să nu îmbătrânească și să se stingă treptat.

Trebuie să privim dincolo de problemele de moment și să ne preocupăm de viitorul poporului român pe termen lung, iar în acest sens avem obligația să creăm cadrul legislativ adecvat, în vederea combaterii depopulării și îmbătrânirii populației!