Angela Buciu

Cu entuziasmul unora, cu scepticismul altora, am dep„∫it ∫i momentul accept„rii, al intr„rii Ón Uniunea European„. Œn mod evident, entuziasmul este facil ∫i nefondat, dar la fel de evident este c„ ∫i scepticismul excesiv nu este normal. Normal ar fi s„ facem o analiz„ profund„, calm„ a momentului, s„ identific„m priorit„˛ile actuale ale rom‚nilor, s„ preciz„m ˛elurile majore de perspectiv„ ale Rom‚niei.

La capitolul priorit„˛i actuale, ca nevoi imediate rezolvabile ∫i datorit„ intr„rii Ón U.E., rom‚nii ridic„ problema nivelului de trai, modernizarea Ón toate domeniile de activitate, Ómbun„t„˛irea sistemului de Ónv„˛„m‚nt ∫i a celui sanitar, europenizarea vie˛ii politice.

Toate acestea sunt deziderate posibil de atins Óntr-un timp relativ scurt, care va fi cu at‚t mai redus cu c‚t efortul general al rom‚nilor va fi mai intens ∫i mai bine coordonat.

Ideea c„ toate vor veni de la U.E. este Ón∫el„toare, produc„toare de euforii din care ne vom trezi profund dezam„gi˛i.

A∫adar, s„ r„m‚nem Ón ˛ara noastr„ ∫i s„ lupt„m pentru a o face prosper„ ∫i atractiv„. Este un deziderat care poate fi atins chiar de c„tre genera˛ia noastr„, cu condi˛ia aducerii Ón fruntea Rom‚niei a unor oameni care pun pe primul plan interesul general.

Cele mai importante argumente sunt, Óns„, ˛elurile de perspectiv„ ale ˛„rii: p„strarea individualit„˛ii poporului rom‚n; impunerea lui Ón aten˛ia ∫i respectul lumii; refacerea unit„˛ii politico-statale, a Rom‚niei Mari. Trebuie p„strate curate limba, tradi˛iile, folclorul, costumul popular, arhitectura ˛„r„neasc„, religia str„bun„ ortodox„, trebuie s„ ne cinstim ∫i s„ ne cunoa∫tem istoria. Toate acestea trebuie ferite de denatur„rile spre care se tinde ast„zi, fie din ne∫tiin˛„, din dorin˛a de a imita str„in„tatea, fie din rea-voin˛„.

Nicolae Iorga afirma c„ îAv‚ntul c„tre civiliza˛ie poate fi pentru un popor o foarte mare primejdie, dac„ uit„ dou„ lucruri: ce are ∫i ce poate... A admira o civiliza˛ie str„in„, vrednic„ de respect, este o datorie! A o imita f„r„ schimbare este o umilin˛„, ∫i una f„r„ folos.“ P„strarea elementelor de individualitate ale unui popor

Ómbog„˛e∫te civiliza˛ia lumii Óntregi, de aceea ac˛iunea Ón aceast„ direc˛ie este at‚t o datorie fa˛„ de noi Ón∫ine, c‚t ∫i una fa˛„ de omenire.

™i cine ar putea spune c„ refacerea ˛„rii Ón grani˛ele ei fire∫ti, acelea din 1918, nu ar putea fi un act de dreptate? Am pierdut prilejul favorabil din 1990, dar dreptul nostru r„m‚ne Óntreg, ∫i prilejuri vor mai fi.

A∫adar, s„ avem Ón vedere ˛elurile noastre imediate, s„ ne lupt„m pentru atingerea lor, dar s„ nu uit„m c„ exist„ ni∫te ˛eluri majore, situate deasupra intereselor unei singure genera˛ii, atingerea lor fiind o obliga˛ie, prima obliga˛ie a Óntregii na˛iuni rom‚ne.