Iulian Urban

Cu adevărat, mi-am făcut extrem de mulți prieteni din presă și din politică, întrucât mulți au decis să se ridice și să nu mai accepte nedreptățile și abuzurile, văzând încăpățânarea și determinarea mea. Pe zi ce trece suntem tot mai mulți.

Am aflat astfel că slugoii unor moguli media, care se ocupă cu șantajul de presă, pregătesc un puci menit să ducă la desființarea acestei sule din coasta afacerilor pe care le fac cu banul public via clasa politică, care este incomoda și băgăcioasa Agenție Națională de Integritate, ANI. Se uită însă că o asemenea lege trebuie să treacă printr-un parlament în care sunt încă mulți deputați și senatori care au coloană verticală, plus că mai există și „obstacolul” Președintele României, care are la îndemână arma reexaminării unei legi care ar dori desființarea ANI.

În ceea ce privește cele două inițiative legislative privitoare la ANI care se dezbat luni în Senat, astfel, dacă luni legea vizând depunerea declarațiilor de avere/interese pentru liderii de sindicat și depunerea declarației de interese pentru jurnaliști va trece de Senat, șantajiștii de presă vor „convinge” un grup de parlamentari să depună un proiect de lege pentru desființarea ANI.

Cum se va realiza „convingerea” lor? Simplu, prin șantajul de presă.

De altfel, mai mulți senatori de la toate partidele politice din Senat sunt contactați în acest weekend de către persoane misterioase care le explică că luni, în plenul Senatului, vor trebui să voteze contra legii ANI, altfel trecuturile lor dubioase, pline de tinichele, vor apărea în presa locală sau centrală. Li se aduce astfel aminte unor senatori de afacerile derulate cu statul român sau de lucruri pe care aceștia le doreau îngropate și ferite de ochii și urechile alegătorilor sau autorităților.

Șantajul ordinar de presă se practică la una din cele mai largi scale din istoria Parlamentului, și astfel avem ocazia să ne facem o idee despre cât de deranjantă este această lege pentru cei care vor să rămână conectați la afacerile murdare cu banul public, pe relația clasa politică – băștimea din presă – statul român.

Li se mai recomandă senatorilor să facă „eforturi” ca luni, 22 februarie 2010, dezbaterile la proiectele de lege din ordinea de zi să se întindă cât se poate de mult – doar nu degeaba vă gândiți că cele două modificări ale legii ANI au fost puse... întâmplător ultimele pe lista de legi de votat –, astfel încât să nu se ajungă să se dezbată aceste legi ce dau insomnii corupților din presă, din mișcarea sindicală și politica românească, sau li se recomandă să găsească scuze și să lipsească de la votul de luni din plen. Rămâne să vedem dacă luni, 22 februarie 2010:

– se va reaprinde speranța faptului că Senatul României este cu adevărat Camera superioară a Parlamentului;

– senatorii vor arăta că doresc să rămână ceva cu adevărat schimbat în urma trecerii lor prin Parlament;